TEHNICA EFECTUĂRII SUTURILOR

1) Șablon științific
a. Definiția suturii
b. Clasificarea suturilor
c. Indicațiile unei suturi
d. Calitățile unei suturi
e. Instrumente și materiale necesare
1. Suturi mecanice
2. Adezivi
3. Fire – clasificare, dimensiuni, calitățile firului ideal, alegerea firului
4. Ace – clasificare
f. Avantaje și dezavantaje ale suturile continue și discontinue
g. Alegerea tipului de sutură
h. Prezentarea suturilor
1. Sutura simplă întreruptă
2. Sutura simplă cruciată
3. Sutura de tip Blair-Donati (Veritcal mattress)
4. Sutura de tip U orizontal (Horizontal mattress)
5. Sutura cu nod îngropat
6. Sutura simplă continuă
7. Sutura de tip Ford
8. Tubul de dren
9. Sutura intradermică
i. Suprimarea suturii

2) Prezentarea teoretică
a. Definiția suturii

Slide 2:

=Totalitatea manevrelor chirurgicale de refacere anatomică a planurilor după o incizie sau plagă cu
scopul de a le menține in contact pentru a facilita cicatrizarea.

• Caracteristic este sufixul “-rafie” (ex: miorafie, enterorafie, arteriorafie)

b. Clasificarea suturilor

Slide 3-5: Când clasificăm suturile trebuie să precizăm criteriul de clasificare. Astfel, în funcție
de:...ele se clasifică în...
  Continuitate – întrerupte/continue
 Modul de realizare – manuale/mecanice
 Timpul de la producerea plăgii – primare/secundare

Slide 6:

 Sutura primară se face în primele 6-12 ore de la producerea plăgii (Sutura primară reprezintă
cazul ideal, când plaga nu este contaminată, se poate face hemostaza, țesuturile pot fi
aproximate).
 Sutura secundară se recomandă in urmatoarele cazuri:
o - timpurie (6-7 zile) → plăgi intinse, cu pierderi mari de țesut sau cu
susceptibilitate mare de infecție
o - întârziată (20-30 zile) → proces infecțios controlat, producerea granulației

c. Indicațiile unei suturi

Slide 7:

 Închiderea lacerațiilor posttraumatice (sutura cu fir discontinuă)

 Inchiderea plăgilor postoperatorii simetrice (sutura cu fir continuă/discontinuă, agrafe, etc)

 Închiderea organelor cavitare sau parenchimatoase

 Stabilirea continuitatii unor vase și tendoane

 Plăgile cu mare risc infectios nu se sutureaza, ci se lasă deschise (sau se pot aproxima
larg). Pentru ele vom folosi o sutură secundară, așa cum am menționat mai devreme.

d. Calitățile unei suturi

Slide 8:

• Să fie cât mai puțin traumatică (sutura în sine lezează țesutul)

• Să respecte structuri importante pentru funcţia zonei respective (nervi, tendoane, vase)

• Preferabil să se realizeze cu fire monofilament (așa cum se va menționa mai târziu în

prezentare, acestea au un pasaj mai ușor prin țesut față de cele multifilament)

• Să aproximeze și nu să stranguleze (Pentru a nu restricționa fluxul sangvin și pentru a facilita

cicatrizarea)

e. Instrumente și materiale necesare

Slide 9:

Fire, ace chirurgicale/Portac, Foarfece (sutură manuală)

Agrafe, aplicator pentru agrafe, Stapler (sutură mecanică)

Benzi adezive de sutură sau adezivi

 1. Suturi mecanice

Slide 10:

• Se realizează cu ajutorul unor capsatoare sau a unor adezivi speciali, fără utilizarea firelor.

• Se realizează mai rapid.

Slide 11:

Stapler

• Foarte util în incizile mari deoarece se execută rapid.

• Este de preferat eversarea prealabilă a marginilor plăgii cu ajutorul pensei.

• Lasă cicatrici

• Capsele nu se decontează de casa de asigurări [e banc!]

Slide 12: imagine-se poate observa eversarea marginilor înainte de aplicarea capselor

2. Adezivi

Slide 13: Benzi adezive

• Pot asigura eficient afrontarea plăgii

• De multe ori e necesară o modalitate profundă de sutură pentru afrontarea straturilor profunde,
scăderea tensiunii și prevenirea inversării marginilor plăgii.

