Tipuri de celule epiteliale

Pe parcursul diferentierii,ele capata o serie de caracteristici

morfologice in raport cu functia pe care o au.
Exista mai multe tipuri de celule epiteliale:
A.Celule epiteliale specializate pentru transport
B.Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretie
C.Celule epiteliale cu proprieteti contractile

A.Celule specializate pentru transport

Exemplu: ioni,molecule mici,macromolecule
1.Exista celule specializate in transportul de ioni.Au un rol
important in mentinerea homeostaziei organismului.
Activitatea de transport e realizata de protein de transport
transmembranare care au rol de pompe ionice.Aceste protein au
activitate ATP-azica.Un rol aparte il are pompa Na/K. Aceasta este
o enzima marker pentru domeniul latero-bazala al celului
epiteliale.
Luam ca exemplu celule ce intra in alcauirea epiteliului din
TCP(epiteliu unistratificat)
-La MO observam celule cubice,dar usor columnare,aspect corelat
cu intensitatea activitatii desfasurare la nivelul celulwu,au nucleul
rotund,situat central.Aceste celule au o citoplasma intens
acidofila,specializari la nivelul polului apical(margine in
perie),aspect striat al citoplasmei de la nivelul polului bazal.Toata
aceste elemente vor avea influenta asupra activitatii acestei
celule.

-La ME:la nivelul polului apical apar numerosi microvilli,cu rol de a

creste suprafata apicala de 20 ori. La nivelul polului bazal apar
niste invanginari ale membrane bazale spre citoplasma . Acestea
sunt numeroase si adanci, dar NU sunt insotite de lamina bazala.
Au rol de a mari suprafata membranara active pentru pompa de
Na/K. Prin aceste invanginari se realizeaza o compartimentalizare
citoplasmatica.In domeniul bazar apar mitocondrii alungite si
creste nr acestora, fiind responsabile de acidofilia sporita a
citoplasmei observata la MO., iar invanginarile determina si
aspectul striat al citoplasmei bazale.Intre celule adiacente in zona
apicala a membrane laterale exista jonctiune stranse la nivelul
carora nr de fuzionari ale proteinelor transmembranare este
mic(ale claudinelor si ocludinelor), jonctiunile fiind moderat
permeabile pentru ioni si H2O. Sub aceste jonctiuni
stranse,membranele laterale formeaza interdigitatii cu
membranele adiacente si deimiteaza intre celule spatial
intercellular.
Prezenta Na/k ATP-azei are rol important in realizarea
procesului de reabsorbtie a apei si solutiilor din lumenul
tubului.Nefrocitul proximal intervine in reabsorbtia a aproximativ
65% din filtratul glomerular este absorbit.
Procesele de transport pot fii realizate: transcelular(molecula
traverseaza celula) si paracelular(spatial intercellular datorita
jonctiunilor moderat permeabile). Unele molecule folosesc ambele
mecanisme de transport,dar predomina unul:Na transcelular, iar
H20 paracelular.
Pompa Na/K de la nivelul domeniului latero-bazal asigura un
transport active primar pentru Na si K. Ea va mentine permanent
o concentratie scazuta a Na in celula , de 10 ori mai mica decat
concentratia din LEC. Concentratia Na in celula:12 mEq/l,iar in
filtratul glomerular:140mEq/litru.Totodata prin raportul de 3/2, ea
va contribui la pastrarea negativitatii la nivelul fetei citplasmatice

