IETODELE El: INTERVIUL DE PRODUCERE ICTERVIUL COMPRENENSIV \to colo tre uerif reunite in volumul de fat, rerum profesor ercetston francezi fin domeni socioiogies gal psinologil, Snt@ clteva modal! de elaborare gi de administrare a unei nate socologice, prhind dela metode oar ehvice gl stalizate sonar), trecdnd prin cele clasice (Inter de producers a ior) $f Incheind cutcea mai noua i mal cxginala inte ole wviul comprehensh}. Gruparoa color trl text Int-un singur mst sub. semnif necestafi unui pluralism metodolog, ining idoea c& nu asta o metoda unica a stinger socioumane, scare anchela In pate Impunéndu-se folgsrs unel combina sce de procedee, | Frangols de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann ANCHETA $I METODELE EI: CHESTIONARUL, INTERVIUL DE PRODUCERE A DATELOR, INTERVIUL COMPREHENSIVSeta Socilgle este coordonata do Liviu Antonesoi gE dijo ingita do EisabetaStancivescu a waducerea calor ol ue reunte ia acest volum au clabort. Etsabeta Stance ana Bibie (Parton Frangls de Sing, UEnquéte et ss méthode: fe questionnaire ‘ain Blanchet Ann Gorman, LEnqudo ot ses metnodes. entetien dan-Cieude Kauimann, Enireten comprononet 151992 by Eatons NATHAN. Par, LEngu6te oe méthodesIo uestonnare (©1992 by Ealons NATHAN, Par, LEnquat ef ses mathoges:Fenraten 181996 by Edons NATHAN: Pal; LEnttn comprahena {© 1990 by POLROM Co S.A tag pent pr Ediura POLIROM fap, 841 Cope, 3, P.O. Box 266, 800 Bocuregt Bed LC. Britany, ne 6. 27 nt vars Deccrere CIP a Bbiotec Nationale “Anchoa | matodle o:chestonaru,interdde producers dae, ‘otal omprenens rangi da Sing. Alan Banene, Anne Gotan, ‘dear Claude Kaufmann; prt do Elsabeta Suncieseu iad. do Eleabeta Stanavescu, Anca Laure Zananciue, Oana Bb, ‘Alna-Agnes Lazatescu}~ lap" Polram, 1098, 398 p.: 21 cm. — (Coleg. Socotogi) Bibhogr thee ISBN: o73-689-149-8, | Singly, Frangis do Hi Blanchet Aan Hitman: Aone IV. Keulmann, Jean-Claude V.Stinculose, Etesbota pret: tad) Vi. Zananeue Anca Laure (va}) Vii rm, Cana Grae) Vil rosea, Ana-Agnos (ved) iP: 90062 Printed in ROMANIA 1 Frangois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann | ANCHETA SI METODELE El: CHESTIONARUL, INTERVIUL DE PRODUCERE A DATELOR, INTERVIUL COMPREHENSIV Pretata de Elisabeta Stanciulescu POLIROM 1098PREFATA pede pate, dagen cone apr Pa mate pent none score me men ors ten oul a pe pa, Me [M0 adren nr lene en peas a repo {2 hor cd mal at mare trad rape sae Inmet core ea eh fe gla am eo ‘ipl apt pa me Ini" (bite Camm Desereres olan ars Lib ‘Volum eran wer de metab bra de feo cece france de prestige, Concepte In seca! penta saul senor din rial oka iterate (ai 19 Udit doen ulselorsciumae, ee se adresse lor ‘ntegori cada ta end, maser doctors, profesional pee, ple ‘Stalin de unt soit char creer cu experen Taprina vedere el poate tee depo traducere x oar ala ln acest cali, valores exe cone, event, e aouesiarinuch de apr cu nevola de are 6 pe pia minal ale eau dine texte ye taza erora costo ecu glue acutatenanserll nora dio i at. Pe ig ase fs cintorl ponte pst ao valoare ada. Oexigiaiateeae areca pet de pear ctservarea ole, i conpatl lor pola, eet rile pun ete fn perpectv, ct valor crea rey, cack su ite ua en celal. CU ae ‘uve originate pods prin mesial lew aparem simply a sor ‘Toast, dct asocieea consul pip asia ceael orgie, nuance sce ‘ot leptin acel care opeenl webu a verifice ae, tne de ote, cers logic i uauet a elemetlr pe cre le combi. O xin care face cea Inet ca deme eesta, i ma fideo inp it peu cor! crea fe ofera ea gra care eb 9 oct In cap, dar ei pests era ere 3 ‘ert ee Ineaa aces d urd eas Jvet compe ea messes Impunid pegocer dele Ie er ctor plc (i nee Skceiem pon sete el cried evauare valoures inne teresa pe cir et ne eb pe cht von, parca ae6 PREEATA 1. Condit stinfifica «a cunoasteriifaptelor socioumrane Vole insect, mali cle re ere sapere cot pai formas = sin. cae, tc un speci pocesal de frmare? at #3 ilar de anche sociumane ou eretates sve", sae come dese Sinema, clare, scesible slur pate rete de Specht sleep preset Se ofr cio eserin peronl cereus ndlungaa yi econo Se comm {ne timid ierationas Eapele resi record apa casement le An model el eare rhe fe pie al at pan esa 3 Sune su aa, cca experiee vi te tite de came wa carte yome™ ina ren cnt! de msi, despe care se pune ch ee rca oi Nes dt note al, owen n conse, Ace elude peer “via” al cunoaeri tage ma este Indmptieare ex sot poeta, poring eta o lacuna observ esi! ert acer, Alin Bunce Amie Gata ‘colin, refers a carl prior evi, aea nsf ict edie Spire set. eas Dispunes de dous tar deere supra probe in dca: ase ‘de studaope, cae deere sent ain, fue de reeeaet wat ‘ec baz inter care fern, none oar pte dea toda Tepe De acca, eon eatele ut, general, alate npr ator le iim ols Licraea deft ij propane aemuere acest sue eye in thie in comet et pratt. In expesena isha cece Coney ‘Si bt pane e vedere "asa a otic 3 acelin ‘nis incomsiderae -pcaie” lel flsite soso aetion ‘iri sate practice Exempl concrete de archer at peznae ode ct of ‘ne ncesar, patel cu expres pepe In acest fra nae se ‘orn leu experimen, ph modell acl p cat il race neva ag (ois 1D, Ince misur ex in bertra omnes 0 situa sitar? Acepi academimalh nic st mk lee per rile Umar srs y peans nd ofa, peau el sua Covi ed ele expimd sabe exemplar (ator era, aise, nat preu ara cae orf Inlng We inerpctete de pe Pele ou sentiment paioue mal aprape de vniate dct de dena pena {opus dla rnd, am ivocstIn mot autores, mal convingoare, pst” hi Dime Canton). ‘Am fost o ules store io petit pent ect nea ta omen sco lope acu i domeatal meadoogel sacclopc. Sam ea la can” dee depres, cosionare, intervie ytd. Da cn!» eb orpanie/elzes deepen eachows, chastionass, iatervinei ¢.2.m0.4. Dar dnd 0 wrebul ol erguaioesivections PaErATA 7 sium de invita const epic ete, care sunt previzwe mule oe Se eri practice de dpe specie, abel ste mat pe, da nc be imp am Comat clu gs fc ma slave. Ca etmologi, defile, flail, disinctietermiologie. principe rege, eae im creased o apa en coningatoare de clartat, dog, de gore ied ea, fa eat overt, mat malt desi o mats seoperajonall de ono, most inne, dat fate te ereml concrete anche, uncon mal degrade ator aio tne Jeapasestepe»prvtoror saieor a ale npr" lei nea arte ‘im de medi minor oar care jul de multe oe compete 3 each ‘rept opel et a imps ere apa subectl td, teal, mw erm eu ‘fen de documents, sau ain de oa, sa pete vdea” “Geer susceie de tden, fice de nce pentane fd comple har act mfr team =e pale gr” mau dove problema ase ft {ura indi c(i sem. Tne aie In pareulartie Ieratr oose ‘Sttolopa ar suc ese singolard despre abe wie soioumane putin = asim fd reserve reat acleg luca) ete profes ata a Blue moa cente ‘print postr, ratio” x ccna omnes xt cena sill profesor, enc 5 seclaope de bloc de catedrd econ mal ales Io hcomenare worth amplluneor letrd cried svind ca pute de reper lect {trevor cn