Calendarul gradinii de legume

agricultura

Calendarul gradinii de legume

FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand
cateva din ele sa incolteasca in muschi
sau nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in
zilele frumoase se pot curata pomii de
frunzele uscate - in ele se ascund dusmani
din primavara; tot in aceste zile se sapa
pomii la radacina si se pune gunoi, se
acopera cu pamant sapat, sau se aduna
zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in
cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe
straturile de langa casa se pune gunoi de
pasari, cenusa pentru ingrasarea
pamantului.

ALTE DOCUMENTE
FACULTATEA DE HORTICULTURA
Fiziologie vegetala
CAPITALUL IN AGRICULTURA
ROMANIEI
Piata si pretul pamantului
ECONOMIE SI POLITICA AGRARA
Apicultor
FASOLEA (semivolubila)
Clasificarea culturilor agricole
Agricultura si cresterea animalelor
Manual privind Bunele conditii
agricole si de mediu (destinat
functionarilor APIA)

MARTIE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau
ghivece nutritive destinate culturilor
timpurii de camp (tomate, ardei, vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate
culturilor de vara (varza, tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei
timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din
arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului,
spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete

- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse

in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura,
copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau
sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2
saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru.
Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se
sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.
APRILIE
- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata,
spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand,
intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ;
ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-

mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi;

morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea
pentru stropitul lor.
MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii,
castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu
urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea,
uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face
numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat,
udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2
ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu
ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp
doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna,
varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata,
spanac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de
resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna,
castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea
varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele
vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste
via contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe
sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si
daunatorilor la legume.

IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a
frunzelor si indepartarea fructelor stricate.
AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva
zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul
lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare
daca s-au maturat suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare
cateva zile inainte de depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se
continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat
daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de
plantat la inceputul lunii octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile
laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru
productia de primavara.
SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg
fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se
pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe
seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la
fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si
se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasaargintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La

ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot
semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind
semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin
punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira
intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se
usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in
primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.
La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi
pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa
semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de
cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si
apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au
ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie
longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi,
dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara.
Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire
de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la
maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la
umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar,
se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa,
semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija
intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa
iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat
in strat subtire.
OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de
frunze si se depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric,
unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita
sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca
rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de
depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;

- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea

fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le
cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate
acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru
primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea,
ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte
in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in
pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O
lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de
regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna
premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si
consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de
60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot.
Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se
socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica.
santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu
apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant.
La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel
incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la
taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se
afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se
face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei

incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de

rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate
ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.
Ardei
In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari.
Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa
si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntrun pamnt bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu
gunoi de grajd.
Soiuri
Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat,
Galben urias, Urias de California, Romnesc, Calincov
verde, etc.
Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce,
Splendid, Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii)
sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna
(ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la
nceputul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n
celelalte cazuri, ardeii se planteaza la nceputul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru
ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi
naltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile
trebuie ngropate la aceeasi adncime ca cea din rasadnita.
ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara).
Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul
de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se
nradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; n timpul nfloririi masive se
ntrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la
udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se crneasca
ramurile fiecarei plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,50,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Conopida
Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati.
Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se
pateaza si nu mai produce recolte de calitate.
Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se
cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd.
Soiuri
Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica,
rotunda si ndesata de 300-500 gr
Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu
productie mare la cultura n cmp si care se pastreaza bine mai mult timp.
Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.
Rasadul
Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile
trzii se seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai.
Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50
cm) si n luna iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai
adnc dect a fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la
planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru
mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage pamnt n jurul plantei.
ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele,
musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie
ferita de lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se
asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatna.
Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca
acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la baza,
cu tot cu frunze.
Ceapa
Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care
omoara microbii.