a membrane bazale, pompa creend si mentinand un grandient

ELECTROCHIMIC.
Difuziunea de Na din filtratul glomerular se realizeaza si prin
canalele de Na din poul apical,fie prin proteinele
transportoare(difuziune facilitate).Difuziunea facilitate e
importanta deoarece asigura un transport active secundar(cotransport) pentru alte molecule din filtratul glomerular,care dupa
sensul de deplasare al moleculelor poate fi simport sau
antiport(simport cu glucoza sau aminoacizi-este foarte eficienta
deoarece se absoarbe cea mai mare parte din glucoza si
aminoacizi din filtrat, antiport cu H+,deci acidifiera urinei.)Difuzia
are loc in sensul grandientului.Referitor la SGLT, el are o eficienta
foarte mare,deoarece toata glucoza din urina primara este
transportata, in urina primara nemaiexistand glucoza.Atat
transportul simport, cat sic el antiport se desfasoara in domeniul
apical.
Transportul de Na si activitatea pompei Na/K afecteaza si
absorbtia de apa,deoarece odata cu transportul ionilor din
lumenul tubului in spatial intracellular,se creeaza un grandiend de
CONCENTRATIE (la nivelul filtratului concentratia de electroliti
scade, ceea ce determina ca centratia electrolitilor din celula sa
creasca), ce va antrena deplasarea apei in sensul
grandientului(din tub in celula). Apa se deplaseaza predominat
paracelular, dar in mici cantitati si transcelular, cu ajutorul unor
protein transmembranare, ce apartin familiei aquaporinelor(aqp1)
care exista in AMBELE DOMENII.
In momentul in care Na/diverse alte molecule ajung in spatial
interstitial, prin process PASIV ajung in capilarele peritubulare(=
PROCES DE REABSORBTIE LA NIVEL RENAL).
Aceste celule epiteliale care transporta ionii actioneaza ca o
bariera activa, ele avand rolul de a controla concentratia de apa si

ioni(solviti), asigurand deplasarea de apa.Concentreaza unele

medii(cand este necesar).
Sensul de deplasare(fluxul ionic) realizeaza 2 procese
distincte:
ABSORBTIE. Atunci cand fluxul ionilor se face dinspre
polul apical spre cel bazal. Acest process este o recuperare
.Exemplu: nefocitul proximal, celulele epiteliale care captusesc
intestinal subtire,gros, celulele epiteliale ce captusesc vezica
biliara(concentrand bila in perioadele interdigestive prin absorbtia
de sodium si apa), celulele care formeaza ductile striate de la
nivelul glandelor exocrine,tubi proximali,tubi distali.
SECRETIE. Atunci cand fluxl ionilor este dinspre polul
bazal spre cel apical.Celula preia si elimina la polul
apical.Exemplu: celulele ce intra in structura plexurilor
coroide(=invaginari ale piei mater la nivelul ventriculilor cerebralu
,de unde se elaboreaza LCR) procesele ciliare de la nivelul
corpului ciliar al globului ocular(formeaza umoarea apoasa), la
nivelul glandelor suporipare,unde produsul de secretie este mai
putin unul de sinteaza si mai mult un transsudat.

B.Celule specializate pentru sinteza si secretie

Din punct de vedere functional,ele pot fi
Exocrine
Endocrine
Paracrine:in lichide institial( LI)
Ele pot sintetiza mai multe tipuri de
molecule(protein,glicoproteine,amine si peptide mici,lipide)

1.Celule epiteliale specializate in sinteza si secretia de

protein(exocrine sau endocrine)
Rolul proteinelor sintetizate:
-enzime digestive-celule serioase
-proteine plasmaticehepatocitul:albumin,globuline,fibrinogen
-hormoni:PTH( CELULE PRINCIPALE ale paratiroidei
In functie de ce se intampla dupa sinteza:
-Unele epitelii au o secretie continua .Pe masura ce se
sintetizeaza se si elimina produsul. Nu prezinta granukle de
secretie.Nu avem acumulare temporara de
secretii.EXEMPLU:hepatocitul
-Unele epitelii au o secretie intermitenta.prodsul stocat
temporar la nivelul citoplasmei.Avem granule de secretie.
EXEMPLU: celulele epiteliale din acinul pancreatic
Celulele din acinul pancreatic:
La MO:forma piramidala,nucleu rotund deplasat spre
polul bazal, elemenul care ne orienteaza imediat este
polaritatea TINCTORIALA, citoplasma bazofila la polul bazal si
acidofila la polul apical.Aceasta proprietate se datoreaza
activitatii diferite a celor 2 poli.
La ME:distributia organitelor(care determina polaritatea
tinctoriala:
-RER subnuclear
-printre canaliculele RER: mitocondrii
-Golgi supranuclear

