Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Pitesti

Facultatea de Drept
Anul II, ZI

17 Octombrie 2014

Drept Penal
Partea generala 1
-Curs 2-

VI.

Legatura dreptului penal cu alte ramuri de drept

a) Legatura dreptului penal cu dreptul constitutional


Prin normele sale, dreptul penal ocroteste valorile fundamentale consacrate in
Constitutie. Sunt ocrotite suveranitatea tarii, drepturile omului, dreptul de
proprietate, persoana umana etc.
b) Legatura dreptului penal cu dreptul procesual penal
Dreptul penal si dreptul procesual penal au stranse legaturi conditionandu-se
reciproc. Aceasta legatura decurge din faptul ca raportul juridic penal de conflict se
definitiveaza prin raportul juridic procesual penal. Descoperirea infractiunii,
identificarea infractorului, aplicarea sanctiunii de drept penal nu se poate realiza
decat de organe judiciare expres prevazute de lege in baza competentei ce le-a fost
atribuita si in modalitatile prevazute de dreptul procesual penal.
c) Legatura dreptului penal cu dreptul executional penal (sau dreptul
penitenciar)
Constatandu-se savarsirea unei infractiuni si implicit existenta raportului juridic
de conflict prin ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, odata cu punerea
in executare a acesteia, procesul penal e sfarsit.
Pentru executarea sanctiunii aplicate apar raportul de drept executional penal in
baza carora condamnatul executa sanctiunea de drept penal aplicata de instanta.
Asa cum s-a subliniat in doctrina, dreptul executional penal reglementeaza
relatiile sociale ce iau nastere in cursul executarii sanctiunilor de drept penal in
regim de libertate sau in penitenciar. Mai mult decat atat, raporturile juridice de
drept executional penal deriva din raporturi de drept penal si din cele de drept
procesual penal, aflandu-se in legaturi de interdependenta.
d) Legatura dreptului penal cu dreptul civil
Relatiile patrimoniale si personale nepatrimoniale ce formeaza obiectul de
reglementare al dreptului civil, sunt protejate prin intermediul dreptului penal atunci
cand sunt incalcate sau puse in pericol prin fapte socialmente periculoase. Astfel
faptele socialmente periculoase cum ar fi furtul, talharia, abuzul de incredere,
inselaciunea, distrugerea etc., sunt incriminate si sanctionate de legislatia penala.
Prin aceasta, dreptul penal da o mai mare eficienta unor relatii sociale reglementate
prin normele dreptului civil.
e) Legatura dreptului penal cu dreptul familiei
In titlul al VIII-lea, cap. II din partea speciala a Codului Penal, sunt prevazute
infractiunile contra familiei: Bigamia art.376 C.P.
Incestul art. 377 C.P.
Abandonul de familie art. 378 C.P.
Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului art. 379 C.P.
Impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu art. 380 C.P.

Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
Prin prevederea ca infractiuni a unor astfel de fapte si pedepsele ce se aplica,
dreptul penal vine cu un plus de aparare a relatiilor de familie, aparare ce nu poate
fi realizata doar prin normele dreptului familiei.
f) Legatura dreptului penal cu dreptul administrativ
Puternice legaturi intre dreptul penal si dreptul administrativ exista atunci cand
facem o analiza intre raspunderea penala si raspunderea administrativcontraventionala. Astfel, raspunderea penala survine in multe cazuri pentru unele
fapte din punctul in care se termina raspunderea administrativa.
Ex: conducerea autoturismului cu o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool
pur in sange duce la raspundere penala art.336 C.P.; conducerea autoturismului cu
o imbibatie alcoolica sub 0,80 g/l alcool pur in sange duce la raspundere
administrativ-contraventionala.
Mai mult, dreptul penal sanctioneaza incalcari grave ale unor norme din materia
dreptului administrativ: abuzul, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de
mita.

VII.

