Nisipul din clepsidr

ROMNII DIN AMERICA

Gheorghe I. FLORESCU

nainte de toate, se cuvine s precizm c romnii din America de Nord snt,

din punct de vedere legal, dar nu numai, americani, metamorfozati si oficializati
astfel n momentul dobndirii noii cettenii, dup ce au optat pentru o alt
identitate, nsusindu-si astfel rigorile reclamate de ipostaza expatrierii. Devenind
americani, acesti fosti romni si-au ales o nou tar, fr a se rupe complet si
definitiv probabil c nici nu este posibil asa ceva de aceea ce au preluat ori
mostenit de la pmntul pe care s-au nscut si de la printii lor. Mai devreme sau
mai trziu, cei mai multi dintre ei se altur unei comunitti anume, unde se
regsesc de regul romnii-americani, o entitate etnic distinct, una dintre
numeroasele hyphenate groups, din care s-a constituit America. Asadar, este
impropriu s vorbim despre romnii din America, dup ce ei nsisi s-au declarat
americani. Cei care au aderat la o comunitate anume, pentru c s-au nscut n
Romnia sau ntr-o familie n care printii (ori numai unul dintre ei) erau romni,
snt recunoscuti ndeobste dup apartenenta la grupul romnilor-americani. Nu toti,
ns, accept aceast individualizare, desi poart cu ei, pentru totdeauna, nsemnele
unei intimitti indelebile. Fiind vorba despre un foarte important act de voint
personal, nimeni nu va putea fi acuzat, vreodat, n vreun fel, pentru alegerea
fcut cndva, care nu e, n nici un sens, o ultim sans. Americanizarea, care e o
form a acceptrii constiente a altei identitti, presupune, asadar, acceptarea
benevol si neconditionat a privilegiului de a fi american. ntotdeauna, ns, the
new comers nu au consimtit ori nu au reusit s devin americani n aceeasi msur,
deci pn n acelasi punct. De aceea, este foarte greu sau chiar imposibil de a gsi o
definitie a americanului, ntr-o lume a convenientelor indispensabile si a
conotatiilor mereu schimbtoare, care nu pot fi permanentizate de reguli ori de

verdicte aleatorii. Toti cei care au optat si au obtinut cettenia american snt
locuitori ai S.U.A., dar fiecare dintre ei se va americaniza n felul lui.
Comunitatea romnilor-americani, la rndul ei, nu este o alctuire uniform, att
timp ct este constituit din persoane nscute n Romnia si ajunse la vrste diferite
n S.U.A., pe care le leag locul nasterii, etnia, limba ori cultura. Acestora li se
adaug unii dintre cei nscuti n S.U.A., cu ascendente romnesti, si chiar unii
nscuti n alte tri si stabiliti apoi n Lumea Nou, dar care nu au avut rdcini
romnesti. n ultim instant, apartenenta la comunitatea romnilor-americani tine
nu de un document oficial, ci de convictiunea cuiva. Dar snt si persoane nscute n
Romnia, n familii neromne, care refuz orice legtur sentimental cu tara n
care s-au nscut, dar accept conditia de romni-americani din nevoia de a se
identifica, consimtind acest compromis datorit, ndeosebi, limbii romne, pe care
o stpnesc asa cum nu vor reusi niciodat cu limba englez. ntruct fiecare
American citizen are un ascendent care a imigrat cndva n spatiul dintre Atlantic si
Pacific, fiii S.U.A., deci si romnii-americani, se deosebesc ntre ei din foarte
multe puncte de vedere, dar snt mndri de a fi americani. Or, n ultim instant,
conteaz aceast superbie, cu denotatii multiple si nu imuabile, dar mai ales greu
definibile.
Despre romnii-americani s-a scris nc din primul deceniu al secolului XX,
atunci cnd comunitatea lor ncepuse a deveni constient de sine, ncercnd a se
delimita ca un constituent particular al uriasului salad bowl de azi. Din nefericire,
nu dispunem la aceast or de o lucrare monografic dedicat romnilor-americani.
Aceast circumstant a fost determinat, desigur, de ruptura provocat de
comunism ntre ei si tara de origine, dar si de lipsa unei comunicri permanente
ntre romnii stabiliti n S.U.A. si cei rmasi n tar. Trecutul acestei comunitti
este important, iar cunoasterea lui, care ridic destule semne de ntrebare,
intereseaz, deopotriv, att istoriografia american, ct si cea romn, din
perspectiva definitivrii acelui capitol consacrat romnilor plecati din tara n care
s-au nscut si au devenit americani, capitol care lipseste din Istoria Americii si a
Romniei.
Din dorinta de a-i identifica, dar si din nevoia de a-i face cunoscuti, n ultimul
sfert de secol au fost publicate diferite lucrri de referint dedicate romniloramericani sau romnilor din afara granitelor trii, n S.U.A., Romnia, Franta etc.
Dictionarele si lucrrile de informare aprute n Romnia si semnate de Laurentiu
Ulici, F. Firan si C.M. Popa, Gabriel Plesea, Georgeta Filitti, Fnus Bilesteanu,
Aurel Sergiu Marinescu, Aurel Sasu si altii au contribuit la cunoasterea unor
personalitti ale comunittii romnilor-americani. Serban Andronescu, Eugen
Popescu, Nicolae Nit, Serban Ionescu, Dan Grindea, Ion manea Manoliu, la rndul
lor, au publicat n S.U.A. lucrri asemntoare, consacrate n mod special
romnilor-americani. Un dictionar, care nu poate lipsi dintre cele care ne