• Sunt utilizate pentru zone mobile

• Adezivii dermici sunt mai buni deoarece lasă cicatrici minime, sunt mai puțin predispuși la
infecții și nu ai ce îndepărta. Ex: dermaflex, Dermabond, HistoAcryl, Indermil

Slide 14: imagine-Steristrip-uri

Slide 15: imagine-trusă chirurgicală de bază. Eventual, enumerarea instrumentelor.

3. Fire – clasificare, dimensiuni, calitățile firului ideal, alegerea firului

Slide 16: Firele pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:

Se absorb?

• resorbabile: Gut, Vircyl, Dexon II, PDS (polydioxanona), Maxon

• neresorbabile: Silk, oțel, Nylon, Ethibond, Prolene

Ce structură au?

• monofilament: PDS, Monocryl, Ethilon

• multifilament: Silk, Vicryl
Ce origine au?

• naturale: catgut, silk

• sintetice: poliglactin 910, polidioxanon

Slide 17:

Firele monofilament

• Au o capilaritate scăzută și beneficiază de un pasaj ușor prin țesuturi (contur uniform). Totuși
nodurile sunt mai puțin rezistente. Ele pot fi simple sau învelite.

Firele multifilament

• Au o capilaritate crescută și au un pasaj mai greu (mai groase, contur denivelat), dar care
poate fi ușurat printr-un înveliș. Pot fi cu filamentele răsucite sau împletite. Nodurile sunt mai
rezistente. (firul nu alunecă, datorită conturului neregulat). Printre filamente se pot cantona
bacterii, deci ele prezintă risc mai mare de dezvoltare a infecțiilor.

Slide 18:

Dimensiuni USP ale firelor: (USP=United States Pharmacopeia)

- 12-0 = 0.001 mm

- 6-0 = 0.07 mm: față, căi biliare, buze, penis, vase

- 5-0 = 0.10 mm: mână, intestin

- 4-0 = 0.15 mm: scalp, piept, abdomen

- 3-0 = 0.20 mm: picior, plantă

- 2-0 = 0.30 mm: tegumente cu cicatrici

-0 = 0.35 mm

- 1 = 0.40 mm : perete muscular abdominal

- 2 = 0.5 mm

- 5 = 0.7 mm

Dimensiunile de forma X-0 sunt considerate “negative”. Cu cât crește numărul de zerouri, cu atât este
mai mic diametrul firului. Exemplu: 3-0 (= 000), mai mic decât 2-0(=00).

Slide 19: imagine-fire cu diverse proprietăți (material, dimensiune, mono/multifilament)

Pe fiecare pachet care conține un ac sunt descrise diverse lucruri: cod de bare, cum arată acul și în
sectiune, dimensiunea firului, lungimea firului, numele brandului, simbol pentru material, data de
expirare, metoda de sterilizare, faptul că este nereutilizabil

Slide 20: grafic-reacția tisulară la diverse tipuri de material. Catgutul nu se mai utilizează.

Slide 21:imagine-impresiunile lăsate pe un fir tasat de instrument.

Slide 22: Calitățile firului ideal

 1. Apoziționează țesutul atâta timp cât acesta nu poate îndeplini această funcție

2. Ușor de mânuit

3. Generează noduri sigure (din acest punct de vedere, “multi” mai sigur decat “mono” filament)

4. Dă o reacție tisulară minimă (din acest punct de vedere, “mono” mai sigur decat “multi”
filament)

5. Este absorbit complet după refacerea țesutului

6. Nu conduce la complicații (infecții, granuloame)

7. Este ieftin

8. Non-alergenic

9. Nu taie țesutul (atraumatic)

10. Are memorie

Slide 23, 24: imagini microscopie electronică cu țesutul cicatricial ce se formeză în jurul firelor.

