Repere de invatare la copilul mic

Aceast` carte ofer` educatoarelor [i p`rin]ilor

strategii de sprijinire a dezvolt`rii copiilor
mici, pe baza ultimelor informa]ii despre
cre[ terea [i \nv`]area la aceast` vrst`. Acum
[tim mai multe dect oricnd \nainte despre
leg`tura dintre dezvoltarea intelectual` [i
\nv`]are \n primii ani. Cercet`ri recente arat`
c` mintea sugarilor este foarte activ`, de dou`
ori mai activ` dect cea a adultului. Odat` cu
dezvoltarea intelectual`, copiii \[i \nsu[esc
cuno[tin]e cu o vitez` uluitoare. Doar \n trei
ani ei \nva]` s` umble [i s` vorbeasc`, \ncep
s` \n]eleag` sentimente [i descoper` cum s`
se joace cu ceilal]i, ace[ti primi ani fiind
foarte importan]i pentru c` \nv`]area are loc
\n fiecare moment al zilei.
Adul]ii sunt cei mai importan]i profesori din
via]a copilului la sugari [i copii mici. |n acest
interval, to]i adul]ii, \n special p`rin]ii [i educatoarele
influen]eaz` ce [i cum \nva]` co pi lul. Copiii de aceast` vrst` depind de adul]i
cnd m`nnc`, dorm [i se \mbrac`, dar [i
cnd \i ajut` s` \nve]e despre lume [i s`-[i or ga nizeze mediul pentru cea mai semnificativ`
activitate de \nv`]are - jocul.
Aceast` carte este plin` de activit`]i ce pot fi folosite de adul]ii ce se \ngrijesc
de sugari [i copii mici.
Adul]ii pot s`-i \ngrijeasc` o parte din sau toat` ziua \n cadrul programelor
sau orelor de educa]ie
timpurie. Ei pot fi p`rin]i sau membri de familie \n c`utare de activit`]i ce
sprijin` \nv`]area la copil.
Activit`]ile din aceast` carte sunt un suport pentru dezvoltarea copilului \n
toate domeniile: fizic,
emo]ional, social, lingvistic [i intelectual. Aceste activit`]i se pot folosi \n
planul sau programul zilnic
\n mod special, sau pot fi \ncorporate \n cele de rutin`, cum este schimbarea
scutecelor [i
hr`nirea. Fiecare activitate cuprinde o list` de materiale, etapele de preg`tire
[i sugestii pentru inte rac]iunea dintre copii [i adul]i.
n dezvoltarea copiilor mici dragostea [i aten]ia adultului este primordial`.
Sper`m c` aceast` carte
va oferi adul]ilor un repertoriu de activit`]i educative care \i vor ajuta pe
copiii afla]i \n grija adul]ilor

s` se dezvolte la maximum.
Acest capitol ofer` o scurt` introducere asupra modului \n care \nva]` sugarii
[i copiii mici, cum are
loc \nv`]area la diferite grupe de vrst`, cum pot educatoarele s` le
sprijine \nv`]area, cum s` se
lucreze \ndeaproape cu familiile [i cum s` se foloseasc` aceast` carte.
5