intereseaz n acest caz este acela editat la Paris, n 1986, de Ionel Jianu. Dar mai
snt si altele. Fiecare dintre aceste volume enciclopedice pot fi considerate si ca
stadii premergtoare ale Istoriei romnilor-americani.
O enciclopedie gen Whos who a publicat n anul 2001 Dan Fornade,
consacrat n exclusivitate romnilor-americani si intitulat Romnii din America.
500 de personalitti din S.U.A. si Canada (Montreal, Danway Publications, 508
p.). Autorul, stabilit n 1980 n Canada, este fondatorul si editorul revistei
Luceafrul romnesc, din Montreal, si editor-sef al Journal of American
Roumanian Academy of Arts and Science, din S.U.A. Cunoscut cercettor al
trecutului comunittilor romnesti din S.U.A. si Canada, el este initiatorul si
editorul Enciclopediei romnilor din strintate si autorul altor opuri lexicografice
asemntoare, recomandat de ntreaga sa activitate ca fiind cel mai potrivit autor al
crtii la care ne vom referi. Prefatndu-si dictionarul, Dan Fornade ne previne c
realizarea sa este prima lucrare de referint de amploare, care trateaz viata si
cultura romnilor din afara fruntariilor trii, reconstituind astfel, n linii generale,
identitatea exilului romnesc, ca o mrturie despre sufletul, rostul si destinul celui
plecat de acas. Asa cum am remarcat deja, nevoia unei lucrri de referint
despre personalittile de origine romn stabilite peste Ocean s-a fcut simtit n
ultimele decenii, n special dup 1989, cnd zeci de mii de
emigranti romni s-au stabilit n Statele Unite si Canada.
Dintre cele 500 de personalitti retinute n acest Whos who, 374 triesc sau au
trit n S.U.A-, iar 126 n Canada. Biografiile lor snt asemntoare, de cele mai
multe ori, dar se si deosebesc n multe privinte si nu dintre cele lipsite de
nsemntate. Romnii deveniti americani n 1920 nu snt la fel ca aceia care s-au
stabilit n spatiul transatlantic n 1948, n 1965, n 1985, n 1990 ori n 2000. Apoi,
romnul devenit cettean al Americii la vrsta de 15 ani va fi un american deosebit
fat de romnul care a suportat aceeasi metamorfoz la 25, la 45 ori la 60 de ani.
Un american de un anumit fel va fi acela care a traversat Oceanul dup ce si-a
ncheiat studiile n Romnia si cu totul altfel va fi acela care a fost educat n
America. Deci nu toti romnii-americani reusesc s-si apropie calitatea de
american ntr-o msur identic. Nu trebuie uitat, apoi, c pn la Primul Rzboi
Mondial, emigratia romneasc spre America era generat de motivatii de ordin
national si economic, iar cea de dup 1945 a fost cauzat, mai ales, de temeiuri
politice. ncepnd cu 1990, au emigrat si s-au stabilit n S.U.A. multi romni tineri
si educati, care au svrsit acest gest din cauza realittilor economice precare din
Romnia si pentru care americanizarea va reprezenta altceva dect a reprezentat ea
pentru tranii analfabeti din Transilvania, ajunsi n Statele Unite nainte de 1914.
Indiferent de avatarurile americanizrii, care presupun asimilarea, adic
nndirea ori altoirea, adeseori emotional, a unor noi valori identitare, romniiamericani tin s-si afirme, ca pe o distinctie, ipostaza de cetteni americani, chiar