pa vlc pero, o seen a aren nese enprie Fguoate = in titematare » rao proemaarea mately ups cP “lice tinct polog,cowelog) im wanes sor cont Shsrate,Raportic tere” etm degra dan tne cl meet “i dapretstpero” empl fac ole uor expat dete din tore Tope profate dee, al vor prescrip aconale. Cintra afl produ ese, Snel mat nun cz, ceva ce Boudeu name «stories teorena” (fa, p27) ‘Sci in on a mae pate de epreaan a ace pt, cate amnesic te soctloi,comittt de manuale luca de ser ~ elaborate, cu ule ep ‘ema ae ds terns nei reps pe ara ur et ecripne, ‘re pun pre ar pebenatoae, a sor mana cr de seed ~ resi Imapinea uel gus depoak eculark special (4 vin iventre de har, ‘once el anne, dein elie, opin de ban um” sau speculative se Stor Proce practi, vu, adesea contain, tanspresind a 0 dat pie Pile yiormele eomandate pia cae fox le rods, cue aesigure, auch ‘ae aopns sau cu aspunsii mull, deeb conflict cree i etd logic, artectrs de saeamble da ce fst xs, tate Sete Uanspa ae DDocubeuaes serious acalall, foal de sstenatoare yi woreizae let ‘eat, cli ce craton accent Ieratra nas solo, mpc Sn efect iach pont elt call eal mtr gel) hu elo progrna.1 PREFATA Ince cls in ae omen, ar mui racic rel de crcare = eae 8 onpetezedeztvane pedgoic se Jace torte aban Inne de oe enc rus ex bh, comarca Or towjerea, Inger ued consti, conch we, nce Setar Arar are inwdenna smi -rtofine pcre platen iegiureee retain a {Srl model rete sf. Ca inl al el pate eos (tees webu coe Siute sau vei enpne,scioga mat val in hfe a ‘manne ine. Cue ces isa cb aca I ue, Nema ef ant sufi se neve econ eu proce de roe scuagen nee Ines eau cominan devin ite catia de spect (otic mosey, eel concede cht eects epemoloph arp exper cope oti se: Unum piper ec acne, sr {rataen sor ces a lates, permed ve Weer ect apa cerca reine ot ir seat, ar tog Don aeathpenpecivk. cic anrs ate pent Sol scope de Sucre (HH. Sa. Cons Fore ierand pnt pa selina Profablc pers inves sonogel dit mle dnre anal cee ‘tm inegem pe cle pine coro slg thas cial ‘mele, o tren pected sev donc, Pts maa ‘rie ane pr oe Pte ioe a Soir time de tito dau tdesaea fen sur ‘este, ales fish sclpuoue ces used in ony uo ul op de ‘ors sat pvion arco connie nop cen, es ste clr" cate oven suas ves eli Decostoni ace 2 ‘acl poate co pra obser note Soneni de refese saps acura Tuli conll linge sce rnne = rate parlor ons ‘Sh tec = sora an mold ine ist img cae Bin supa ‘eas fonconere co resarh cs poten excporale popes career Sir care, mpuneay els veal Ferrer sepe sue ebro fet ‘tear nol som nl soclunane mola pe eg, eet ‘riz, condice el era o deriv 3c (dus exegorede profeon solo es ae soil nici, specialist anchelr (nto sntsjelor de opine cae a talon I in thi dees pds pci ear logs cmp ee sue al a ‘lc omc wen rod, ti a ea pS ‘oe let. Snaaneaat a Ine mel ofr cl a lla, Heaton co prin pe secilogu clr nani even pte aur Se eri eke de dct ‘row muna Podciaisies”e,opare iar, al oo Se andi. tn apo! de compl eee, eae spr mt mat pe ein! is ey {fre natured deere can, un ele bina, Sf ‘loc tptg cae dn mananle tipo pce Ss rl ce nee ‘ere presario lees concep ee neserve, drat eee Sep opr lor pre a ual pare’ ck, de repul, wocirea eons PREEATA . pencil de plecare a oriiali, mo ovcesociete exe leptin): wn capt de ‘rope dent iene majrines metodo cr aan mai emporact nee i cattave,sfaiate sobeetves sf blectve™ ee) ceva pai SSeabacipve cme renal et che’ hess op de ck rope 4 nerve otal ara, ae 0 fate sb lepc curesel textla © Singapur i eb dle (ca sot ai mle arene cree calese an anes, cua a fa ie eva cada co iid en toner contr st se membres al com ‘Rone, conde» ober uno i tial, dca cl at ass tc 9 robe ccuo re extagen i ar Ocompare are Tea Winches a ade et cers orale vi. mpi calor ute aleve yee slog) cna deck sacar apie snreen ree, Not. Ite ge probate, de contr tects obec, de aleve aan? ‘routed, de iapre prota. ze ane peta presen Sesame. fir lo seme pai, Arup or sn wr maa {far school ma ev eset a cee pie rngotede ingly Als Blah, Ae Goma en Clie Kann ds angumevin pata Ionaa —enesbis ei de arn ana i ep foehopet roma i, ag cu fal i ote cle el ier Hf cela a ‘ocilopel fences socal oreo: acl np poses a ec ‘Sottesie capt depots ed, mestvine mcs ree vite cytennige, tic ngs In bree strameser eles clr in pst orga maguire presets fooler ect ce inseam ca ccrbliaes cer tel me de metedsoge pe ‘Sree atria ee pi pete ne pee” eet scarce yepinemsogee Dingo se vac, dates nevi clon fuse pe eevee sly pk una pln create eich, ie Se adr ee hho acho re seast a epost Spend en Sica tors cosind 3 ober ot Se aurea epstcmologe, ‘Nummereseie Mose clese dis fee anche fc en coo de teres smsodlgs proprio ek tel pst pene on meres specie es ce Scop specie (a Boal sa a ume, 6 exemp), pen eon, ent psilone 2. $.0.S. ~ Traduceri! Elemente de sociologie ‘@.unel ,poltici” editoriale Texan sat moter, umole, a series cir erate (ean) sono pose feonsisert~ ex tata a pre police, a ural, ofa fowroe geri levine independent un we Inport al proces Se ‘Senocratznre Un ine formal aera. Tow, un indie Pe despa, sea! uml poate ineprect t mapa in perspective cpa poli csi im scccaachagull call: mullipicarea eda ctor exieng ee0 PRBEATA ial condor de venir ciate din vezi nc presen ui public conte: Inno fice de mumers, lel spas, uel nevolerer voce de eae ‘Dementor sociomane prec ~ nfferent dct sak ana eAmpal polite, on tesa al cur eleva parculrd pes nleere ropoor Seedy societate Mal tnd, pentru cl prodeeres ft popuarares une never nite cu pie a elite amiga ae campus ene entra sabre adeevateacotinla proeilor pice cate a tbat sh oeteze robot wets, prec peta Kepsimare acta proces dese fe 8 Sel de cinmate, nu dspunem nc de poke poe core !leptme Sect fable Apo, pen ch exit onevole ciel de auoreflecviate, cu le cate, © ‘foamed Sia, cu un nivel media Je educa, de aces lng {avast in asena unr rhgunsrIvert din crcetarea nih flores” Sereoprie, mice, manipule pi cele din um, studies 9 ‘uanguare, Ina lea rid, penry ch, Sop mai mote decent in care eva Seperbr In domeni a fox condeat de scare prt comunist,avem no {a de forma no geet de speci a picipy neu In sig pen cd ‘iptapoapeo jamie de seol de anlog™fomte weit (elope) cu products sae tere, doen solounan se ft ~ paca in sea sel ire Fepresemtni si din wveces gar", st de pu tc sun pe ele de devest Penton alevirte eg vil sv semi reaped” Al enna na Frrape, cu propia! ioe = care se pune i bie coals evan Tice, fick complexe prsiene, ca toga anise precum cura ‘tree, eo cule ic teed cmmatrt monde. Dac pine xine fc orae ale cumulative sunt ove amb eto = ices, alee cae ene fetes nem ~ se transforma, in abe sopra pe are ‘mai aeeasrecaprae i pnt lr, in-o gravt mshesare de parol nied Reza doak dre necesare de Gervolare aati edo: (0) ediares 1 ncrjreacercerior nice ireprase in tereul” realtor rondoet (Gyasguravs use fer ag de mana tert 2 ster sooo au ada, ‘rodotin de carte niet a coment ie pe cesta dova deci