DEONTOLOGIA

MEDICALA SI ETICA NORMATIVA: datoria

medicului; normarea exercitiului datoriei in medicina si
moralitatea comportamentului profesional . Juramantul
Hipocratic si continuitatea normelor morale in practica
medicinii: corpul profesional si constiinta profesionala.
Coduri deontologice; coduri de etica. Codul de etica
universitara. Asociatia medicala Mondiala (WMA):
Declaratia de la Geneva, Codul international al eticii
medicale, Declaratii si reglementari ale WMA. Colegiul
medicilor din Romania. Codul deontologic al medicilor
din Romania comentat.
George Cristian Curca MD, Ph.D.
Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea
Medicina UMFCD

 Indiferent ca ne gandim la viata de familie sau

sociala (in familie si/sau societate), la viata din
perioada de educatie, academica (in scoala)
sau cea profesionala (in profesie), NEVOIA de
MORALITATE (de a face bine) este mereu
prezenta
De ce?

Organizatie socio-profesionala
Juramantul
Independenta profesionala
Hipocratic
Justitie, egalitarism
Pro-viata, nu eutanasiei si nu avortului
A nu face rau (non-vatamare)

Beneficenta
Competenta, profesionalism
Egalitate
Nediscriminare
Fidelitate, loialitate
Onoare, responsabilitate

Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori pe toti zeii si zeitele, ca voi pastra dupa
abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere:
Sa il consider pe profesorul care m-a invatat aceasta arta egal cu parintii mei; sa impart cu el traiul meu, si
atunci cand va fi in datorie de plata, daca va fi nevoie, sa contribui pentru a-l ajuta; sa ii consider pe copii sai
ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori, fara taxe ori fara vreun acord
scris, si invatandu-i , sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei, catre fii profesorilor mei si catre
discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii.
Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele; dar si ca sa tin departe
orice vatamare si injustitie.
De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se cere si nici nu voi sfatui n aceast privin.
Tot aa nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul. Voi pastra in puritate si curatenie viata si arta
mea.
Nu voi folosi cutitul, nici chiar pentru cei cu pietre, dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta
munca.
Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului, tinandu-ma departe de orice injustitie din
vina mea ori prin inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberi sau sclavi.
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care nu
trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune.
Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de catre
toti oamenii in toate timpurile; dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sa mi se intample."

"Dumnezeul meu, pune in inima mea iubirea pentru arta si pentru toate creaturile.
Sa nu accepti ca setea de castig si de glorie sa imi influenteze arta, pentru ca
dusmanii adevarului si ai iubirii de oameni sa nu ma poata abuza ori sa ma
indeparteze de la datoria mea nobila de a face bine copiilor tai.
Sustine forta inimii mele pentru ca sa pot fi intotdeauna gata sa servesc atat pe cel
sarac cat si pe cel bogat, pe prieten dar si pe dusman, pe cel bun cat si pe cel rau.
F, Doamne, ca in cel atins de boal s nu vd altceva dect omul suferind.
Fa astfel ca spiritul meu sa ramana liber si clar la patul bolnavului si sa nu se
rataceasca inainte de a inregistra tot ceea ce experienta si stiinta m-au invatat.
Fa astfel ca bolnavii sa aiba incredere in mine si in arta mea pentru a urma sfaturile
mele si prescriptiile mele. Indeparteaza de patul lor pe sarlatanii inarmati cu miile lor
de sfaturi si pe cei care stiu tot pentru ca vanitatea poate esua cele mai bune intentii
ale artei si conduce adesea spre moarte.
Daca ignorantii ma blameaza fa astfel ca iubirea mea pentru arta sa imi fie
aparatoare si sa ma faca invulnerabil pentru ca sa pot continua fara sa tin seama de
prestigiul, renumele si varsta dusmanilor mei. Da-mi Doamne, indulgenta si rabdare
pe langa bolnavii incapatanati si grosolani.
Fa astfel ca sa fiu ponderat in toate, dar fara limita in iubirea pentru stiinta. Nu ma fa
sa cred ca pot totul. Da-mi forta, vointa si ocazia de a cunoaste mereu mai mult.
As putea astazi afla lucruri nestiute ieri intrucat arta este mare dar spiritul omului
este patrunzator si mereu mai in fata.
F-m s in seama, n faa celor din breasla mea, de sfaturile celor cu adevrat
tiutori i ale celor dornici s m nvee s neleg, intrucat mare i necuprinsa este
ntinderea tiinei!