Principiile fundamentale ale dreptului penal

Prin principiile fundamentale intelegem totalitatea ideilor, conceptiilor,


orientarilor si regulilor care calauzesc si strabat intregul drept penal, intreaga
activitate de lupta impotriva infractiunilor prin mijloace de drept penal.
Consideram ca fiind principia fundamentale urmatoarele:
a) Principiul legalitatii
Art. 1 si art. 2 C.P.
Analizand cele doua dispozitii legale se desprinde concluzia ca principiul
legalitatii incriminarii si al sanctiunilor de drept penal explica regula ca intreaga
activitate de aparare sociala impotriva criminalitatii trebuie sa se desfasoare pe
baza si in stricta conformitate cu legea.
In domeniul dreptului penal, legea priveste doua aspect:
Legalitatea incriminarii ilustrata de regula nullum crimen sine
lege (nu exista infractiune fara lege, conform careia nicio persoana
nu poate fi trasa la raspundere daca fapta savarsita la momentul
respectiv nu era prevazuta de lege ca infractiune. Acest fapt are
consecinte asupra unor institutii ale dreptului penal, precum:
- Activitatea legii penale;
- Interpretarea legii penale;
Prin interpretare nu se pot crea, adauga sau suprima infractiuni
sau elemente din
lege.
- Legalitatea incriminarii exclude analogia, adica extinderea legii
penale asupra unor fapte neprevazute de lege dar
asemanatoare cu cele incriminate;
- Principiul legalitatii incriminarii impune obligativitatea
descrierii exacte a faptelor incriminate;
- Unicul izvor de drept penal e legea art. 173 C.P.
Legalitatea pedepsei se aplica in cazul savarsirii unor fapte
prevazute de legea penala ilustrate de dictonul latin nulla poena
sine lege (nu exista niciodata pedeapsa fara lege), conform acestui
principiu o persoana nu poate primi pentru fapta savarsita decat

Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
pedeapsa prevazuta de lege si numai in conditiile stabilite expres
de lege.
Principiul legalitatii pedepsei implica cerinte specifice atat fata
de legiuitorul penal cat si fata de judecator. Astfel, legiuitorul are
obligatia de a determina un cadru precis in continut, conditii si
limite a cauzelor generale sau speciale de nepedepsire ori atenuare
a pedepselor, precum si a criteriilor generale si limitelor, potrivit
carora se va realiza individualizarea judiciara si executionala a
pedepsei.
In ceea ce priveste pe judecator, acesta nu poate refuza
aplicarea vreuneia din sanctiunile prevazute de lege pentru fapta
retinuta sau de a modifica temeiul sau conditiile in care urmeaza sa
se fixeze sanctiunea de drept penal.
b) Principiul umanismului
Acest principiu presupune ca intreaga reglementare penala trebuie sa
porneasca de la interesele fundamentale ale omului. In centrul activitatii
de aparare se afla omul cu drepturile si libertatile sale.
In actuala reglementare penala sunt cuprinse dispozitii ce privesc
principiul umanismului. De exemplu, in actuala reglementare e abolita
pedeapsa cu moartea, gasim masurile educative ce se iau fata de minori,
urmarind reeducarea acestora.
In actuala Constitutie sunt prevederi ce vizeaza acest principiu al
umanismului. De exemplu, in art. 22 este garantat dreptul la viata si
integritate fizica si psihica.
Umanismul dreptului penal se reflecta si in urmatoarele situatii:
- Adoptarea unui sistem de pedepse flexibile (ex: art. 253 C.P.)
- Reglementarile privind sanctionarea minorilor, astfel limita
raspunderii penale a fost ridicata de la 12 ani la 14 ani, cu
precizarea ca minorul intre 14 ani si 16 ani raspunde penal
numai daca se face dovada ca fapta a fost savarsita cu
discernamant, stabilit pe baza unei expertize medico-legale.
Intre 16 ani si 18 ani se prezuma discernamantul, cu
posibilitatea de a dovedi contrariul.
- Multiple institutii de individualizare (art.74 C.P. sunt
prevazute criteriile generale de individualizare a pedepsei).
- Modul in care se reglementeaza executarea pedepsei inclusiv
individualizarea acestei executari a pedepsei.
- Institutia reabilitarii, care poate fi de drept sau
judecatoreasca.
c) Principiul infractiunea e unicul temei al raspunderii penale
Acest principiu e refectat in dispozitiile art. 15 al. 2 C.P.
Astfel, daca fapta comisa, desi e prevazuta de legea penala, nu
intruneste trasaturile unei infractiuni, nu va exista nici raspundere penala.
Pe plan procesual penal, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare,
iar daca a fost pusa in miscare, nu mai poate fi exercitata, dispunandu-se
scoaterea de sub urmarire penala.
d) Principiul egalitatii in fata legii penale
Principiul egalitatii in fata legii penale exprima regula ca toti indivizii in
societate sunt egali in fata legii. Acest principiu este consacrat si in art.16
din Constitutie. In legea penala, acest principiu nu este consacrat expres

Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
printr-o dispozitie legala, dar el se deduce implicit din faptul ca in legea
penala nu sunt prevazute imunitati sau privilegii care sa permita
inegalitati de tratament in aplicarea legii penale.
e) Principiul personalitatii raspunderii penale
Acest principiu constituie regula potrivit careia atat obligatia ce
decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita cat si
raspunderea penala ce decurge din nerespectarea acelei obligatii, revin
persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa si nu
alteia ori unui grup de persoane.
In dreptul penal nu se poate antrena raspunderea penala pentru fapta
altuia.
Caracterul personal al raspunderii penale implica aplicarea pedepsei
numai celui ce a savarsit o infractiune, iar celelalte sanctiuni fata de cel
care prin fapta sa a produs o vatamare relatiilor sociale.

VIII. Izvoarele dreptului penal

Izvoarele formale ale dreptului penal sunt acele acte normative


in al caror cuprins se stabilesc faptele ce constituie infractiuni,
sanctiunile ce se pot aplica, conditiile in care este antrenata
raspunderea penala, precum si acele acte normative care prevad
dispozitii obligatorii in procesul de elaborare si aplicarea dreptului
penal. Astfel, in acceptiunea noastra, constituie izvoare formale de
drept penal:
a. Constitutia Romaniei este considerata ca izvor de drept in general,
implicit si pentru ramura dreptului penal.
E considerata izvor al dreptului penal deoarece contine dispozitii ce
vizeaza in mod explicit sfera de reglementare a acestei ramuri de
drept, consacra drepturile si libertatile fundamentale carora dreptul
penal le creeaza cadrul necesar pentru a fi respectate.
b. Legea Penala Generala ( Codul Penal) reprezinta cel mai important
izvor de drept penal care cuprinde majoritatea normelor penale cu
caracter de principii generale ce se regasesc in partea generala,
precum si norme cu caracter special ce se regasesc in partea
speciala a Codului Penal.
c. Legea Penala Speciala reprezinta izvor al dreptului penal. Ex: Legea
254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in
materie penala. Specific acestor legi este faptul ca au un domeniu
de aplicare mai restrans si vin sa completeze cadrul normativ
general fixat de Codul Penal, sau sa instituie unele derogari de la
acest cadru.
Exista si o serie de legi complinitoare care vin sa completeze
cadrul legii penale.
d. Legi speciale nepenale cu dispozitii penale
Reglementari cu caracter penal se intalnesc si in legile speciale
nepenale sau extrapenale, dar care contin dispozitii cu caracter

Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
penal, legi ce vizeaza reglementarea relatiilor sociale din anumite
domenii: sectorul silvic, regimul funciar, sectorul vamal, protectia
mediului.
e. Tratate si Conventii Internationale
In doctrina se face distinctie intre Tratate si Conventii
Internationale care constituie izvoare directe de drept penal, de
exemplu Tratatele si Conventiile referitoare la asistenta juridica
internationala in materie penala, si cele care constituie izvoare
indirecte, categorie in care intra Tratatele si Conventiile ce cuprind
angajamentele statelor parti de a incrimina pe plan intern anumite
fapte socialmente periculoase.
Problema jurisprudentei ca izvor de drept
Jurisprudenta nu constituie izvor de drept, in opinia noastra.
Au existat si exista pareri ca jurisprudenta ar fi izvor de drept,
bazandu-se pe Deciziile Curtii Constitutionale prin care sunt solutionate
probleme de neconstitutionalitate; decizia prin care se constata un text
de lege neconstitutional, acea hotarare este definitiva si obligatorie,
Deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in
solutionarea unor recursuri in interesul legii, declarate de procurorul
general.

S-ar putea să vă placă și