UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

DEPARTAMENT INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PROTECTIA
MEDIULUI

PROIECT
DISCIPLINA:PROCESE TEROMCATALITICE

Conductor de proiect,
Prof. Dr. Ing. Paul Rosca

Student:
Voinea Ioana Fevronia
Student anul IV, grupa 3152
Facultatea: TPP
Specializarea: PPP

Ploieti - 2013
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI
1

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

DEPARTAMENT INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PROTECTIA MEDIULUI

PROIECT DISCIPLINA PROCESE TERMOCATALITICE

Tema Proiectului
Proiectarea tehnologica a unei instalatii de reformare catalitica
Date de proiectare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Debitul de materie prima: 650000t/an

Limitele de distilare ale materiei prime: 65-150
Compozitia chimica a materiei prime: parafine :46 ; naftene:48 ; aromatice:6
Viteza volumetrica globala: 2,5 h-1
Raport molar de recirculare H2/hidrocarbura : 7/1
Temperatura de intrare in reactor : 500
Presiunea atmosferica: 35 atm

Se cere:
1. Stabilirea conversiilor si a bilantului global de material
2. Calculul blocului de reactive
2.1 Stabilirea bilantului material pe reactii si reactoare
2.2 Stabilirea bilantului termic pe reactoare
2.3 Dimensionarea reactoarelor
2.4 Calculul pierderilor de presiune
3. Schema tehnologica a instalatiei de Reformare Catalitica

Cuprins
2

Cuprins
I.

II.

III.

Introducere..4
1. Reactiile principale ale procesului de reformare...........................................................4
2. Variabilele procesului de reformare catalitica.......................9
3. Realizarea industrial a reformarii catalitice.................14
Proiectarea tehnologica a unei instalatii de reformare catalitica pe catalizator Pt-Re,
in scopul obtinerii de hidrocarburi aromatice(B.T.X)......................................15
1. Stabilirea conversiilor si a bilantului de materiale care sa asigure un randament
maxim de hidrocarburi aromatice................................................................................15
1.1 Debitul de materie prima ...............................................................................15
1.2 Bilant material si calculul proprietatilor medii ale materiei prime................16
1.3 Bilantul material pe component.....................................................................17
2. Calculul blocului de reactie pentru realizarea conversiei stabilite din bilantul de
materiale..33
2.1 Repartitia reactiilor pe reactore..33
2.2 Calculul volumului total al zonei de reactie...33
2.3 Repartitia catalizatorului pe reactoare33
2.4 Distributia componentilor pe reactii si reactoare...34
3. Bilantul material pe sectia de reactie..34
3.1 Calculul gazelor de recirculare...34
3.2 Calculul Cp alimentare la temperature de reactie..35
3.3 Caderea de temperatura..36
4. Dimensionarea reactoarelor.39
4.1 Calculul variatiei numarului de moli pe reactoare.39
4.2 Calculul vitezei volumetrice pe reactoare..40
4.3 Dimensionarea reactoarelor40
4.4 Calculul timpilor de stationare...41
5. Calculul pierderilor de presiune pe reactoare .42
5.1 Determinarea parametrilor cinetici ai materiei prime42
5.2 Calculul pierderilor de presiune pe reactoare.43
6. Schema tehnologica de ansamblu cu amplasarea aparaturii de control si reglare
precum si a parametrilor calculate...46
7. Masuri de protectie a muncii si de protectie a mediului in instalatiile de
reformare catalitica..47
8. Concluzii.50
Bibliografie ..51

I. Introducere
In procesul de reformare catalitica (RC) se realizeaza transformarea benzinelor de
distilare primara si partiala a celor de provenienta termica cu cifre octanice scazute (COF1 5060) in benzine cu cifre octanice ridicate (COF1 90 - 100) cu randamente C5+ de 75- 90 %. Se
realizeaza in fapt, transformarea catalitica pe catalizatori bifunctionali , in prezenta de hydrogen,
3

a hidrocarburilor naftenice din aceste benzine in hidrocarburi aromatice , izoparafinice si partial

in gaze fara modificari importante ale hidrocarburilor aromatice existente.
Astfel in benzinele de reformare catalitica concentratia de hidrocarburi aromatice poate
depasi 50% determinand cresterea cifrei octanice la valorile mentionate sau fiind posibila
separarea acestora ca materie prima pentru petrochimie in esenta benzene toluen ,xileni (BTX).
Astfel , instalatiile industriale de reformare catalitica sunt prezente in schemele orcarei rafinarii
cu profil de combustibili asigurand atat fondul de benzina utilizat drept component octanic cat si
reformatul pentru extragerea BTX.
Reformarea catalitica reprezinta , in acelasi timp , principalul furnizor de hydrogen
utilizat in realizarea industiala a altor procese catalitice cun sunt: hidrofinarea ,hidrocracarea ,
hidrodezalchilarea ,hidroizomerizarea etc .Inportanta procesului de reformare catalitica in
fabricarea benzinelor cu cifre octanice ridicate devine mai mare o data cu limitarea sau chiar
eliminarea completa a aditivilor antidetonanti cu plumb din combustibilii de motoare.Procesul se
realizeaza in 3-5 reactoare adiabatice dispuse in seria , cu incalzirea alimentarii la fiecare treapta
de reactie.

1. Reactiile principale ale procesului de reformare catalitica

Transformarile chimice ce au loc in acest implica mai multe reactii concomitente
succesive de cataliza eterogena pe catalizatori bifunctionali in care functia metalica este conferita
de unul sau mai multe metale (Pt, Re, Ir, etc) iar functia acida de suportul de alumosilice sau
-alumina tratata cu fluor sau clor.
Metalul catalizeaza reactiile de dehidrogenare-hidrogenare, iar suportul acid catalizeaza
reactiile cu mechanism carboionic (hidrocracare, izomerizare) si participa la dehidrociclizare si
dehidroizomerizare.In prezenta acestor catalizatori si a unui rapori molar hydrogen/hidrocarbura
intre 5-10 au loc o serie de reactii:

1.1 Reactiile de dehidrogenare o ciclohexanilor si alchilciclohexanilor (CH si ACH)

Aceste reactii sunt catalizate de metalul depus pe suportul a carui textura determina
marirea suprafetei, marimea si distributia porilor, care imprima o anumita structura cristalina a
metalului dispersat, avand deci o influenta directa asupra functiei hidrogenate a catalizatorului.
4

Schema generala a dehidrogenarii unei hidrocarburi alchilciclohexanice se prezinta astfel:

Reactia este reversibila , puternic endoterma , H= 210 Kj/mol (50 kcal/mol), cu

echilibrul termodinamic deplasat complet spre dreapta la temperature ridicate (cca 5000C) si
chiar la presiuni ridicate de 30-40 bar. Formarea de hidrocarburi aromatice este favorizata de
cresterea temperaturii si scaderea presiunii partiale a hidrogenului , respective a presiunii pe
system si a raportului molar hidrogen-hidrocarbura.In conditile procedeului industrial se
realizeaza conversii de 95-99%. Efectele reactiei de dehidrogenare sunt asociate cu urmatoarele
cresteri ale continutului de hidrocarburi aromatice in benzina reformata; ale cifrei octanice ca
uramre a aromatizarii (1,3dimetiliciclohexan COF1 67 LA 1,3 dimetilbenzen COF1 145); ALE
productiei de hidrogen (3 moli H2/mol hidrocarbura). Reactiile de dehidrogenare ale ACH au
valori mari ale constantei vitezei de reactie necesitand un volum mic de catalizatori ,ele
desfasurandu-se preponderant in primul reactor al instalatiei RC. Ca mechanism de reactie se
admite posibilitatea ruperii simultane a celor 6 atomi de hidrogen , mechanism in sextet , cu
formare directa a unei alchil aromatice. In aceasta rupere succesiva se formeaza ciclohexena si
ciclohexadiena ca specii intermediare, adsorbite pe catalizator care explica depunerile de cocs pe
catalizator.
1.2 Reactii de isomerizare si dehidroizomerizare
Reactiile de acest tip se desfasoara dupa un mechanism ionic ,fiind catalizate de support
acid .Suport de aluminosilice are aciditate intrinseca, iar suport - alumina se trateaza cu acid
florhidric sau clorhidric pentru activare prin ioni de fluor sau clor ,realizand un continut ce circa
0,7 % halogen.
Functia izomerizata a catalizatorului are o mare importanta datorita cresterii continutului
de hidrocarburi izoparafinice si hidrocarburi aromatice, respective a cifrei octanice a
reformatului.Astfel izomerizarea n-alcanilor in izoalcani conduce la cresterea cifrei octanice a
reformatului (de la COF1 62 a n- C5 la COF1 80 a amestecului de izomeri C5 la echilibru).
Raportul izo/normal parafine creste cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula el
fiind circa 1,3 la i C6/ n C6 si de circa 3,8 la I C8/ n C8 in procesul de reformare catalitica .
Reactia de hidroizomerizare ,care , in prima etapa, priveste izomerizarea
alchilciclopentanilor in alchilciclohexani (ACP ACH ) H =-16 _-25 kJ/ mol este
urmata de reactia de dehidrogenare dupa schema:

Se realizeaza conversii in alchilaromatice de 80-87% cu toate ca echilibrul termodinamic

al primei reactii este deplasat cu cresterea temperaturii spre alchilciclopentani( la 5000C ,10%
ACH si 90% ACP iar la 250C , 88 % ACH).Viteza foarte mare a reactiei succesive de
dehidrogenare determina o consumare rapida a ACH deplasand continuu echilibrul, realizandu-se
conversiile mentionate.Reactia de izomerizare a hidrocarburilor aromatice are influenta asupra
proportiei relative de o,m si p-xilen cat si asupra raportului dintre etil benzene si xileni.Viteza
globala a reactiei de dehidroizomerizare este determinate de viteza mai mica a etapei de
izomerizare ,plasand-o ca reactie cu viteza moderata.Viteza de izomerizare a
alchilciclopentanilor pe catalizatroi de platina creste cu cresterea numarului de atomi de carbon
in molecula.Metilciclopentanul are viteza de izomerizare cea mai mica , fapt care face ca
reactiile secundare de hidrocracare sa devina competitive.
Reactia globala este defavorizata de cresterea presiunii ,unele date experimentale aratand
ca marirea presiunii partiale a hidrogenului franeaza sau chiar opreste reactia de izomerizare.Ca
mechanism de reactie se admite participarea ambelor functii ale catalizatorului dehidrogenarea
pe functia metalica si formarea unui ion carboniu cu izomerizare pe functia acida urmata de
hidrogenarea pe functie metalica (ECP-etilciclopentan ,MCP- metilciclohexan).
In mod similar se admite dehidrogenarea alchilciclopentanilor cu formarea de
alchuilciclopentene si pentadiene, care pot genera depuneri de cocs pe catalizator .Reactia este in
mica masura infuentata de presiune.
1.3 Reactia de dehidrociclizare
Prin aceasta reactie hidrocarburile normale si izoparafinice din materie prima sunt
transformate in hidrocarburi aromatice dupa schema:

Importanta acestei reactii pentru procesul de reformare catalitica consta in cresterea

puternica a cifrei octanice , a productiei de hidrogen , a productiei de hidrocarburi aromatice prin
randamente de 20- 50%. Reactia globala are o viteza relative mica , determinate de etapa de
ciclozare.Cresterea temperaturii in zona de reactive mareste viteza de reactie si deplaseaza
echilibrul termodinamic spre formarea de aromatice , in timp ce creste presiunii este defavorabila
aromatizarii.Pentru orice conditii de temperature si presiune , conversia n-parafinelor la
aromatice este mai mare decat aceea a izoparafinelor corespunzatoare.Presiunile scazute pe
reactor favorizeaza dehidrociclizarea parafinelor aromatice.Ca mecanism al acestei reactii se
admite participarea functiei, metalice dehydrogenate si a functiei acide , in etapa de ciclizare si
izomerizare.Dupa dehidrogenare ,pe centrul metalice, olefina formata deciclizeaza cu
participarea simultana a ambelor tipuri de activitati (Lewis si Bronsted).Acest mecanism
concentrate este in mai buna concordant cu datele experimentale, decat mecanismul carcoionic
care ar duce la prezenta ciclopentenei in produsul de reactie.
6

1.4 Reactii de hidrocracare si de hidrociclizare

Prin reactiile de hidrocracare si hidrociclizare se inteleg reactiile de cracare a
hidrocarburilor alcanice si cicloalcanice associate cu hidrogenarea acestora.
Schematic se pot prezenta aceste reactii astfel

Prin acest tip de reactii se formeaza hidrocarburi cu structure izo ,iar prin cracare
catalitica (mecanism carboionic) si hidrogenarea produselor formate. Etapa de cracare este
endoterma ,iar cea de hidrogenare puternic exoterma ,astfel ca reactiile de hidrocracare sunt
reactii exoterme. Sunt de asemenea posibile si reactiile de:
- Demetanare

Dezalchilare

Transalchilarea

Aceste reactii secundare nedorite ,care diminueaza productia de hidrogen ,iar metanul
erzultat impurifica hidrogenulrecirculat. Ele au loc in cazul unor severitati ridicate de lucru sau
unor catalizatori foarte activi .Sunt reactii catalizate de functia metalica a catalizatorului , de
aceea pot fi inhibate diminuand aceasta functie prin aditia sulfului sau a unui al doilea metal.
Reactiile de hidrocracare au o viteza mai mica decat celelalte reactii discutate.Viteza
reactiilor de hidrocracare creste cu cresterea numarului de atomi de carbon in molecula si cu
crestera caracterului izo al hidrocarburilor.De asemenea creste cu cresterea aciditatii
7

catalizatorului.Hidrocarburile aromatice au un efect de inhibare al reactiei.Viteza reactiilor de

hidrocracare creste cu cresterea temperaturii si cu cresterea presiunii.Formarea de specii olefinice
adsorbite pa catalizator favorizeaza desfasurarea de occs pe suprafata catalizate de functia acida
a catalizatorului ducand la formare depunerilor de cocs pe suprafata catalizatorului.Aceste
depuneri cresc cu caracterul acid al catalizaoturlui fiind mai mari la suportul alumino silicic fata
de gama alumina tratata cu halogenii , unde depunerilor depend de cantitatea de halogen
incorporate si tipul de halogen.
Reactiile care conduc la formarea de cocs sunt diminuate de functia hidrogenata a
metalului sau metalelor care catalizeaza hidrogenarea olefinelor adsorbite pe centrii
active.Intensitatea hidrogenarii depinde de natura metalului depus pe support si de presiunea
partial a hidrogenului ,care variaza cu presiunea pe reactoare si cu continutul de hydrogen in
gazelle recirculate. Cantitatea de specii olefinice intermediare formate creste cu cresterea
punctului final de distilare al materiei prime si cu continutul de hidrocarburi parafinice.
Pe catalizatori de platina ,iar mai nou pe cei cu platina si reniu sau alte metale, datorita
activitatii hydrogenate mari ale acestora, la o presiune partiala mare a hidrogenului, pentru o
materie prima cu punct final de distilare scazut are loc o reducere substanitala a depunerilor de
cocs , facand posibila functionarea instalatiei mai multe luni fara regenerarea catalizatorului.Este
cazul ,asa-ziselor instalatii de tip neregenerativ care lucreaza la presiune de 35-40 bar.In astfel de
cazuri ,dupa o functionare de 6 luni pana la 1 an in aceste conditii, s-a constatat o depunere de
cocs pe catalizator de 3-12% in raport cu greutatea catalizatorului.Prin reactiile de hidrocracare,
alcanii C9-C12 din material prima sunt transformati in mare parte atat in hidrocarburi C4-C7 cat si
in hidrocarburi gazoasa C1-C3.
Alchilciclohexanii se hidrodeciclizeaza in mai mica masura decat
alchilciclopentanii,deoarece se dehidrogeneaza foarte rapid in hidrocarburi aromatice
stabile.Alchilciclopentanii avand o viteza mai mica de dehidromerizare se hidrodeciclizeaza
dupa un mecanism de protonare , astfel

Olefina formata se hidrogeneaza pe centru metallic ,putand suferi imprealabil o

izomerizare pe central acid dupa mecanismul discutat.
Reactiile de hidrocracare contribuie la cresterea ciferi octanice a reformatului atat prin
transformarea unor hidrocarburi parafinice cu cifre octanice negative (Nc8 are COF1 18) in
hidrocarburi cu masa molecular mai mica si partial, cu structura izo, cat si prin efectul disparitiei
acestor hidrocarburi (transformate in gaze) , a caror prezenta diminueaza cifra octanica.Aceste
reactii decurg cu consum de hidrogen. De asemenea ,reactiile de hidrocracare diminueaza
randamentul de C5+ crescand pe cel al gazelor.Vitezele reactiilor de dehidrociclizare si
hidrocracare cresc cu cresterea numarului de atomi de carboni in molecula.Hidrocarburile
izoparafinice din material prima au o viteza mai mica de dehidrociclizare si o viteza mai mare de

hidrocracare. Pe ansamblu, majoritatea reactiilor conduc la cresterea continutului de hidrocarburi

aromatice in reformat, respective la cresterea ciferi octanice a acestuia.
Compusii cu sulf, azot si oxygen prezenti in material prima in cantitati foarte mici , de
ordinal ppm, care intra in zona de reactive, sufera reactii de hidrogenare similar celor de la
hidrofinare cu transformarea lor in H2S,NH3 si H2O, datorita prezentei hidrogenului si a functiei
metalice a catalizatorului.

2. Variabilele procesului de reformare catalitica

2.1 Temperaturile
Influenta temperaturii asupra vitezei relative a reactiilor din reformarea catalitica se
poate aprecia pe baza cunoasterii energiilor aparente de activare. Se observa cresterea mai mare a
vitezelor reactiilor de ciclizare si hidrocracare cu temperature, comparative cu celelalte.
Efectul tehnologic al cresterii temperaturii pe reactoare consta in cresterea continutului de
hidrocarburi aromatice din reformat, scaderea randamentului de lichid (C5+) ,cresterea ciferi
octanice a benzinei ,cresterea procentului de gaze si hydrogen dar si cresterea depunerilor de
cocs pe catalizator.In practica industrial, in scopul mentinerii constante a cifei octanice ,se
recurge la marirea temperaturii din reactoare pentru a compensa diminuarea activitatii
catalizatorului datorita depunerilor de cocs , in timpul exploatarii. Optimizarea procesului in
scopul obtinerii unei cifre octanice constanta arata ca temperature de intrare in ultimul reactor
este determinate.Profilul optim al temperaturii depinde de conditile din instalatiile
industrial.Reactoarele cu pat fix de catalizator lucreaza in conditii adiabatice astfel ca
temperaturile de iesire din reactoare te sunt functie de cele de intrare ti si de caderea de
temperature t , astfel:
te= ti- t
Valorile t sunt diferite pentru fiecare treapta de reactive depinzand atat de
compozitia materiei prime, de valoarea conversiei si de valorile caldurilor de reactive cat si de
ponderea diverselor reactii, in fiecare reactor.Valorile t pentru trei trepte de reactive pot fi:
tR I=30-700 ; tR II=15-350C ; tR III=0-150C
Aceste valori sunt orientative ,cele exacte fiind determinate prin bilant termic si bilant de
material.Variatia temperaturii pe reactoare adiabatice limiteaza conversia maxima de echlibru pe
fiecare treapta si impune realizarea procesului in mai multe trepte de reactie,in vechile instalatii
se folosesc 2 reactoare in paralel.Pantele curbelor de scadere a temperaturii pe fiecare reactor se
determina prin bilanturi termice.
2.2 Presiunii
Cresterea presiunii in reactoare defavorizeaza reactiile de dehidrogenare , de
dehidroizomerizare si mai ales pe cele de dehidrociclizare , favorizand reactiile de hidrocracare
si de hidrogenare ale speciilor de olefine adsorbite pe suprafata catalizatorului.
9