cereeie ‘pice stone repre opr a Je feet ar pte amaze ma degrabh ‘in perspective decrmunanilo §)conseceeor ase or. ‘Deno: in comextl dsc, ender repenn 0 prorat abso legis rbtems ei, is, ce waducem fal ses cam Wado. Pesta en condi ‘ene ant pole’ ue epi face te dome, adele pot action aspen ‘ester ssiouane cau forte sb = coat ma penelor = astament de perveite a couloir sa semiiaioeprotunde ‘Un pi spect atria ern radare rea male wreme au fst te forte cir ce para fot evalete feos dup un ceri al ital de prozac Progra a vice ficate ul spas, an! i special ese mage ‘ele, or despre reps macaameocule ale peri plie. Evie, exist ‘ewe sgmentl le rominegi, un sees parla pear cet see tale”, ‘Peart expla pues consi sbi bast pasion fran wae? ‘ingen trict? compensa tnbolcl? demensraedeeatart morale? PREFATA 4 ‘seole orienta spor piologi? Orcum ar tae et fae probate Amenaten acest ies conta repredueres a acetisare na rapt Pom soa om parcial sien ea va mca; Ince sir st pose ‘in cone out ext de raport, cores sats de dep 2 scie cle de eset mtr, tantoren nvidia sonny auton Sot ce ie ete rays terete Po ent sigur eh ce proactor adapt enamide Pah ei profit ums "ipa cee soe iar earings prea In cerecn fe iprjrte te, ete peu de sus ce alcove ma ep poi ie sexa anp d punet e Neder igeclar calural ar putt fe devi se seca avalane Se amoral” de Hered sch leer de ala aelora ale ht Drm, 95 ‘Nein cf ediaca mailor autor ak sco ect ga primar decei le seclala XX inconetabil oteinderevalooust nie reel ice I ntdeaua opr. Orgaicates tional stem osr de fv 8m + ‘reat ieeine stereo - telecast elisa eaucaelcturaei ee ae et funfamen/incpe cu sta cascor In prida acest steeonp eure ~ ra etaet receplrea = clair impune mariate a caeorior 91 scrorcogave ale ‘abil. Exped tempus oar study an veld profane 2 cari aecesiitae fel es nda de su tbl clase” confua sesor Tucan cu grou fn steal de peinent” al romdovitdena bau in Bile sre ops fi profaimesanalior eed se pad fae etn ate Spereadspope ace, caa dar speaculone, ar omen te ac pein ‘ens, comproms. Este absolut nee ea prederea fn clas emir de leer aecentl, sere peta uel pec al dent de as (ae cavi sn date. Rice devin nd mal imgortne, cde In comierai cate rad cerlor. Categorie, In rapor cu efor slat $e impo tcl 9 mane ‘Snir intradceria sein dferelr dome stice net recone forespnztor de soe Tapas polrnal, come Je evans mu scords ferlorprevates meistea aca ginfice popes, plod se sonsite Simple Stem nace de wantr lngviic, em cea et tat de fae at Complee wi laboronse of plrandere Ie cle mal fne wal pound srl ale ‘ci ice» anor, de documentare ings In veers iii ele ea erate sh tunspteeapes 4 aces gad, de vemerprcare i medire un Conjau tiie, de produce cogntvd ea, atl Ici 0 tadtere poate proba Competence spelt ot a dein ea wot cae aie det ea rete orignal nore car ear momento compli su un ans de Sp sorpale™txpse pe cteve pag, avin vase fui usa pegopcd ‘sie care otf reacne in eters, ne dovdene a profiaie penta aor lor deck watwcere grou wu cont fle earepcet Tut de mus ‘Acasa io umd rade, pada, ts oar mls, e seams flopoe Ade woe {atc care ~ ness, de ns nena, bun lator coe! a ele doua PREEATA petra propria carta disput eo oem corepunatoare pes fetes ‘wadcee sf core core aa com mu ete olga sta on {uate cvine, sei let sutceat exria penta eaborsres daca fre pecareilceteuaducetes.Neland considerate carl = din eerie, etl de ne ‘present ial antl raducral-atar car se conduc up eect” $2 fect mar deprindre tir stematce gone orate epi ‘tzovim pn asp cele ma event $a deformaneprat de tut ‘Surprise senate in elteva paar n reas empiri, se nerulea "radudtora colar este age la corespondeselefomale de voesbala tas sudlaza tren eae ap form, pate el a apoape de st Sean (reed 4: repld, dunt dictonare de corespondeit = tances-oman de exemple inser ls mane fn ae inal de regu, respects mecanie ope ele stn, Propo snd Rett, comin multe carbine", penn elit concep win vpor™ peerenz coun ect, Sedumer i ers hk oorietten sutra lore, we cenatcnd, incl din rT nl Divi avalon comemporane. Ast se expe, i pate, dec Sin andor spetlign = ieapai 4 depsyeatch nes ive! ‘tinea oi ml tne ee "racitom: eal (de uve) aor Seale Free veal ~ Serine sv de siete prin ar inde fomelr pris Sostaive proname, jective, verb, avetbe- fet» cua Va enti opevas (Pia 9 Devens) pe eae © median iba tunfeted un ases ‘in pent de legit court, pepon al bre rl esa nex Dima pete. cova, tnanurioe pate mse ca ttt oeesoset ‘Ads, apo eanralat trees paladins ome Solan anterior, prope, dan, ee et) sunt formate pin ede ‘eaeatns eatin em mnt, Frazee aden el eal cote formal Sa nw Sans, et! nanan cat map. Ctora pote reine fel mult iteva concept set disparate, au © das conadicr, penta elie ‘sumbluu, aurempumettve au fost rupee Or, cel pn deca toctolgi, vahurca nl text renal fais di eapacsten sa Gea da spree ‘ayeroe yes econ cl saci into ahr toed so Imempiie oc conten. seve sn htriioae peta ineserea pect Saplesstati real bic Traducdtora Ylncanicademitt este sen a igorile ocala tase specie icaza up vocal eleva ae, 9 sind legal, dt th coo de doar i geamait cademie, neat es un worgannn” vi, exec 2 uu capor again a len, nod cu lumen Socal, aU tl personal ate pote wb ue ern ant au cio acc cal au, ete ponte ‘elers oexresi popular pea fora de sugestc poularate de cae Snommele [Scsdemce sot atin lpte, ere poate jer accente parlare pit top 9 0 Ponca nw cadence ale eae spr coast n-Sanlatd parapatios ‘Sova comerpora este oi near a vel mualn Belt Ge ele PREEATA » ‘2a multe ol, novatile torte apar sib forma oor invade expesie, 2 usor ‘aint conan Ded le prem. km a eee ex "Aunt cn apr cs ume a orl = pezeng mpi in texal de aeh < 2 for ignore ipl wader eas ncal apr eu umes specific wader Taro salir de comin smarts etl radu nami an lnc preter entra termenivenpesil de ean, in delavonen clo decal, pet eset {stare In deavoreaaeclora cate eprint namie, procesaliatea, eau ace Tinie pabal, a defavenen mane ie, ollie vede carat delim hia tare oot, smo mpese, sigue In defvearea veer exc, ple complete, dar precise pes te. Dinao de steretpl ~ inp 3° re, dn tl adctor lg! a ipo sooumane ere ne Bednd pote Sincateora sinelorweacte™, var impo igoae» pnd gi expres, exe crt, 2 dia raft vate, Tova ost Mogi ntsc peri dire Solvent cu dal trent cies (ear a rebut conse eiete le ‘duipinelr de pot lh din tap nvm pera) obit de 2 lege {agra ngii in reli ca conte prtund uate le Yeas pe ee le ‘herneeh ican ello soc, face pole, moea extent auton ‘dieyoar, tou ltr autorefiesive ave ca ark de peat rota nba Tis de argument sient de ates pera convinge pe seca dome ulate deze wader arouse, In conde Ia eare bg hfs ‘deci icon competent never (arate cng le pee enh fpt avait ‘xpi alncae mre pofenoal ena) cor pate 8 ‘Sulinaco diem sn sens a adocen at lag arjune vl pee devo inl invfaminata secloumanemapnale fe pu, ancien ota. sa [ngajeatt aden scl majral ducer incSpul