dac unii dintre ei nu au renuntat la cettenia romn. Toti cei selectati pentru
enciclopedia Romnii din America fac parte din elita romnilor-americani. ntlnim
printre acestia romni nscuti la sfrsitul celui de al doilea deceniu al secolului
XIX, cum a fost George Pomutz, dar si dintre cei nscuti cu un deceniu si jumtate
nainte de sfrsitul veacului XX asa cum este Alexandra Nechita. Fiecare dintre
cele 500 de personalitti este un nume, fapt care face inoportun orice ncercare de
ierarhizare aprioric. Fr a pleca deci de la o asemenea intentie, mentionm c n
paginile enciclopediei figureaz articole dedicate unor demnitari politici si
diplomati, precum Nicolae Gh. Caranfil, Brutus Coste, Anton Crihan, Carol A.
Davila, George I. Duca, Grigore Gafencu, Radu Irimescu, Ion Mihai Pacepa,
George Pomutz, generalul Nicolae Rdescu, Constantin Visoianu s.a. Acestora li se
altur numele unor intelectuali distinsi ca Alexandru T. Balaban, Andrei
Codrescu, Constantin Corduneanu, Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Constantin
Eretescu, Radu R. Florescu, Vlad Georgescu, Nicholas Georgescu-Roegen, Dinu
C. Giurescu, Sanda Golopentia, Ladis K.D. Kristof, Maria Manoliu-Manea, Sabin
Mnuil, Virgil Nemoianu, George Emil Palade, Vladimir Tismneanu, Anghel
Rugin s.a. Nu puteau lipsi, desigur, scriitorii Stefan Baciu, Andrei Brezeanu,
Matei Clinescu, Aron Cotrus, Leon Feraru, Norman Manea, Petru Neagoe, Petre
Popescu, Alexandra Roceric si Dorin Tudoran. Printre numele retinute n dictionar
descoperim prestigiosi solisti si dirijori, oameni de teatru si film: Liviu Ciulei,
Sergiu Comissiona, Viorica Cortez, Ileana Cotrubas, Jean Negulesco, Ionel Perlea,
Edward G. Robinson, Stella Roman, Andrei Serban si altii. n arhitectura
comunittii romnilor-americani, la nceputurile ei ndeosebi, o important
esential au avut-o romnii Moise Balea, Epaminonda Lucaciu, Ilie MartinSlisteanu, Policarp Morusca, Ioan Podea, Valerian Trifa s.a. Astzi, liderii acesteia
snt George Dobrea, Alexandru Nemoianu, Ion Paraschivoiu, Eugene S. Raica,
Georgeta B. Washington si multi altii. Dintre numele care dau culoare si confer o
diversitate fireasc acestei pleiade precis conturate nu puteau lipsi Principesa
Ileana (Maica Alexandra), Nadia Comneci, Alexandra Nechita si Ilie Nstase.
Desi articolele snt laconice si rareori inegale spatiul difer nesemnificativ,
chiar dac dimensiunea personalittilor este adeseori incomparabil aflm c
printre cei deveniti subiecte de enciclopedie snt fosti sefi de promotie, din
diversi ani si nu din aceleasi domenii, oameni de exceptie, asadar, care s-au
afirmat, nu facil si nu oricum, ca scriitori, profesori universitari, medici, ziaristi,
biologi, politologi, artisti, matematicieni, istorici, sociologi, sportivi, filosofi,
economisti, editori, diplomati, ingineri, arhitecti, fizicieni etc. Asadar, paleta
zonelor de afirmare personal este foarte larg si variat, fapt care evidentiaz
propensiunea romnilor-americani ctre implicarea n compartimentele cele mai
greu accesibile si mai pretentioase ale culturii, ale stiintei si ale artei
contemporane. Presupunem c nu gresim afirmnd c segmentul romno-american