Scaderea presiunii in reactoarele de la reformare catalitica a unei benzine are drept efect
cresterea randamentului de benzina reformata (C5+) ,cresterea continutului de hidrocarburi
aromatice si cantitatii de hirogen produsa .Efectul este mai pregnant pentru materii prime
parafinoase.Scaderea presiunii duce la intensificarea depinerilor de cocs pe catalizator si a
procesului de dezactivare treptata a catalizatorului datorita compusilor cu sulf din cauza
micsorarii vitezei de hidrogenare a acestora.Lucru la presiune scazute impune o regenerare a
catalizatorului la intervale de timp mai scurte,iar in instalatiile mai noi o regenerare continua .
Efectul favorabil al scaderii de presiune in instalatiile de reformare catalitica se explica
prin favorizare reactiiklor care decurg cu cresterea numarului de moli si prin diminuarea
reactiilor de hidrocracare.Este interesant de observant faptul ca scaderea presiunii ducel la
reducerea selectivitatea transformarii in aromatice datorita reactiei de dehidrociclizare care duce
la cresterea randamentului de C5+.
2.2 Raport hidrogen/materie prima
In instalatiile industrale raportul molar gaze recirculate/ materie prima variaza de la 3/1
pana 10/1 [mol/mol] mai frecvent intre 5/8 mol/mol.Cresterea raportului hidrogen/materie prima
conduce la diminuarea depunerilor de cocs ca urmare a cresterii presiunii partiale a hidrogenului,
pH ,care duce la intensificarea hidrogenarii olefinelor abosrbite pe catalizator,si de presiunuea
din system,iar limita superioara de costul echipamentului de recirculare,al energiei si de
diminuarea timpului de reactie.
Raportul hidrogen/materie prima influenteaza si valoarea conversiei la echilibru pentru
unele reactii din reformarea catalitica.De aceea ,scaderea presiunii pe system sau scaderea
raportului H2/ hidrocarbura determina scaderea pH cu efect favorabil pentru reactia de
dehidrociclizare a parafinelor.Rapoarte mai mari H2/ materie prima se folosesc in instalatiile cu
ciclu lung de functionare numite neregenerative, pentru materiile prime parafinoase si pentru
materiile cu final de distilare ridicat.In cazul unor instalatii industriale de tip Magnaforming, se
uitilizeaza un raport hidrogen/materie prima diferit de reactoare , fiind mai mic in primele doua
reactoare (3/1) si mult mai mare (12/1) in ultima treapta de reactie (1-2 reactoare )pentru a
diminua depunerile de cocs pe catalizator.
Raport gaze recirculate, materie prima depinde : continutul de hidrogen in aceste gaze,
care este determinat atat de presiune cat si de diminuarea reactiilor de demetanare sau
dezalchilare ,care maresc procentul de metan ce impurifica aceste gaze.
2

2.3 Vitezei de volum ,respective a timpului de contact

In procesele industriale de reformare catalitica se lucreaza cu viteze volumetrice ,
,variind intre 1,5-3,5 h-1.Micsorarea vitezei de volum ,respective cresterea timpului de contact are
ca efect o crestere a ciferi octanice o diminuare a randamentului de benzina reformata (C5+) si o
10

crestere a procentului de cocs depus, iar pentru o instalatie data,scaderea debitului de materie
prima prelucrata.Variatiile vitezei de volum pot compensa in oarecare masura variatiile de
temperature pentru obtinerea aceluiasi efect.Operarea instalatiei la valoare mare a vitezei
volumetrice va permite desfasurarea reactiilor de dehidrogenare si a celor de hidrocracare a
aprafinelor mai grele, insa va limita in mare masura, reactiile de dehidrociclizare si hidrocracare,
conducand la o scadere a conversiei realizate si mai ales, a cifrei octanice a reformatului C5+.
Pentru asigurarea unui timp mai lung de reactive se utilizeaza circa 50%din catalizator in ultima
treapta de reactie , unde au loc preponderent reactiile ,mai lente de dehidrociclizate si de
hidrocracare.Rezultat va fi o crestere a cifrei octanice a reformatului atat ca rezultat al cresterii
aromaticelor cat si ca efect al disparitiei n-parafinelor.
In cazul instalatiilor destinate fabricarii de BTX se poate obtine o crestere a productiei de
xileni prin marirea vitezei volumetrice, deoarece dehidrogenarea ACH nu este influentata de
scaderea timpului de reactie.Evident ,marirea vitezei volumetrice duce la marirea capacitatii de
lucru dar duce si la o micsorare a lungimii ciclului de functionare prin cresterea cantitatii de cocs
depusa.Se arata ca productia suplimentara de aromatice obinuta prin marirea vitezei volumetrice
de la 1,8 la 2,2 compenseaza scaderea lungimii ciclului de functionare.
2.4 Materiei prime
Materiile prime utilizate la reformarea catalitica sunt benzine de distilare primara si in
mai mica masura de cracare termica, cocsare , cracare catalitica si hidrocracare.Limitele de
distilare ale materiei prime sunt cuprinse intre 65-800C si 150-1800C,uneori chiar cu final 2050C.
Initialul minim este determinat de cuprinderea hidrocarburilor cu cel putin 6 atomi de carbon in
molecula ,iar finalul se coreleaza cu depunerile de cocs pe catalizator. La fabricarea
hidrocarburilor aromatice BTX ,limitele de distilare sunt 60-1450C, respecti benzen 65-850C,
toluen 85-1100C si xilen 110-1450C.Compozitia chimica a materiei prime , exprimata si prin
raportul cicloalcani/alcani reprezinta o importanta deosebita.Masura aptitudini de transformare a
unei benzine in hidrocarburi aromatice poate fi exprimata prin factorul de caracterizare K sau
suma N+2A in care N reprezinta procentul masa de naftene iar A cel de aromatice.
Colerarea intre K si N+2A se face printr-o relatie empirica :
K=12,6-(N+2A)/100
Randamentul de aromatice le reformarea catalitica variaza intre 30-80%.Raport
cicloalcani/alcani al materiei prime poate varia in limite foarte largi 0,25-6.Impuritatile prezente
in materia prima pot duce la dezactivarea catalizatorilor ,ireversibila sau permanenta datorita
sulfului ,azotului,apei,halogenilor.Tolerantele maxime admise pentru impuritati sunt in functie de
tipul catalizatorului utilizat.Pentru catalizatori clasici de Pt ,aceste limite prevad: sulf maxim 0,5
ppm(masa), azot 0,5 ppm , clor 1,0 ppm si oxigen in gazele de recicrulare mai mic de 5 ppm
(molar).Sensibilitatea fata de otravurile permanente este aceiasi pentru diverse tipuri de
catalizatori.Compusii sulfului trec in H2S care se adsoarbe pe Pt si inhiba temporar functia
metalica .La catalizatorii noi se tempereaza activitatea prin injectie de 0,2-0,.4%masa H2S in
materia prima,evitand formarea prematura de cocs.Apa diminueaza functia acida prin spalarea
11

hidrogenului.Realizarea acestor limite impune o hidrofinare adanca a materiilor prime utilizarea

unui sistem de separare cu o ratie de reflux corespunzatoare pentru a asigura indepartarea H2S si
a apei din materia prima supusa.
2.5 Catalizatorii in reformarea catalitica
Primul catalizator utilizat industrial a fost Mo/Al2O3 catalizator monofunctional folosit in
instalatia Hidroforming ,care utilizeaza reactoare in pat fix cu regenerarea catalizatorului la
intrevale de 4-8 ore cu toate ca utilizeaza hidrogen recirculat si lucra la presiuni de 60-80
bari.Procesul Platforming (UOP) utilizeaza pentru prima oara un catalizator bifunctional,
Pt/Al2O3 care poseda o functie metalica (Pt) si o functie acida (F sau Cl) si care in prezenta
hidrogenului recirculat si a unor presiuni de circa 40 de bar realizeaza cicluri de cateva luni sau
mai mult de un an fara regenerare.Acesti catalizatori numiti astazi monometalici-bifunctionali,
aveau un continut de halogen (F,Cl) de 0,35-0,7% sau suport de alumo-silice care au aciditate
intrinseca.Catalizatorul poate fi extrudat cu 1,5 mm diametru sau sferic la procese
regenerative.Platina este foarte fin dispersata pe suprafata catalizatorului. Continutul de Pt
influenteaza calitatile catalizatorului.Un continut scazut duce la scaderea ciferi octanice a
reformatului ,la o micsorare a rezistentei catalizatorului la actiunea otravurilor la micsorarea
rezistentei regenerare.
Catalizatorii de Pt pot sa functioneze 2-4 ani cu regenerari repetate.Pierderea de Pt in
timpul functionarii variaza intre 0,5-3%.Pe masura ce catalizatorii imbatranesc se constata o
modificare a dispersiei Pt pe suprafata catalizatorului.Incepand din anul 1969 au inceput sa se
utilizeze noi tipuri de catalizatori-mutimetalici, care pe langa Pt si alte metale ca Reniu Iridiu,
Wolfram etc.
Catalizatorii bimetalici cei mai uitlizati sunt cei de tipuri Platina-Reniu fabricati de
firmele:UOP R-16,R-20,R-30,R-50,Chevron Rheniforming Engelhard seriile 500 si 600
EssoResearch.
Avantajul catalizatorilor cu Pt Re fata de cei conventionali cu Pt:
Activitatea mai ridicata ,care se mentine la un nivel superior pa toata
durata ciclului.
Selectivitatea mai mare ,in sensul scaderii produselor gazoase si cresterea
randamentului C5+ prin intensificarea reactiilor de dehidrogenare a
naftenelor ,dehidrodeciclizarea a parafinelor si diminuarea reactiilor de
hidrocracare.
Toleranta mai mare la depunerile de cocs
Cresterea productiei de hidrogen
Stabilitatea marita la temperaturi ridicate,scaderea activitatii fiind o
cincime din cea a catalizatorilor conventionali.
Permite lucrul in conditi mai severe, asigurand o stabilitate a
randamentelor la nivele superioare catalizatorilor cu Pt, ceea ce a permis
12