coneuter + aor enone fr preps sind, devalue deforma pod deforma fe ere me ang. Sigur sabe pea. decama,dalaresiiogu de Sh specie spars ease satisfac mas mul in progres ite pesos ~ ik ‘esate mons, pon ings, cit ln pla atepoilor acta cor tive de evalua clara det ine reeset formal (comi de promote) Su naciar User! flu ,cobri Se poate dovedt nga foarte sian ‘dit tare detest ‘Cons! ela leader supa exigeeca variant tags st especte rig ele ndprat mane eaucere ma ene fori. Terenat Inns (raducere) smi iden de feinverpetare ceca ce seam cd suc tucuhadvetr = espe cre socio constrict ne spose nt ‘eon a are atu ee capri soi pe cafe ele expetaent Se Sow regi In test tradar, orci de marta forte de caniare ret de Performs a nil cau Inca! ext uife, mijla de cowl cel plies an race tga, aceleale lgi apeiice ‘Mintel in caus Acetate pri oi pet care. ori de Sot, logs re nu mapnei ste unica at In ofc apart. lea snl sor ‘mane ee dere Se gia sn coma, el cheat wl ntl ‘Shar are tote esl sk proce ature sore Tait alarmforte limi sareuet de scuvitate wind propiyzst (ar excise lingviticd) 2 trader ul ext de specialise neal Ustucer tale a + {os floss un al miloc de com, tres I inden ndtv conaneares direc ew awori, Aces 3 germs veriaen elt terpenes a lt claret tex -reaias de ator nih. acolo une ei fatceeh ‘ones ambi pears ett taditor (ret de sor” af hee at Speci, expe lor sale ete ii oe prt aber ret) © un precsare laser capil: in compara ea exl orig, cits eft comite ust seine eames yp de rare sexs intel) seine Ene o cen nid (ena mies falar coal de ee sca af ‘ele pe uncle dnreaesten) pe care tractor scsog scones o mea Pe ‘eo pore, fora meu vabare acts + aor exe ahr din cpa eae ‘ncn cop doi-a prta malaporante deco rgoae tebe recone) fede. pe, chibi xia set pede ale cota seis porniod dela propa experiems dibicnct, au fon couse eves {cle irate tena cate por conti la porepieielegere a Bn fa sxc ce. Lice in caries cu td mega eat he sui ce 3. Intregul spune mult mai mult decat parte sale luate separat Chr dct et eit i -oipse,ma e aeea cani, e twat avira cone comesubie © ac can dene be terns dae ‘art emesis ene rus ka vor ee ei acarede cle pi eons uo ete complet complex — nec ele al ance: ani pt chor, ances fn neta ard ‘Signs »acesca din rn arcets pin inevi comprehen. ica prota “oral mies va est in lia (oi coe depos deere ma at ovesienior vei, observa Sesereres ingrid vor ffeunt lt Soe volume ee ee ofr srt eo ie incre Hsin i ‘par declared rina ples est ecae eaeeretresSocoget fomipast tore sv empiric? ean sua? sonia ope ms ep Sele ae spect? ‘itor pute ebera al i ap Ici da exs 0 mt ich su pee» gimlorsecleumane a ml Ch se exit epi haa 4 prio, on una c xice andes conta nue 9 preter 95 sei al a4 gis cl Ch palma mete cere de socal, sepa als” oe pre de eae amine dra manasa ans crak ple) Cane # edb sce ot Ress Our triennial spe, aon, 1998), pres ttc cf ccm car ace nina inca creo Trina spee st cosblen ne tun de mee ease Diep. trot einem adore mtd be oa opines ee Frnt de Say sss cos us pune, upon eric hice ne Ee ca, inde a nip eae unc hsnse nf p39) "Anarene ac dreriem srl acir a sap ee seve eae anal cose nen a SSS te um ve aoe een ch Hoipe gt ‘uc py wal opr ped de pecs cl Buc cult Gremio ool scp CConpet ices, Akin Bhs, Anse Gta 9 Jen Clade Kain as reat chin se pie pon ae lm eat deta, meth cen tna fect sos ona Scenes nck sac eee pin imereis sa pn ceson, exo ance coe comb eri ecb {Er deesc quran nc ic cc ear ran coc = Span fond te one ob open pena ura se eta. "cd dela shor eats pata are metal pee aici fo civil smgeens aoa ard ut ong ie ef orcs ernst evil sence rare rece to tt tik ca on ale chetncra, dar al sce he raraesacaror ico eae so upto ses pls gs. ene free {pron = pone ing ae Jak fap Prins etdnocne ee da cate ‘bac caf fun seve" ore wf aca, pots tenet Se lnc -tgscum, deca sia asia Se anette ‘cpl dis manual a bul se sl dea cao crx e canoe i. feeb com oun Aled Shi, able foc de pra rd Gren ce ne pe pi cape I cv, ean Cle Kala ok em et md nee sing Se el pl awe Duph ce a sit integral etl et ima logis de ssa, ete de preening, va pope ost, ape Teaches ain saga o mds peso. Fr {ttt wat snp seal. sg pipe ite gee (rasa es (Sih ewenare ue feos sev scooping bade, epic tt asm pena pesca globe ata poe det ‘ome sana” inp. 28).raeeaTA Cel deat doen: ceretrea fale socoumane met sup sc unt lapel por tetmlogce- ete prenupatevilareaunoe laren sanardicne, respec ‘iia cesium anor peat, dar mite pur aries Naa pe demoment eliveraea de ceape ce eur zu anemia acl Gira apse iter tency anth O rgoare yo tet ust a stale ‘na ie de ela, ca Ubu st asec cen costars erate {Ho as cunt mai problematic, uct tebue se runt suitor exigent Proccbrate, Relic scene, volume af an itegl sk doveeye tc Sisco seeotpurioe comune care opin. pe deo pas sclera cele Soctouman pe sx (etn fl actrees” ‘zat pare. suintl cleat forme de comutere savant” pe aah ware Stndaria ou mnsandarvat a procedurlor Siar sean rama snr Shute ia time scoumase mu Sune dete -asote™ ema pete clea Si de» contrat coms craterl ac" repli, oat, snares Instr, poe ot. metoee preenae i aceet mal aeap atm ou ae "op fate, ico de ace eon sposiie meanest, roi Os Bie cpl aan et cra ee, bie fs op personal der dar practi vecomand ce deste gran” Apa 22 ol open de tin meme perso pe ir rina ermal sch” ‘hor nprese separate ect de eee aconepu is soe a” ck (atin rect slim de ne” Se vine oe malin gtr eda france. special al Prange de ‘Sigh cuba cle ce etre codons re edit, pent fp {este isa oni de operates run anor car ontnome inn maa ‘de mtd. Mal recs, pra def arg x lara conan gaa = ‘hnnatprin punerea reiprecdinperpetveatexeor rete adevare i neoe Eno rman a pes ple romans de crt Ina ines prop {reventalelor ami pescnte cre arpa determina o refering abs tins on raaceeatacaror wa ct a, ab Jorma wna volume de a saber Sncnesce Partea | CHESTIONARUL FRANGOIS DE SINGLY Francois de Sing ate profesor ia Unverstatea Paris V~ Sorbona {rector al Cann 60 Sosloga FameINTRODUCERE Citrelor te dam onorul Jn piaa Panconulu, ci copi de nous ai it oprese pe wee Stori penn ale lina un foarte scurtchestionar V3 plac hamburgherit- da, nu?” ( ancheth care urmarete, probabil, sh iustreze un cus de Ged gis arate prin num rspunsurlrafrmative, ince masurs gnord pubic ssnacasle Dreocupar cu pevite la mute. Dar au acest aspect ne iterseaza et fp i, in umbra Marilor Airbay cae au condes Repohlca, copii descopera ci tries intro soeiette fn cave mat degra cfrele sur cele care orenears une cetenir i care servese dept argument boaetce ncomesabil elismul stipe s-a impas progesv in ile ecidenale (0 sepreventare exact tease one pal cu sjutort eifelor este 2 are sondajul su; leat prio are ubvicasa de ite care numara/masoara. Fesare discus conjnepanoplia sa de indivi smniiat a Ricarenepecier, rumerele teri sat, dm entra, peri anzacia. la aaatstor fap aco Tesabile™ sumem rugai sn pecan. Tnstiucle de sti