1.2. Cum \nva]` sugarii [i copii mici

Introducere

Copiii mici sunt capabili de acte de \nv`]are complexe [i variate. |n primii ani,
copilul \nva]` cum s`
se mi[te, s` comunice, s` fac` leg`turi \ntre experien]e, s` \n]eleag`
sentimente [i s` coopereze cu cei
din jur. Procesul de \nv`]are este destul de complex pentru c` la aceast`
vrst` \nv`]area se refer` la
domenii de dezvoltare diferite [i inter-rela]ionate. Cel ce are grij` de copil
trebuie s` ]in` cont de
natura conexiunilor din procesul de \nv`]are de la copilul mic. De exemplu,
un copil de 19 luni \ncepe
s` foloseasc` limbajul. Pe m`sur` ce face acest lucru, el \[i dezvolt` con[tiin]a
de sine ca vorbitor [i
se mndre[te tot mai mult de realiz`rile sale lingvistice. Astfel, se dezvolt` la
copil abilit`]ile sale
sociale, emo]ionale [i lingvistice.
nv`]area la copiii mici se realizeaz` holistic pentru c` implic` toate domeniile
de dezvoltare a copilului:
fizic, emo]ional, social, lingvistic [i intelectual. Aceste domenii de dezvoltare
se modific` rapid [i
uneori se suprapun pe m`sur` ce copilul cre[te. Pentru educatoare aceasta
\nseamn` c` o activitate poate
s` serveasc` mai multor arii de dezvoltare. De exemplu, un copil de 5 luni
care se joac` cu o sun`toare
\nva]` ce face aceasta. Copilul mai descoper` cum s` prind` [i s` mi[te
sun`toarea. El \[i folose[te ochii
[i \nva]` s` se uite la un obiect \n mi[care. Adul]ii trebuie s` planifice activit`]i
pentru toate ariile de
dezvoltare. (Vezi Anexa A pentru Jaloane \n dezvoltarea copiilor de la na[tere
la 3 ani).

Teoriile \nv`]`rii

Teoriile despre modul \n care are loc

\nv`]area le ajut` pe educatoare s`
\n]eleag` natura complex` a \nv`]`rii.
Ele asigur` [i cadrul \n care se interpreteaz`
comportamentele zilnice ale
copilului. De exemplu, un copil care

dore[te s` \[i dea singur jos [osetele

\ncepe s` devin` independent [i s`-[i
dezvolte sim]ul despre sine. Dac` educatoarea
poate recunoa[te schemele distincte
de \nv`]are \n leg`tur` cu grupa de
vrst` [i nivelul de dezvoltare a copilului,
atunci poate s` sprijine atingerea
unui nivel optim de realizare. Educa toa rea poate s` foloseasc` noile informa]ii
[i teorii ale \nv`]`rii pentru a planifica cele mai adecvate activit`]i pentru un
copil. Cele ce urmeaz`
sunt o prezentare general` a cercet`rii asupra dezvolt`rii creierului [i
temperamentului ca [i asupra
\nv`]`rii.
{tim c` de la na[tere, creierul copiilor continu` s` creasc` [i s` se dezvolte. |n
primele opt luni de
via]` creierul se maturizeaz` [i se fac leg`turi pentru a-l cabla. Copilul trece
prin experien]e \n
lumea \nconjur`toare [i creierul s`u realizeaz` scheme ale acestor conexiuni.
De exemplu, jocul la
sugari implic` repetate interac]iuni [i explor`ri. Aceste repetate experien]e
fixeaz` permanent cone xi unile de la nivelul creierului. Cunoscnd importan]a jocului la sugari [i copii
mici adul]ii pot alege
acele activit`]i care s` sprijine organizarea [i dezvoltarea creierului copilului.
Introducere \n activit`]ile de \nv`]are pentru copii foarte mici
6
Teoriile \nv`]`rii pot [i ele s` ghideze adul]ii \n planificarea activit`]ilor. De
exemplu, unele teorii
spun cum \nva]` copiii despre lume [i cum \[i dezvolt` limbajul. Alte teorii
explic` modul \n care
copiii dezvolt` percep]ia de sine [i de cei din jur.
Copiii mici \nva]` prin sim]uri. Psihologul Jean Piaget a etichetat primii doi ani
de via]` cu numele
de etap` senso-motorie. La aceast` vrst` copiii \[i folosesc sim]urile [i
capacit`]ile fizice pentru a
\n]elege lumea. |nva]` manevrnd obiecte [i examinndu-le forma. Copilul
sub doi ani repet` de mai
multe ori ac]iunile pentru a \n]elege ce se \ntmpl`. Experien]ele timpurii cu
obiecte sunt importante
mai trziu la rezolvarea de probleme.
O evolu]ie important` la sugari \n pri mul an este permanen]a obiectelor. |n
primele luni ei cred c` exist` numai
obiectele pe care le v`d, care sunt \n
cm pul lor vizual. Dac` adultul as -