elaborarea unor tehnologii noi ca Rheinforming Magnaforming etc ,cicluri

mai lungi de functionare
Sunt practic complet regenerabili,supoartand un numar foarte mare de
regenerari cu revenire la activitatea initiala sau chiar superioara.
Aceasta regenerabilitate a catalizatorilor Pt-Re a permis elaborarea unei tehnologii noi de
lucru in procesul de regenerare continua.La acesti catalizatori nu mai apare fenomenul de
aglomerare al Pt care conduce la scaderea activitatii dupa fiecare regenerare.Exista diverse
explicatii ca: Re cu temperatura de topire ridicata,formeaza cu Pt aliaje de suprafata impiedica
recristalizarea Pt.Dupa altii forma activa a Re este ReO2 sau Pt este aglomerata in ninteriorul
cristalelor de ReO2 depuse pe suprafata Al2O3.Astfel Re4+ este accesibili pentru substantele
reactante el fiind dispersat pe suprafata in proportie mai mare decat Pt catalizand hidrogenarea
combinatiilor intremediare,generatoare de cocs.Se pare ca aliajul Pt-Re are efect si dispersarea
depunerilor de cocs pe catalizator ,ceea ce ar explica de ce catalizatorii promotati suporta
depuneri mai mari de cocs decat cei cu Pt.De asemenea ajuta la o mai buna dispersie a Pt
determinand marirea numarului de ceantrii metalici pe care se depune cocsul.
O categorie de catalizatori de reformare catalitica o reprezinta catalizatorii multimetalici
de tipul Pt-Re-Me in care Me poate fi Ag,I,Ni,Ta,Co-Ge,Pd etc.
Diminuand functia acida creste raportul dintre reactiile de aromatizare si cele de
izomerizare plus hidrocracarea.S-a recomandat folosirea unui catalizator de Pt pe suport neacid a
unui catalizator Pt/SiO2- Al2O3 sau Pt/Al2O3-F in treapta a doua si a catalizatorului Pt/Al2O3Cl
sau a unui catalizator bimetalic ,care ar promova reactiile de dehidrociclizare in ultima treapta.
Aspecte ale dezactivarii catalizatorilor in procesul de reformare catalitica:

Depunerea cocsului pe centrii metalici si micsorarea centrilor activi

Prezenta sulfului datorita reactiei

Prezenta moleculelor care contin elementele din grupa a V-a (N,P,As,Sb) si a VI-a
(O,S,Se,Te)

3. Realizarea industriala a reformarii catalitice

Procesele de reformare catalitica pot fi impartite in 4 categorii dupa modul de regenerare
al catalizatorului:
Proces neregenerativ ,realizat la presiuni ridicate (35-40 bar) cu rapoarte H2/
hidrocarbura 5-10/1 mol/mol si cu cicluri de functionare de 1-2 ani.
Procese semiregenerative ,care lucreaza la presiuni , mai joase si cu regenerarea
catalizatorului in situ , la intervale de 2 pana 6 luni.
13

Procese regenerative,cu regenerare ciclica ,avand un reactiant suplimentar ,

capabil sa inlocuiasca reactoarele aflate in curs de regenerare.
Procese regenerative ,cu regenerare continua, cu circulatia catalizatorului (strat
mobil) intre reactor si regenerator.
Procesele regenerative au loc la presiuni joase de 9-15 bari cu rapoarte H2/ hidrocarbura
mai mici (3-5/1 mol/mol).
Procesele neregenerative au loc in 3-4 trepte de reactie avand , in mod obisnuit , in ultima treapta
2 reactoare in paralel.Repartitia cantitatii de catalizator corespunzator treptelor de reactie ,in
procente masa din cantitatea totala de catalizator , se afla in limitele 10-20% in treapta I , 2030% in treapta a-II-a , 50-70% in treapta a-III-a .
Pentru o instalatie de reformare catalitica conventionala cu trei trepte de reactie in serie,
variatia temperaturii intre intrare si iesirea din fiecare treapta este urmatoarea:
Treapta I 30-700C , temperatura efluentului cca 440-4500C
Treapta a-II-a 5 -400C temperatura efluentului cca 480-4900C
Treapta a-III-a -10 la +10 0C temperatura efluentului cca 490-5100C
Cantitatea de catalizator este distribuita in mod diferit pe reactoare in ultima treapta fiind
distribuita cam 50% din cantitatea totala.Contandu-se pe o activitate ridicata si constanta a
catalizatorului regenerat continuu, reactoarele lucreaza cu o viteza volumetrica w de 3,0-3,5,
ceea ce face ca zestrea de catalizator a instalatiei sa fie mult mai mica fata de instalatie
semiregenerative de aceeasi capacitate constituie un mare avantaj economic.
Se observa ca admitand 0% cocs la intrare, se ajunge la depunerile de 2,5-3 % la intrare
in ultima treapta, pentru ca in final sa se ajunga la 5% deci aproape la o dublare a depunerilor de
cocs in ultimul reactor.Cocsul remanent este de maximum 0,2%.
Regenerarea catalizatorului se realizeaza continuu intr-un sistem independent de sistem
de reactie.Se lucreaza la presiuni de 9-10 bar, cu o recirculare a gazelor bogate in hidrogen intrun raport de 400-500 m3/m3 de materie prima , se utilizeaza catalizaotri bimetalici de tipul Pt-Re
ai firmei UOP.

II Proiectarea tehnologica a unei instalatii de reformare catalitica pe

catalizator Pt-Re , in scopul obtinerii de hidrocarburi aromatice (B.T.X)

14

1. Stabilirea conversiilor si a bilantului de materiale care sa asigure un

randament maxim de hidrocarburi aromatice
1.1 Debitul de materie prima
t 65 0000
t
Dmp=65 0000 =
=81 ,5 =81 500 kg/h
h
8000
h

Compozitia materiei prime

Tabel 1.1
Debite
Parafine
Naftene
Aromatice

%
46
48
6

Q (kg/h)
37490
39120
4890

Total

100

81500

15

1.2 Bilantul material si calculul proprietatilor medii ale materiei prime

1.3 Bilanturi materiale pe componenti

Se calculeaza cantitatea de produse rezultate din speciile fiecarui component

Parafine

nC 8
X=87%

M=114 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

11247

9784,89

1462,11

85,83

Dehidrociclizare
nC 8 H 18 C 6 H 4( CH 3 )2+ 4 H 2
Izomerizare
nC 8 H 18 iC 8 H 18

Conversia pe reactie
Tip de reactie
Dehidrociclizare
Izomerizare
Hidrocracare

Viteza relativa
0,10
0,20
0,08

Fr de viteza
0,26
0,53
0,21

Ni transf (kmol/h)
22,59
45,17
18,07

Gi transf
(kg/h)
2574,97
5149,94
2059,98

Total

0,38

1,00

85,83

9784,89

Viteza relativa
0,19
0,25

Fr de viteza
0,16
0,20

Ni (kmol/h)
2,81
3,70

Gi (kg/h)
320,82
422,13

0,43

0,35

6,37

726,06

Hidrocracarea
Hidrocracare

16

Total

0,35

0,29

5,18

590,98

1,22

18,07

2059,98

nC 7
X=82%

M=100 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

16870,5

13833,81

3036,69

138,34

Dehidrociclizare
nC 7 H 16 C 6 H 5 CH 3 + 4 H 2
Izomerizare
nC 7 H 16 iC 7 H 16
Conversia pe reactie

Tip de reactie
Dehidrociclizare
Izomerizare
Hidrocracare

Viteza relativa
0,04
0,13
0,04

Fr de viteza
0,19
0,62
0,19

Ni transf (kmol/h)
26,35
85,64
26,35

Gi transf
(kg/h)
2635,01
8563,79
2635,01

Total

0,21

1,00

138,34

13833,81

Viteza relativa
0,14

Fr de viteza
0,24

Ni (kmol/h)
6,25

Gi (kg/h)
625,26

0,18

0,31

8,04

803,90

Hidrocracarea
Hidrocracare

17

Total

0,27

0,46

12,06

1205,85

0,59

26,35

2635,01

nC 6
X=68%

M=86 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

9372,5

7029,375

2343,125

81,74

Dehidrociclizare
nC 6 H 14 C 6 H 6+ 4 H 2
Izomerizare
nC 6 H 14 iC 6 H 14
Conversia pe reactie

Tip de reactie
Dehidrociclizare
Izomerizare
Hidrocracare

Viteza relativa
0,03
0,06
0,04

Fr de viteza
0,23
0,46
0,31

Ni transf (kmol/h)
18,86
37,72
25,15

Gi transf
(kg/h)
1622,16
3244,33
2162,88

Total

0,13

1,00

81,74

7029,38

Viteza relativa

Fr de viteza

Ni (kmol/h)

Gi (kg/h)

0,14
0,18

0,24
0,31

5,97
7,67

513,23
659,86

Hidrocracarea
Hidrocracare

18

Total

0,27
Component
0,59
nC7 netransformat

M
0,46
(kg/kmol)
1
100

Gi (kg/h)
3036,69

Toluen

92

2424,21

26,35

iC7
C1
C2
C3
C4

100
16
30
44
58

8563,79
100,04
241,17
530,58
699,39

85,64
6,25
8,04
12,06
12,06

C5

72

578,81

8,04

C6
H2 transformat
H2 consumat

86
2
2

537,72
210,80
-52,70

6,25
105,40
-26,35

Total

16870,50

274,11

11,51
Ni (kmol/h)
25,15
30,37

989,79
2162,88

Bilant material pe componentul nC 8

Component
nC8 netransformat

M
(kg/kmol)
114

Gi (kg/h)
1462,11

Ni (kmol/h)
12,83

EB

106

2394,27

22,59

iC8
C1
C2
C3
C4

114
16
30
44
58

5149,94
45,03
111,09
280,23
601,34

45,17
2,81
3,70
6,37
10,37

C5

72

458,56

6,37

C6
C7
H2 transformat
H2 consumat

86
100
2
2

318,45
281,42
180,70
-36,14

3,70
2,81
90,35
-18,07

Total

11247,00

189,01

Bilant material pe componentul nC 7

19

 Bilant material pe componentul nC 6

Component
nC6 netransformat

M
(kg/kmol)
86

Gi
(kg/h)
2343,13

Ni (kmol/h)
27,25

Benzen

78

1471,26

18,86

iC6
C1
C2
C3
C4

86
16
30
44
58

3244,33
95,48
230,18
1012,81
445,02

37,72
5,97
7,67
23,02
7,67

C5

72

429,68

5,97

H2 transformat
H2 consumat

2
2

150,90
-50,30

75,45
-25,15

Total

9372,50

184,43

Naftene
20

 MCP
X=85%

M=84 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

5868

5163,84

704,16

61,47

Dehidroizomerizare
C5 H 9CH 3 C 6 H 6 +3 H 2
Hidrogenoliza
C5 H 9CH 3 + H 2 iC 6 H 14