al uriasului melanj ce continu a se preface, zilnic, ntre Atlantic si Pacific se

impune ca unul generator de vrfuri ntr-o lume n care competitia este o regul
esential a prezentului. Aceast remarc va deveni si mai evident n momentul n
care imigrantii romni post-89, integrati ntre timp n comunitatea romniloramericani, vor ajunge a da msura ntreag a talentului si a diligentei lor
exceptionale. Ceea ce lipseste adeseori romnilor-americani, asa cum observ si
editorul, este unitatea si toleranta fat de cel de alturi, care nu e un inamic, aflat pe
o alt baricad, ci un competitor, ntotdeauna necesar. Comportamentul acesta, care
nu e unul de ultim or, a fost si mai mult deformat dup 1989, cnd romnii ajunsi
dincolo de Ocean aveau o mentalitate proprie sistemului totalitar, indiferent dac
recunosteau sau nu aceast trist stare de fapt. Cu timpul, reflexele comuniste se
vor atenua, iar americanizarea va contribui, probabil, la consolidarea comunittii
romno-americane, ipostaz absolut necesar unei afirmri generale asteptat si
posibil , dar si identificrii precise ntr-o multitudine de comunitti aflate ntr-o
perpetu emulatie. Comunitatea romnilor-americani nu dispune, acum dar nici
altdat, de oameni politici de suprafat, afirmati ca factori de decizie ai Natiunii.
Absenta acestora este, din nefericire, consecinta unei carente mentale, care exclude
sau compromite o selectie benefic, reclamat de un scop comunitar. Cnd un
romn-american va ajunge s ocupe o nalt demnitate a Statelor, comunitatea pe
care o avem n vedere va deveni cunoscut si privit altfel. O asemenea perspectiv
se va repercuta, favorabil, si asupra Romniei, pentru c e greu de presupus c
vreun romn va ajunge, nu prea trziu, att de important nct valoarea lui s se
rsfrng si asupra acelora care compun comunitatea romnilor-americani.
Romnii din America este o lucrare enciclopedic, deci una care nu poate face
abstractie de realizrile anterioare ale genului. Articolele ei ne introduc, ca de
obicei, n niste generalitti uniformizante, care fac anevoioas diferentierea
fireasc ntre George Emil Palade sau Mircea Eliade si celelalte voci, pentru c,
vrem ori nu, ele nu snt egale din nici un punct de vedere si le acceptm, adeseori,
ca personalitti pentru c asa a decis editorul ori chiar cei n cauz. De ce, oare,
cele 500 de articole snt asemntoare, ca dimensiuni si nu numai, cnd numele de
la care se pleac apartin unor individualitti att de diferite, ca realizri si
suprafat? Totusi, trebuie s recunoastem c indiferent cum au fost concepute
textele ce alctuiesc sumarul, oricine va compulsa aceast carte va sfrsi prin a
accepta c informatiile adunate n paginile ei snt impresionante, fr nici o
ndoial. De altfel, acesta este si rostul dinti al unor asemenea tomuri, care se vor
niste nsumri referentiale, nu culegeri de biografii, cu scopul individualizrii lor.
O lucrare ca aceasta nu va ntruni niciodat unanimitatea aprecierilor acelora
care o vor consulta. Cei care au aprut n ea nu vor fi nici ei multumiti, ntru totul,
dup ce vor citi articolele care le-au fost dedicate. Se vor revolta chiar, nu n
public, cei care snt convinsi c meritau a fi selectionati, pentru simplul fapt c snt

