Cursul 5

Biomecanica functionala

BIOMECANICA LOCOMOTIEI
UMANE

Mersul
definitii

Actiuni biomecanice in mers

Actiuni biomecanice in mers

Pozitia CG
Localizarea CG: 55% din inaltimea corpului,
anterior vertebrei S2

Oscilatiile centrului de greutate

Oscilatiile corpului

Oscilatiile longitudinale
(in planul lateral)

Rotatii cu axe verticale si

orizontale

Fazele mersului

Fazele mersului
Un ciclu de mers este definit ca miscarile si
evenimentele care au loc intre 2 contacte succesive
ale calcaiului aceluiasi picior cu solul
Mersul contine doua faze
Faza de sprijin (60%)
Faza de pendulare (40%)

Faza de sprijin
Faza de sprijin contine:
Contactul clciului cu solul
Toata suprafa a piciorului este n contact cu solul
Postura de mijloc, cnd CG trece din spate spre
poriunea din fa a piciorului
mpingerea spre nainte cu ajutorul degetelor
piciorului

Faza de pendulare
Accelerarea perioada cuprins ntre desprinderea
degetelor de pe sol i flexia maxim a genunchiului,
n vederea desprinderii de la sol
Pendularea de mijloc perioada dintre flexia
maxim de genunchi i micarea anterioar a tibiei
pn cnd aceasta din urm ajunge ntr-o poziie
vertical
Decelerarea faza finala a balansului, care dureaz
pn n momentul atingerii solului cu clciul.

Ciclul de mers
Sutherland, Winter si Perry au propus si alte faze
in descrierea miscarii

Variabile kinematice
In compararea mersului normal cu cel patologic sunt
utilizate o serie de variabile kinematice precum:
viteza,
lungimea pasului dublu (stride lengh),
lungimea unui pas simplu (step lengh) si
cadenta.

Variabile kinematice
Lungimea pasului simplu( step length) este
considerata ca fiind distanta dintre calcaiul
piciorului de contact cu solul si varful celuilalt
picior
Lungimea unui pas dublu (stride length) contine
doi pasi simpli, ea putind fi definita ca fiind
distanta masurata de la un punct de pe picior pana
la acelasi punct de pe celalalt picior.
Cadenta este numarul de pasi simpli pe minut.
Momentul fortelor

Variabile kinematice
Lungimea pasului simplu este proportionala cu lungimea
membrului inferior
Lungimea este de 0,63 la barbati si de 0,5 la femei
Lungimea pasului pe partea stanga este mai mare
decat a pasului de pe dreapta
Unghiul pasului este de aproximativ
15grade

Momentul biomecanic
Momentele avind sens antiorar, calculate la articulatii,
sunt considerate pozitive, in timp ce momentele avind
sensul in sensul acelor de ceas sunt considerate
negative.
Multi cercetatori, calculeaza momentul ca
produs intre forta si distanta perpendiculara
pe suportul fortei.
Se mai calculeaza si dupa Metoda
dinamicii inverse

Puterea in Biomecanica
Un alt parametru biomecanic, util si pentru
specialistii din domeniul protezarii si ortezarii, il
constituie puterea
Calularea puterii se face prin multiplicarea
momentului cu viteza unghiulara :
P=Mx

Pozitia in spatiu
Pozitia reprezinta localizarea in spatiu a unui sement
sau a unei articulatii, masurindu-se in metri

In spatiul bidimensional, pozitia se exprima in

coordonate carteziene, ( x,y)

Unghiul unei articulatii

Unghiul articulatiei, numit si unghi intersegmental,
este unghiul dintre doua segmente adiacente, masurat
de o parte sau alta a articulatiei.

Parametri de miscare
Viteza reprezinta variatia in timp a spatiului si poate
fi liniara sau unghiulara

v = (m/s) sau v = (grad/s) sau (rad/s)

Acceleratia reprezinta variatia in timp a vitezei
putind fi la rindul ei liniara sau unghiulara
a = (m/s2) sau (grade/s2, radiani/s2)

Vizualizare date

Vizualizare date
Tehnologiile computerizate si video, sub forma
sistemelor de analiza a miscarii, sunt folosite
intens in evaluarea complexelor configuratii de
mers, ele furnizind direct pretioase informatii cu
privire la miscarea articulatiilor, activitatea
musculara precum si producerea fortelor.

Terminologie biomecanica
Desi s-au depus eforturi in directia stabilirii unui
set unificat de termeni biomecanici pina in prezent
nu s-a cazut de acord asupra unei definiri unice.
Acest lucru se datoreaza si faptului ca specialistii
folosesc termeni biomecanici specifici profesiei
lor.