Conversia pe reactie
Tip de reactie
Dehidroizomerizar
e
Dehidrociclizare

Viteza relativa

Fr de viteza

Ni transf (kmol/h)

Gi transf
(kg/h)

4,08
1,48

0,73
0,27

45,11
16,36

3789,29
1374,55

Total

5,56

1,00

61,47

5163,84

Bilant material pentru MCP

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

Ni (kmol/h)

MCP

84

704,16

8,38

Benzen
iC6
H2 format
H2 consumat

78
86
2
2

3518,63
1407,27
270,66
-32,73

45,11
16,36
135,33
-16,36

Total

5868,00

188,83

21

 DMCP
X=88%

M=98 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

7041,6

6407,856

633,744

65,39

Dehidroizomerizare
C5 H 8C 2 H 6 C 6 H 5CH 3+ 3 H 2
Hidrogenoliza
C5 H 8C 2 H 6 + H 2 iC 7 H 16

Conversia pe reactie
Tip de reactie
Dehidroizomerizar
e
Dehidrociclizare

Viteza relativa

Fr de viteza

Ni transf (kmol/h)

Gi transf
(kg/h)

9,03
0,20

0,98
0,02

63,97
1,42

6269,01
138,85

Total

9,23

1,00

65,39

6407,86

Bilant material pentru DMCP

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

Ni (kmol/h)

DMCP

98

633,74

6,47

Toluen
iC7
H2 format
H2 consumat

92
100
2
2

5885,19
141,68
383,82
-2,83

63,97
1,42
191,91
-1,42

Total

7041,60

262,34

ECP
X=88%

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

2738,4

2382,408

355,992

24,31

M=98 Kg/ kmol

Dehidroizomerizare
C5 H 9C 2 H 5 C 6 H 5CH 3+ 3 H 2
22

Hidrogenoliza
C5 H 8C 2 H 5 + H 2 iC 7 H 16

Conversia pe reactie
Tip de reactie
Dehidroizomerizar
e
Dehidrociclizare

Viteza relativa

Fr de viteza

Ni transf (kmol/h)

Gi transf
(kg/h)

9,02
0,20

0,98
0,02

23,78
0,53

2330,73
51,68

Total

9,22

1,00

24,31

2382,41

Bilant material pentru ECP

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

Ni (kmol/h)

ECP

98

355,99

3,63

Toluen
iC7
H2 format
H2 consumat

92
100
2
2

2188,03
52,73
142,70
-1,05

23,78
0,53
71,35
-0,53

Total

2738,40

98,76

CH
X=97%

M=84 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

1956

1916,88

39,12

22,82

Dehidrogenare
23

+ H 2 C6 H 6 +3 H 2
Hidrogenoliza
+ H 2 iC 6 H 14

Conversia pe reactie

Tip de reactie
Dehidrogenare
Dehidrociclizare

Viteza relativa
4,02
1,48

Fr de viteza
0,73
0,27

Ni transf (kmol/h)
16,68
6,14

Gi transf
(kg/h)
1401,07
515,81

Total

5,50

1,00

22,82

1916,88

Bilant material pentru CH

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

CH

84

Benzen
iC6
H2 format
H2 consumat

78
86
2
2

Total

39,12
1300,9
9
528,10
100,08
-12,28
1956,0
0

Ni (kmol/h)
0,47
16,68
6,14
50,04
-6,14
67,18

MCH
X=98%

M=98 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

7824

7745,76

78,24

79,04

Dehidrogenare

CH 3
24

CH 3

Hidrogenoliza

+3 H 2

CH 3
+ H 2 iC 7

Conversia pe reactie
Tip de reactie
Dehidrogenare
Dehidrociclizare

Viteza relativa
9,03
0,20

Fr de viteza
0,98
0,02

Ni transf (kmol/h)
77,33
1,71

Gi transf
(kg/h)
7577,92
167,84

Total

9,23

1,00

79,04

7745,76

Bilant material pentru MCH

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

Ni (kmol/h)

MCH

98

78,24

0,80

Toluen
iC7
H2 format
H2 consumat

92
100
2
2

7113,97
171,26
463,95
-3,43

77,33
1,71
231,98
-1,71

Total

7824,00

310,10

DMCH
X=98%

M=112 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

3912

3833,76

78,24

34,23

25

Dehidrogenare
C6 H 10C 2 H 6 C 6 H 4C 2 H 6 +3 H 2
Hidrogenoliza
C6 H 10C 2 H 6 + H 2 iC 8 H 18

Conversia pe reactie
Tip de reactie
Dehidrogenare
Dehidrociclizare

Viteza relativa
21,50
0,47

Fr de viteza
0,98
0,02

Ni transf (kmol/h)
33,50
0,73

Gi transf
(kg/h)
3751,75
82,01

Total

21,97

1,00

34,23

3833,76

Bilant material pentru DMCH

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

DMCH

112

Xilen
iC8
H2 format
H2 consumat

106
114
2
2

Total

78,24
3550,7
6
83,48
200,99
-1,46
3912,0
0

Ni (kmol/h)
0,70
33,50
0,73
100,49
-0,73
134,69

ECH
X=98%

M=112 Kg/ kmol

Debit total (kg/h)

Transformat
(kg/h)

Netransformat
(kg/h)

Transformat
(kmol/h)

9780

9584,4

195,6

85,58

C2 H 5

Dehidrogenare

Hidrogenoliza

C2 H 5

+3 H 2

C2 H 5
+ H 2 iC 8 H 18

Conversia pe reactie
Tip de reactie

Viteza relativa

Fr de viteza

Ni transf (kmol/h)

Gi transf

26

Dehidrogenare
Dehidrociclizare

21,50
0,47

0,98
0,02

83,74
1,83

(kg/h)
9379,36
205,04

Total

21,97

1,00

85,58

9584,40

Bilant material pentru ECH

Component

M
(kg/kmol)

Gi
(kg/h)

Ni (kmol/h)

ECH

112

195,60

1,75

EB
iC8
H2 format
H2 consumat

106
114
2
2

8876,90
208,70
502,47
-3,66

83,74
1,83
251,23
-1,83

Total

9780,00

336,72

Bilantul t material al reformatului catalitic

Bilantul t material al componentilor gazosi

Component
C1
C2
C3
C4

M (kg/kmol)
16
30
44
58

Gi (kg/h)
240,55
582,44
1823,62
1745,76

gi, fr greutate
0,05
0,13
0,42
0,40

Ni (kmol/h)
15,03
19,41
41,45
30,10

xi, fr mol
0,14
0,18
0,39
0,28

27

Total

4392,38

1,00

105,99

1,00

Bilantul t material al hidrogenului

Component

M (kg/kmol)

Gi (kg/h)

gi, fr greutate

Ni (kmol/h)

xi, fr molara

H2 format
H2 consumat

2
2

2607,06
-196,59

1,08
-0,08

1303,53
-98,29

1,08
-0,08

Total

2410,47

1,00

1205,24

1,00

Bilantul t material general

Component
Reformat
Gaze
H2

Gi (kg/h)
74697,15
4392,38
2410,47

Ni (kmol/h)
783,24
105,99
1205,24

Randamentul %
91,65
5,39
2,96

Total

81500,00

2094,47

100,00

28

Proprietatile medii ale benzinei reformate

CO am= COx i=97,48
= M ix i=95,37
M
15

d 15 =

g i = 100 =0,7836
g
g
15i 15i
d15

d 20
4 =

d 15

gi = 100 =0,7791
g
g
20i 20i
d4

d4

Proprietatile componentilor pe reactive

2. Calculul blocului de reactie pentru realizarea conversiei stabilite din

bilantul de materiale

Procese de reformare catalitica se realizeaza in 4 reactoare adiabatice in serie cu incalzirea

materii prime la fiecare treapta de reactie sau ales 4 reactoare dar sunt 3 trepte de reactie
deoarece reactoarele 3 si 4 sunt identice.