cunde o juc`rie sub o crp`, copilul nu

o mai caut` pentru c` el crede c`
obiec tul nu mai exist`, neavnd format`
permanen]a obiectelor. Dup`
vrsta de opt luni, copilul \n]elege c`
obiectul exist` [i dac` nu este \n cmpul
lui vizual. El \l caut` sub crp`.
Permanen]a obiectual` ajut` copiii s` se adapteze la lipsa p`rin]ilor [i pune
bazele \nv`]`rii ulterioare
a simbolurilor din matematic` [i citit.
Alte teorii folositoare ofer` informa]ii despre leg`tura dintre adul]i [i evolu]ia
copilului.
L.S.Vygotsky [i al]i teoreticieni ai dezvolt`rii copilului au sugerat c` adul]ii au
un rol major \n structurarea
sau etajarea/punerea pe o schel` \nv`]`rii. Aceasta \nseamn` c` adultul
descrie jocul copilului
[i \i face o schel`, aceast` descriere sau schel` ajutndu-l pe copil s`
\n]eleag` [i s`-[i aminteasc`
de joc. Adultul ce \ndepline[te acest rol este numit mediator al \nv`]`rii.
Adul]ii pot fi [i colaboratori
la \nv`]are. Un bun exemplu al acestei colabor`ri este cel al adultului [i
copilului care citesc
\mpreun` o carte. Cititul cu copilul [i nu pentru copil este o experien]`
\mp`rt`[it` [i de colaborare.
Adultul [i copilul vorbesc despre carte [i \[i \mp`rt`[esc ideile, pot chiar s`
\ntoarc` paginile c`r]ii
\mpreun`. Experien]ele de citit \mpreun` sunt pl`cute pentru copil [i \l ajut`
s` se bucure de citit.
Un alt exemplu de etajare se poate vedea cnd adultul \l ajut` s` \nve]e
despre forme cu ajutorul unei
juc`rii de sortat forme, o juc`rie prin care el \ncearc` s` treac` forme mai mici
printr-o gaur` de
aceea[i form`. Copilul poate lua o form` [i s` \ncerce s` o for]eze printr-o
gaur` cu alt` form`.
Adultul \l poate ajuta spunnd numele formei [i orientndu-i mna spre
forma corect`. Dup` ce
copilul se obi[nuie[te cu aceast` activitate, este destul ca adultul s` pronun]e
numele formei [i s` lase
copilul s` g`seasc` singur gaura potrivit`. |n cele din urm` copilul va fi \n
stare s` termine activitatea
f`r` ajutorul adultului. Astfel adultul a structurat atent procesul de \nv`]are [i
la dus spre terminarea
activit`]ii de unul singur, stimulndu-i capacitatea de a recunoa[te [i spune
numele obiectului.
Alte teorii de ajutor sunt cele privitoare la dezvoltarea sinelui. Sugari [i copii
mici \nva]` c` sunt

fiin]e diferite de celelalte. M.S. Mahler [i al]i teoreticieni au descris procesul

