Proiect la Dezvoltare Rural i Regional

Student:
Manea Maria-Diana
Grupa 1323
Seria A

Profesor coordonator:
Mihai Dinu

Capitolul I: Caracteristicile generale ale judeului Prahova

 Poziia geografic
Judetul Prahova este situat n partea central-sudic a Romniei, n nordul Munteniei, pe cursul
rurilor Prahova si Teleajen.
Vecinii
Este delimitat de judetele: Ilfov, Ialomia (sud), Dmbovia (vest), Braov (nord), Buzu
(est). Structura administrativa a judetului Prahova cuprinde 104 localitati: 2 municipii
(Ploiesti resedinta judetului si Campina), 12 orase si 90 comune (care cuprind 405 sate),
fiind judetul cu cele mai multe localitati urbane din tara.
Resedinta judetului
Resedinta este Municipiul Ploiesti, situat la 60 km nord de Bucuresti, avand o suprafata de 5
828 ha si o populatie stabila de cca. 200 000 persoane. Municipiul Ploiesti a fost atestat
documentar in anul 1503 si a fost declarat oras in 1601, de catre voievodul Mihai Viteazul.
Suprafaa i structura acesteia
ntre aceste limite are o suprafa de 4.716 km2 (1,98% din teritoriul Romaniei).
Relieful
Relieful se dispune pe 3 trepte ntr-o desfurare armonioas ce coboar de la nord la sud,
dispuse n form de amfiteatru cu faa spre sud i cuprinznd n proporii egale,munii.
n nord se gsesc Munii Bucegi (Vf. Omu de 2505 m, Vf Jepii - 2195 m, Piatra Ars - 2075
m) cu o gam variat de obiective turistice spectaculoase precum Babele sau Sfinxul. De
asemenea Munii Ciuca cu Vf. Ciuca de 1954 m apain tot de judetul Prahova dup care
urmeaz un ir de depresiuni i dealuri ce aparin Subcarpailor Curburii urmate de ntinse
cmpii (Cmpia Piemontana a Ploietiului), Dealurile subcarpatice.
Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de relief
cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale,vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate,
depresiuni mari si masive colinare inalte.
In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400 m.La vestde
Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi careincadreaza valea
Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din munteleGurguiatu. In culmea
vestica , varfurile Magura Mare (911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele
mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf esteGurga, de langa Breaza (743 m).
Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor siculoarul depresionar
Cmpiile.
Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa parteasudica a judetului
Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m,continuandu-se in tinutul
dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este ingeneral neteda si cel mult prezinta
ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de terensunt malurile raurilor, de cele mai multe
ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valeaIalomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile
raspandite la suprafata campiei suntforme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice.
Campiile Prahovei sunt : Cmpia nalt a Cricovului Dulce, Cmpia Ploie tilor i Cmpia
Gherghiei.
Etajarea celor trei trepte de relief: mui, dealuri i cmpii are importante consecine pentru
ceilali factori ai mediului geografic din judetul Prahova.
Clima
Climatul este temperat continental moderat cu unele influen e estice ce provoac viscol n
anotimpul rece. Climatul este difereniat pe trepte de relief cu medii anuale ale temperaturii
aerului situate ntre 2 grade Celsius pe crestele munilor i 10 grade Celsius n zonele de
campie. Precipitaiile scad dinspre nord spre sud i dinspre vest spre est cu valori ntre 1300
mm i 540 mm anual.