2.1 Repartitia reactiilor pe reactoare

Reactor
1
2
3

Dehidrogenare
60
30
5

Dehidroizomerizar
e
25
35
20

Izomerizare
25
35
20

Hidrocracare
10
20
35

Dehidrociclizar
e
10
30
30

Hidrodeciclizare
10
20
35

29

20

20

35

30

35

Total

100
2,5

100

100

100

100

100

41,84

m3/s

Vzr=

2.2 Calculul volumului total al zonei de reactive

G mp

85000
V mp d
728,12
3
V ZR =
=
=
= V ZR =41,84 m
w
w
2,5
20
4 mp

2.3 Repartitia catalizatorului pe reactoare

Reactor
1
2
3
4

Procent
10
15
37,5
37,5

Vzr, m3/s
4,18
6,28
15,69
15,69

Total

100

41,84

2.4 Distributia componentilor pe reactii si reactoare

3. Bilantul material pe sectia de reactie
3.1 Calculul gazelor de recirculare
Gazele de recirculare contin : 87% H2 ; 8% CH4 si 5% C2H6

Debit molar de mp
Debit molar al H2
Raport molar H2:mp
Debit molar al GR

0.87
0.13
653.23
4572.62
7
5255.89

H2
C1
kmol/h
kmol/h

Debit molar al C1

594.44

kmol/h

Gaze de recirculare

kmol/h

3.2 Calculul C p alimentare la temperature de reactie

30

Se calculeaza cu realtia :
0,08+ C
Cp =C P + raport H 2 /m P (C p 0,87+ C
p
p
alim

mp

Clasa
P

Total

H2

CH 4

Cp, kcal/kmol
C

C2

69.55

xi, fractie
molara
0.1157

nC7
nC8
MCP
DMCP
ECP
CH
MCH
DMCH
ECH
B
T
X
EB

80.51
91.49
63.83
75.04
100.83
65.65
77.69
88.93
76.24
44.73
55.21
65.93
66.10

0.1791
0.1048
0.0853
0.0877
0.0341
0.0284
0.0975
0.0427
0.1066
0.0077
0.0247
0.0563
0.0293

1.0000

Hidrocarburi
nC6

H6

0,05 )

xi * Cp
8.0490
14.423
3
9.5850
5.4453
6.5845
3.4407
1.8668
7.5745
3.7933
8.1300
0.3425
1.3618
3.7142
1.9364
76.247
2

p =78,68 kcal/kmol
C
p =7,09 kcal/kmol
C
p =14,799 kcal/kmol
C
mp

H2

CH 4

p H =25,26 kcal /kmol

C
p =138,99 kcal/kmol
C
C2

ailm

3.3 Caderea de temperature

Temperatura de iesire din reactoare sunt functie de temperatura de intrare si de caderea de
temperatura.
t e=t i t
H iN iM mp 1000= H iN i 1000
t=
p
G mp C
N mpC p
alim

alim

Stabilirea caderii de temperatura pe reactorul

31

Reactie
Dehidrogenare

Deizomerizare

Izomerizare

Dehidrociclizare

Hidrocracare

Hidrogenoliza

Total

Component
DMCH
ECH
MCH
CH
MCP
DMCP
ECP
nC6
nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
MCP
DMCP
ECP
CH
MCH
DMCH
ECH

M kg/kmol
84
98
112
112
84
98
98
86
100
114
86
100
114
86
100
114
84
98
98
112
112
84
98

Gi kg/h
1743.88
4315.66
3451.55
638.08
734.73
1188.67
446.84
504.81
1445.09
868.42
100.96
177.86
173.68
134.62
177.86
138.95
106.61
10.53
3.96
39.15
12.74
6.35
15.72

N
kmol/h
20.76
44.04
30.82
5.70
8.75
12.13
4.56
5.87
14.45
7.62
1.17
1.78
1.52
1.57
1.78
1.22
1.27
0.11
0.04
0.35
0.11
0.08
0.16

H
kcal/kmol
49.90
49.90
51.30
52.30
48.50
47.00
47.00
-2.30
-2.30
-1.90
62.90
59.90
57.20
-23.40
-23.40
-23.40
-16.90
-15.20
-15.20
-10.60
-10.70
-9.10
-9.10

Ni * H
kcal/h
1035.95
2197.46
1580.93
297.96
424.22
570.08
214.30
-13.50
-33.24
-14.47
73.84
106.54
87.15
-36.63
-41.62
-28.52
-21.45
-1.63
-0.61
-3.71
-1.22
-0.69
-1.46

16436.73

165.84

6389.68

N
kmol/h
10.38
22.02
15.41
2.85
12.25
16.98
6.38

H
kcal/kmol
49.90
49.90
51.30
52.30
48.50
47.00
47.00

Ni * H
kcal/h
517.97
1098.73
790.47
148.98
593.91
798.11
300.02

Stabilirea caderii de temperatura pe reactorul II

Reactie
Dehidrogenare

Deizomerizare

Component
DMCH
ECH
MCH
CH
MCP
DMCP
ECP

M kg/kmol
84
98
112
112
84
98
98

Gi kg/h
871.94
2157.83
1725.78
319.04
1028.62
1664.14
625.58

32

Izomerizare

Dehidrociclizare

Hidrocracare

Hidrogenoliza

Total

nC6
nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
MCP
DMCP
ECP
CH
MCH
DMCH
ECH

86
100
114
86
100
114
86
100
114
84
98
98
112
112
84
98

706.73
2023.13
1215.79
302.88
533.57
521.05
269.23
355.71
277.89
213.22
21.06
7.93
78.31
25.48
12.71
31.45

8.22
20.23
10.66
3.52
5.34
4.57
3.13
3.56
2.44
2.54
0.21
0.08
0.70
0.23
0.15
0.32

-2.30
-2.30
-1.90
62.90
59.90
57.20
-23.40
-23.40
-23.40
-16.90
-15.20
-15.20
-10.60
-10.70
-9.10
-9.10

-18.90
-46.53
-20.26
221.53
319.61
261.44
-73.26
-83.24
-57.04
-42.90
-3.27
-1.23
-7.41
-2.43
-1.38
-2.92

14989.07

152.17

4690.00

H
kcal/kmol
49.90
49.90
51.30
52.30
48.50
47.00
47.00
-2.30

Ni * H
kcal/h
172.66
366.24
263.49
49.66
678.75
912.12
342.88
-21.60

Stabilirea caderii de temperatura pe reactorul III si IV

Reactie
Dehidrogenare

Deizomerizare
Izomerizare

Component
DMCH
ECH
MCH
CH
MCP
DMCP
ECP
nC6

M kg/kmol
84
98
112
112
84
98
98
86

Gi kg/h
290.65
719.28
575.26
106.35
1175.57
1901.88
714.95
807.69

N
kmol/h
3.46
7.34
5.14
0.95
13.99
19.41
7.30
9.39

33

nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
MCP
DMCP
ECP
CH
MCH
DMCH
ECH

100
114
86
100
114
86
100
114
84
98
98
112
112
84
98

2312.14
1389.47
605.77
1067.14
1042.11
942.31
1245.00
972.63
746.26
73.72
27.74
274.07
89.19
44.48
110.07

23.12
12.19
7.04
10.67
9.14
10.96
12.45
8.53
8.88
0.75
0.28
2.45
0.80
0.53
1.12

-2.30
-1.90
62.90
59.90
57.20
-23.40
-23.40
-23.40
-16.90
-15.20
-15.20
-10.60
-10.70
-9.10
-9.10

-53.18
-23.16
443.06
639.22
522.88
-256.40
-291.33
-199.65
-150.14
-11.43
-4.30
-25.94
-8.52
-4.82
-10.22

Total

17233.70

175.89

3330.28

t1

te2
t3=t4

73.61
426.39
54.03
445.97
38.36

C
C
C
C
C

te3=te4

461.64

Dehidrociclizare

Hidrocracare

Hidrogenoliza

te1
t2

4. Dimensionarea reactoarelor

4.1 Calculul variatiei numarului de mol pe reactoare

Reactie

Dehidrogenare

Deizomerizare
Izomerizare

Component
DMCH
ECH
MCH
CH
MCP
DMCP
ECP
nC6

R1
Ni
20.76
44.04
30.82
5.70
8.75
12.13
4.56
5.87

R2
Ni
62.28
132.11
92.45
17.09
26.24
36.39
13.68
-

Ni
10.38
22.02
15.41
2.85
12.25
16.98
6.38
8.22

R3
Ni
31.14
66.06
46.23
8.55
36.74
50.94
19.15
-

Ni
1.73
3.67
2.57
0.47
7.00
9.70
3.65
4.70

R4
Ni
5.19
11.01
7.70
1.42
20.99
29.11
10.94
-

Ni
1.73
3.67
2.57
0.47
7.00
9.70
3.65
4.70

34

Ni
5.19
11.01
7.70
1.42
20.99
29.11
10.94
-

nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
nC6
nC7
nC8
MCP
DMCP
ECP
CH
MCH
DMCH
ECH

Dehidrociclizar
e

Hidrocracare

Hidrogenoliza

14.45
7.62
1.17
1.78
1.52
1.57
1.78
1.22
1.27
0.11
0.04
0.35
0.11
0.08
0.16

4.70
7.11
6.09
-1.27
-0.11
-0.04
-0.35
-0.11
-0.08
-0.16

20.23
10.66
3.52
5.34
4.57
3.13
3.56
2.44
2.54
0.21
0.08
0.70
0.23
0.15
0.32

14.09
21.34
18.28
-2.54
-0.21
-0.08
-0.70
-0.23
-0.15
-0.32

11.56
6.09
3.52
5.34
4.57
5.48
6.23
4.27
4.44
0.38
0.14
1.22
0.40
0.26
0.56

14.09
21.34
18.28
-4.44
-0.38
-0.14
-1.22
-0.40
-0.26
-0.56

11.56
6.09
3.52
5.34
4.57
5.48
6.23
4.27
4.44
0.38
0.14
1.22
0.40
0.26
0.56

Reactorul 1

N i 1=N mp + N H + N CH =783,69+5485,83+504,44= N i 1=6773,96

2

kmol
h

N e 1=N i 1+ N i 1=6773,96+515,85= N e1=7289,81 kmol /h

Reactorul 2
kmol
N i 2=N e 1=7289,81
h
N e 2=N i 2+ N i 2=7289,81+403,53= N e2 =7693,34 kmol / h
Reactorul 3 si 4
N e2 7693,34
kmol
=
= N i 3=3846,67
2
2
h
N e 3=N i 3+ N i 3=3846,67+175,027= N e 3=4021,70 kmol /h
N i 3=

4.2 Calculul vitezei volumetrice pe reactoare

Reactorul 1
35

14.09
21.34
18.28
-4.44
-0.38
-0.14
-1.22
-0.40
-0.26
-0.56

w 1=

Dmp
75000
=
= w1 =25,02h1
V ZRmP 4,15722,40

Reactorul 2
75000
w 2=
= w 2=12,49 h1
8,31722,40
Reactorul 3 si 4
75000
w 3=w 4=
= w 3=w 4=7,14 h1
14,54722,40