(traducere literara dupa Soulier, Du Serment d'Hippocrate l'thique mdicale, Thse

mdecine, Marseille, 1985 [http://wij.free.fr/maimonid.htm])

JURAM HIPOCRATE (CCA. 400 IH)

JURAM MAIMONIDE (CCA. 1170 DH)

1. Sustine nevoia de
solidaritate a corpului
profesional
2. Sustine umanismul si
competenta
profesionala
3. A face bine si a nu face
rau
4. Justitia actului medical,
non-vatamare,
injustitia, non-
discriminarea
5. A sustine viata, a nu
ucide
6. Loialitatea, onoarea,
responsabilitatea

1. Sustine umanismul si
competenta profesionala
2. Sustine valorile individuale,
calitatile, caracterul
medicului, nevoia continua
de autodezvoltare morala
3. Actul medical castiga in
moralitate prin calitatile
morale (virtutile)
medicului,
4. Sustine valorile prudentiale
si toleranta fata de
diversitate
5. Sustine nevoia de
colegialitate.
6. Initiaza modelul de
tratament bio-psihologic

 Hipocrat-etica medicala: valori precum a face

bine, a nu face rau, justitie, responsabilitate,
profesionalism, loialitate, onoare, non-
discriminare, etc.
Corpul profesional-breasla: valori precum
independenta profesionala, probitate
stiintifica, profesionalism, responsabilitate,
solidaritatea, intr-ajutorarea, respect,
loialitate, onoare, etc.

 Medicii sunt pregatiti inca de pe bancile scolilor sa respecte normele

impuse de stiinta, societate, profesie dar in egala masura sa fie liberi
si sa se manifeste liberi in respectul normelor sociale, academice,
profesionale (independenta profesionala)
Medicii vor repeta pentru restul vietii acelasi dualism: cum poti sa fi
si sa ramai liber in interiorul unor norme (ale moralitatii)?
Medicii vor trai practica independentei profesionale din interiorul
normarii bunelor practici si a profesionalismului si a moralitatii actului
profesional strajuita de codul deontologic.
Raspunsul la acest dualism a fost dat de catre Imm. Kant prin
exercitiul datoriei (datoria fata de datorie) si nasterea deontologiei
(deon = obligatie, logos = stiinta).
Deontologia este fundamentata de etica moralitatii principiului unic
al moralei (Imm. Kant) care este implinirea datoriei. Astfel o actiune
este buna, morala, atunci cand este purtata de vointa cea buna a
agentului (calitatea vointei) si isi afla materializarea in exercitiul
datoriei acestuia.

 Exercitandu-si datoria, agentul implineste binele in actiunea

pe care o efectueaza (datoria este obligatie morala pentru
medic atat prin autoasumare cat si prin impunere: dualism).
Prezumand ca agentul are intentie buna si o calitate a
vointei de a produce bine (ce devine astfel un bun fara
calificare adica aflat deasupra oricarui alt bine intrucat
izvoraste din insasi vointa si intentia agentului) si isi
implineste datoria pe care o are (asa cum este cunoscut ca
o are) dovedind competenta pe care datoria i-o cere, atunci
rezultatele nu pot fi altele decat bune, ori mai exact, cat de
bune pot fi. Iar aceasta inseamna a face bine. Cat de bine se
poate face. (fundamentul filozofic Kantian al deontologiei -
oricare ar fi aceasta aplicatia ei, deontologia medicului,
avocatului, politistului, expertului, etc.- centrat pe valorile
individuale ale medicului si indreptate spre pastrarea
valorilor individuale ale pacientului).
Calitatea vointei de a duce la indeplinire cu sarguinta,
staruinta, dedicatie datoria ce o are de implinit o persoana
care se afla in exercitarea datoriei sale o reprezinta
diligenta. Astfel diligenta devine o datorie extinsa.