 Reeaua hidrografic
Hidrografia este tributar n mare parte rului Prahova care la rndul lui este afluent al
Ialomiei , cu afluenii Doftana, Teleajen, Cricov. Lacurile naturale sunt fie limane fluvia iile
(Balta Doamnei, Saracineanca, Fulga) fie lacuri din zona subcarpatic (Vitioara, Slanic). In
ceea ce priveste lacurile artificiale, este demn de menionat lacul Paltinu construit pe rul
Doftana.
Principalele ruri care constituie bazinul Prahovei sunt: Prahova, Doftana , Teleajenul i
Cricovul Srat.
Alturi de reeaua de ruri exist n judeul Prahova i o serie de lacuri i anume: n cmpie
sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul i Saracineanca, iar n zona de deal Lacul Brebu,
Lacul Pestelui i Lacul Bisericii la care se adaug Baia Baciului, Baia Verde i Baia Ro ie,
care sunt lacuri formate n ncperile vechilor ocne de la Slanic.
Resursele naturale
Cele mai importante resurse sunt hidrocarburile i minereurile nemetalifere a cror exploatare
i prelucrare au contribuit la dezvoltarea industrial a judeului Prahova.
Principalele resurse naturale ale judeului Prahova: iei i gaze naturale, crbune (lignit), nisip
cuaros, nisip bituminos, ghips, calcar, gresii i conglomerate, marne, argile bentonitice, ape
minerale - bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase, sulfatate, clorurate i sodice.
Gradul de urbanizare
Principalele orae din judeul Prahova sunt: Ploieti (reedin de jude) Cmpina Azuga,
Bicoi, Boldeti-Sceni, Breaza, Buteni, Comarnic Mizil, Plopeni, Sinaia, Slnic ,Urlai,
Vlenii de Munte.
Populaia i strucura acesteia
Populatia judetului Prahova este de 740.645 de locuitori.
Strucura populaiei
Tabelul nr .4.Populaia pe sexe i medii de reziden
Anul
Masculin
Femin
Urban
Rural
2014
366.184
386.221
368.177
384.228
persoane
persoane
persoane
persoane
2015
363.895
383.670
366.108
381.457
persoane
persoane
persoane
persoane
2016
360.787
379.866
362.243
378.635
persoane
persoane
persoane
persoane
Tabel nr.5.Populaia pe grupe de vrst
Anul
0-14
15-59 persoane
60 si peste
2014
14.542 persoane
19.392 persoane
14.891 persoane
2015
14.424 persoane
19.274 persoane
14.773 persoane
2016
13.723 persoane
18.546 persoane
14.070 persoane
Sursa:www.inse.ro

Densitatea populaiei este cea mai mare din ar,valoarea fiind de 161 locuitori /km2. ote
1

Recensmnt 20 Octombrie 2015. INSSE.