4.3 Dimensionarea reactoarelor

2

V ZR =

D
H
4

, H=2,5 D = V ZR =
D=

D
2,5
4

4 V ZR
2,5

Reactorul 1
D=

Reactorul 2
D=

Reactorul 3 si 4
D=

44,15
= D=1,28 m
2,5
48,31
= D=1,62 m
2,5
414,54
= D=1,95 m
2,5

4.4 Calculul timpilor de stationare

V ZR
t
V

850
t =1 v =1
= t =0,646
r
2400
=

Reactorul 1
T i =500+273= T i=773 K
36

T e=T i t 1=773( 75,74+273 )= T e =424,26 K

Pi=Pe =35 bari
V =

V i +V e R ni T i n e T e 0,083 6773,96773 7289,81424,26

=
+
=
+
=
2
2 Pi
Pe
2
35
35

V =2,47 m 3 / s
V
4,15
= ZR t=
0,646= =1,09 s

2,47
V

Reactorul 2
T i =500+273= T i=773 K
T e=Ti 2 t 2 =773( 53,88+273 )= T e =446,12 K
Pi=Pe =35 bari
V =

V i +V e R ni T i n e T e 0,083 7289,81773 7693,34446,12

=
+
=
+
2
2 Pi
Pe
2
35
35

V =2,99 m 3 /s
V
8,31
= ZR t=
0,646= =1,80 s

2,99
V

Reactorul 3 si 4
T i =500+273= T i=773 K
T e=Ti 3 t 3 =773( 21,92+273 )= T e =478,08 K
Pi=Pe =35 bari
V =

V i +V e R ni T i n e T e 0,083 3846,67773 4021,70478,08

=
+
=
+
2
2 Pi
Pe
2
35
35

V =1,61 m3 /s
V
14,54
= ZR t=
0,646= =5,83 s

1,61
V

Temp intrare
Temp iesire
Nr mol intrare, kmol/h
Nr mol iesire ,Kmol/h
Viteza volum w,h-1
Diametru int Di ,m
Inaltimea H,m
Timp de stationare

Reactor 1
500
424,26
6773,96
7289,81
25,02
1,28
3,2
1,09

Reactor 2
500
446,12
7289,81
7693,34
12,49
1,62
4,05
1,80

Reactor 3
500
478,08
3846,07
4021,70
7,14
1,95
4,88
5,83

Reactor 4
500
478,08
3846,07
4021,70
7,14
1,95
4,88
5,83
37

,s

5. Calculul pierderilor de presiune pe reactoare

5.1 Determinarea parametrilor cinetici ai Materii Prime

Hc
Clasa
P

Comp
nC6
nC7
nC8
MCP
DMCP
ECP
CH
MCH
DMCH
ECH
B
T
X
EB

Ni ,
kmol/h
72.67
112.50
65.79
53.57
55.10
21.43
17.86
61.22
26.79
66.96
4.81
15.49
35.38
18.40

xi , fr
molara
0.0125
0.0194
0.0114
0.0092
0.0095
0.0037
0.0031
0.0106
0.0046
0.0008
0.0027
0.0027
0.0061
0.0032

Tcr, C
503.5
540.0
568.0
532.6
550.0
569.0
551.0
570.0
596.0
600.0
561.0
619.0
569.4
617.0

Pcr,
atm
30.6
27.0
24.6
37.3
35.0
33.5
40.2
34.3
29.8
30.3
48.2
40.0
24.9
37.0

Mi,
kg/kmo
l
86
100
114
84
98
98
84
98
112
112
78
92
106
106

Mi *
xi
1.08
1.94
1.29
0.78
0.93
0.36
0.26
1.04
0.52
0.09
0.21
0.25
0.65
0.34

Pcr *
xi
0.38
0.52
0.28
0.34
0.33
0.12
0.12
0.36
0.14
0.03
0.13
0.11
0.15
0.12

38

Tcr * xi
6.31
10.48
6.45
4.92
5.23
2.10
1.70
6.02
2.75
0.50
1.50
1.65
3.48
1.96

H2
CH4

4572.62
594.44

0.7891
0.1026

33.30
190.60

14.80
48.80

2
16

1.58
1.64

Total

5795.03

0.9911

12.95

11.68
5.01
19.8
3

5.2 Calculul pierderilor de presiune pe reactoare

In cele 4 reactoare avem o curgere adiabatica care prezinta o serie de avantaje:o cadere de
presiune mai mica ,respective viteza in strat mai mica ,distant parcursa in strat este mult mai
mica ,curgerea este mai omogena.
Pentru calculul pierderilor de presiune pe reactoare se foloseste relatia Fanning:
L w 2 5
P= e
10
, atm
dp 2
Unde:
Densitatea efluentului
G +G
efluent = mp gaze , kg/m3
V
5485,832+504,4416
Ggaze=G H +GCH =N H M H + N CH M CH =
3600
Ggaze=5,290 kg/s
75000
Gmp=
=20,83 kg / s
3600
2

Viteza de curgere: w=

V
, m/s
Si

d i=0,7 m
S i= ( D2i d 2i )
4
Diametrul echivalent a particulei de catalizator
d p=0,0023m=2,3mm

= rcr
T +T
T m= i e
2

coeficientul de frecare depinde de Re

P m=

P i + Pe
2
39

26.28
19.55
100.89

T cr=114,006 +273= T cr =387,006 K

Pcr =20,546 atm
1 /2P 2/cr3
M
14,9861 /220,546 2/ 3
cr =7,7
=7,7
= cr =82,83 Pa
T 1cr/6
387,0061 /6
Re=

d pw

1 p 300
(
+3,5)
p

p =0,58

10 < Re < 2000 = =

Re > 2000 = =1,75

Le grosimea stratului catalitic ,m

Le =D2i d 2i
Reactorul 1

Gmp +Ggaze 20,83+5,290

=
= efluent =10,57 kg/m3

2,47
V
2 2
2
2
2
S i= ( Di d i ) = ( 1,28 0,7 )= Si =0,902 m
4
4
V
2,47
w= =
= w=2,738 m/s
S i 0,902
T +T 500+424,26
T m= i e =
+273= T m =735,13 K
2
2
Pi=Pe = Pm =35 atm
T
P
735,13
35
Tr= m =
= T r =1,900
Pr = m =
= P r=1,703
T cr 387,006
Pcr 20,546
r =f ( T r ; P r )=0,95
efluent =

= r cr=0,9582,83= =78,69107 kg /ms

d pw 0,00232,73810,57
=
Re=
= =8458,96

78,69107
=1,75
2
2
2
2
Le =D i d i =1,28 0,7 =1,1
Le
1,1
2
w2
25,02 10,57
= 27,69 atm
d
0,0023
P= P
105=1,75
105 = P
2
2
Reactorul 2

40

Gmp +Ggaze 20,83+5,290

=
= efluent =8,74 kg /m3

2,99
V
2 2
2
2
2
S i= ( Di d i ) = ( 1,62 0,7 )= Si=1,68 m
4
4
V 2,99
w= =
= w=1,78 m/s
S i 1,68
T +T 500+446,12
T m= i e =
+273=T m=746,06 K
2
2
Pi=Pe = Pm =35 atm
T
P
746,06
35
Tr= m =
= T r =1,93
P r= m =
= P r=1,703
T cr 387,006
Pcr 20,546
r =f ( T r ; P r )=0,95
efluent =

= r cr=0,9582,83= =78,69107 kg /ms

d pw 0,00231,788,74
=
Re=
= =4547,15

78,69107
=1,75
2
2
2
2
Le =D i d i =1,62 0,7 =2,13
Le
2,13
2
w2
12,49 8,74
= 11,05 atm
d
0,0023
P= P
105=1,75
105= P
2
2
Reactorul 3 si 4
Gmp +Ggaze 20,83+5,290
=
= efluent =16,22 kg /m3

1,61
V
2 2
2
2
2
S i= ( Di d i ) = ( 1,95 0,7 )= Si =2,60 m
4
4
V 1,61
w= =
= w=0,62m/ s
S i 2,60
T +T 500+478,08
T m= i e =
+273= T m =762,04 K
2
2
Pi=Pe = Pm =35 atm
T
P
762,04
35
Tr= m =
= T r =1,97
Pr = m =
= P r=1,703
T cr 387,006
Pcr 20,546
r =f ( T r ; P r )=0,95
efluent =

= r cr=0,9582,83= =78,69107 kg /ms

d pw 0,00230,6216,22
=
Re=
= =2939,35

78,69107
=1,75
41

Le =D i d i =1,95 0,7 =3,31

Le
3,31
2
w2
7,14 16,22
= 10,41 atm
dP
0,0023
P=
105=1,75
105= P
2
2

Tabel recapitulativ
Reactor
1
2
3
4

t ,

75,74
53,88
21,92
21,92

V ZR ,m
4,15
8,31
14,54
14,54

D ,m
1,28
1,62
1,95
1,95

H, m
3,2
4,05
4,88
4,88

P , atm

,s

27,69
11,05
10,41
10,41

1,09
1,80
5,83
5,83

6. Schema tehnologica de ansamblu cu amplasarea aparaturii de

control si reglare precum si a parametrilor calculate

42

MRCO: modul soft de reglare a cifrei octanice

reactoare
MCO: modul conducere optima
de temperatura
PDC: program dezactivare catalizator
de debit
MRDC: modul soft de reglare a dezactivarii catalizatorului
de presiune
CO: cifra octanica
de nivel
DEC: date economice
de alimentare
RST: restrictii

R1,R2,R3 :
TC: regulator
FC: regulator
PC : regulator
LC: regulator
AT : traductor

7.0 Masuri de protectia muncii si de protectie a mediului in instalatiile de

reformare catalitica

7.1 Masuri de protectie a muncii

43

Reactoarele de reformare catalitica nu pot fi deschise decat dupa evacuarea H 2 din

sistem. Deschiderea reactoarelor se face cu atentie ,evitandu-se inhalarea de gaze ,iar in
apropiere se va gasi un furtun cu abur intrucat exista pericolul aprinderii sulfurilor pirofonice.
Intrarea in reactor se va face cu masca de aductiune de aer din exterior ,cu echipament de
protectie complet cu manusi ,cu centura de siguranta si funie de salvare. Aparatele continand H2
si conductele din sistem vor fi inspectate de mai multe ori pe zi.
Regenerarea catalizatorului va fi precedata de striparea acestuia cu abur supraincalzit de
400 , aerul introdus pentru regenerare va contine maximum 0,3% O2 , iar cresterea
temperaturii la regenerare nu trebuie sa depaseasca 10 /h .
Orice blindari la aparatele care lucreaza la temperatura inalta si care sunt supuse
coroziunilor si eroziunilor vor fi protejate cu captuseli interioare, metalice sau nemetalice.