americani, dar lipsesc, totusi, dintre personalittile lexicografice. De altfel, o

asemenea reactie situational, determinat de incapacitatea autoaprecierii ori de
refuzul de a-si accepta anonimatul, este de nteles si inevitabil, desigur. Fiecare
articol este un punct de plecare si o eventual sugestie. Chiar si asa, Romnii din
America titlu la care a apelat si Ilie Martin, n 1903, dar si multi altii dup aceea
este o realizare notabil si, odat cu trecerea anilor, semnificatia ei va spori si va
deveni o carte tot mai citat si mai cutat. Utilitatea unei asemenea lucrri este o
chestiune indubitabil. Ea este, apoi, important, am zice chiar fundamental,
pentru romnii-americani, care au astfel ocazia de a se vedea, de a constata cine
snt, cu adevrat, unde au ajuns si ct de dispusi snt s renunte la vechile
deprinderi si tipare strine unei existente care i exclude pe cei incapabili de
asociere n vederea obtinerii a ceva inaccesibil celui singur. Volumul pe care l
discutm va fi de folos si celorlalte grupuri etnice din America, iar versiunea n
limba englez, pe care o promite editorul, are n vedere o asemenea eventualitate.
Pentru romni, o asemenea lucrare ncorporeaz n paginile ei o valoare aparte,
documentar, desigur, dar si sentimental. Este foarte important pentru un studios
romn s stie cti romni-americani snt, cnd s-au nscut, unde, care le este
educatia, cu ce se ocup, n ce conditii triesc, dac stiu romneste, cnd si-au
prsit tara de origine n cazul celor care au emigrat , care a fost motivul
plecrii, cti copii au, ce nume le-au dat, dac au rude n tar, cnd le-au vizitat
ultima dat, cte scrisori pe an le trimit etc. Dincolo de ncrctura emotional a
unor asemenea informatii, ncrctur care nu este strin de obsesia alterittii, ele
ar fi de mare interes pentru istorici, sociologi, statisticieni, etnologi, literati etc. si
ar contribui la statornicirea unei apropieri firesti ntre Bucuresti si Washington,
considerat azi esential pentru modernizarea Romniei, dar si pentru afirmarea
romnilor-americani.
Pe lng multe alte concluzii relevate de acest volum, una dintre ele este aceea
c, n ultimul timp, comunitatea romnilor-americani a sporit cu elemente
provenite din ceea ce a fost cndva Vechiul Regat. Predomin, nc, numeric n
primul rnd, elementul transilvnean si bntean, dar o asemenea situatie va
disprea, treptat, n beneficiul comunittii. Deja, personalittile cele mai
reprezentative ale romnilor-americani snt cele cu ascendent moldoveneasc ori
munteneasc.
Enciclopedia Romnii din America este o carte unic afirmatie pe care o
avansm cu bucurie si sinceritate , deosebit de frumoas si editat cu grij si
druire, nsusiri de care nu multi dintre noi sntem capabili. Nu e prima dat cnd
Dan Fornade ni s-a nftisat astfel. ntotdeauna, ns, am stiut c alturi de el s-a
aflat Doamna Aura Fornade, care, asa cum mrturiseste autorul, a fcut cel mai
mult pentru aparitia acestei enciclopedii. Si nu numai pentru aparitia ei.

CONVORBIRI literare
volum: v. 135
anul: 2002 feb
numarul: 2
pagina: p. 101-104