staistice ss de sondare opine ay contri a extn deren crdine!inaevaral eveat al eifeor. fn Fanta, ina 60, socologia fa convert ea, cel pia in pare, la deca une cunoaseriempiice $1 Sstematie a reali Ta recutsul la date canitative ca miloeprvilegiat de hordare a fapelor sociale. in aceeaspeioada, au apirut in eva\imdnul Univeriar socilogiscursrle de metadolopie. Asin, capacttea de a ei! Jngelee s des produce cif exe considera una dinte competent indispen- sabile pentru Stemi in single sociale © aubta competenta ‘Aceasth carte ete sri cu imegia de ven in sprijinalacelora care Snags ancheta prin chestionar. Vom incepe cu o digresiune, cu ajutoruleieia vom sdescoper” cele cate crculd in socitsle democratic gi funotia lor soil, {sel not sb putem evita confuse cifrele descriptive si seleexpiative apical "Apo ta cestonarlu va invita i tei etape oncepereaanhetel: dfiaivea obietululstructura chestonarlu, cua rea indicarr,alegeteaesasionulu capil 2):~ sfabricarea”chestionaruli, eu ele dows pit ale sale: una pein ere sunt pose in evident activi Taptle) opine, so dou care cone indica- {ori detrminanjilor socialise rege ehetondris captlele 3318); “exploaare dtcloe codarea informatie, ivdtrea ctr beleloe ner cise, cererea de trata informatizaté a datls,snerpetaea lor redae- tate rportlu de'anchetd (capitol 5) “Aceas nije In praduceracifteloe .sociologice” se vea practi. Ea se adreseaza in primul rand persoanelr (staden in shine sociale, Irion in Sectoral sci, conductor a colectvitsior tertile resporsabii de studi Care Uebuie si conecapa si 8 fabrice” anche, iar apoiCelor cate, fh sb rere engi, drescs neleaga mai bine lpia un semenea demers. Vor Fevitate rafmamenele statistice qu se cere ac ic oa pregatire mater ed, in afara cau prcentlor | Penta a exposta¢ancheth, mexodo}nia tubeelor care incrucgea2a mat multe variable este sficient, in schimb, tpsniea unr repultbnie per formolarea interior sau entra citirea abelelorreuie inside orelecie permancnaasupra sent ‘atelor ate constute. Contingerile ehnive sh camttatve ru tree fn nc lun cuz 32 se autonomizeze sub prtexul expectant rigorilor metoologice toate etapele anche sunt simukanempirice i toretice CAPITOLUL 1 LA CE SERVESTE PRODUCEREA DE CIFRE? Nu toate ciffele vehiculate au aceeasivaloare i miei aceleasifuncti Teoreic, pute dsinge doud tipi de cife: descriptive” si expletive” Anche prin chestonar ~ aga cumo vom studi in pape undone ~serveste la prodicerea vnor date eave apart aces din urns categri, 1. Cifrele descriptive 1.4. Anumara rma categorie de cite descriptive le ince pe aelea care se vor eit mai ‘vavte eu putin. Gral depres athe are © deoscbith importants pene testinarea activities raperturiiog de puter din socetae Ese, speci ‘al recente popula, operated organza de stat, ate const Jina numdra pe locutort unl cite unl (sau, wa pets, din casa th cast, ait tin nevia de eanoasee, cit sda aevoia de pure. Nume wn al inseument Teese familiar franceilor: dima (sistem de masorareevalare a auerei Aiereloecunale de eeviivne), Com trifle de publiciate varia i une ‘de numirul de persoane ce urmavese uau say altul dire programele Je {sleviiune, audenig este masurars cu maximum de preciie prin insalares ‘nor aprate cre laegisieazé automat manipuldite buoapeoe tleviorl ‘Simplititeaeaprsi\ ifr deserve” ebuie 34 ne dea za fait ‘producers acestora,Difcallile apar in jurul problemelor de defini. Cali omer era in tanarie 1972 2.965.000, 280,00 sx a deraba 2.436.007 Primal aumtr pe care Iam preventat este farnizat de Agenia national pentru Tocurt de mune Al does este ovarian a primuly, aint pri coelagile limpse de variailesezomere, Al eles nur fot sii conform noxmeoe, ta restive le Boul retinal al muni. Vari ne avertzezi cin ‘hu doningel de a dispune de ile precise, obietival nu este usr de ais “hex sbunde mdsurda omajal. Defniie corespund wnor preocyparfers mu acum 38 coincida” (Marchand, 1991; a se vedea si Marchand $8 ‘Thelot, 1983). Exist salarig a cror actviate mo este permanent, asa cum exist persoane care lucreazt din end In ed cites ore su persoane eaten ‘unt angajate de mai mul vreme Acestepersoane mu devin gamer" dedt in Virttea definite (categorie ont comparable ev enumuile performative) ‘ate rebuie, name de ou, sexist. Cie descriptive mun intdesuna 0 Imediere, producerca lor este dependents de nomenclatr, de clasamenele eae ttebuie operate, de deze care tebue lute. In pofidaaparengelor,o desi rnumericd mu vorbesteniiodats doar prin ea inset, dps cum o demonstra si lungl deers inteprins de Michele Tribalat (1991) inainte de propane un spun la intrebarea Citi faneeri sunt de origine suing? 1.2. Asonda Cittetedescritive includ sie a dou categorie datele pubicate in rire in urma sonajeloc. Modelul de refering este avela al rerulatelor vous $i cst ca, preciziacontea73, pentru cd ea leptmetzh distributes lou toreansmete de conducere, desernarea ivingitoruli. Fapl ch instutele de onda aor atenie att de mare anchetlorpr-eectorale gi elo efetuate In esitea de a uete se expe prin aceea cin anchetele respective ce Ii pun In joc autortatea. Datel reuse apropie eit mai ul de reuse sin idrime naturala”, penrw a demonstra fiabiiatea instrument. [ncaa le ele, efieacitaté sondaeor este mai usor de veriiatdect in alte shat Inuebuinare socal ale sojeor de opnie speeuleaa pincpilvotlut universal, emblema a sociculor democratic. Sondajele pot f considerate 0 tehnologie socials avnd drept scop sa ne facd 33 eredmt ca poporu ae un ‘nda de pus”. pir at tape Patrick Champagne (1980). Asfel ncercnd 55 impund, call de tleveine Musique e ffeuon a pblicat relate nui sondaj sub tir fa echivoc: Prancel au youat tise au 01a, aria vot” 65% dinre frances ~ avorabll existent unut canal de telenicune de mic flee” (sonia) IPSOSIUGC). Cu alte cuits, racent ‘vor canal aS. Rezlatele sods st prezetate deep ,voea poporali™ In ehestun asupracArora, de fat, poporal este consulta fa, de pi, in SUA. intmpol.afaceri™ jodeesiorulu de euloare Clarence Thomas, a cut Poze era zdruniaat de Seuajn de hrwire sexual formula de Tosa {olabortoae Anita Hill, fainen verdict” Senatlu, cae teebula con. firme sau #2 itieme numizea fi Thomas Ia Caren suprem’, au fost pubste Sondaje care arian c& wmajontaea americanilor sunt Javorabill confers udecazoru™ (Le Monde, octombrie 1981) {ACE SERVESTE PRODUCEREA DE CIFRE? a 1.3. Producerea de ,cifre ms Logica aceasta, care confunds intensonatexprimarea uni vor cu opin, are ‘mat multe efecte, dite care wnul ete esenal din pant de vedere l prod Cerileifrlor importante din sceat perspetiva .democralica” sunt obinerea Si publica ifelr care deplgee, pe edt posi, $0 ‘Din anche treuie sf rerulte 0 majorite. Dear aceastd majorite va fave posi enunfulfanceri cred cf, franceri vor ea. Difeenfele existent Interiorul gropulut de persoane inerogae sunt putin subliniat, ele mu apar deci in plan secund, in curs comentarilu, Eseniall estes 8 deta ocd importan cares poath apres intr mat de artico! sau de coperta. Aste! pute ci pe ocoperts a revise! Marie-Caire onda) ta 81% dine fan Fei feplace sd muncearc ; au, im tl uni ariea dn Ele: proportie {de 86%, france sunt fri". “Acne o cif ese destul de mare pentru a crea impesia ch exist o Imajoritate. mlcarreatvd, exe floseh 0 tebnicd de lngrosare, practica $1 raid acolaga at un xempls in opinia dunneavousta, cata pe care meri le agteaptd de lawn ‘om polite sunt aemanaioare sau diferte de aele pe care easeap de ta ln director de inteprndere ?