7.2 Benzina reformulate si mediul

Benzina reformulata a fost pentru prima data definita in 1989 in cadrul planului american
de imbunatatire a calitatii aerului si in care s-a cerut ca si benzina sa-si aduca contributia sa la
reducerea emulsiilor poluante.
Cele mai concrete cai de reducere a acestor emisii s-a considerat a fi tehnicile de reglare a
emisiilor si imbunatatirea calitatii combustibililor , in conditile mentinerii unui transport
confortabil.
Imbunatatirea continua a calitatii combustibililor a vizat pe de o parte performantele
ridicate ale motorului , in special prin asigurarea unei CO corespunzatoare dar si a altor
proprietati ,iar pe de alta parte reducerea sau chiar eliminarea agentilor poluanti sau generatori de
poluare. Tehnicile de reglare a emisilor de poluanti cuprind in principal tevile de esapament cu
convertir catalitic al unor poluanti si cartuse filtrante de particule de C.Convertorul catalitic a
impus si eliminarea aditivilor antidetonante pe baza de Pb , pentru a asigura o functionare buna a
convertorului. Aproape toate caracteristicile de calitate ale benzinelor au fost reanalizate din
punct de vedere a efectului lor asupra emisiilor poluante ,supuse sau nu restrictiilor legate de:
Continutul de benzen : benzen in gazele de esapament si in emisiile datorate
evaporatii combustibilului.
Continutul de hidrocarburi aromatice : aromatice policiclice in gazele de
esapament.
Volatilitatea: COV in emisiile prin evaporare.
Continutul de oxigen- reducerea de CO si hidrocarburi in gazele de
esapament.
Mentinerea la nivelul actual al CO a benzinei (deci a raportului de compresie a motorului
Otto pentru un nivel de economicitate a consumului de combustibil ), concomitent cu
respectarea restrictilor de mediu (care necesita printre altele, utilizarea de benzina reformulata,
cu o noua compozitie chimica )a condus la masuri din partea rafinariilor de petrol precum:
44

 Fabricarea compusilor oxigenati (MTBE, ETBE,TAME) pentru a fi utilizati drept

componenti de amestec ai benzinelor comerciale.
Perfectionarea procedeelor existente in rafinarie pentru cresterea CO si reducerea
compusilor nedoriti, ca de exemplu: benzen aromatice ,olefine.
Introducerea altor procese cunoscute de fabricare a benzinelor cu CO ridicata si
neexistente in rafinarie.
Noi scheme si tehnologii de pregatire si utilizare ale materiilor prime implicate
(precum gazele de CCF,benzinele provenite din diverse procese).
Reformarea catalitica este un proces potential deosebit in ceea ce priveste cresterea CO a
benzinei prin:
- Cresterea severitatii procesului de RC , care poate fi exprimata chiar prin cresterea
CO aceasta are insa ca efect negativ scaderea randamentului in benzina reformata cu
circa 0,8-0.85% volum pentru fiecare unitate de COR.
- Utilizarea catalizatorilor bimetalici cu continut de Rh si Pt si operand la presiuni
relativ joase (7-14 kg/cm2) in locul catalizatorului pe baza de Pt, operand la presiuni
mari (27-40) in instalatii mai vechi.
- Inlocuirea instalatiilor existente de RC cu instalatii prevazute cu regenerare continua
a catalizatorului,acestea duc la o crestere maxima a CO operand la presiuni reduse si
la activitate maxima a catalizatorului.
- Prelucrarea in instalatii de RC a benzinelor provenite din procesele de Cx ,RV,
fractiunea medie de benzina de CCF care are o CO scazuta..reformarea acestor
materii prime este restrictionata de continutul ridicat de compusi cu S compusi cu N2,
olefine si in consecinta de severitatea de hidrotratare ce poate fi atinsa.
In exploatarea instalatiilor de RC , reducerea cantitatii de benzen in benzina reformata poate fi
obtinuta pe de o parte prin pregatirea actuala a materiei prime prin eliminarea precursorilor
formarii benzenului in special a MCP si a CH , iar pe de alta parte prin selectarea parametriilor
de operare ai blocului de reactie in vederea minimizarii productiei de benzen.
Surse de poluare in rafinarii
Agentii de poulare ai mediului produsi in rafinarie pot fi grupati ,ca marea majoritate a
agentilor de poluare a mediului in urmatoarele domenii de poluare:
Poluarea aerului
Poluarea apei
Poluarea solului
Poluarea acustica.
Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinarii provin de la urmatoarele surse:
Procese de combustie
Instalatii tehnologice
Parcuri de rezervoare
Turnuri de racire si bazine separatoare cu suprafata deschisa.
45

a) Procesele de combustie
Fiecare cuptor dintr-o instalatie tehnologica este o sursa majora de agenti de poluare care
se gasesc in gazele rezultate prin arderea combustibililor.In functie de tipul combustibililor ,
gazele de ardere pot contine:
CO2 in cantitati foarte mari
CO care rezulta prin arderea combustibililor incompleta
SOX cand combustibilul uzat contine S
NOx in functie de tipul si intretinerea arzatoarelor de la cuptoare
Compusi organici volatili, in principal hidrocarburi in cazul in care arderea are loc
in conditii optime , printr-o reglare necorespunzatoare a raportului combustibil/aer
Particule solide de diverse dimensiuni , rezultate prin arderea combustibililor
Pe langa arderea combustibililor in cuptoarele tehnologice si la cazanele centralelor
termo-electrice din incinta rafinariei , proces care contribuie , fara indoiala ca principala sursa de
poluare a aerului , in rafinarii mari au loc si alte procese de combustie dintre care se pot
mentiona:
Regalrea catalizatorului de RC
Producerea sulfului in sobe Claus
Operatii periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite instalatii
tehnologice
Regenerarea periodica a catalizatorilor din alte procese catalitice
Incinerarea namolului de la epurarea apelor reziduale
Arderea gudroanelor acide
Compozitia gazelor de ardere rezultate din proces al combustiei nu difera semnificativ
In afara de agentii poluanti mentionati la arderea combustibililor , in gazele de ardere se mai
pot identifica:
H2S la producerea S in sobe Claus
Particule solide antrenate in timpul procesului de combustie (catalizatori CC,particule de
cocs, cenusa de decocsare )
H2SO4 sub forma de aerosoli.

b) Instalatii tehnologice
Unele instalatii tehnologice emit continuu sau intermitent si alti agenti de poluare,desi in
cantitati mici in comparatie cu gazele rezultate prin combustie.
In continuare se vor prezenta instalatiile tehnologice si agentii de poluare emisi:
DA si DV hidrocarburi ,gaze necondensabile emise de sistemul de vid
Hidrofinarea fractiilor distilate si hidrotratarea distilagtului de vid H2S de la
purjare, aromatice inferioare
46

CC- gazele de la regenerator contin poluanti (NOx,SOX,CO,pulberi)

RC si extractia aromaticelor inferioare B.T.X
Alchilarea- acid florhidric
Desulfurarea gazelor si recuperarea S- H2S si SOX
Cx intarziata particule de cocs , gaze din apa folosita la taierea cocsului
Solventarea uleiurilor- furfurol din sectia de recuperare a solventului
Deparafinarea uleiurilor si dezuleierea NH3 din sectia de racire , metilacetona,
benzen, toluen, din sectia de filtrare si recuperare a solventilor
Oxidarea bitumului gaze evacuate din reactoarele de oxidare care contin oxizi de
C,SOX,H2S, hidrocarburi, compusi oxigenati
Rafinarea cu chimicale SOx,H2SO4
Aditivi- gaze de reactie care contin HCl si H2S
Rezervoarele de titei sau porduse cu o suprafata mare de contact cu solul.La corodarea
fundurilor rezervoarelor pot aparea scurgeri de produse petroliere.Scurgerile in cantitati mici nu
pot fi puse in evidente si ele pot impurifica solul.In rafinarii si uzinele petrochimice ,instalatiile
se construiesc in aer liber din motive de siguranta, pentru evitarea atingerii unor concentratii de
produse in limitele de explozie .Reducerea zgomotului si a vibratiilor , principalele cauze ale
poluarii acustice , in timpul functionarii unor utilaje a constituit si constituie o importanta
preocupare a specialistilor din domeniu.

8. Concluzie
Reformarea catalitica joaca un rol foarte important atat pentru industria prelucrarii
petrolului cat si pentru petrochimia:hidrodisproportionarea si dezalchilarea toluenului si
izomerizarea xilenului
Din punct de vedere tehnologic se impune o serie de imbunatatiri cum ar fi:
Optimizarea proceselor si conducerea asistata de calculator
Imbunatatirea performantelor catalizatorului
Perfectionarea tehnologica de realizare a procesului
Combinarea procesului de reformare catalitica cu alte procese

BIBLIOGRAFIE
1. Suciu , Ghe.C Ingineria prelucrarii hidrocarburilor Editura Tehnica Bucuresti 1993
vol 4
2. Raseev,S.D- Conversia hidrocarburilor Editura Zecasin Bucuresti 1994 ,vol 3

47

3. Raseev, S.D,Ionescu,C.D Reformare catalitica ,Editura Tehnica, Bucuresti, 1962

4. Somogi, V Procese de transfer de caldura, Editura Universal Cartfil, Ploiesti 1998
5. Dobrinescu,D Procese de transfer termic si utilaje specifice Editura Didactica si
Pedagogica ,Bucuresti ,1983
6. Cartea de operare a instalatiei de Reformare Catalitica ,Rafinaria Petrobrazi
7. Ionescu ,C, Ciuparu,D, Dumitrascu ,G Poluare si protectia mediului in petrol si
petrochimie, Editura Brillant ,Bucuresti ,1999
8. Tunescu,R,C Chimia perolului si proprietatile fizico-chimice, Editura IPG,Ploiesti

1979

48