 Moralitatea Kantiana este bazata pe constructia imperativului categoric, o

constructie rationala-logica a caii binelui ce se regaseste in implinirea datoriei,
mai exact a datoriei de a-si exercita datoria.
Prima premiza (Prima maxima principiul universalitatii legislatiei morale): o
actiune este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi
considerata morala de catre toti ceilalti oameni; actiunea devine astfel apta de
a deveni o lege universala care se aplica pentru toti inclusiv pentru agentul
insusi
A doua premiza (Maxima a doua- principiul demnitatii umane): o actiune este
morala atata timp cat aceasta actiune nu trateaza oamenii (nici pe sine nici pe
ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea unui scop ci chiar ca pe
scopul in sine; actiunea indreptata mai ales spre beneficiul celuilalt si intr-o mai
mica masura spre propriul beneficiu
Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei). Actionand in conformitate
cu primele doua premize agentul devine deopotriva legislator, subiect al
propriilor legi dar si suveran administrator al legilor intr-o lume in care toti
oamenii sunt autonomi si liberi

O buna vointa este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci
pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va
straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine (Imm.Kant).
Binele nu se regaseste in rezultatul actiunii ci in calitatea vointei si exercitiul
datoriei spre a atinge acel rezultat (in actiunea insasi).
Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) sunt irelevante pentru a
defini moralitatea actiunii intrucat sunt necontrolabile la momentul actiunii si
nu pot exprima binele la momentul in care era definit doar de calitatea vointei
si diligenta actiunii (sarguinta efortului).
Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul pe care
actiunea o produce (care deseori nu poate fi cunoscut, anticipat ori garantat) ci
in calitatea vointei agentului (fapta buna pentru motivul bun) si diligenta
pentru mijloacele corecte (sarguinta pentru a alege mijloacele corecte) si care
deopotriva conduc actiunea agentului.
Astfel responsabilitatea medicului poate fi pastrata pentru mijloacele actului
medical si calitatea vointei dar nu si pentru rezultatele ori consecintele sale.

 Etica binelui in deontologie este o etica a datoriei

care devine o prelungire a eticii virtutii intrucat ea
fiinteaza si este adusa spre finalitate ca o obligatie
morala (o datorie) de catre individ (agent).
Astfel comportamentul deontologic este acel
comportament fata de care se poate demonstra
implinirea binelui asa cum era cunoscut si acceptat
de catre toti ce respecta aceleasi valori.
Binele deontologic se cauta in persoana agentului si
actiunea sa realizata cu implinirea datoriei spre
deosebire de consecintialism in care binele se cauta
prin forma sa de manifestare decurgand din
calitatea consecintelor/rezultatelor (binele
teleologic) si a utilitatii lor comune (utilitarianism),

 Dar rezultatul actiunii provine ca rezultat nu numai din virtutile si efortul

actiunii agentului dar si prin actiunea concidenta, sinergica ori
antagonista si a altor cauze si conditii (ce nu depind decat in parte de
agent)
Astfel rezultatele pot sa exceada virtutii, calitatii vointei si implinirii
datoriei asa cum era cunoscuta, adica sa interactioneze cu cauze ori
conditii independente de vointa si controlul agentului.
Din perspectiva consecintialista agentul este atras in raspundere cu
privire la binele produs din prisma rezultatului astfel incat poate fi facut
responsabil si pentru ceea ce nu se afla in controlul sau la momentul
actiunii dar care a devenit rezultat al actiunilor sale.
Din perspectiva utilitariana medicul poate fi atras in raspundere pentru
orice nu este util si dorit pacientului sau binelui public. Sau invers orice
este util si dorit pacientului poate deveni o obligatie morala pentru
medic (ceea ce ii limiteaza acestuia libertatea individuala).
Din perspectiva deontologica medicul poate fi atras in raspundere numai
in raport cu datoria fata de pacientul sau, binele acestuia, calitatea
vointei de a face bine si exercitiu ldatoriei cat a fost cunoscut si cat s-a
aflat in controlul medicului.