prin care se \nva]`
7
despre sine. |ntre [apte [i nou` luni, sugarii \ncep s` ne arate c` se
recunosc ca fiind deosebi]i de
ceilal]i. Pe la doi ani ei descoper` c` sunt altceva dect adul]ii. Ca s` se
dezvolte ca persoane separate
ei au nevoie de dragostea [i confortul oferit de adul]ii aten]i.
Educatoarele au de beneficiat [i din teoriile despre temperament. Copiii se
nasc cu comportamente
sau temperamente diferite. Temperamentul influen]eaz` stilul special al
fiec`rui copil de a \nv`]a. Un
exemplu asupra diferen]elor de temperamente este modul \n care se apropie
doi copii de o juc`rie.
Tara este mai nep`s`toare, iar Barbara este mai precaut` cu o juc`rie nou`.
Tara fuge spre juc`rie, \n
timp ce Barbara refuz` s` o ating`. Ca Barbara s` nu se supere, este nevoie
ca cei ce au grij` de ea
[i p`rin]ii s`-i ofere materialele noi cu aten]ie. Educatoarea Barbarei o
poate \ncuraja s` priveasc` la
joaca celorlal]i copii, dndu-i astfel timp s` \nceap` s` se joace [i ea.
Teoriile despre dezvoltarea gndirii [i percep]
ia sinelui pot ajuta educatoarele s`
\n]e leag` comportamentul copiilor. De
exemplu, adul]ii [tiu c` un copil de opt luni
care se uit` \n oglind` face un pas spre
\n]e legerea modului cum se \mbrac` [i hr` ne[te. Teoriile pot servi [i la \ndrumarea
comportamentului adul]ilor fa]` de copii.
{tim din teoriile lui Vygotsky cum influen]
eaz` \nv`]area ceea ce spune [i face
adultul. Dac`, de exemplu, un copil de 16
luni se str`duie[te s` trag` un trenule] de o
sfoar`, adultul poate s` \i descrie acest proces,
copilul \l \n]elege [i-[i reaminte[te
situa]ia dac` este pus \n fa]a unor noi
provoc`ri. |n]elegerea modului \n care \nva]` copiii ajut` educatoarea s`-l
\n]eleag` pe copil [i s`
perceap` mai corect ei lor \n procesul de dezvoltare a copilului.

1.3. Cum \nva]` copiii de diferite vrste

Copiii mici sunt copiii de la na[tere la vrsta de trei ani. Unii consider` c`
exist` doar dou` grupe de
vrst`: sugari, adic` pn` la un an [i copii mici, de la unu la doi ani. Totu[i \n
aceast` carte, vom

folosi o distinc]ie mai func]ional`, pe baza a ceea ce pot face copiii cu

dezvoltare normal`. Defini]ia
func]ional` include patru grupe de vrst`: (1) de la na[tere la opt luni, (2) de
la opt la optsprezece
luni, (3) de la optsprezece la dou`zeci [i patru de luni [i (4) cei ce au doi ani.
Sugarul mic pn` la
opt luni se mi[c` pu]in, de aceea se nume[te [i nemobil. Sugarul mare este
cel \ntre opt [i optsprezece
luni, mi[cndu-se [i progresnd de la trt la mers. Al treilea grup este al
copiilor mici de la optsprezece
la dou`zeci [i patru de luni, iar \n al patrulea grup sunt cuprin[i copiii care
au \mplinit doi
ani, \ntre dou`zeci [i patru [i treizeci [i [ase de luni. Cartea prezint` activit`]i
diferite pentru cei din
grupa a treia [i a patra de vrst`, pentru c` astfel este mai u[or s` se
g`seasc` cea mai adecvat` acti vitate pentru fiecare grup` de vrst`. Copiii \ntre doi [i trei ani sunt capabili
s` utilizeze acelea[i
materiale ca [i copiii mai mari, dar \n alt` manier`.
Introducere \n activit`]ile de \nv`]are pentru copii foarte mici
8

Sugarul mic (de la na[tere la 8 luni)