. Rezultatele recensmntului din 2014 pentru Judeul Prahova

 Infrastructura
Judetul Prahova este un important nod atat de cale ferata ct i de ci rutiere, fiind traversat de
mari axe rutiere spre Europa Centrala, Europa de Est, Rusia, Turcia i Grecia.
n toate localitatile urbane i n reedinele de comuna din judetul Prahova sunt instalate
centrale telefonice digitale, judetul fiind racordat prin magistrale de fibra optic, la re eaua
interurban i international.
Judetul Prahova dispune de o retea de cale ferata in lungime de 348 km din care 163 km este
electrificat. Densitatea de 73,8 km/1.000 km 2 teritoriu situeaza judetul pe locul 3 in tara.
Demarat in anul 2002, Programul de modernizare a cii ferate Bucuresti Ploiesti Brasov.
In cadrul aceluiasi program a fost inclusa si modernizarea Garii de Sud a municipiului
Ploiesti, aceasta devenind Eurostatie la standarde europene, .
Reteaua drumurilor publice are o lungime totala de 2.197 km din care 293 km. drumuri
nationale, iar densitatea retelei de 465,9 km/1.000 km2 teritoriu situeaza judetul pe locul 2 in
tara.
Teritoriul judetului va fi strabatut in urmatorii ani de autostrada Bucuresti-PloiestiBrasov
care va imbunatati in mod real infrastructura de acces rutier si va oferi noi oportunitati.
La nivelul judetului Prahova infrastructura de telecomunicatii asigura cadrul necesar
comunicarii la un nivel tehnologic apropiat de standardele europene. Extinderea telefoniei
digitale s-a realizat in toate comunele judetului, iar in mediul urban in cea mai mare parte
functioneaza centrale digitale, abonatii acestora avand acces atat la internet, cat si la alte
servicii suplimentare. De asemenea, telefonia mobila acopera intregul judet iar televiziunea
prin cablu se afla in proces de extindere si in mediul rural.
Industria
Judetul Prahova are, prin tradiie, o vocaie economic industrial. Ponderea industriei din
punctul de vedere al cifrei de afaceri in totalul activitii economice este de cca. 50%, iar in
cadrul activitatilor industriale, principalele ponderi le dein industria extractiv, de prelucrare
a tieiului i cocsificare a carbunelui, industria alimentar, a buturilor i a tutunului i
industria de maini i echipamente. La producia industrial a Romaniei, Prahova contribuie
ntr-o masur important prin urmatoarele domenii: extractia petrolului, gazelor naturale,
carbunelui, construcia de utilaje pentru exploatri geologice, foraj i exploatarea puurilor de
petrol, petrochimie, producie cabluri de oel, anvelope, mase plastice, echipamente
hidraulice, pompe, macarale, produse chimice i petrochimice, mobila, materiale de
constructii, tesaturi, confectii textile, vinuri, buturi spirtoase i rcoritoare, legume i fructe
conservate, produse lactate i de carmangerie.
Ca dovada a potenialului, facilitilor i stabilitii economice a judeului, precum i a
deschiderii autoritilor ctre o economie modern, european, mari investitori strini companii multinaionale puternice la nivel mondial, au ales judeul Prahova pentru a- i derula
afacerile n Romnia: OMV Petrom, Lukoil, Yazaki, Timken, Cameron, Johnson Controls,
Lufkin, Weatherford, Toro, Honeywell Service, Michelin, Dalkia, Apa Nova Veolia, Linde
Gaz, Mayr Melnhof, , Holcim Group, Swisspor, Procter & Gamble, Unilever, Alinso Group,
Dibo , Coca-Cola.
Ramura de baza este prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pacur, uleiuri minerale, etc)
este o activitate de tradiie, prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa n func iune in anul
1856 la Ploieti.
n aceast ramur funcioneaz importante uniti, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A.,
unitate de producie, componenta a S.N.P. PETROM care este cel mai mare productordistribuitor din domeniu n Romnia i care s-a privatizat recent, acionar majoritar devenind
O.M.V., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinriile ASTRA ROMANA S.A., ROMPETROL
VEGA S.A. din Ploieti i STEAUA ROMANA S.A.din Cimpina.