 Exista o diligenta de mijloace fata de care se situeaza raspunderea

agentului, respectiv raspunderea fata de mijloacele actului medical
(raspunderea in medicina).
Nu fiinteaza in momentul actiunii medicale o datorie fata de rezultat (cu
exceptia actului medical sub contract) intrucat medicul nu poate fi facut
raspunzator pentru ceea ce inca nu s-a intamplat (rezultatul) ori pentru
cauze ce nu se aflau sub controlul sau.
Respectarea dentologiei actului medical, a normelor deontologice, plaseaza
medicul in respectul moralitatii dar si a legalitatii actului medical.
Medicul are in activitatea sa o tripla normare: morala, profesionala si legala.
Moral este responsabil in relatie cu normele moralitatii
comportamentului- in practica (Codul deontologic/codul etic)
Profesional in relatie cu normele de buna practica (ghidurile
profesionale, cunoasterea stiintifica unanim acceptata) iar
Legal in raport cu legile tarii in care practica si fata de care are nu doar
drepturi dar si obligatii pentru ca este un cetatean al acelei tari.
Posibilele conflicte is iafla rezolvarea in practica principiului deontologic
Sanatatea pacientului meu este principala mea indatorire.

Catre pacient si societate

Virtuti ale medicului

Onorabilitate

Empatie, umanitate

(profesionala, individuala)

Loialitate
Fidelitate
Confidentialitate
Catre sine

Datorie

Competenta
Profesionalism

Proprii valori

Exercitiul datoriei
Datoria este o obligatie morala. Poate fi:
asumata sau neasumata
impusa sau autoimpusa

Datoria implica loialitate si onoare (integritate):

in orice situatie de conflict interesul pacientului
primeaza si auto-interesul medicului este
secundar
Sanatatea pacientului meu este principala mea
indatorire, Declaratia de la Geneva 1948
Profesionalism

Competenta

Exprimare artistica a parabolei bunului samaritean

Vitraliu din Biserica Sf. Eutrope, Clermont-Ferrand)
[https://en.wikipedia.org/wiki/Parable_of_the_Good_Samaritan]

Mai intai oamenii au gandul si dorinta binelui pentru celalalt (benevolenta exclusiv o virtute-)

si apoi dorinta de a face b ine (beneficenta ca virtute in stadiul de intentie)

Obligatia morala

datoria de a face b ine (beneficenta ca si calitate a vointei stadiul de intentie)

Alegerea cailor de a face b ine (alegerea comportamentului moral)

datoria de a face b ine (beneficenta ca exercitiu al datoriei -stadiul de actiune)

Benevolenta (bene = b un; volens = vointa, lat.) = d ispozitia (dorinta) d e a face b ine bine (intentia buna)
Beneficenta (beneficentia/beneficentiae = b unatate; b enefactum, b ene = b un; facere = a face; b eneficus =
beneficiu, lat.) = a face b ine (actiunea buna) cu u n inteles specific d e b unatate, caritate.
Beneficenta constituie o virtute (calitate de caracter) d ar si o d atorie (obligatie morala).
Elementele beneficentei (conceptul larg al beneficentei, Wiliam Frankena, 1964):
1.
a n u face rau (non-maleficenta)
2.
a p reveni raul
3.
a opri raul
Conceptul ingust al beneficentei, James
4.
a indeparta raul
Childress, 1970
5.
a face b ine

Valori (personale,
culturale)

Teorii ale virtutii

(CUM TREBUIE SA F IM?)