UTILIZAREA MASURATORILOR KINEMATICE

KINEMATICA LOCOMOTIEI
In activitati precum mersul si alergarea, corpul tinde
sa se miste orizontal pe sol, orice alta miscare, in
special cea pe verticala impiedicind atingerea acestui
obiectiv, fiind consumatoare de energie.

KINEMATICA LOCOMOTIEI

Aceasta miscare in sus si in jos a centrului de greutate este prin

urmare ineficienta, aparatul locomotor utilizind mai multe
mecanisme de reducere a amplitudinii acestei miscari.
Aceste mecanisme au doua scopuri de baza:

reducerea inaltimii maxime a centrului de greutate in

timpul fazei de sprijin mijlociu

cresterea inaltimii minime a centrului de greutate in fazele

de contact cu calciiul si de desprindere a virfului piciorului de pe
sol (toe-off).

Mecanisme de compensare a
inaltimii CG
a.
b.
c.
e.

Rotatia pelviana
Inclinarea pelvisului
Flexia genunchiului in faza de pasire
Rotatia transversala a segmentelor piciorului

Rotatia pelviana
Pelvisul se roteste anterior la contactul calcaiulului cu
solul si posterior la desprinderea virfului piciorului de pe
sol , asigurind astfel cresterea lungimii efective a
membrului inferior in aceste faze ale mersului

Inclinarea pelvisului in plan

frontal

Pelvisul se inclina inspre in jos (oblic) spre a creste

lungimea efectiva a piciorului in momentul contactului
cu calciiul si al desprinderii de pe sol al virfului
piciorului

Flexia genunchiului in faza de

pasire
In timpul fazei de sprijin are loc o mica flexie a
genunchiului prin care centrul de greutate este
coborit:

Rotatia transversala a
segmentelor piciorului
Membrul inferior este lungit prin rotatie externa si scurtat prin
rotatie interna

Aceste actiuni sunt o consecinta a axelor de tip balama oblica de la

nivelul articulatiilor subtalare.

Pronatia la contactul cu calcaiul

este convertita in rotatie tibiala
interna

KINEMATICA FAZEI DE
PENDULARE
Marimea flexiei genunchiului din faza de
pendulare este proportionala cu lungimea pasului
dublu si deci cu viteza de mers( Kirtley si
colaboratorii, 1985).

KINEMATICA FAZEI DE
PENDULARE
Multe patologii ale mersului (hemiplegia,
displegia, osteortrita genunchiului), micsoreaza
flexia genunchiului, determinind utilizarea unor
mecanisme compensatorii ca de exemplu hiphiking, inclinarea laterala si circumductia.

Hip hiking: Deviatie a mersului cand hemipelvisul

in faza de pendulare este ridicat in mijlocul acestei
faze cu scopul de a inbunatati pendularea (efectuat
de quadratus lumborum).

Alte actiuni compensatorii

Actiuniile articulatiilor genunchiului si gleznei
pot fi considerate, de fapt drept actiuni de
compensare pentru miscarile de flexie-extensie
ale soldului
In flexia extrema a soldului ( la contactul cu
calcaiul si la desprinderea de sol a piciorului)
genunchiul este in extensie, in timp ce in faza de
pasire, flexia genunchiului si dorsiflexia gleznei
ajuta la reducerea inaltimii efective a corpului.

Miscarile membrelor superioare

Sunt sincrone si opuse membrului inferior de
aceeasi parte

Au rolul de a corecta (echilibra) deplasarea

centrului de greutate in urma miscarilor
picioarelor si a trunchiului
Oscilatiile umarului cresc proportional cu viteza

Miscarile trunchiului si ale

bazinului
Trunchiul poate avea miscari de translatie pentru a
aduce CG in baza de sustinere

Trunchiul poate avea oscilatii inainte/ inapoi de

circa 5 grade
Bazinul descrie in timpul mersului miscari
elicoidale

Musculatura care participa la

mers

Muschii mari fesieri

Muschii fesieri mijlocii
Muschii aductori ai coapsei
Muschiul cvadriceps femural
Muschii ischiogambieri
Tibialul anterior
Muschii peronieri
Muschii extensori ai labei piciorului

Bibliografie
Drosescu P. ANALIZA BIOMECANIC A
PRINCIPALELOR FAZE ALE MERSULUI

http://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/curs_2014/16.
%20Biomecanica%20mersului.pdf