Dispunnd de materii prime, industria alimentara s-a dezvoltat in toate zonele judetului.
Producia de buturi i tutun este realizat n principal de ctre societ ile cu participare
important de capital strin: COCA COLA, EFFES PILSENER, BRITISHAMERICAN
TOBACCO.
O alt ramur important a industriei judeului Prahova pe locul trei din punct de vedere al
produciei industriale - este cea masini si echipamente de(utilaj petrolier,minier i chimic,
rulmeni grei, echipamente i piese de schimb) reprezentat n ceea ce privete investi iile
strine de firme de marc: TIMKEN Ploieti, PCC STEROM.
n prelucrarea cauciucului, Compania transnaional MICHELLIN a preluat societatea de
anvelope VICTORIA S.A. din Floreti.
Foarte dinamice sunt industria textil i a produselor textile reprezentate de:ROSTYLL MOD,
BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER; industria materialelor de construc ii,
industria sticlei, detergeni: UNILEVER; mobil i cartoane.Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului a intensificat eforturile pentru ncheierea unor contracte de privatizare a
societilor comerciale din judetul Prahova. n cadrul Programului PSAL II au fost privatizate
doua societati comerciale :UZUC Ploiesti;PETROLUTILAJ Cmpina.
ncepnd cu anul 2000 s-au desfurat proiecte importante de asigurare a utilitilor de ap,
gaze i management al deeurilor, astfel nct toate localitile judeului s aib infrastructura
minim necesar. Instrumentul prin care s-a obinut succesul n procesul de atragere a
finanrilor pentru aceste tipuri de infrastructura a fost acela al parteneriatului ntre localitai i
consiliul judeean, ca i cel public- privat.Astfel, n domeniul alimentrii cu ap i al tratrii
apei. n anul 2000 erau alimentate n sistem centralizat 44 de localiti, iar la finele anului
2004, 80 din cele 103 de localiti beneficiaz de sisteme de alimentare cu ap. Unele
programe au beneficiat i de parteneri strini, cum ar fi SOLEL-BONEH INTERNATIONAL
i TAHAL JOINT - VENTURE.
n ce privete epurarea i canalizarea, n anul 2000 erau 15 localiti cu sisteme de canalizare,
n 2004 sunt 20, n perspectiv fiind rezolvarea acestui capitol conform normelor UE.
Este evident ca n multe zone s-a preferat rezolvarea alimentarii cu apa n faza initial,
urmnd s fie integrat sistemul de management al apei, prin sistemul de epurarecanalizare.Alimentarea cu gaze este asigurat n prezent pentru 30 de localit i. Numrul
acestora se va mari cu nc 39 de localiti, din care sunt deja in lucru re elele pentru 13
localiti, unele fiind puse n funciune parial, pe tronsoane. n trei zone ale Prahovei este
prevzut nceperea execuiei n cel mai scurt timp, existnd proiecte, desigur alturi de
parteneri puternici.
n domeniul managementului deeurilor s-a realizat un Program judeean de management al
deeurilor menajere, care este pus n aplicare, fiind date n folosint rampe ecologice
moderne, la standarde europene crora li se adaug cea de-a patra, n curs de finalizare cu
fonduri PHARE. Cele 4 rampe ecologice din localitatile Boldeti-Scieni, Banesti, Bicoi i
Vlenii de Munte, asigur acoperirea necesitilor pentru ntregul jude.
Un aspect interesant pentru societile de profil poate fi i nchiderea rampelor vechide gunoi,
precum i realizarea unui incinerator.
Principalele parcuri industriale sunt:
- S.C. PRAHOVA PARC INDUSTRIAL S.A. VALENII DE MUNTE - la 29 km. spre nord de
municipiul Ploieti: -suprafaa parcului = 31,38 ha;
-S.C. PLOIESTI INDUSTRIAL PARC S.A. PLOIESTI- la 8 km, spre vest de municipiul
Ploiesti -suprafaa parcului = 151,80 ha.
-S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A. PLOPENI -pe DJ 102 Plopeni-Slanic, la 15 km.
nord-vest de Ploiesti- Suprafaa parcului = 36,47 ha
-S.C. BRAZI INDUSTRIAL PARC S.A., BRAZI-In sud-vestul municipiului Ploiestisuprafata parcului =24,73 ha;