Datorie
(obligatie
morala)

Comportament,
gandire, actiune

Datorie
(obligatie
morala)

Teorii ale datoriei Deontologice :

-datoria suprema catre datorie
-datoria ipotetica -prima facie-

Teorii ale datoriei Teleologice :

-consecintialism,
utilitarianism

Teorii ale datoriei

(CE TREBUIE SA FACEM?)
Principlismul
(principiile bioeticii)

Rezultate

Documente care reglementeaza moralitatea actului

medical si astfel indirect legalitatea actului medical

Asociatia Medicala Mondiala (WMA) * este organizatia mondiala a medicilor care a luat fiinta dupa al doilea Razboi
Mondial si promoveaza cunoasterea eticii medicale si moralitatea practicii profesionale.
In acest sens si-a asumat sarcina formularii si actualizarii codurilor, normelor morale si regulamentelor menite sa
indrume medicii spre a cauta si gasi binele pacientului lor, urmarind sanatatea pacientuliu ca principala indatorire.
Since it was founded in 1947, a central objective of the WMA has been to establish and promote the highest
possible standards of ethical behaviour and care by physicians. In pursuit of this goal, the WMA has adopted global
policy statements on a range of ethical issues related to medical professionalism, patient care, research on human
subjects and public health. WMA Council and its standing committees regularly review and update existing policies
and continually develop new policy on emerging ethical issues.
The WMA serves as a clearinghouse of ethics information resources for its members and cooperates with academic
institutions and global organizations concerned ethical matters, as well as individual experts in the field of medical
ethics.
The WMA has adopted numerous policies that are recognized internationally as the global ethical standard for the
topics they address. The following selection represents some of the most important ethics policies of the WMA **.
Printre actele emise de WMA se numera:
Declaratia de la Geneva, 1948
Codul de la Nuremberg, 1949
Codul International al Eticii Medicale, 1949
Declaratia de la Helsinki, 1964 cu p rivire la cercetarea pe subiecti umani
Declaratia de la Madrid cu p rivire la Eutanasie , 1987
Declaratia cu p rivire la d repturile pacientului Lisabona, 1981, etc.

*http://www.wma.net/en/30publications/10policies/index.html (accesat 10.03.2014): aveti listate dupa prima litera a documentului toate
documentele care reglementeaza moralitatea practicii medicale pe teme.
** http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)

Declaratia Drepturilor Pacientului, Asoc. Medicala Mondiala, Lisabona, 1981,

amendata in 1995 si revizuita in 2005:
Preambul: Ori de cate ori legislatia, actiunile guvernamentale sau oricare alte
administratii ori institutii neaga drepturile pacientului, medicii vor lua masurile
potrivite pentru a le asigura ori a le restaura .
Principii. 1. In circumstante in care o alegere trebuie facuta intre pacientii care pot
beneficia de un anume tratament care se afla intr-o limitare a disponibilitatii sale,
toti pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa pentru acel tratament. Alegerea
trebuie sa se bazeze pe criterii medicale si sa fie facuta fara discriminare.
Codul International al Eticii Medicale, AMA, 1948, prevede ca: Un medic
datoreaza pacientului sau loialitate completa.
Declaratia de la Geneva: Sanatatea pacientului meu este principala indatorire
Declaratia privind promovarea sanatatii AMM (WMA), Bali 1995: Art. 1.
Medicii practicieni si asociatiile lor profesionale au o datorie etica si
responsabilitate profesionala de a actiona in cel mai bun interes al pacientilor in
orice moment si sa integreze aceasta responsabilitate largind preocuparea si
implicarea lor in promovarea si asigurarea sanatatii publicului).
Codul deontologic la medicului din Romania, 2012: Binele pacientului este
deasupra binelui societatii si stiintei

Codul de Nuremberg (1947)

(http://archive.hhs.gov/ohrp/irb/irb_appendices.htm#j6 )
http://www.lifeissues.net/writers/irv/irv_214needtoknow.html)

Consimtamantul voluntar al subiectului uman e ste e sential.