-in zona apicala exista granule de secretie,ele fiind

delimitate de endomembrane cu marimi diferite
Celula din acinul pancreatic parcurge mai multe etape
numite ciclul secretor sau cliclul lui Palade.Acesta a fost
descries pentru prima data la nivelul celulelor acinare
pancreatice.
Procesul incepe cu asimilareaa aminoacizilor din
circulatie. Celula poate sintetiza proteine numai pe baza
aminoacizilor preluati din mediul intern. In acest process de
preluare intervin proteine transmembranare din domeniul
latero-bazal, activitatea acestora este dependent de ATP.Deci
este un transport active.
Odata asimilati, aminoacizii sunt inlantuiti,deci are loc
sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomilor De pe fata
citoplasmatica a RER. Moleculele proteice sintetizate vor
patrunde in lumenul RE unde va avea loc segregarea
(inlaturarea moleculei semnal).
Transportul de la reticulul endoplasmic la fata convexa
a cisternelor golgiene se face cu ajutorul microveziculelor de
transport ce iau nastere prin inmugurire din cisternele
reticulului endoplasmic..
Microveziculele se deplaseaza spre cisternele proximale
ale aparatul golgi. In lumenul cisternelor golgiene,lantul
poliptidic sufera modificari posttraducere Se definitiveaza
sinteza, iar produsul e incorporate in macrovezicule.
Formarea granulelor de secretie. Granulele de secretie
sau zymogen sunt macroveziculele formate prin inmugurirea
cisternelor distale ale aparatului.Golgi.
Granulele de zymogen contin un amestec de enzime
active(lipase) si enzyme inactive(proenzime-proteaze)

Asadar etapele ciclului

-Asimilarea aminoacizilor
-Sinteza lantului polipeptidic
-Segregarea
-Acumularea in aparatul golgi
-Formarea granulelor de secretie
-Transportul granulelor de secretie

Deplasarea granulelor d secretie la polul apical este un

traport dependent energetic se realizat cu ajutorul
elementelor de citoschelet:microtubule si microfilamente.Pe
masura ce granulele de secretie se aproprie de polul apical,
continutul lor devine din ce in ce mai electronodens,deci se
concentreaza.Procesul se incheie prin eliminarea produsului
e secretie prin exocitoza,process ce este precedat de
fruzionarea membranelor plasmatice apicale de
membranele granulelor.

2.Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia

de glicoproteine
Aceste celule pot fi exocrine sau endocrine.
Celule exocrine:
-Celule mucosae
-Celula caliciforma
-Epitelii de suprafata(ep gastric)
-Acini mucosi

Celule endocrine
-Celule din adenohipofiza(TSH,GN)

Particularitati structural:
La MO: Celula caliciforma: cilindricasufera modificari de
forma,ep intestinal,respirator,conjutival.Aceasta celula are
rol de glanda.Are forma de caliciu(cupa): pol apical LATIT pol
bazal EFILAT, nucleu rotund sau oval in polul bazal.
Citoplasma apicala palida, cu aspect vacuolar : granule de
mucina(vizualizate cu PAS)
La ME: RER subnuclear,mitocondrii associate cu
canaliculele RER, complex Golgi supranuclear, granule de
secretie apical(destind zona apicala-forma de calice). Rar
microvilli apicali, care sunt implicate in procese de secretie si
nu in procese de absorbtie.Polul apical este palid, vacuolar,
iar cel bazal este bazofil
Celula caliciforma este localizata intraepithelial.
Etapele de sinteza sunt acceleasi, dar deoarece se
secreta glicoproteine,pe langa aminoacizii, vor fi assimilate
si molecule de monozaharide.
Ciclu:
-Preluarea aminoacizolor si a
monozaharidelor
-RER:Sinteza proteia si initierea glicozilarii
-Complexul Golgi:terminarea glicozilarii si
sulfatarea

-Acumularea de granule de secretie

-Exocitarea
Fuzionarea membranelor granulelor de secretie cu
membrane plasmatica apicala determina rearanjari ale
moleculelor care determina o crestere a permeabilitatii
pentru apa. Apa din mediul extracelular patrunde in granula
de secretie,hidrateaza mucinele si se formeaza MUCUS.
Sintetizeaza mucine si secreta mucus.