 Turismul
Activitatea turistica este de asemenea importanta pentru economia judetului si poate prezenta
interes pentru operatori si investitori straini.
Reteaua turistica cuprinde unitati care ofera turistilor tratamente balneare, de odihna si de
sport.
Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Zona montana de pe valea Teleajenului.
Valea Prahovei, situata de-a lungul raului Prahova. Statiunea turistica de interes national
Sinaia, statiune supranumita si Perla Carpatilor, este binecunoscuta prin Castelul Peles,
complex arhitectonic construit in perioada domniei Regelui Carol I, care adaposteste
inestimabile colectii de arta. De asemenea, Sinaia dispune de 12 partii de schi de dificultati
diferite (pentru pregatire medie, avansata si schi fond), partie de bob, partie de sanius, pista de
bob, instalatii pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschi; totodata, la
dispozitia turistilor exista scoli de schi si snowboard si centre de inchiriere a echipamentelor
si materialelor sportive, precum si un cazino.
Zona montana de pe valea Teleajenului ofera un cadru natural favorabil practicarii sporturilor
de iarna, dar, pana in prezent nu exista amenajari in acest scop, domeniul schiabil fiind
nevalorificat. Structurile de agrement sunt aproape inexistente. In ultimii ani s-au facut
primele incercari de formare a acestora prin crearea conditiilor pentru practicarea calariei
(inchirieri de cai si echipamente de calarie) si mountain-bike in Maneciu-Cheia si Cerasu.
Multe din traseele turistice montane din muntii Ciucas sunt marcate. Valea Teleajenului a
reprezentat intotdeauna o zona strategica economic si demografic, in prezent devenind un
puternic punct de atractie pentru turistii amatori de agroturism .
Agricultura
Judetul Prahova are o suprafata Agricola de 272.834 hectare, cu o pondere de cca. 2% din
suprafata agricol a rii. Suprafaa agricol a judetului este distribuit astfel: 53% - suprafa a
arabil, 26% puni, 13% fnete, 5% livezi i 3% podgorii de vi de vie. n sectorul vegetal,
culturile preponderente sunt: cereale pentru boabe, porumb i boabe, plante uleioase, floarea
soarelui, cartofi, legume, fructe, struguri.
n zootehnie, efectivul de animale, precum i sectorul avicol, asigur disponibilul i pentru
alte judee ale rii.
Principalele produse ale ramurilor sectorului agricol sunt: cereale, fructe, struguri, lapte,
carne.
Tabel nr.7.Suprafata cultivata, cu principalele culturi(ha)

Anul

Gru

Porumb

2013
2014
2015

36.639
38.661
36.806

51.844
51.524
51.392

Orz
&orzoaic
5.489
7.258
5.845

Plante
oleginoase
18.580
21.426
24.512

Legume

Cartofi

4.488
3.442
4.330

2.909
2.696
2.595

Tabelul nr.8.Efectivele de animale(mii capete)

Anul
2013
2014
2015

Bovine
36.707
37.742
38.819

Ovine
170.408
172.995
176.572

Caprine
32.590
35.281
36.807

Tabelul nr.9.Suprafaa viilor pe rod (ha)

Anul
2013
2014
2015
Sursa:www.inse.ro

Vii pe rod
8.580
8.505
8.236

Porcine
101.844
96.844
981.106

 Silvicultura
Tabelul nr.10.Silvicultur(mii ha)

Anul
2013
2014
2015

Suprafaa pdurilor
144,1
144,2
144,2

Rinoase
32,2
32,7
32,6

Foioase
111,9
111,5
111,6

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Sursa:www.inse.ro

Servicile
Tabelul nr.10.Servicile
Servicii de piata prestate
pentru intreprinderi
Transporturi pe calea
ferata

5958,5

4821,5

4914,9

Transporturi terestre

36135,2

40416,9

45402,5

Transporturi prin
conducte

1995,5

2234,6

2405,7

Transporturi pe apa

1137,8

1082,5

1358,6

Transporturi aeriene

2704

2341,2

2544

15447,4

16944,2

18635,7

Activitati de posta si
curier

3025,9

3393,4

3753,3

Activitati de editare

3611,3

3623,6

4414,9

Activitati de productie
cinematografica, video si
de programme de
televiziune; inregistrari
audio si activitati de
editare muzicala

