ARBORI SI OSII

DEFINIRE. CLASIFICARE. CARACTERIZARE

Arborii sunt organe de masini cu miscare de rotatie destinate sa sustina alte organe de

masini (roti dintate, roti de lant, roti de curea, semicuplaje etc.) n miscare de rotatie si sa
transmita momente de torsiune n lungul axei lor.

Osiile sunt organe de masini cu miscare de rotatie sau fixe destinate numai sustinerii

unor organe de masini n miscare de rotatie. Osiile nu transmit momente de torsiune.

Arborii si osiile au si rolul de a prelua fortele de la organele de masini montate pe acestea

si de a le transmite reazemelor (lagare cu rostogolire sau cu alunecare).
Partile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1):
corpul arborelui (a);
portiunile de calare (b);
portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui.
Portiunile
de calare sunt
zonele pe care se
monteaza
organele de
masini sustinute
de arbore.
Acestea se pot
Fig. 5.1 Partile componente ale unui arbore
executa cu
suprafete
cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt portiunile de calare cu suprafata cilindrica, mai
usor de prelucrat. Suprafetele conice se utilizeaza pentru portiunile de calare pe care au loc
montari si demontari frecvente ale organele de masini sustinute de arbore (roti de schimb
etc.) si cnd se impune o centrare foarte precisa a acestora.
Portiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagarele cu
rostogolire sau cu alunecare. De regula, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor
si pot fi executate cu suprafete cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagarele cu rostogolire, fusurile se executa cilindrice relativ scurte n cazul
montarii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi
n cazul montarii a doi rulmenti sau a unui rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe
doua sau mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dupa diametrul interior al
rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se executa conice avnd conicitatea egala cu cea a
alezajului rulmentilor oscilanti cu bile sau cu role butoi, rumentilor cu role cilindrice de
marime mare etc.
Pentru lagarele cu alunecare, fusurile se executa cilindrice, conice sau sferice, cele mai
utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei alaturate, pentru

simplificarea montajului si pentru obtinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axiala a

lagarelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglarii jocului din lagar
prin deplasarea axiala a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu
deformatii de ncovoiere foarte mari.
Clasificarea arborilor si osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este
prezentata n tabelul 5.1 [23].
Tabelul 5.1
Criteriul de clasificare
Forma axei geometrice

Arbori drepti

Destinatia

Arbori de tran

Sectiunea arborelui pe
lungime
Forma sectiunii
transversale

Arbori cu sec
constant

Arbori cu sectiu

Forma suprafetei
exterioare

Arbori net

Rigiditatea

Arbori rig

Numarul reazemelor
Pozitia axei geometrice

Arbori static det

(cu doua reaz

Arbori orizontali

Criteriul de clasificare
Natura miscarii

Osii fixe

Forma axei geometrice

Forma sectiunii
transversale
Numarul reazemelor

Osii drep

Osii cu sectiune

Osii static deter

Pozitia axei geometrice

(cu doua reaz

Osii orizon

Observatie: Cu caractere aldine s-au notat arbo

Arborii drepti sunt frecvent
utilizati n transmisiile mecanice,
sectiunea transversala a acestora,
pe lungime, putnd fi constanta
(fig.5.2, a) sau variabila (fig. 5.2,
be), depinznd de repartitia

sarcinilor (momente de torsiune, momente de ncovoiere, forte axiale etc.) n lungul axei lor
si de tehnologia de executie si de montaj aleasa. Arborii cu sectiune constanta se utilizeaza
cnd sunt solicitati numai la torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe ntreaga
lungime a arborelui. Cnd arborii sunt solicitati la torsiune si ncovoiere, se utilizeaza
sectiunea variabila n trepte, aceasta asigurnd urmatoarele avantaje: apropierea arborelui de
o grinda de egala rezistenta la ncovoiere, prezenta unor umeri de sprijin pentru fixarea axiala
a organelor de masini sustinute, montajul usor al acestor organe de masini fara deteriorarea
altor suprafete ale arborelui. n cazul arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere se
executa conice, arborele apropiindu-se si mai mult de o grinda de egala rezistenta la
ncovoiere,
Arborii netezi (fig. 5.2, b) se folosesc n constructia reductoarelor, iar arborii canelati
(fig. 5.2, c) se folosesc n constructia cutiilor de viteze, a cutiilor de distributie, a
diferentialelor autovehiculelor etc.
Arborii tubulari (fig. 5.2, d) se folosesc cnd se impun conditii severe de greutate (cnd
diametrul interior al arborelui tubular este jumatate din cel exterior, greutatea acestuia se
micsoreaza cu 25%, iar rezistenta la ncovoiere cu numai 6,25% [16]) sau atunci cnd este
necesara trecerea prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de
viteze planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul carora
trece arborele prizei de putere).
Principalele
domenii de folosire
a arborilor drepti
sunt: reductoarele
de turatii cu axe
fixe, transmisiile
automobilelor,
tractoarelor,
masinilor agricole,
utilaje tehnologice,
masinilor unelte,
toate transmisiile cu
angrenaje etc.

Fig. 5.3 Osii

Osiile fixe pot
fi cu axa geometrica dreapta (fig. 5.3, a) sau curbata si se ntlnesc la masini de ridicat, la
sustinerea rotilor intermediare, respectiv la puntile nemotoare ale autovehiculelor. Osiile
rotitoare (fig. 5.3, b) au, de regula, axa geometrica dreapta si sectiunea aproape constanta pe
toata lungimea si se rotesc mpreuna cu organele de masini sustinute. Se ntlnesc, cu
precadere, la vagoanele de cale ferata.
MATERIALE sI TEHNOLOGIE
Materialele din care se executa arborii drepti si osiile se aleg functie de conditiile de
rezistenta si rigiditate impuse, de natura organelor de masini sustinute si de tipul lagarelor (cu
alunecare sau cu rostogolire).
Arborii drepti si osiile se executa, de regula, din oteluri carbon sau aliate, iar n cazul
unor dimensiuni foarte mari din fonta. Otelurile aliate se recomanda n cazul cnd pinionul
este executat din astfel de oteluri si este corp comun cu arborele, la turatii de functionare
foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitati si cu restrictii de gabarit, la osiile
autovehiculelor etc.

Pentru arborii drepti si osii, se recomanda:

oteluri de uz general pentru constructii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesita tratament termic;

oteluri carbon de caliate de mbunatatire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oteluri
aliate de mbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitati si/sau durata mare de functionare impusa lagarelor sau canelurilor;

oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oteluri
aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori
puternic solicitati si pentru arbori care functioneaza la turatii ridicate.

Semifabricatele pentru arbori si osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm;
bare laminate cu forjare ulterioara; bare laminate cu matritare ulterioara, n cazul productiei
de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte mari.
Executia arborilor din bare laminate cu forjare sau matritare ulterioara conduce la obtinerea
unui semifabricat apropiat de forma finala a arborelui cu importante economii de material,
manopera si energie si la realizarea unui fibraj continuu care urmareste forma arborelui, cu
efect direct asupra maririi rezistentei acestuia.
Tehnologia de fabricatie a arborilor si osiilor consta n: strunjirea suprafetelor cilindrice
sau conice si a filetelor, frezarea canalelor de pana sau a canelurilor operatii executate
nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a portiunilor de calare, a suprafetelor
canelurilor operatii executate dupa tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se executa
arborii, putnd fi: mbunatatire sau mbunatatire si calire superficiala a fusurilor, canelurilor,
portiunilor de calare etc.; cementare urmata de calire a fusurilor, portiunilor de calare si a
canelurilor; nitrurare etc.