Ceapa de arpagic
Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si
se marunteste bine n primavara; samnta de ceapa
se seamana n martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri
la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adncime, lasnd poteci
de 50 cm la 10-15 rnduri.
Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 23 zile.
Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de
buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva
manei.
Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au
format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea
se realizeaza prin smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel
cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n ncaperi uscate cu
temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr
C, pentru a nu forma fusti anul urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De
Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc.
Ceapa de consum (bulbi)
La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm
ntre bulbi pe rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare
40-60 kg arpagic.
ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri
cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali.
ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare.
Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de
jumatate au cazut la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se
taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de
ceapa bulbi la 1000 mp.
Ceapa de apa (caba)
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe
straturi n luna aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 4500050000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat
cnd are 2-3 frunze.
La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza
cu plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd.
Dupa plantare se uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.

La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.

Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola
Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul
Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau
primavara ct mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar
bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de
gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna
cu grebla n primavara.
Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm.
Vinete
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si
hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la
temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des.
Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc.
Daca sunt umbrite n teren, nu leaga rod.
Ce soiuri cultivam?
Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia"
pentru culturi timpurii, "Danubiana" pentru culturi de
vara, "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi
trzii.
Cum se produce rasadul de vinete?
Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n
rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul
lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu
mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd
au 6-7 frunze, la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la
care au stat n rasadnita.
La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta
cu 1-1,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei.
Cum se ngrijeste?
n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite
specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se
face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20
zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se
strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare. La

recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se

repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.
Rosia compozitie- ce contine rosia? Sucul de
rosii
Rosiile reprezinta una din principalele culturi din
gradina de legume, datorita fructului care e un
aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitati
de substante hranitoare. ntr-un kg de rosii se gasesc
cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr
vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri
se cultiva?
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone,
ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt
foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la
rasarire, de asemenea se folosesc "Export" sau
"Delicates"
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti "Marita 15" si
"Marita 25"
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: "Aurora", cu fructe mari (100-200 gr)
la 120-125 zile de la rasarire; " de Tulcea", cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste
specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; "Campbell" produce rosii de 150160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa "Heinz"
Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de
tomate n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri
foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.
Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa
hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte
naturale, mai ales.
Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin
semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite
calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3
saptamni de la rasarire, cnd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la
distanta de 10/10 cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu
suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive.
Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie.
Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii
aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai
mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai
mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se
amesteca cu pamntul din cuib.

Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri.
Nu se stropesc direct plantele!
Cum se ngrijeste cultura de tomate?
Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn
de 1-1,2 m lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau
se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe
care se ntinde srma la 50-60 cm naltime.
n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se
mai efectueaza urmatoarele lucrari:
Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu
rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material
textile, imediat sub frunze, nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa
creasca.
Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce
acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din
cei care apar n preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei.
Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si
la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se
ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul
noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul s-a mai racorit. La
udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta,
iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi
un pic.
ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi
la 2 saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale,
precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri
la 1 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n
sol.
Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru
cele trzii. Consta n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului
ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele
trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n cazul
rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea
trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei.
Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri.

Andive
Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata, fiind
fragede, cu gust placut, putin amarui. Se obtin de la planta denumita cicoarea de
vara sau cicoarea de Bruxelles. Valoarea alimentara este deosebita.

Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din
acestea, in timpul iernii, se vor obtine "papusile" (andivele).
Cum se obtin andivele ?
Pentru a obtine andivele ("papusile"), radacinile se pun in santuri incalzite sau in
pivnite. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. In ele se asaza
radacinile, la 1-3 cm una de alta, in pozitie verticala, dupa ce mai intai s-au scurtat
la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele
principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina, mranita si
nisip. De asemenea, deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros
de aproximativ 20 cm, iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic
in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Sub influenta caldurii data de
ingrsamant, incep sa creasca frunzele. Deoarece cresc in stratul de pamant, raman
albe si adunate in forma de "papusa". Andivele se taie pe o mica portiune din colet,
pentru a nu desprinde frunzele. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat
180-200 radacini, recoltandu-se 12-15 kg andive.
In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec
obisnuit), una langa alta. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20
cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. In acest caz, papusile cresc
complet afara, din care cauza au frunzele desfacute. Aceste papusi au un gust mai
placut decat cele inalbite in pamant.
Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor
numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie
comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.
De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama
de urmatoarele aspecte tehnologice:
- stabilirea datei de plantare;
- varsta optima a rasadului;
- durata de semanat la rasarire;
- stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii
incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a
detine un rasad optim din punct de vedere calitativ.
Semanatul se face in doua moduri:
- semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce
un numar mare de rasaduri.
Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat,

alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din
mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7-10 cm.
Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri
uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o
rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle
distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand
semintele se distribuie la 1-2 cm.
Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec
nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a
asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.
Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu
rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe
tot parcursul germinarii semintelor.
Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a
beneficia de lumina de care au nevoie.
Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de
rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de
temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai
calduroase si mai usor de supravegheat.
Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni.
Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se
pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm
grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2
cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm.
Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se
urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.

Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu

biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante:
- introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 4050 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm.
De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul;
- saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea
gunoiului in aceste santuri;
- instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat.
Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se
aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume:
- dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat.
Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele

specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi

pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare.
Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii
rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
- lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei
cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena
noua etc.).
- aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului.
- udarea se face moderat cu apa calduta (20-22C);
- udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.
- fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 - 1%.
Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 1015 zile.
Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia
primelor frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni
sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de
turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata
altfel rasadurile se prind mai greu.
- raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind
alungirea;
- tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului
prin alungire;
- combaterea bolilor si daunatorilor;
- calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi
mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase,
rasadul capata o culoare violacee.
Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.

Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in

rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu
o cultura timpurie in camp deschis.
Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni
galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a
tomatelor, ardeiului si vinetelor.

De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca
dezinfectia chimica a solului.

Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea
atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 400 - 500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu,
mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe
suprafete mai mici cu cazmaua.
Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa
verde, dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi
inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de
ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).
In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a
arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul
constructiv.
La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de
minimum 0,15 mm.
Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului.
Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata.
Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu,
se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru
combaterea buruienilor.
Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.
Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii.
Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se
face repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau
in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.
Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20
martie rasadurile se fac gata de plantare.
Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele
mai nordice se continua pana la 5 aprilie.
Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din
primavara respectiva.
Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un
ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung.
Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive.
Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului
si conducerea plantelor.
Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci
solul.
In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod
repetat, la interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m/ha.

Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise,
aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid.
Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.
Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima
inflorescenta si la a doua inflorescenta.
Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.
Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri,
cat si pe rand.
Prin prasile se combat si buruienile.
Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.
Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu
araci.
Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical.
Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza.
Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8
inflorescente pentru ciclul prelungit.
Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a
daunatorilor.
Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru
ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul
prelungit.
Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin
acoperirea tomatelor cu tunele joase.
Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu
arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de
0,05 mm grosime.
In zilele calduroase se face aerisirea.
Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza.
Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant
pana la grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se
aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa
2 - 3 inflorescente.
In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m, iar rasadnitele sunt utilizate in mod
eficient.
Prof. univ. Dr. Victor POPESCU
Conf. univ. Gheorghita HOZA
Cultivarea rosiilor in sera
Plantarea
Intr-un an, in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Data de plantare, transplantare

si recoltare variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult
100 de zile de la plantare.
Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Recolta de
primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna
devreme.
Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare de
iaurt, inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul
transplantarii. Folosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade incidenta
bolilor. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta trebuie fumigat
pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si semintele de buruieni; pamantul
trebuie mentinut la 70C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii.
Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita, la 6 mm adancime, udati si acoperiti
vasele cu o folie de polietilena; asezati rasadnitele la umbra, la 21C, pana
germineaza semintele. Dupa aceea puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot
muta in plin soare. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.
Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 1415C ziua si 11-13C noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa
dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. De asemenea, plantele vor
fructifica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. Dupa aceste 10-14 zile,
temperaturile trebuie mentinute la 21-23C ziua si 15-17C noaptea. Important este
ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13C - daca
acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma
neregulata. In zilele noroase, temperaturile pot fi scazute putin.
Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna, inainte de a fi folosita. Udarea cu apa
mai rece de 10C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Plantele
trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil, amestecat in apa de udare. Pe
masura ce rosia se dezvolta, fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana.
Dupa 4-6 saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate
pentru a fi transplantate in straturi. Se planteaza la o adancime cu 2,5 cm mai mare
decat cea din rasarnita, cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm
latime. Se uda imediat dupa transplantare.
Legarea si copilirea rosiilor
O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale trebuind
rupte (nu taiate, pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) - aceasta
operatie se numeste copilirea rosiilor. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau
sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele
scheletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm
deasupra stratului de rasaduri.

Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei,
pe masura ce aceasta se dezvolta, cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. De
asemenea, vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze, nu de codita sau de
buchetul de rosii. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii, pentru ca
acesta se poate rupe.
Cand planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati vitele
pana la cel putin 90 cm; dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura
directie. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei.
Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite,
inlaturand varfurile terminale. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de
sus buchet de flori. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive
pentru maturizarea fructului deja prezent. De asemenea, se continua copilirea
rosiilor.
Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate frunzele
batrane de sub nivelul fructului - asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului,
lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru
momentul stropitului si recoltarii.
Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate
pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a
celorlalte rosii.
Polenizarea florilor
Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera,
pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Pentru
asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la
orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. In locul aparatului
puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine
se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai
multe ori.
Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Cea mai des
intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32C iar noaptea peste
24C sau sub 14C). Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea scazuta a
luminii, dezechilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de calitatea
apei.
Alte ingrijiri
Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5,8-6,8. In functie de rezultatul analizei
pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu sau nitrogen
inainte de plantare.

In jurul rasadurilor de rosii, la 8-10 cm, se poate aseza un strat de paie curate. Ele
ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.
Recoltarea
E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de calitate
foarte buna. Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe ori, daca
rosiile trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe
saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa
ramana pe fruct.
Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13C - niciodata mai mici de 10C - pentru a
se mentine mai mult. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21C pentru a
deveni rosii.
Controlul bolilor si daunatorilor la rosii
Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc
insorit, pamant usor drenabil si sterilizat, asigurati o buna circulatie a aerului si
monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele
imbolnavirii. Oricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide
si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor.
Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei
ciuperci), putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. In
ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut
peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase
la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai
des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. si Rhizoctonia solani care se gasesc in
pamant. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare, sterilizarea
pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.
Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte
des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Unul din simptome este aparitia de radacini a
unor noduli sau umflaturi, urmat de aspectul prost al plantei in general, datorat
incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Sterilizarea
(fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control.
Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau
intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se ofilesc foarte mult in timpul zilei
dar isi revin noaptea. In cele din urma, planta moare.

Obiectul inventiei - procedeu

Potentiali beneficiari - intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in
DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE
Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Noul
Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente, inaltimii
Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante, dearece substantele acestei
AVANTAJE
imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate;
sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%;
marirea numarului de inflorescente;
cresterea productivitatii tomatelor cu 40%.
Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita - comercializare, cooperare, asistenta financiara
Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat
Titular: Universitatea de Stat din Moldova
Autor: Salaru Vasile, Salaru Victor
Brevet: 2620
Data depozitului: 19.03.2003
Adresa: Chisinau,_Mateevici 60, USM
Telefon: 57-75-26
Email: bot_usm@mail.md

Obiectul inventiei - procedeu

Potentiali beneficiari - intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de
servicii in agricultura, gospodarii individuale
DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE
Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire
cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. Noul procedeu prevede sporirea
rezistentei plantelor la seceta, precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.

Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa
de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.
AVANTAJE
sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha;
sporirea rezistentei plantelor la seceta;
reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 -7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10
-15% comparativ cu plantele netratate.
Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita - comercializare si investitii
Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase
Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM
Autor: Stefirta Anastasia, Brinza Lilia, Turta Constanti, Zubarev Vera, Barba Nicanor,
Vrabie Valeria
Brevet: 2045
Data depozitului: 23.05.2002
Adresa: mun. Chisinau, str. Padure 26/1, Institutul de Genetica si Fiziologie a
Plantelor al ASM
Telefon: /373 22/ 56 79 59
SEMANATUL
Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la
adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura,
uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului,
astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor.
Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si
fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de
specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor
impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea semintelor cu
substante stimulatoare, scarificarea; granularea, drajarea, tratamentul cu Nitragin.
Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a
pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie
batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor
instalatii speciale.
Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea
semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea

semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea,

triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat
lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta
mai uniform.
Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata, umeda
sau termica. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu
substante chimice (insectofungicide), folosindu-se, in general, 100 - 250 gr. pentru
100 kg. samanta. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in
solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%, formalina 0,1%) si apoi
uscarea lor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea
bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor).
Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala, cauzate de
ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este taciunele zburator al
graului si orzului. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica
rar.
Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete, ardei,
tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada
de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi.
Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor,
intr-un sol reavan.
Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si
cresterea plantelor, in special legume, folosindu-se substante chimice: auxine,
vitamine, microelemente.
Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari
(lucerna, trifoi, sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea
germinarii.
La legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul
asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob),
realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in
perioada incoltirii.
Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la
suprafata, deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai
dificila.
Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta un
liant, substante insecto-fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante nutritive
si microelemente. Semintele capata o forma regulata, cu avantaje importante
pentru semnatul de precizie.

Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor,

la rasadurile de legume sau la puieti, inainte de plantare. Preparatul contine bacterii
simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor.
Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile tarii
noastre, sunt trei epoci: toamna, primavara si vara. Epoca de semnat depinde de
specia de plante, de biologia fiecarei specii, de soiurile sau hibrizii cultivati, de
conditiile de clima, sol, relief si temperatura solului, de scopul pentru care se face
cultura, de termenul de livrare.
Semnatul se efectueaza cu masina, in randuri si, numai in cazuri rare, prin
imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea,
in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta,
care nu se prasesc si nu se raresc.
Semanatul cu masina se practica in mai multe variante:
Semanatul in randuri obisnuite. Distanta dintre randurile de plante este de 12 - 15
cm, iar intre plante de 0,25 - 4 cm., in functie de speciile sau soiurile de plante. Se
foloseste la cereale paioase, la unele plante leguminoase, la inul de ulei.
Semanatul in randuri dese. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8
cm. Astfel, se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata, avand
avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand
intre plante si, prin urmare, un spatiu de nutritie mai corespunzator.
Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este
curpinsa intre 30 - 80 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda prezinta
vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind vorba de
culturi prasitoare. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob, in benzi
si in cuiburi.
Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor, cate una, la
distante aproximativ egale, inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit.
Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar
intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se
fac lucrari de intretinere sau de recoltat.
Semanatul in cuiburi. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor
seminte la un loc.
Semanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda
aceasta. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele.
Datorita denivelarilor realizate la semanat, se mareste suprafatade evaporatie a
apei, iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire.

Semanatul in rigole. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste

piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele cresc,
odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana
cand suprafata terenului devine neteda.
Metoda se practica in zonele aride, asigurandu-se introducerea semintelor in
pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor.
Semanatul in culise. Se practica, de obicei, in legumicultura, in zone cu vanturi
puternice si frecvente. In acest scop se seamana benzi formate din 2 - 4 randuri de
porumb sau alte plante cu talie inalta, iar intre ba\enzi s ecultiva fasole, pepeni,
castraveti, ardei etc.
Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii
culturii. Variaza intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori: marimea
semintei si puterea de strabetere, particularitatile de germinatie, umiditatea solului,
data semanatului, metoda de recoltare, textura solului.
Natura de samanta. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar.
Secalculeaza cu formula:
d x MM3 x 100
Cs = -------------------------- in care:
PxG
Cs - cantitatea de samanta (kg/ha)
d - desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp).
P - puritatea semintelor (%)
G - germinatia semintelor (%)
Desimea plantelor. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. sau 1 ha. reprezinta
ceea ce numim desimea plantelor, desime care este data de distanta dintre
randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.
Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante, scopul
pentru care se face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului, adancimea apei
freatice, mposibilitatea de a se iriga.