3.Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia

de amine si poliptide mici

Pot fi celule endocrine si celule paracrine.

Pe langa peptide mici, ele stocheaza in granule de
secretie si amine. Aminele au rol important in reglarea
activitatii vasculare si in procesele inflamatorii.
Aceste amine fie snt preluate ca atare din circulatie si
depozitati la nivelul granulelor secretorii , fie sunt sintetizate
de catre celula. Celula preia precursorii aminelor(aminoacizi)
pe care ii decarboxileaza si ii transporta in amine.
Pornind de la faptul ca unele celule au proprietatea de a
prelua din circulatie precursori ai aminelor, ele au fost
denumite si celule APUD( Amine precursor uptake and
decarboxylation),decsi acesta fnctie nu au toate celulele ce
secreta amine.
Au fost descrise 40 tipuri de celule APUD in functie de
produsul de secretie, cu o distributie extrem de larga fiind

practice intalnite la niveul tuturor aparatelor si sistemelor,

mai PUTIN in SISTEMUL NERVOS , acolo unde insa exista un
echivalent. Sunt localizate intraepithelial si apar fie izolat fie
in grupuri de cateva celule .Initial au fost descrise in tubul
digestive si urinar.
Identificare:
La MO:citoplasma slab bazofila(coloratie HE).Coloratie
HE nu ne asigura ca celula la care ne uitam este una
APUD,dar folosim metode citochimice si imunocitochimice.
-Imunocitochimie(metoda cea mai folosita actual).
Folosim
-anticorpi monoclonali pentru un anumit
polipeptid pe care il produce
- marker celulari: se dozeaza in
sange.Markerii pot fi: NSE(enolaza neuronala
specifica)- isomer al unei enzime implicate in
glicoliza si cromogranine sau
secretogranine(protein prezente in granulele de
secretie, mentin produsul sintetizat in granule.
-hibridizare in situ. Celulele sunt identificate
dupa continutul de ARNmesager.
-Metode citochimice:
-precipitare cu saruri de argint, precipitat negru.
Celulele APUD pot fi: argentafine(continutul granulelor
reduce direct Argintul) si arginofile(necesita pentru
reducere administrarea unui agent reducator extern.
-oxidare cu K2Cr2O7(Bicromat de
potasiu).Continutul granulelor de secretie se oxideaza si
necesita prezenta unui agent oxidant se oxideaza si

polimerizeaza si precipita sub forma unui compus de

culoare bruna,maro. Celulele care se evidentiaza cu
bicromat de potasiu se numesc celule cromafile. Sunt
enterocromafine la nivelul tubului digestive.

Celulele APUD sunt bazofile,dar usor palide.

ME demonstreaza existent a 2 tipuri de celule
APUD
-de tip deschis
- de tip inchis
Celula APUD de tip deschis:polul bazal e in
contact cy MB,iar cel apical atinge suprafata
epiteliului,vine in contact direct cu compartimentul
extracellular, prezinta specializari apicale cu rol de
receptori (CILI sezonriali)
Celula APUD de tip inchis:polul bazal are raport
cu MB,ar celula nu mai cmunica cu o cavitate,fiind
acoperita de o alta celula epiteliala.
La ME: RER si CG slab dezvoltate(se sintetizeaza
polypeptide,dar in cantitate mica). Granulele de
secretie: forma variata(fusiforme,piriforme etc),
dimensiuni varitate, aspect constanta(delimitate de
endomembrane,miez dens, halou clar).
Granulele de secretie contin precursori necesari
sintezei de amine si polipeptide, amine,
polipeptide,cromogranine,
secretogranine,ioni(Ca2+),ATP.
Cel mai important element care ne ajuta in
stabilirea unui diagnostic histologic de celula APUD este

LOCALIZAREA granulelor de secretie. Adunarea

granulelor de secretie se face in zona
BAZALA,descarcarea se realizeaza in mediul intern.
Eliberarea continutului granulelor de secretie se
realizeaza la stimul electric sau chimic printr-un process
de exocitoza discontinua, deoarece apare doar atunci
cand celula este stimulate.
Ansamblul celulelor APUD formeaza
SNED(sistemul neuro endocrine difuz).

