Sunteți pe pagina 1din 3

LUCRARE DE LABORATOR

CERINE: S se prezinte construcia i funcionarea unei puni semirigide cu


grind tras n form de H.
S se ntocmesc desenul de ansamblu al unei puni semirigide cu grind tras n
form de H de la un autovehicul, cu indicarea parametrilor dimensionali ai acestui
ansamblu
O constructie aparuta la inceputul anilor 1970 pentru puntea din spate nemotoare este
grinda in forma de H trasa. Ea consta din doua brate longitudinale sudate la capetele unei
grinzi transversale dispusa in fata axei rotilor. Bratele sunt articulate cilindric de caroserie cu
capetele din fata, iar la capetele din spate sunt sunt sudate fuzetele. Grupurile
elastoamortizoare ale suspensiei sunt dispuse cel mai adesea vertical pe axa rotilor si
articulate de capetele din spate ale bratelor pe partea interioara (fata de fuzete). Astfel puntea
preia toate fortele si momentele de reactie. Grinda are sectiunea deschisa in forma de U sau
de V si deformarea la torsiune controlata, astfel ca preia si rolul barei stabilizatoare (in
interiorul profilului U sau V al grinzii este montata o bara cu rol stabilizator). Schema
constructiva si modul de transmitere a fortelor transversale sunt prezentate in figura 1.

Fig. 1. Schema constructiva si modul de transmitere a fortelor transversale la puntea cu grinda in forma de H
trasa.

Daca automobilul se inscrie in viraj asupra lui actioneaza componenta transversala a


fortei centrifuge, care se transmite puntii din spate prin articulatiile cu bratele Fcy2 si
determina la contactul rotilor cu calea reactiunile Y2s si Y2d . Notand cu Fox reactiunile din
articulatiile grinzii H cu caroseria se constata ca apare un moment care roteste puntea fata de
caroserie datorita elasticitatii articulatiilor cu si imprima un caracter supravirator
automobilului. Solutia prezinta urmatoarele avantaje:
constructie simpla (o singura grinda in forma de H si doua articulatii);
montare si demontare usoare ale intregii punti;
necesita putin spatiu;
prindere simpla pentru arcuri si amortizoare;
permite o suprapunere avantajoasa a arcului si amortizorului;
1

grinda transversala poate prelua si rolul barei stabilizatoare;


masa nesuspendata redusa;
modificare redusa a caderii rotilor la actiunea fortelor laterale;
pozitie convenabila pentru centrul de ruliu al puntii;
reducerea tendintei de ridicare a spatelui automobilului la franare.
Dezavantaje:
tendinta supraviratoare la actiunea fortelor laterale;
solicitari mari la torsiune si la forfecare in grinda transversala;
solicitari mari in sudurile care asambleaza bratele laterale cu grinda transversala.
Puntea spate cu grinda H trasa poate fi asociata si cu arcul bara de torsiune dispus
transversal, asa cum se vede din figura 2, punte folosita de RENAULT pe multe din modelele
sale.

Fig. 2. Punte din spate cu grinda trasa in forma de H (RENAULT): 1-brat longitudinal lateral; 4-bara de torsiune
exterioara; 7-suport longitudinal; 8-bara de torsiune interioara; 9-amortizor; 10-traversa cu sectiune in V; 11bucsa canelata pentru fixarea barei 4; 12-lagar central pentru barele de torsine; 13-bucsa canelata pentru fixarea
barei de torsiune 8.

Puntea prezinta urmatoarele particularitati constructive: grinda trasa in forma de H


este formata din doua brate longitudinale si o grinda transversala cu sectiune in forma de V,
cu deschiderea inspre fata, asamblate prin sudura; grinda nu este articulata direct de caroserie,
ci pe doi suporti laterali care se monteaza pe caroserie prin reazeme elastoamortizoare;
articulatiile cilindrice dintre grinda H si suportii laterali au o constructie tubulara pentru a
permite incastrarea barei transversale de torsiune in suporti; bara de torsiune interioara, cu rol
preponderent stabilizator, este demontabila si se rigidizeaza prin bucse canelate cu bratele
laterale ale grinzii H; un lagar central dublu, dispus in planul longitudinal de simetrie asigura
montarea si ghidarea celor doua bare de torsiune prin caneluri; amortizoarele, articulate
cilindric, sunt dispuse in planuri longitudinale si mult inclinat spre fata pentru a reduce
nivelul podelei.
2

Puntea semi-rigida este intalnita pe rotile din spate la masinile cu tractiune


fata. Este un compromis care reduce costul intre cea rigida si cea pe bascule. Discutam tot
despre o singura bucata metalica, dar care are o mobilitate crescuta datorita unor brate cu o
bucsa mare ce-i permit o miscare verticala.

Fig. 3. Renault Megane RS cu punte spate semi-rigid

Fig. 4. Punte semi-rigid de Renault Megane

Masini din clasa medie, care nu au preturi foarte mari la vanzare, au suspensia pe
bascule doar pe fata, in timp ce pentru spate apeleaza la un astfel de sistem. Fiecare roata nu
este mobila independent ca in cazul unei punti pe bascule, insa cu ajutorul miscarii verticale
creste aderenta fata de o punte rigida conventionala.

S-ar putea să vă placă și