Slide 25: Alegerea firului

1. Dimensiune (în funcție de tensiunea în plagă)

2. Locul utilizării (în profunzime/la suprafață- resorbabil/neresorbabil)

3. Scopul utilizării

4. Securitatea la înnodare

5. Aspectul plăgii

6. Rata de absorbție

7. Afecțiuni coexistente

8. Dotare

4. Ace – clasificare

Slide 26: Imagine- ac sertizat vs ac cu urechișă (de 3 ori mai traumatizant: urechiușa+2*fir)

ATRAUMATICE - rotunde (netăietoare)

(curbe sau drepte) - spatulate

- triunghiulare (tăietoare)
TRAUMATICE - rotunde (netăietoare)

• Reverdin (drept/curb) - spatulate

• Bergeret (curb) - triunghiulare (tăietoare)

• Haghedorn (curb)

• drepte

Slide 27: Imagine - secțiuni de ace și simbolurile specifice. Rotunde, triunghiulare tăietoare pe o parte
sau cealaltă.

Slide 28: Imagine - dimensiuni de ace. Acestea se exprimă ca părți dintr-un cerc, de ex. 3/8 sau 1/2.

Slide 29: Imagine – ace Reverdin

f. Avantaje și dezavantaje ale suturile continue și discontinue

Slide 30:

Avantaje

CONTINUE - Rapidă
- Cantitate scăzuta de material străin in plagă
- Etanșeizare mai bună pentru lichide și gaze

DISCONTINUE - Favorizează ajustarea tensiunii de-a lungul plăgii

- Asigură o tensiune optimă
- Mai puțin edemațiante sau ischemiante

Slide 31:

Dezavantaje

CONTINUE - cedarea nodului slăbeste toata tranșa de sutură

- control slab al tensiunii în plagă si al ajustării suturii pe parcurs
DISCONTINUE - consumă mult timp
- etanșeizare slabă
- consumă mult fir
- cantitate crescută de material străin in plagă
- lăsate mult timp produc semne cutanate (șine de tren)

g. Alegerea tipului de sutură

Slide 32: Suturile clasice pot fi:

• Inversante-organele cavitare (ex. Tub digestiv, prevenirea scurgerii lichidelor de digestie cu

enzime)
• Apoziționate-tegument, parenchim, organe cavitare
• Eversante-endoteliu vascular (dacă nu ar fi eversantă, s-ar forma trombi ca urmare a ciocnirii
sângelui de obstacolul din lumen)

Slide 33: Tipurile de suturi prezentate

Suturi discontinue:

• Sutura simplă întreruptă

• Sutura simplă cruciată
• Sutura de tip Blair-Donati (Veritcal mattress)
• Sutura de tip U orizontal (Horizontal mattress)
• Sutura cu nod îngropat

Suturi discontinue:

• Sutura simplă continuă

• Sutura de tip Ford
• Sutura intradermică

h. Prezentarea suturilor
1. Sutura simplă întreruptă

Slide 34-37:

• Sutură apozițională
• Ușor de aplicat
• Bună siguranță anatomică
• Permite ajustarea tensiunii in plagă
• Folosită pentru tegument, fascii, vase, nervi, tract GI și urinar

2. Sutura simplă cruciată

Slide 38: Sutură apozitională

• Mai sigură în comparație cu sutura simplă întreruptă

 • Rezistă la tensiune
• Previne eversia
• Strângere mai bună față de sutura simplă întreruptă
• Se folosește la închiderea tegumentului

3. Sutura de tip Blair-Donati (Veritcal mattress)

Slide 39-41: Sutură apozițională sau de eversie în funcție de cât de stransă este

• Șansele de a strangula vasele sunt mai mici

• Indicată pentru țesuturile cu tensiune mare
• Permite irigarea versanților inciziei

4. Sutura de tip U orizontal (Horizontal mattress)

Slide 42-43: Sutură apozițională sau de eversie in funcție de cât de stransă este

• Poate strangula vascularizația

• Folosită în arii tensionate sau plăgi cu margini vascularizate puternic (risc de suprimare a
irigării versantilor de plagă)

5. Sutura cu nod îngropat

Slide 44: Sutură apozițională

- Este o sutură simplă întreruptă inversantă

- Folosește obligatoriu fire resorbabile
- Folosită pentru sutura intradermică sau subcuticulară
- Utilizată în profunzime în cazul unei plăgi cu tensiune pentru a prelua din stresul suturii la
piele
Sutura cu nod îngropat este folosită pentru a închide orice spațiu mort care s-a produs in timpul
exciziei chirurgicale, pentru a reaproxima marginile plagii. Acest tip de suturi sunt importante, în
special, pentru a închide plaga sub o anumită tensiune. Sunt folosite atunci când se dorește
scoaterea firelor de suprafață la un interval mai mic de timp, chiar dacă cele două margini înca
sunt foarte susceptibile la separare.(???)
Există și dezavantaje ale acestui tip de sutură, dar mai puține, printre acestea se includ: posibila
strangulare, cu necroza, a tesutului, promovarea infecției si inflamare prelungită, datorată
prezenței prelungite a unui corp strain.