4.Celule specializate pentru secretia de lipide

Din punct de vedere functional ele pot fi exocrine
sau endocrine. Toate celulele implicate in sinteza si
secretie sunt exocrine sau endocrine cu exceptia
celulelor APUD care sunt endocrine sau paracrine.
Luam ca exemplu celula din glanda sebacee,
celula cu rol exocrine,ce elaboreaza un amestec de
grasimi, pe care le elimina sub forma de SEBUM.Glanda
sebacee este glanda holocrina.
Celule endocrine(celule ce secreta hormone
steroizi pornind de la cholesterol):
-celulele interstitiale Leydig( in testicul)
-celule foliculare si luteinici( in ovar)
-celule din CSR(celule sub forma de cordoane
celulare in zona fasciculata)
La MO:celule sferice sau piramidale,nucleu rotund
central,citoplasma acidofila cu aspect vacuolar. Asigurat
de existenta unor picaturi lipidice,picaturi ce contin
precursorii hormonilor steroidici(cholesterol).Aspetul

vacuolar variaza cu activitatea celulei, cu cat

activitatea e mai mare, cu atat nr de picaturi o sa
scada.
La ME: se observa elementele ce dau BAZOFILIA
CITOPLASMEI: REN si mitocondrii. Cele 2 organite sunt
in relatie structural: mitocondriile se afla printer
canaliculele REN, dar si in relatie functionala(sinteza
hormonilor steroizi incepe de la cholesterol, care este
din aportul alimentar sau sintetizat de novo, sinteza de
novo este realizata de un system enzymatic present in
REN,colesterolul apoi este convertit in pregnenolona de
catre enzyme aflate in mitocondrie, iar exprimarea
sintezei catre un anumit tip de hormone se realizeaza
de catre enzyme prezente din nou in REN).

5.Celule epiteliale cu proprietati contractile(celule

mioepiteliale)
Aceste celule au orgine ECTODERMALA si se
intalnesc in structura unor glande exocrine:
-glande lacrimale
-glande salivare
-glande mamare
-glande sudoripare
Sunt localizate in jurul adenomerului sau in jurl
primelor canale care se afla in continuitatea
adenomerelor(ducte intercalare).
Aceste celule se interpun intre lamina bazala si
membrane plasmatica bazala al celulei epiteliale.

La MO:SUNT greu de identificat, vedem dar

nucleii.Celule stellate sau fuziforme cu numeroase
prelungiri(4-10 mari care se pot ramifica),prelungiri
care inconjoara atat adenomerul cat si ductul. Forma
stelata se leaga de adenomer, iar cea fuziforma este in
jurul ductelor intercalare. Nuclei turtiti, aplatizati
La ME: seaman cu miocitul neted. Organite
celulare perinucleare, protein
contractile(filamente).Prezinta in citoplasma filamete
intermediare de citocheratina( marker pentru originea
epiteliala a celulei).
Celulele mioepiteliale stabilesc jonctiuni:
-gap(de comunicare , pot avea un
compartiment sincron)
-desmozomi(cu celule epiteliale),
hemidezmozomi(cu MB)
ROL:
-PROPRIETATI CONTRACTILE: in jurul
adenomerului(tensiune,pune presiune)) , in jurul
ductului(comprima, ejectia produsului de secretie)Proprietatile
contractile se datoreaza filamentelor de desmina dar si
filamentelor de ACTINA SI MIOZINA. Actina si miozina se
organnizeaza asemanator cu organizarea din miocitul neted
-Activitate paracrina: elaborarea unor factori de crestere cu
rol in diferentierea celulelor epiteliale
-Formarea laminei bazale( sinteza si secretie de collagen 4,
laminina si entactina)
-Efect antitumoral: factori tumorali care inhiba proliferarea
celulelor