1641,1

1658,9

1733,3

Activitati de difuzare si
transmitere de programe

2187,7

2163,1

2377,1

Telecomunicatii

21501,6

21380,7

21494,4

Activitati de servicii in
tehnologia informatiei

12416,4

13705,9

16694,4

Activitati de servicii
informatice

1493,1

1657,2

1840,7

Tranzactii imobiliare

14890,9

15189,9

16964,

Depozitare si activitati
auxiliare pentru
transporturi

Industria alimentar i de buturi este excelent reprezentat n ansamblul economiei

prahovene, producnd produse de panificaie, preparate din carne, produse lactate, conserve
din legume si fructe, bauturi spirtoase, sucuri naturale i buturi carbogazoase, vinuri. Vinurile

produse in Judetul Prahova sunt de o calitate superioara, renumite fiind indeosebi vinurile
rosii, care au facut ca judetul Prahova sa fie cunoscut ca patria vinurilor roii.
Resursele umane
Tabelul nr.11

2013
55,3%

2014
60,8%

2015
61,3%

Sursa:www.inse.ro
Capitolul II:Analiza SWOT
Puncte tari judetul Prahova
- Pozitia geografica peisaje naturale atractive;
- Relief foarte variat o zona naturala deosebita;
- Posibilitatea de a practica diverse tipuri de
turism pe toata perioada anului (in toate
anotimpurile).
- Existenta suprafetelor cu vii, livezi, in suprafata
agricola
- O zona turistica de mare interes datorita
numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor
monumente de arta de o valoare considerabila.
- climatul social favorabil, practic lipsit de
miscari sociale semnificative si forta de munca
disponibila, bine pregatita si relativ ieftina.
- resursele: petrol, gaze naturale, sare, carbune,
calcar.
- autostrada Bucuresti Brasov
- statiunile de tratament balnear
Oportunitati judetul Prahova
- Programe comunitare de sustinere a protectiei
mediului privind gestionarea deseurilor si
epurarea apelor uzate.
- practicarea agroturismului si a turismului
ecologic.

Puncte slabe judetul Prahova

- Insuficienta comunicare si coeziune pentru
realizarea unor obiective majore in domeniul
turismului
- Colaborarea deficitara intre actorii de pe piata
turistica;
- Depozitarea necontrolata a deseurilor in mediul
rural;
- Poluarea atmosferica si nivel crescut de
zgomot in localitatile urbane, datorita traficului
rutier;
- Poluarea apelor de suprafata si subterane ca
urmare a inexistentei/ insuficientei capacitati de
epurare a apelor reziduale in statiile de epurare
- Inexistenta sistemelor centralizate de
alimentare cu apa in mediul rural si gradul de
uzura avansat al retelelor de distributie apa
potabila din zonele rurale

Riscuri judetul Prahova

- Nepregatirea si neutilizarea corespunzatoare a
fortei de munca prin programe de integrare pe
piata muncii;
- Migratia fortei de munca calificate spre alte
zone sau alte state
- Fonduri insuficiente destinate protectiei
mediului;