nv`]area sugarul mic este foarte diferit` fa]` de celelalte grupe de vrst`.
Sugarii mici depind de
adul]i pentru a avea experien]e. |n special:
Ei \nva]` s` se simt` bine cu adul]ii [i prefer` s` \nve]e cu adul]i care le sunt
familiari.
Ei \nva]` s` aib` \ncredere \n adul]i cnd sunt hr`ni]i, ]inu]i \n bra]e sau
\mbr`ca]i.
Ei dorm mult [i \nv`]area are loc cnd sunt treji sau vioi.
Ei \nva]` prin privire [i ascultare.
Ei ating [i apuc` obiecte pe m`sur` ce \nva]` despre ele.
Ei pun lucrurile \n gur` pentru a le explora.
Sugarul mare (8-18 luni)
Sugarul mare trece prin schimb`ri majore, inclusiv \nv`]area primului cuvnt
[i efectuarea primului
pas. Sugarii mari \nva]` cel mai bine din interac]iunea dr`g`stoas` cu adultul.
|n special:
Ei cunosc diferen]a dintre adul]ii cu care sunt familiariza]i [i cei cu care nu
sunt [i prefer` s`
\nve]e \n mediul confortabil al adul]ilor cu care sunt familiariza]i.
Ei \i imit` pe adul]i.
Ei \nva]` limbajul de la adul]i (copilul mobil \n]elege multe cuvinte, dar
pronun]` pu]ine).
Ei se mi[c` [i aleg \ntre juc`rii.
Ei exploreaz` activ obiectele.

 Ei \nva]` jucndu-se cu acela[i obiect \n mod repetat, dar schimbndu-[i

ac]iunile pu]in de
fiecare dat`.
Ei petrec mai pu]in timp la \mbr`cat, dormit [i mncat [i mai mult la joac`.
Ei se socializeaz` [i \i urm`resc atent pe ceilal]i.
Ei \nva]` jucnd jocuri simple cu un singur educator; gradat, pot s` se joace
cu doi, trei copii
jocuri simple.
Copilul mic (18-24 luni)
Ei \nva]` altfel. Ei exploreaz` [i cerceteaz` limbajul, ideile [i oamenii. |nva]`
c` sunt o persoan`
diferit` [i fac asta \n timp ce se joac` cu al]ii. |n special:
Ei au nenum`rate conflicte cu ceilal]i copii din cauza juc`riilor; aceste
conflicte sunt valoroase
\n \nv`]area despre sine [i ceilal]i.
Ei \nva]` despre variate emo]ii, observnd emo]iile proprii [i ale altora.
Ei joac` acela[i joc cu cei de o vrst` cu ei, dar al`turi de ei.
Ei \ncep s` vorbeasc` [i progreseaz` de la dou` cuvinte la conversa]ie
simpl`.
Ei descoper` \n continuu lucruri noi, cum func]ioneaz` ele [i-[i folosesc
toate sim]urile cnd
exploreaz` obiectele.
Ei \i \ncnt` pe adul]i cu jocuri imaginare.
Ei au o dezvoltare fizic` mai pu]in evident` dect a sugarilor mari, dar \[i
perfec]ioneaz`
mi[carea atent` [i echilibrul.
Ei sunt fascina]i de propria independen]`, cum ar fi turnatul sucului [i
\mbr`catul. Mi[c`rile
lor sunt stngace [i deseori r`stoarn` obiecte sau vars` lichide.
9
Copilul \ntre doi [i trei ani (24-36 luni)
Copiii de peste doi ani sunt asem`n`tori dar [i diferi]i de copiii mici. {i ei,
sunt preocupa]i de des coperire, dar sunt mai independen]i. Joaca lor este mai organizat` [i poate
dura mai mult. |n special:
Ei se joac` cu ceea ce \i intereseaz` pe moment. Jocul \ntr-o activitate
poate fi foarte iute.
Nu se \mpac` cu activit`]i lungi [i planificate. Timpul petrecut \ntr-o singur`
activitate poate
fi foarte scurt.
|nva]` din contactul cald [i personal cu adul]ii.
Se pot juca singuri f`r` adul]i.
Se joac` singuri [i cu colegii. Ei se angajeaz` frecvent \n joc \n paralel, iar
dac` \[i aleg activi tatea pot forma grupe de doi-trei \n mod natural.

 Pot \nv`]a prin subiecte \n leg`tur` cu via]a lor, cum ar fi animalele, apa [i
mingile.