The experiment should be such as to yield fruitful results for the good of society, unprocurable by other
methods or means of study, and not random and unnecessary in nature.
The experiment should be so designed and based on the results of animal e xperimentation and a knowledge
of the natural history of the disease or other problem under study that the anticipated results will justify the
performance of the experiment.
The experiment should be so conducted as to avoid all unnecessary physical and mental suffering and injury.
No e xperiment should be conducted where there is an a priori reason to believe that death or disabling
injury will occur ; except, perhaps, in those experiments where the e xperimental physicians also serve as
subjects .
The degree of risk to be taken should never e xceed that determined by the humanitarian importance of the
problem to be solved by the experiment.
Proper preparations should be made and adequate facilities provided to protect the e xperimental subject
against even remote possibilities of injury, disability, or death.
The experiment should be conducted only by scientifically qualified persons. The highest degree of skill and
care should be required through all stages of the experiment of those who conduct or engage in the
experiment .
During the course of the experiment the human subject should be at liberty to bring the e xperiment to an e nd
if he has reached the physical or mental state where continuation of the experiment seemed to him to be
impossible.
During the course of the experiment the scientist in charge must be prepared to terminate the e xperiment at
any stage , if he has probably [sic] cause to believe, in the exercise of the good faith, superior skill and careful
judgment required of him that a continuation of the e xperiment is likely to result in injury, disability, or death
to the e xperimental subject .

Declaratia de la Geneva, 1948,

Adoptata dupa Codul de la Nuremberg, 1947

Pe timpul admiterii mele ca membru al profesiei medicale:

Jur sa-mi consacru viata in serviciul umanitatii.
Voi datora profesorilor mei respect si gratitudine.
Voi practica profesiunea cu constiinta si demnitate.
Sanatatea pacientilor mei va fi prima mea indatorire.
Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a
murit.
Voi mentine prin toate fortele mele onoarea si traditiile nobile ale profesiunii
medicale.
Colegii mei vor fi surorile si fratii mei.
Nu voi permite consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati, credinta, origine
etnica, sex, nationalitate, afiliere politica, rasa, orientare sexuala, statut social sau
oricarui alt factor sa intervina intre datoria mea si pacientul meu.
Voi mentine cel mai inalt respect pentru viata umana.
Nu imi voi folosi cunostiintele medicale pentru a viola drepturile omului si
libertatile sale civile, nici chiar sub amenintare.
Fac aceste promisiuni solemn, liber si pe cuvantul meu de onoare

CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE

Datoriile medicului in general
1. Un medic va practica un rationament profesional independent si va mentine la cel mai inalt nivel
comportamentul profesional fata de bolnavi.
2. Va respecta drepturile pacientului sau competent psihic de a accepta sau refuza tratamentul
propus.
3. Nu va permite ca judecata sa sa fie influentata de profitul personal sau discriminare.
4. Medicul va fi dedicat sa ofere servicii medicale competente in deplina independenta morala si
profesionala cu compasiune si respect fata de demnitatea umana.
5. Se va comporta onest cu pacientii si colegii si va raporta autoritatilor pe acei medici care practica
profesiunea neetic sau incompetent sau care exercita actiuni de frauda sau inselatorie.
6. Nu va primi nici un beneficiu financiar sau alte avantaje numai pentru a face recomandari
pacientului sau a prescrie produse medicale specifice.
7. Va respecta drepturile pacientilor, colegilor si a altor profesionisti ce lucreaza in domeniul medical.
8. Va recunoaste rolul pe care il are in educatia publicului dar va manifesta retinere in divulgarea
descoperirilor sau a tehnicilor sau tratamentelor noi pe canale neprofesionale.
9. Va certifica numai ceea ce personal a verificat.
10. Va face tot ce poate pentru a folosi resursele medicale in spre binele pacientilor si a comunitatii.
11. Va cauta ajutor de specialitate daca sufera de boli fizice sau mentale.
12. Va respecta codurile nationale si locale ale eticii.

Datoriile medicului fata de pacient

1.
2.
3.

4.
5.

6.
7.
8.

Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara viata umana.

Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiintelor
sale medicale.
Ori de cite ori o examinare sau un tratament se afla deasupra
capacitatilor sale, se va consulta cu un coleg sau va indrepta pacientul
catre un alt medic care are abilitatea necesara.
Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.
Este etic sa divulge informatia confidentiala atunci cand pacientul
consimte la aceasta sau atunci cand exista un pericol sau o amenintare
iminenta la adresa pacientului sau a celorlalti si aceasta amenintare
poate fi indepartata numai prin incalcarea confidentialitatii.
Va acorda activitate medicala de urgenta ca datorie umanitara, pana cand
se va convinge ca altii pot si vor sa o faca in locul sau.
Atunci cand serveste unei a treia parti sa se asigure ca pacientul sau are
deplina cunostiinta de aceasta situatie.
Nu va intra in relatii sexuale sau in alte relatii abuzive sau de exploatare
fata de pacientul sau actual.