Capitolul III: Programe de dezvoltare a judetului Prahova

Programe de dezvoltare ale judetului Prahova

1. BIROU DE CONSILIERE PENTRU CETATENII MUNICIPIULUI

PLOIESTI
Finantator: Programul Societate Civila, linia de finantare RO 0104.03/1.1 prin
Componenta 1 - Birouri de Consiliere pentru Cetateni
Aplicant principal: Fundatia Oamenilor de Stiinta Prahova
Parteneri :
- Primaria Municipiului Ploiesti
- Directia Generala a Muncii si Solidaritatii Sociale Prahova
- Inspectoratul Scolar Judetean Prahova
- Administratia Serviciilor Sociale Comunitare Ploiesti
Descriere proiect: Proiectul urmareste asigurarea de informare si consiliere, sprijin pentru
cetateni in domenii ca: sanatate, asistenta sociala, asigurari sociale, relatii de munca, protectia
consumatorului, drepturi si obligatii cetatenesti, regimul proprietatii, taxe, educatie, proceduri
notariale, protectia copilului, servicii publice, servicii oferite de ONG-uri. Obiectivele
implementarii proiectului sunt:
- Imbunatatirea accesului la echitate sociala, in special pentru categoriile sarace si vulnerabile
ale municipiului Ploiesti si comunelor limitrofe;
- Dezvoltarea de parteneriate durabile intre ONG-uri si autoritatile locale
- Crearea de servicii de consiliere pentru cetateni.
Cererea de finantare a fost aprobata, proiectul se afla in curs de derulare.
2. CENTRU DE INFORMARE EUROPEANA
Finantator: Delegatia Comisiei Europene in Romnia - Fondul Europa - Program de
microproiecte - Linia de Buget B7-030 pe 2002
Aplicant principal: Primaria Municipiului Ploiesti
Partener: Fundatia TERRA MILENIUL III
Descriere proiect: Obiectivele proiectului constau in:
- Crearea unui centru de informare europeana functional la nivel local in orasul Ploiesti
destinat diseminarii informatiei.
- Cresterea gradului de constientizare a cetatenilor din orasul Ploiesti cu privire la
problematica integrarii in Uniunea Europeana;
- Realizarea unui parteneriat viabil intre autoritatile publice locale si ONG-uri pentru
informarea cetatenilor in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Grupul tinta este
reprezentat de populatia municipiului Ploiesti in ansamblul sau cu actiuni dedicate unor subgrupuri specifice.
Cererea de finantare inaintata pentru realizarea proiectului nu a fost aprobata, pentru aceasta
transa de lansare de fonduri.
3. ECCOEST
Finantator: Ministerul Finantelor Publice - Programul Societate Civila
Componenta 1: Birouri de Consiliere pentru Cetateni - Infiintarea de Centre de Resurse pentru
ONG
Aplicant principal: Asociatia ProVita pentru nascuti si nenascuti
Parteneri:
- Primaria Municipiului Ploiesti
- Universitatea Pitesti - Facultatea de Teologie - Asistenta Sociala
Descriere proiect: Proiectul urmareste infiintarea unui centru de resurse pentru ONG-urile din
regiunea Muntenia.
Obiectivele principale sunt:
- Consolidarea parteneriatului intre ONG-uri, autoritati locale si mediul de afaceri;
- Furnizarea de training accesibil organizatiilor in domeniile de importanta pentru acestea;