6. Sutura simplă continuă

Slide 45-46: Sutura apozitională

 • Mai rapidă față de pattern- urile întrerupte
• Economisește fir
• Reacție tisulară diminuată
• Bună etanșeizare față de lichide și aer
• Dificil de controlat tensiunea in plagă
• Poate ceda dacă nodul este inadecvat sau prost realizat
• Folosită la piele, țesut subcutanat, fascie, tract GI și urinar

7. Sutura de tip Ford

Slide 47-49: Sutură apozițională

• Similară suturii simple continue

• Mult mai sigură dacă nodul cedează
• Mult mai greu de scos
• Se folosește la sutura tegumentului

8. Tubul de dren

Slide 50: Drenajul chirurgical

Reprezintă metoda chirurgicală prin care se realizează evacuarea la exterior a colecțiilor lichidiene
acumulate în condiții patologice în anumite cavități naturale sau neoformate ale organismului, precum
și în perioada postoperatorie

Slide 51-52: Caracteristicile drenajului

• Decliv (pozitionare a capătului intern al tubului în punctul de colectare al secrețiilor sub

actiune gravitațională)

• Direct (traiect scurt al tubului până la tegument),

• Eficient (tub cu lumen corespunzător naturii secrețiilor și volumului acestora)

• Fixat în siguranță la tegument (pentru a putea fi menținut pe o perioadă de timp suficient de

lungă pentru atingerea scopului său).

9. Sutura intradermică

Slide 53-54: Sutură apozițională

• Realizează economie de fir

• Realizează o bună apoziționare a tegumentului
• Necesită de preferință fir resorbabil
• Folosită pentru sutura intradermică și subcutanată

i. Suprimarea suturii

Slide 55: imagine-sutura manuală vs cea mecanică

Slide 56:

Definiție= Extragerea materialului de sutură după cicatrizare

Când? Momentul depinde de localizarea suturii (gradul de vascularizație al zonei respective, cu cât e
mai bine vascularizată cu atât cicatrizarea are loc mai repede), dar și de tensiunile care acționează în
mod normal asupra acelei zone.

PREA DEVREME vs PREA TÂRZIU. Prea devreme: plaga nu este vindecată suficient, există riscul
de a pierde continuitatea țesutului. Prea târziu: sutura în sine va provoca apariția de țesut cicatricial.

▫ Față, pleoape, sprâncene, nas, gât: 3-5 zile + steristrips

▫ Scalp: 6-8 zile
▫ Ureche: 10-14 zile
▫ Torace și abdomen: 8-10 zile
▫ Spate: 12-14 zile
▫ Extremități: 12-14 zile
▫ Mână: 10-14 zile
▫ Picior și plante: 12-14 zile
▫ Articulații: 14 zile
▫ Penis: 8-10 zile

Slide 57: CONDIȚII CE ÎNTÂRZIE VINDECAREA ȘI RISCUL DE INFECȚIE:

 Boli vasculare periferice – diabetul (oxigenarea insuficientă a leziunii)

 Vârsta înaintată (se pierd tonusul, elasticitatea și vascularizația structurilor)
 Nutriția deficitară (lipsa de glucide, proteine, zinc, vitamina C din alimentație duce la o sinteză
scăzută de colagen)
 Obezitatea (predispoziție la infecții datorate excesului de țesut adipos ce previne apoziția
corectă a țesuturilor; țesutul adipos nu este foarte bine vascularizat)
 Deshidratarea (oxigenarea insuficientă a leziunii)
 Consumul cronic de corticosteroizi

Slide 58: Etape: aplicarea unui antiseptic local, extragerea firelor (principiul “exterior la exterior”),
curățarea zonei, +/- plasarea de strip-uri.