™ Acslada sau modalitile de a ingrove cite ‘hl fame Rigen) area 7 } 8 ideas 38 Maensaiere 26 2 nat te nt pn 5 ‘urea Expansion, octombrie 1991 In acest artical al sara economic L'Expansionsunt adunaterispunsrie -actaceleai" cu «Mat degra aeleasi" Mal depraba diferite" cu Total Giterte™.Acene cite sus parte ca caractere mai mar Intro euloarediferi{ai de ctrele inate. Tex usin actcaurmsoate + .0 majortate a race air sobliniar3 converge calailornecsare pena fom politi diector Ge meprindere”, a ill de pe copertsdemonsreaa cla sensu operant [Un PDG ldvector general de fneeprindere| a Elysee. France st de acord™ “Aces od de ulizae a microseopul statisti, Frecvent inti, are roll ru dea dezlui mi bine reaiate, ci de acteaimpresia unui concen, de 3 Produce @ fiene socal, aceea a unei majoritati absolute sau relative. la felebra sa conferings dela Novoit din 1971, ,Opinia publick nu exist” publica in Questions de sociolopie (1990), Pitre Boutdiew analizeaa cele Het postlate cate stat Ia bara sndsjeor~ orci poate ave o opinie oat ‘opinile sunt cehvalente,inzebaiepuse i! au fost. Publearea permanent se procentaje (63% din fancezi sunt de pire e8)creaitea2a © opera, neti 9 polis, Prin aunarearispunsiiorperscanelorinerogite 4 tine scama de ponsia lor socal, este cieath convingrea cd txt inevin scale ie in epals urd, Opnia publics, winsumare pur aiid de opin Inividuate” este iurie cate are rola de 3 simula fptal ot staren opine law moment dat exe um st de forte, de ensun. Pisin Sspar acest lupe Simbotie, inpunin!inaginea chur consensus (cw leit mare procent"). sondajul este un instrument de actune politic (a se vedew 8 Francois Xavier Schueyer, 1991, “Attudinea fd de aceasth pracere 4 une opin majoritare repress clement care dferentias cel mat mul achetasoctolgcl prin chestonar de Sondajl de opine. Categorie, 0 achetssociologes a coi sh produc cifra cae si vorbeased de a site, ci urmarest inate de wate sexpliceo aetiate ‘ao opinie, dezvalind factor care o influent 2. Cifrele explicative 2.1. Rolul statistic Lucrrea Despre sinuciere a ui Emile Durem (1897) este considera a fondatoare a ajonamenul sociologi care se spring pe date stastice. Dash snucierea este un act individ, rata sinucierilor (aed momrl de siacier din cadrl unu grup raportt la aumdeul pesoanelo aelu grup) este un fap octal are poate f exp prin cauze sociale. Static ~ in cau de fa ea 8 siniciderilor ~ este 0 tehnedprivilegith pentru punerea in evidewa aut a faptelor sociale, ct gia factorlr cae le determing. Chiat dach in realitate socials indvidala sutinsocabil, in plan subietvdisoierea poate Fealizaa cu gjutoral nor ari de mefodd.. Atel, exstdcurene de pine fare ne Dmping, co intestate nega, fancied timpurt de fr, wall A CE SERVESTE PRODUCEREA DE CIPRE? Pa ctuttri, de exempl, alata sinucidere, una ao natalitate mai mal sa ‘moi putin idiot Evident, acstea unt apt sociale La prima vedere, ele par Inseparable de fomelepe care Dmbvac im carrie particalre. Dar satis re farizeard modalitatea de a le iol ‘Oda operat czas separate a fapelr sociale, ete de ajuns sh adopt 0 rmetoddcorespunzitoare,aceea a varailorconcomiteme, per ale cunoase Caurele. Petru Emile Durkheim, sincideea este inlesnith cu precidere de 0 Slab iegrreainvidlu nt-an prop domestie. De aceea, probabilities ca Invi easatori cu copi s¥ se sinuida ese mai mica deci in cazlceiba larlor. Mai precs,varagia fate de sincere in interiorul grupurior die eat in funepie de siuatia fala a membilor ara e8, pentru arta. fapfl dea fi edxitori exe o piedicd in caleasineidri, in timp ce penta Ferme efstoria jaca acelay tol mumal daca este asociath cu prezena opi 2.2, Obiectivarea In Le Meter de socioloque (1968), Pert Boudica, Jean-Claude Chamborédon s! Jean-Claude Passeron numese biectivare un demers care respects Tega fundamentals si Esme Durkbeim: Faptle sociletrebule trtate ca crur”- Eouny gest inels,intvcit dutoeul lurae Régles de la méthode Sociolosigue precizara in preajaeclel de-a doua edit (1901) c3 a trata {fapiele ca lcrar inseam a psa fod de ele 0 arumitdaitudine mental, Tneanvn a incepestudierea lor pled dela princi du omni despre le Paruncdnd In lumea social, sociologal rebuie fe consent a pa trunde in necunorcat”. Proce ate, el poate s escapee years ent” fare produce huea social, ead lnaccesiils consi indviilor obit (Cag pshanaliz, aceasia toc Socologica presupune e@ actor sociali mu ‘unose eae obiectve” ale condi or. Ei po pune vate neve, ociologu tebule s8opteze penta oa sursdeinformace ondua nor indivi care vorbesaint-un fl, pet ator soca ebiseu in focal lor. rele st renuge a prenaini, a expliailepreconcepute ale enomenelor Siu ebuie sa ezite si astupeurecil, pen a rezisia emai de ain Considerare reprezenaile pe cate | le fraiear4 indivzi despre el isi ‘Sarena sa este aceea dea descoperi din exterior” ce arume i determi pe actor actoneze, mal seama in meio social”, cae ate la Durkheim Un Seas mai larg decit acela de poaiissocala: mediul desemeazd totaiatea factor social eate determing comportamentl Regula eu pivire la wa tata fapele sociale ca lurur se refed a aceash ‘exigens de au interpreta lumea Social din icerir. pe baza Vziu subie tive a iecdrva, 2 sentimenteoe", a vaorlor care it sua prop. In prima6 comesrioNanu tap a analiel, ebule, dec, sf consderdim fenomenele sociale th sine, Setagate de subiecit constien care gi le repreins: trebuie 38 Te stadiem din afar ca pe mite lucrun exterioare” (idem). Citee, nul dae miloacele Prvlegiate de obinere a acestel detain”, dizolva prin insmare diferenele Individual, considerate ea scundare, 4 tia decd regula statistic, ‘maroe” al acjunifateror determina “Analiza sociologca a uno comportamentepercepute ca walegei ustreacd foarte bin procedura obiecivi cae permite ca ucrurlesd fle vue afl” (Durkbeim, Pref a prima edie, 1895). ‘De exerpl, atu cind vt hibat yo femele se indeigostesc,e le expick aceasta aactiereeprocs prin calle parenerulu, fe, dimpotva, mirursese £2 u sla ic et prea bine cum sa intplat (a fost draposte la prima vedere, tun coup de oudre wn dele). lte-o prima far, socolopal va ascula ma put Alscursurl oe admirative sau surpringe: in schimb va cet informa despre Carictersivile sociale ale celor doi: nivel diplome, orignea social, po {esa locul de nine. Prin intermedia acestor .acte de Wentate social, el ‘a pute injelege win exterioe” formarea cupluui Si va putea asa bara ‘siti Dragos, eae cieulaja este eplementaia ai ales prin orl de apa socal cultural dent de Barba femei: 1 din otal femeiior alte pe pori socio profesional supereae, 21% dia coal femeilor cate ‘exerci presi imermediare, 30% din wall funcionarelor, 64% dine mun ‘itoree califeae #1 79% dintre muneitoarele necalieat tese cu simplt ‘mupeior Boron si Héran, 1987 ¢1 1988). In societal contemporane, nd © fsevole de citi aranjat, nici deconstina explicit a un schimb de capita ine indivi, penta caondinea social sh nue ulburas Indie suncaneajag in iere de seibiitate matrimonials (care pot fi delmitate prin leurle de Ini a partenerilon i ispun de repee, de eategori de percep eae init impict a err soclale (gust si dezgustr) desl de puternice pentru ca petechile fe constiite grosso modo din doua vali sociale echivalem. ‘Un al doilea exemplu de alegere. Viol psi © gandese adesea la pre umele pe care vor da coil for, modell Sabi preaumelui de ctr a "asd loeul uni mal mare grad de erate pentru at imam. Aceas alegre Powe 1 oblectivath prin inrucigareastatsicd a prenumelut eu anul nase Eoplulu gi cu medial social al prin. Prenumee a, in majortatea ca flor un lela de vit (Besnard fi Desplangues, 1986). La incepat, tus cind teste flonit in famille de cadre mai mut deci in alte fami, preaumele este poner"; el devine api ,conformist". ba chiar -hiperconformist, cand ‘Majriatesprnior,iiferen de medi, i adopts; incele din umd, eh ete ‘Memodat™Valoazeadstincuvaaprenumeliseae progresiv, oda cu creste- fea nomaruli aeelora care il pours. Putin at $line mame din extegoria {LACE SERVESTE FRODUCEREA bE CIFRE? ” ‘adrelor vor rsa t-impopofoneze ual dine copi cu un prenume cae era ‘in vops in generate atericare In medi populare ei ast acest tp de pre= ‘ume si doarmi, petra ca. ate, sh dobindeased prospetime socials $8 devin din nou un cemn al distinc, 2.8. Obiectivare gi obiectivitate Obiectvarea se deosebeste de obtctivitate, chiar duct in Régles de la méthode sociologgue exist eateva expres care pot sugera conuzin aga cum este, de Pil, frara «stint, pena af obiectia |.) Obiectivaren mu consi in a ‘onsru prinanchetd cea ma exact imagine a eal cu puting Am vat ici mca cifa descrip, adesea comprat co fotografi, ou pou realiza aceasta, dat ind irl dtl. lneleast In acest fel, objectvitatea ext Imposibil de atts, din Jous motive: reall et inepuzail in poate fi descr ecit prin intermediul categorior de pereepie. Texul lui Georges Perec, Tenttiv deinventriere a aimentlorUichide solide pe care le-am inhi jn eursul anata 1974", este relevant pena aceasta neputig. S3ccim ‘ma di citevaparageate din exer desi lt Perse 0 chica cu cascaal, cit sandvigr ale ew bred i jambon, se tan u une sou, o tart cu eda de ac, un art stro ean ‘tur coumine tel ( pci cu mere, patra ate, o tar cal, rece tne Tai, gate ate ct pore, © rit eu pete Tain. oar cu lili, o trl cu mere seu mich dou tel [Nout visi Bordeaux, un Bordeaux rose, un vn de Lamaele din “6, uci vinur de Sait-Emition, an vin Saint Emilion din “6, apt scl Oo (Chiteau-LaPeitgrie "70, uns de Chitea-Canon "29: nel Chea Negi un Latin DePaher, un Lalande-De-Pomerol din 67, un via de Médoc dn ‘of, jase Margoos din 62, un Margaux dia "68, una di 89, un Sain Esgphe 4in“61, un SairJlien di 89" Invemarul de mai sus ne spune prea puja despre e a mneat Georges Perec in 1974. Un nuriionst sar afta in mare difcliate incercind st fle ac limenaia ui a (ost esulibrad, cei mu se cunose nei cantile ingurpitate, ‘ick combina in care alimentcle au fst cosumate.Aceasth nga enomerate ‘Seamind co ani de fin in cae red lai Georges Pere este copins in 1 Replied, Le Sei Paris, 198teva fur de mancare si citeva burl lcooic. Ea ait in mick mises ce Sue & tncae autor, dezvalund ma molt categorie indigene prin care ct ‘esemneard produce pe ate le-a eonsuma,catepor inpiate, ta majonitatea ‘azure ai stele de menu al restauranelo, iar nu dno buctre fail, 2.4. Explicitarea erctul pe cate nl promite Perec este, oar posibil fk st se precizee fa ce serveseinventrul? Dorey autorul 4 ofere un documented privet ‘meni ales Ia restaurant de un hiratnecastorc? Sau apreciezeechlbral alimenstie! un srioe? Natura eformatilr se varazs in funcie de obie {ele pe care ie propunem. A declara ed note tot cee ce mandi (au cee ce ver) este oiuzie in capearaeAeia poate si cad orice observator ohignut ‘aren exe consent de eatepoil pe cae le ulizeaza si de nteresele pe care Te vieasa. Socilogu treble din contr, s&explictere eit ma bine moulin cate consruiese dal, fark stabs pretenia de af) gobiectiv”. Ceea ce face ca un materiale fe oles” (Ja sesulsoiclgi) ese gradu rieat de ‘explicate acter pein cae este surprins elu ‘rin urmare, once arched ae vier inevitable. Un chesionar mu desrie icioath in mod exhaustiv 0 pritie, lat atu clad aboedeazs prea ngur0s ‘cea activate, dele vor freprupae,recodate, pniry a evita dispersia gia face posbia analiza static, Real a care mite ohiectl anche ee supus |a patra transforma principale, care constiuieetapele cere delimitaea ‘operat prin definivea obietuul seectare clementelor considerate perinent ‘Sonera la mod de formulate a itrebsrlor; tires informatio cules, ‘ealzath pin aciviatea de coda sl revodare:lectora une prt di ansamblal Abaco. Ancbeta este un joe” indelngat de construe. ‘Objctiviatea (in sesul comun) ra eprezina pena sociolog un deal, acheta in chestonar wewvdnd functia de a desrie comportamentul aeorlor social ‘ie mab aminanit cu pug fn termeni fos Pietee Bourdieu 9 Jean-Claude Passeron a prope expe ce fac acto prin cea ce Sunt ei iar mu.cea spun e despre ceva ce fac. Anchetatrebuie eh srpringa Weniatea socials & ‘beso indiviai cu preciere origina lor socal, pont lor socal, diploma, ‘Siuaja familial pentra a sail un rapor de cauzaliate ine o practics ‘tia medi social (in sensu! larg, propus de Durkheim, al terme. Frangois Heran (1988) 2 sobliniatparadoxal abictviit= «un fenomen social se rapune ou att mai bine obieetivani cu edt este deja obietivat I ‘medial social”. De exempl, este mai wor de obieetivateapitalul cultural, init gcolaek nd taereinats cu vecunoaserea sa explicit decit capital ‘exe, valdataproape exch prin jeed{! comune. Sociologia reuese st {A CE SERVESTE PRODUCEREA DE CIPRE? = suprindt din exterior contutele, atin, disporiile. ane cAnd acess fae object une reglemente instiuponle pealabile- ASfel, dreptl, care Stablste-progur In continua social, ereeasddeniveli brat, sap ee inpantle prea aluneoase i scweste pe statistician i demograf de obligato dea justifica arbitraral”- Da in conde contemporare, im care grantee ‘se estompeazi - ca in cazl inti pe pia munci sau in via conjugal $n are formele instiute tn societatea eats de institu jp pier evident, bietvarea mu mai ese att de ujoard. Socilogi sunt tnt abandonere