- Realizarea unui studiu al sectorului social din regiunea Muntenia pentru a intelege nevoile si
problemele acestuia;
- Crearea unui buletin lunar cuprinzand informatii despre finantari si legislatie;
- Realizarea unui indrumar despre infiintarea si managementul unui ONG in Romania;
- Crearea unui web-site interactiv accesibil pentru a asigura un impact maxim asupra
competentei ONG-urilor din aceasta regiune.
Cererea de finantare inaintata pentru realizarea proiectului nu a fost aprobata.
4. GESTIONAREA DESEURILOR IN ZONA RURALA CARBUNESTI, JUDETUL PRAHOVA
Miercuri, 14 Mai 2008, ora 10:00, la Primaria Carbunesti a avut loc lansarea oficiala a
proiectului Gestionarea deseurilor in zona rurala Carbunesti, judetul Prahova, finantat de
Uniunea Europeana in cadrul Programului PHARE CES 2004, Schema de investitii pentru
proiecte mici de gestionare a deseurilor.
La eveniment au fost invitati sa participe reprezentanti ai Consiliului Judetean si ai Prefecturii
Prahova, ai Agentiei de Mediu si ai ADR Sud-Muntenia.
Valoarea proiectului este de 435.000 de euro, beneficiarii directi urmand a fi locuitorii din
localitatile Carbunesti, Surani, Soimari si Aricesti Zeletin, judetul Prahova. Obiectivul general
al proiectului este cresterea calitatii vietii in zona tinta.
Intre principalele rezultate estimate se numara: reducerea cu cel putin 60% a cantitatii de
deseuri generale depozitate necontrolat, ca urmare a actiunii de dotare cu pubele/containere;
cresterea nivelului de cunostinte al elevilor cu privire la protectia mediului, prin actiunile de
colectare selectiva a deseurilor; cresterea pietei de materiale reciclabile (hrtie/carton si PET)
de la 68,81 tone/an in 2008 la 253,41 tone/an in 2012, estimndu-se un procent de crestere de
la 8,5% la 30,2%; obisnuirea locuitorilor cu sistemul de colectare si transport deseuri si
cultivarea deprinderii de a utiliza acest sistem; crearea contextului pentru ca autoritatile locale
sa poata organiza si alte activitati de gospodarire a mediului si a resurselor locale, naturale sau
umane; instruirea personalului ce va opera intregul sistem de gestionare a deseurilor si
imbunatatirea capacitatii tehnice si de management a partenerilor de proiect.
Capitolul IV: Concluzii si propuneri
*Asadar, judetul Prahova este unul foarte atractiv si dinamic, iar autoritatile locale au toata
disponibilitatea pentru promovarea unor formule multiple de cooperare cu parteneri interni si
externi, cu care sa realizeze impreuna noi proiecte de dezvoltare;
* Avand in vedere situatia deosebita a speciilor de plante rare sau amenintate cu disparitia, a
arborilor cu valoare deosebita, precum si a altor elemente rare, unice sau cu semnificatie
ecologica, stiintifica, peisagistica deosebita, este necesara impunerea unui regim strict de
protectie prin declararea lor ca bunurile ocrotite ale patrimoniului natural.
*Gestionarea durabil a resurselor naturale;
*Creterea suprafeei mpdurite constituie o nevoie prioritar, aceasta contribuind la procesul
de adaptare la schimbrile climatice i la reducerea emisiilor de GES.
*Protecia mai bun a resurselor de ap i sol i a sistemelor de management integrate.
Sunt necesare aciuni pentru a sprijini adaptarea "accelerat" a fermierilor, procesatorilor i
comunitilor rurale la schimbrile climatice prin mbuntirea gestionrii durabile a apei i
proteciei solului. Acest lucru va fi susinut i prin transferul de cunotine, stimularea inovrii
i adaptarea rezultatelor cercetrii la nevoile reale ale sectorului.
*Reducerea srciei i riscului de excluziune social, un nivel mai bun de educaie, crearea de
locuri de munc, mbuntirea infrastructurii i serviciilor de baz, sprijin pentru mediul de
afaceri i pentru extinderea pe piaa local, conservarea i promovarea patrimoniului local,
precum i ncurajarea i consolidarea dezvoltrii locale prin abordarea LEADER. PNDR are
ca obiectiv mbuntirea standardului de via n mediul rural, inclusiv prin dezvoltarea i

mbuntirea infrastructurii, prin oferirea de servicii de baz comparabile cu zonele urbane i

prin reducerea decalajului de venituri dintre rural i urban.
*Diversificarea exploataiilor agricole i a altor ntreprinderi existente prin orientarea lor ctre
sectorul non-agricol constituie un rspuns logic la cerinele pieei, aflat n plin schimbare,
si va ajuta i la absorbia surplusului forei de munc eliberate din sectorul agricol. Crearea i
meninerea de locuri de munc sustenabile, nfiinarea i consolidarea afacerilor, dezvoltarea
de produse, servicii i activiti care genereaz locuri de munc i un venit suplimentar .
*Renovarea i dezvoltarea satelor i mai ales, mbuntirea infrastructurii, protejarea
resurselor de ap i aer sunt doar o cerin esenial pentru mbuntirea calitii vieii i
creterea atractivitii zonelor rurale, cat i un element esenial n utilizarea eficient a
resurselor i protecia mediului. mbuntirea/extinderea reelelor de alimentare cu ap i de
canalizare/tratare a apei reziduale, precum i a unor activiti de protejare a motenirii rurale
pot contribui la eforturile comune de asigurare a dezvoltrii durabile n comunitile rurale.
* Amenajarea si valorificarea zonei montane din Valea Teleajenului.