3) Prezentarea practică

1. Sutura simplă întreruptă

Se trece cu acul perpendicular pe tegument, la aproximativ 1 cm distanță de marginea plăgii,
pătrunzând prin toate planurile profunde, până la aprozimativ 1.2 (1.2 sau 1-2 cm???)cm de linia de
incizie. Punctele de intrare și ieșire ale acului prin tegument trebuie să fie simetrice față de plagă, iar
segmentul determinat de ele trebuie să fie perpendicular pe aceasta.

Nodul nu se va lega pe plagă, ci pe unul din locurile de intrare sau ieșire a firului. Se afrontează
marginile plăgii cu o pensă. Se păstrează o distanță egală între fire.

2. Sutura simplă cruciată

Se efectuează o trecere a acului prin ambele buze ale plăgii, la fel ca în cazul suturii simple
discontinue. La aproximativ 1 cm distanță se mai face o trecere a acului, identică cu prima. Se
efectuează nodul între capetele firului, realizând un X deasupra plăgii. Nodul nu se va lega pe plagă.

3. Sutura de tip Blair-Donati (Veritcal mattress)

Se efectueză o manevră clasică de pasaj al acului, ca în cazul suturii simple întrerupte. Distanța față de
plagă este direct proporțională cu gradul de tensiune la care va fi supusă sutura. Ulterior, se face
întoarcerea în U cu acul pe rever, la aproximativ 1-3 mm de plagă. Se iese cu acul de acceași parte pe
care s-a intrat. Aici se efectuează nodul. Principiul memotehnic este “far-far-near-near”.

4. Sutura de tip U orizontal (Horizontal mattress)

După o manevră clasică de trecere a firului se face un retur cu acul încărcat pe rever, intrând ipsilateral
la 2-4 mm de locul de ieșire inițial al acului. Nodul se face pe parte plăgii unde s-a început sutura,
aspectul final fiind de două fire paralele între ele și cu plaga.

5. Sutura cu nod îngropat

Acul penetrează suprafața la 2-5 mm de marginea plăgii și este direcționat oblic către margine și
suprafața astfel încat marginile epidermice vor fi eversate. Nodul este îngropat prin trecerea cusăturii
din profunzime spre superficial și apoi din superficial spre profund.

6. Sutura simplă continuă

Sutura începe cu o trecere clasică prin ambele buze ale plăgii. Se efectuează nodul pe marginea de
început. Ulterior, se fac mai multe treceri ale acului, fără a face nod după fiecare trecere. Se păstrează
distanțe egale între treceri, dar și între intrările și ieșirile acului, care trebuie să fie simetrice față de
plagă.

Ajutorul ține firul tensionat pe tot parcursul suturii. La final, nodul se face pe parte diagonal-opusă a
plăgii față de primul nod.

7. Sutura de tip Ford (Surjet încălecat)

Sutura se efectuează precum un Surjet simplu, diferența constând în faptul că acul va trece la fiecare
pas prin bucla de fir formată la pasul anterior. De asemenea, un asistent este necesar pentru menținerea
tensiunii în fir. Nodul final se face de aceeași parte cu cel inițial.

8. Tubul de dren
Se introduce tubul de dren în cavitatea de unde va drena lichid. Se conectează tubul la dispozitivul de
drenaj. Înainte de legarea tubului se verifică dacă este corect instalat. Tubul se securizează de piele
folosind 2 suturi simple discontinue de fiecare parte a tubului. Această tehnică asigură închiderea
stransă a inciziei și previne mișcările tubului datorate mișcărilor pacientului. Se pune un pansament în
jurul tubului, apoi se bandajează astfel încat să se fixeze mai bine tubul.

9. Sutura intradermică

Se intră cu acul perpendicular pe tegument, în plagă (punctul de intrare este în continuarea plăgii, la
capătul ei, NU pe una din buze). Se încarcă orizontal dermul superficial de-o parte și de alte a
marginilor, până la celălalt capăt al plăgii. La fiecare pas se înaintează, având grija să nu ne întoarcem,
pentru că altfel marginile plăgii nu vor fi afrontate.

La sfârșitul suturii, cele două capete se pot ancora sau înnoda separat (nod fals).