faceasth postra cobictvn",estinind fect este procedew demadat care 1 mai corespundelumit mere, fe cgi de af defn propria sate de ct Inime ebuielasaa in seama aetoioe ini Extnderea inviibllui a informalut in societile contemporane, ait in regs normeloe, ct iin cela al praguior, al trecerilo, ace mai complexé munca de delimitare biecututanchetei (capitol 2) ya indivi aterogati(eaptoel 3) 2.8. Alege ‘Avind ca obiectv producerea ual cuncasteisnifice,anchela prin chestionar te situeaz la un nivel exclusivempiic. Ea angaeard un punct de vedere Teoreie,o vizine aspra luni potrvit cAria social exe soialmente deter minat (un fap seca est determina de alte fap sociale) wieiunea mancit in cadrlsingelor sci ae teortcen i metedolog te poate face si credem ci metodele sunt independeme In aport cu optunie teotetice. Ese fal. lterive, orci de bre, mane da devs putin lami tuprvite a factor car determing practice chiar dac uel sunt ite fel) {a indul or, tabelelesatsticene aut in mica masues st incegem proesele Tnvrvial epezit un isrrent privtegat penta inlegereacomportamescor (idemiticarea moxvailor, a seopuior ete, in imp ce ehestionaUl este 0 Imetoda excelent pentru explicarea conde identfeareafactorilor dete mminan), Exist o eespondera inte universul metoelor universal soe Togilor terete in Fortune et inforune dela ferme marige de Sng, 190), sont calculate static avanaele, din prspectiva randamenull profesional sl dipomes, pe ‘are birbai le obtin 0 dats eu intraea in via conjogla i parental. I Imervivrleluate uno barb, rarer apare contin c8 nivel resi! lor pfs depe ce ratra tnejmena ia Asx fa te ‘ervAluic numa pe clea, sodivecs, achiev in date sais. In Schinb, procesele complese prin care faprl de afi itepratInt-am grup conjugal $i familial acjioneaa azupea vie profesonae + acestor barb. vor fal bine surprise prin stervirsaprofundate, motodel adecvateNu se pune, agaar, problema st jerarizim teil g metodele, Este de ort ca, nance dea ansa un tip de anchetd 52 sim cae i sunt obectivele Uilzkm chestonaral in cazol in care trebuie identifieateefecteleanumitor factor’ social, Din poresl notre de vedere, cris alegeri corecte este ‘oerena inte cele dou veer, al viii tenetice (ai preeismetateoretice) {lal metodei de colegee a datlor. De exempla, i La Trame corjugale (1992), dean Claude Kaufmann a respestat acest eri, ecurpn la nterviv penis 4 Ingelege, din ful cum este administatdlenjevia, negocieile dine soi. strategie lor de eviareaconflictelo,transmiterea de Ia 0 genera Ia ala 3 Sensibility ft de ordine gi curdenie. 2.6. Rezistenta in fata citrelor explicative Studind comportamenele device, Howard S. Becker (1963) estimates in ‘adel stinclor sociale coexist doud modut de a abordsfenomeele sociale ‘oncepia xexpicatva” i coneepininteractionist, a atl susinatoreste- Cea Aina wdefnestedevianta ca transgresare @ wre! nonme aceptace de comun ‘cond Ea olet opotcoraclenstitepersoanelor care laa normale cautt In personalateaacestorag1 tn condi lor de ja factor care ar putea ‘explica abaterea”. Soeiologul american cried acest od de gandire $i de Sctune, reprosindss fp de a presupune od aceia care au transgresat 0 norma conse o caegori omogend intrucdt au comis celal act deviant Potrivit opine Ii Becker, sociologul webuie 34 manifest iceres .mu aide ni caracteritcile personales sociale ale devia, ct penta proces ln curs clruia aces ang 8 fle considera srdnt be raport cu grapul gt Denira reactor la acest mod dea ft deca Rezistenja in fata cifrelorcorespunde opivnlinteactonste a autor ‘care consider ck ancheta prin chestionar ete inadevall i aport cv ua puact {ae vedere interctonst. Dar en raza in acta timp 90 ip de ielegere ' cemersuluiexpicatv, Faptl de 4-4 aborda pe indivi care destaoata 0 Dratcd social oareare in uncie de ienitaes 9 de actor lor socal, de forma gi gradl lor de integrate ineeamnd a ala cape geategorie om gent", Nimic nu ne oprese ca, plecdnd de lao arali exlcaia,s4propunem ‘tpolopie a inviaor perry un act aparen asemfaaior. Ese exact ceea ce face Emule Dutkheim aunch cid dating ine sinuciderea egoisa(consecings oni slabe interin) #sinueidereaanomicd (consecingd a une defiienje de rerlemenate). In aaliza enttariva, eterogentatca uae! grup de gpraciani” poate pus fa lumind In fone de alte dimensuni ale activi avute in Vesere sau ale ecutlu indivizlor. Asa, de pid, in Lorelle spéculative, {A CE SERVESTE PRODUICEREA DE CIFRE? a” Pierre-Michel Menger (1986) operes28o ditinete in sin publica care asst la concertele formasei Ensemble Inter-Contemporain. in fancie de Jmensiatea practic. Compara profilurilescestorgrapur, el descopertc& factor are au cea mai mare ifloengl in tecerea eventual de Ia novciat (primal concert) la asiuiate (reventarea regulats 4 EIC) sont, in special, fap de a aves o prepstire muzica anteriard 9 fapul dea st sh cin lan instrument. Un alt exemplu pentru sintelege isiiacsStore in content Actual, Michel Bozon (1992) sting inte copurle eae wincep prin a 2e ‘easdton” $i cele care in cele din wrma au cision” Casttorin neste sumatd in acelaj mod easstora deca este ul mai mult am ri de recere are pune in scend tro manerformaliat, rancid a fai de oriine a nou! cuplu” (eu logode, csitore religions, clsStore in locates prin lor fete, anche, peste cincizei de pesoare Ia petreere) decitcirkora Indeed, cae este mai malt eups a uni proces de Ourt. Criteria coabitri Premaitale (cu durata de cel pujin un an) se dovedexte pertinent petra a Aistinge uzanee i senul castors (Object impotrva nbiecuvari, enunits de Howard, Becker, na este fonda. Anal satis poate autri2a-tatamente” care pun in evident aproprierea dierent a une pact, une asta eh a ne! poi fociale. Ea arti de pls, cd munetori barb (dela 40 la $9 de ai) ru a ‘ii aceeas! store profesionls i aceeai vais personal aestea vrind In functie de dscendenja familial, defini prin potia social ats, por file celor do buns veal dplomel mained (de Singly i Tele, 1986). 2.7, Comportamente gi justiticéri Obicctivare socolgied 5 sttitcd ade in prim-plan interveniafatoritor social care au pot fi seszati de cate indivi bigmaii. Aceasta perspectiva ‘eoretid $i metodologica est mai ula prtr inelegerea ezuiante complexe a consringeilor softale sia stategior, conten sau nu ale inivizior, ec pentru analiza proceselor in curs justifiarlor date de actor social Social cupind si reprezenle, si manifesta discursive. Acestea ue bie inluse in analiza Scciologicd. Procedura de obietvare este afecat de fap de af fost iat in Despre sinucidere,deoarece specificiaea aeese. practic tinifce const in aceea cd auorizear, din principix, mai mult decat ent alte acivitap, exclderea medierlorsimbolice prin care aetioneaz4 con Sringeri sociale. Aceash cere" .pracicanjilor™ fst presi interpreta, (rezinduse ed este posbil ca lnliuniul™. peau a feluatermenul fost de nile Durkheim le dedans, simu fe wat in considerate