Datoriile medicului fata de colegi

1.
2.
3.
4.

Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum si-ar dori ca
acestia sa se comporte fata de el.
Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul de a atrage
pacientii.
Cand este medical necesar va comunica cu colegii care sunt implicati in
ingrijirea aceluiasi pacient.
Aceasta comunicare va respecta confidentialitatea si va fi limitata la
informatia necesara

Documente ale eticii normative profesionale

LECTURA OBLIGATORIE
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012 al
Colegiului Medicilor din Romnia, EMITENT: COLEGIUL
MEDICILOR DIN ROMNIA. PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr.
298 din 7 mai 2012
[http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf]
DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948
CODUL DE LA NUREMBERG, 1949
CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949

http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)

LECTURI RECOMANDATE
Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti
umani
Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981
http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)

CAP. I Principiile fundamentale ale exercitrii

profesiei de medic

ART. 1
SCOPUL I ROLUL PROFESIEI MEDICALE
ntreaga activitate p rofesional a medicului este
dedicat exclusiv aprrii vieii, sntii i

integritii fizice i p sihice a fiinei umane.

ART. 2
NEDISCRIMINAREA
Actul p rofesional i ntreaga activitate a
medicului se va exercita, respectiv d esfura,
fr niciun fel d e discriminare inclusiv n ceea ce
privete starea d e sntate sau ansele d e

vindecare ale pacientului.

ART. 3
RESPECTUL DEMNITII F IINEI UMANE
n toate situaiile actul p rofesional, n o ricare
form sau modalitate s-ar d esfura, se va face
cu respectarea strict a demnitii u mane ca
valoare fundamental a corpului p rofesional.

ART. 4
PRIMORDIALITATEA INTERESULUI I A
BINELUI FIINEI UMANE
n toate d eciziile cu caracter medical, medicul va
trebui s se asigure c interesul i b inele fiinei
umane p revaleaz interesului societii o ri al
tiinei.
ART. 5
OBLIGATIVITATEA NORMELOR PROFESIONALE
I A CELOR DE CONDUIT
Medicul trebuie s d epun toate d iligenele i s
se asigure c orice intervenie cu caracter
medical p e care o execut sau d ecizie
profesional p e care o ia respect n ormele i
obligaiile p rofesionale i regulile d e conduit
specifice cazului respectiv.

ART. 6

INDEPENDENA PROFESIONAL
Medicul este dator s struie i s i
apere independena profesional, fiind
interzis orice determinare a actului
medical ori a deciziei profesionale de
raiuni de rentabilitate economic sau de
ordin administrativ.
ART. 7
CARACTERUL RELAIEI MEDIC-
PACIENT
Relaia medicului cu pacientul va fi una
exclusiv profesional i se va cldi pe
respectul acestuia fa de demnitatea
uman, pe nelegere i compasiune fa
de suferin.
ART. 8
OBLIGAIA DILIGENEI DE MIJLOACE
Medicul i va dedica ntreaga tiin i
pricepere interesului pacientului su i
va depune toat diligena pentru a se
asigura c decizia luat este corect, iar
pacientul beneficiaz de maximum de
garanii n raport de condiiile concrete,
astfel nct starea sa de sntate s nu
aib de suferit.

ART. 9
PRINCIPIUL SPECIALIZRII
PROFESIONALE
Cu excepia unor cazuri de urgen
vital, medicul acioneaz potrivit
specialitii, competenelor i practicii
pe care le are.
ART. 10
RESPECTUL FA DE CONFRAI

De-a lungul ntregii sale activiti,

medicul i va respecta confraii, ferindu-
se i abinndu-se s-i denigreze ori s
aduc critici cu privire la activitatea
profesional a acestora.