Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin

opera lui, fundamenteaz principiul sincronismului, altfel spus, contribuie Ia

sincronizarea literaturii romne cu literatura european , prin aducerea unor noi
principii estetice ,i prin crearea personajului intelectual lucid i analitic, n
opoziie evident cu ideile smntoriste ale vremii, Prima form artistic a
dramei "Jocul ielelor" dateaz din 1916, dup care Camil Petrescu a realizat mai
multe variante, piesa fiind publicat abia n 1947, n volumul de "Teatru.
Tema piesei o constituie drama de idei cu puternice accente filozofice a
personajului principal Gelu Ruscanu care, slujind ideea de justitie
absoluta, intra in conflict cu sine si cu realitatea din jur.
Titlul ilustreaz crezul artistic al lui Camil Petrescu, sintetizat de el n
motoul volumului de versuri: "Jocul ideilor e jocul ielelor". Gelu Ruscanu
,intelectualul lucid ,hipersensibil,orgolios , nctuat al idealului de dreptate
absoluta judeca viata in doi termeni: totul sau nimic. Omul care vede idei
absolute este mistuit luntric de jocul lor halucinant i pedepsit, ntocmai cum cel
care are curajul s priveasc dansul ielelor moare sau nnebunete.
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva scrisului frumos) si se
particularizeaza prin formule estetice moderne, care se concretizeaza prin
interesul pentru starile difuze ale eroilor, prin exaltarea trairilor, sondarea pana in
zonele cele mai adanci ale subconstientului. Constiinta eroului selecteaza acele
fapte care vor duce la optiunea finala a sinuciderii.
Incipitul piesei prezinta uciderea directorului de ziar din Paris, Calmette,
care publicase scrisorile de dragoste adresate lui de soia ministrului justiiei
acest episod avand un rol important n declanarea dramei. Finalul se afl n
acord cu scena declanatoare de la nceput, personajul fiind obligat s i joace
propria moarte, repetnd scena sinuciderii tatlui su.
Gelu Ruscanu, personajul principal al dramei, simpatizant al ideilor
socialiste si directorului ziarului "Dreptatea sociala" este tipul intelectualului lucid,
orgolios, dar
Inadaptat ce triete ntr-o lume utopic, n care contiina are un rol important.
Portretul fizic al personajului este realizat in mod direct de Camil Petrescu prin
intermediul didascaliilor, acesta fiind un mijloc artistic modern, rareori utilizat intro piesa de teatru: "Gelu e un barbat ca de 27-28 de ani de o frumusete mai
curand feminina, cu un soi de melancolie in privire, chiar cand face acte de
energie. Are nervozitatea instabila a animalelor de rasa.De asemenea
Dramaturgul foloseste tehnica moderna a oglinzilor paralele), utilizata in
caracterizarea indirecta.
Astfel, pentru Praida si Penciulescu Ruscanu este "omul care vede
idei", pentru Sinesti este un nsetat de absolut: ".. .judeci pe toata
lumea dupa mentalitatea dumitale..."; ".In text pe langa monologul interios ce
constituie un mijloc artistic de ilustrare a trairilor apare si autocaracterizarea..
O scena importanta din piesa o reprezinta ntlnirea dintre Ruscanu si
Irena, matusa care 1-a crescut. Femeia invoca imaginea lui Grigore Ruscanu,
tatal lui Gelu, fata de care are o datorie etica. Gelu Afla ca Sinesti a facut un gest

de generozitate sufleteasca fata de Grigore Ruscanu, pe care 1-a acoperit

financiar si moral atunci cnd acesta delapidase o suma importanta de bani
pierduta la carti, si il roaga sa nu publice scrisoarea,acesta refuzand. Din aceasta
scene reiese ca personajul are o relatie speciala cu imaginea tatalui sau,aceste
vesti il coplesesc simbtindu-se lovit in zona cea mai pura a fiintei lui ,insa nu
renunta la ideea dreptatii ,neputand scapa de obsesia sa.
O alta confruntare importanta este aceea dintre Ruscanu si Praida, din
actul al treilea, doi prieteni cu conceptii filosofice diferite.
Pentru Gelu, dreptatea este absoluta, dar pentru Praida aceasta este
un factor istoric determinat de circumstantele istorice si
social-politice: "Criteriul dreptatii e totdeuna o cauza". Asadar in
conceptia lui Praida, ideea de drepatate trebuie coborta din sfera
abstracta a teoriei si aplicata la necesitatea istorica, concreta.
Din aceasta scena reiese incapatanarea si dorinta lui Gelu de a-si exprima ideile
de justitie absoluta incercand sa demonstreze cu orice pret ca are dreptate.

In concluzie consider ca jocul ielelor este o dram de contiin

care mpinge personajul central, obsedat de ideile pure, spre
sinucidere.sunt de acord cu ideea criticului marian popa care
considera ca Gelu Ruscanu "nu este un invins: ar fi fost invins daca ar
fi continuat sa traiasca, dar moartea sa este moartea cauzei sale".
("Camil Petrescu" -M.Popa). Sustin ca eroul este un invingator prin
faptul ca nu abdica de la idealurile sale, prin atitudinea intransigenta
fata de imperfectiunile societatii, adica nu accepta sa faca nici un
compromis
Daca ar fi cedat siabiciunilor omenesti ar fi insemnat sa
renunte la nazuintele sale, sa-si schimbe structura spiritual si sa
traiasca asemenea unui om obisnuit, ceea ce ar fi fost un esec pe
toate
planurile.