1.4. Cum pot educatoarele s` sprijine \nv`]area

Educatoarele copiilor foarte mici au o sarcin` important`, pentru c` ceea
ce \nva]` acum este baza
educa]iei viitoare. Ei trebuie s` \n]eleag` cum este fiecare grup` de vrst` [i
cum \nva]` mai bine
ace[ti copii. Adultul trebuie s` planifice activit`]i ce se potrivesc cu
temperamentul [i interesele
fiec`rui copil. Acesta poate planifica activit`]i pentru fiecare copil, abordnd
diferit situa]iile: (1)
interac]ionnd cu copiii, (2) alegnd juc`rii [i materiale, (3) organiznd
juc`riile [i materialele \n
clas`, (4) aranjnd spa]iul sau mediul, (5) dezvoltnd un program zilnic [i (6)
lucrnd \ndeaproape
cu p`rin]ii.

Interac]iunea cu copiii

Prin discu]ia [i jocul cu adul]ii copiii \nva]`

mult. De[i este bine ca ei s` \nve]e s` se joace
independent, ei \nva]` mai mult dac` au
al`turi un adult care \i sprijin`. Cei ce \i \ngrijesc
pe sugari [i copii mici trebuie s` fie
aproape de copii. De exemplu, educatoarea
poate s` [ad` pe podea, s` ]in` copilul \n
poal` sau s` \ngenuncheze ca s` fie la acela[i
nivel cu copilul. |n grup, educatoarea trebuie
s` aib` unul sau doi copii foarte aproape de el
[i al]ii doi pu]in mai departe.
Educatoarele interac]ioneaz` cu sugari [i
copii mici prin vorbe. Adul]ii folosesc un jargon
special numit M~MOS cu cei foarte
mici. Ei vorbesc rar [i exagereaz` sunetele,
iar cnd copiii \ncep s` produc` sunete,
adul]ii le repet`. Adul]ii vorbesc pe tonalit`]i
diferite [i a[a copiii \nva]` tonul urc`tor [i
cobortor.
Introducere \n activit`]ile de \nv`]are pentru copii foarte mici
10
Sugarul mare abia \ncepe s` pronun]e cuvinte. La aceast` etap`, adul]ii
vorbesc despre jocul copiilor
[i \i sprijin` verbal astfel:
Descriu ac]iunile [i alegerile f`cute de copil (Ai ridicat mingea).
Repet` cuvintele copiilor (Da, bei mai mult lapte).
Simplific` expresiile copilului (Mingea alunec`. Sau: Noi mnc`m).
Le explic` ce face un alt copil pentru a-i apropia (Ana m`nnc`).

 Vorbesc cu copilul [i \l \ncurajeaz` pe acela care nu vorbe[te \nc`.

Limbajul la doi ani cuprinde mai multe. De exemplu, adul]ii folosesc fraze
mai complicate pentru a
descrie jocul copilului. Ei se angajeaz` \n conversa]ii \n doi [i fac sugestii \n
timpul jocului. Limbajul
educatoarei stimuleaz` \n]elegerea cuvintelor [i ac]iunilor copilului.
Adul]ii folosesc [i limbajul nonverbal \n \nv`]area celor mici. Suportul
nonverbal este valoros pentru
toate cele patru grupele de vrst`. Pentru sugarii mici, cheia este observarea
atent`. Adultul
urm`re[te atent copilul pentru a identifica modul \n care \nva]`. |nti adultul
trebuie s` observe dac`
acel copil este vioi [i calm. Copilul relaxat \nva]` [i se concentreaz` mai u[or.
Mai jos este prezentat`
o list` de indicii nonverbale transmise de sugarul mic \n timp ce se joac`.
Educatoarele copiii trebuie s` foloseasc` aceste comportamente ca orientare
pentru situa]iile \n care
copilul este calm [i vioi. Un sugar tensionat [i suprastimulat trimite semnale
spre cel ce \l \ngrije[te
[i \l cunoa[te.