PAUL PAUL

SIMIONESCU S CERNOVODEANU

Cetatea de scaun
a Bucurestilor

MEMORIA PAMINTULUI ROMNESC

www.digibuc.ro
 PAUL SIMIONESCU PAUL CERNOVODEANU

CETATEA DE SCAUN A BUCURESTILOR

www.digibuc.ro
 Coperta de VAL MUNTEANU

Pag. I copertd: Ansamblul arhitectural

Curtea Veche (Sipaturi arhCologice 1967 -1974)
Pag. IV coperti i: Emblema hanului cu tei
(Sec. al XVIII-lea)

www.digibuc.ro
PAUL SIMIONESCU PAUL CERNOVODEANU

CETATEA DE SCAUN
A BUCURESTILOR
CONSEMNARI, TRADITII, LEGENDE

EDITUR A a ALBATROS

www.digibuc.ro
 CM/TNT DE INCEPUT

Istoria Cetdtii de scaun a Bucurestilor a oglinclit, in linii mari,

pentru multe veacuri insilsi istoria tarii. Asezat, ca si tara, la rdscrucea
drumurilor, unde revdrsdrile de rdu au covirsit, fie dinspre Dundre,
fie dinspre Carpati, orasul legendarului Bucur a vietuit cu o adevdratd
indirjire. Nimeni nu ar putea intelege acest lucru dacd n-ar crede in
dirzenia acelor oameni chemati de fiecare data sd recldeascd, aproape
din nimic, ceea ce tulburarea intimpldrilor coplesea prin jaf, foc sau
foamete. Dirzenia aceasta de a fi si de a renaste era, in mod firesc,
insdsi dirzenia tarii celei mari.
Rgaz indelungat al intocmirilor cu radare si migald, ca pe alte
meleaguri mai ferite, aici n-a fost aproape niciodatd. Fard sd fie apdrat
in calea sa de coama unor indltimi ridicate ca stavile de nepdtruns,
frd sd fie saldat de apa cea mare a cine stie cdrui fluviu pe care
cordbii sd poatd ldsa drumul deschis spre alte zdri, orasul acesta poate
fi gindit, mai presus de toate, ca un simbol. Sint orase mari care au
crescut organic cu fiece veac in parte, in care zidurile vechi de apdrare
au fost mereu continuate in fiece vreme, unde catedralele au rdmas
sdpate in piatrd prin trecerea si vrednicia generatiilor, unde turnuri
de apdrare, universiaiti, piete, strdzi, toate s-au ridicat ca un prisos
de viatd, de bund intocmire si mai cu seamd de rdgaz. Oamenii acelor
meleaguri nu iubesc orasul in sine, ci numai lucrarea propriilor lor
miini. Oamenii Cetdtii lui Bucur au iubit ins nu numai putina lor
agoniseald de frumos, ci in mod organic insusi pdmintul pe
care ea, Cetatea cea mare a tdrii, se ridica, fiindcd supravietuirea el
in timp a insemnat de fapt insdsi supravietuirea oamenilor.
Rindurile cdrtii de fata vor sd f ie atit cit pot ele cuprinde una
din miirturiile acestei zbuciumate vieti si Me mdrturia coplesitoarei
dorinte de a reusi, impotriva atitor impildri.

www.digibuc.ro
 Putine teme au fost atit de privilegiate in cimpul istoriografiei
rornnesti ca cele care privesc, mai mult sau mai putin direct,
aspecte din trecutul Cettii de scaun a Bucurestilor. Din vremea
primelor considerente idilist-romantice si pind in anii contemporanei-
Uitii noastre, in afara acelor largi monografii bine cunoscute de
altfel asimilate, prin semnificatia tratdrii materialului, lucrdrilor
cu caracter integrator, s-au elaborat in diferite etape ale cercetdrii
studii privind aspecte ale vietii de odinioard, asa cum s-a desfdsurat
ea pe meleagurile Ceatii voievodale, mai tirziu capitald a Tarii Ro-
mnesti si a tdrii intregite. A aminti aici, in limita rind urilor de fatd,
suita tuturor acestor cercetdri, ipoteze si rezultate este, fireste, mult
prea mult.
Paginile noastre de inceput vin doar s mkturiseascd citeva din
secventele mai conturate, desprinse ca puncte de reper din viata
asezdrii ca atare si a Cetdtii de scaun de mai tirziu, a Bucurestilor.
Reamintirea lor este credem cu alit mai folositoare, cu cit ce-
lelalte clou capitole ale cartii de fatd fac adeseori, in mod firesc, re-
feriri la suita intimpldrilor, asa cum s-au petrecut ele, in curgerea
vremii pe aceste meleaguri.
Este un fapt indeobste cunoscut, atestat in parte documentar, cd
asezdrile cetdtilor, tirgurilor si oraselor din principatele romnesti au
precedat insdsi formarea voievodatelor. Asa de pildd, alit cetatea
Cimpulungului, &it si cea a Argesului au fiintat inaintea anului luptei
de la Posada (1330). Mai mult chiar, asa cum s-a spus de altfel, in-
chegarea tdrilor romnesti a fost impulsionatd de existenta acestor
asezdri, intocmai cum, pe de altd parte, formarea principatelor a
imprimat la rindul ei ritmul dezvoltdrii pe mai departe a cetritilor,
tirgurilor si oraselor tariil.
Coborind treptele timpului, vestigiile arheologice mdrturisesc
despre asezdrile strdvechi din epoca bronzului, a prelucrdrii fierului,
din vremurile geto-dace, din secolele de vietuire a populatiei protoro-
mnesti si a migratiilor diferitelor popoare pind cind pe meleagurile
acestea a prins viatd, in veacurile XIII-XIV, insdsi Cetatea sau orasul
ce va purta numele legendarului Bucur.
Cum a fost cu putintd ca waffle agro-pastorale, rdspindite Ina'
prin veacurile XI-XIII pe locurile Cettii de scaun de mai tirziu, sd
prindd a injgheba o noud forma de viatd, asemdridtoare oricdror centre

1. Dan Berindei, Oraful Bucureyti reyedinfil .yi capitald a Teirii Romeinefti

(1459-1862), Bucuresti, Societatea de stiinte istorice si filologice. 1963. p. 10-11.

www.digibuc.ro
urbane de la noi si de prin alte pdrti, rmne un fapt asupra cdruia
investigatia istoricd trebuie s aibd, desigur, ultimul cuvint 2.
Este un lucru indeobste cunoscut c evolutia foarte inceatd a ve-
chilor asezdri sdtesti spre intemeierea Cetdtii celei noi, devenia cu
timpul Cetate de scaun, s-a datorat cu precddere expeditiilor de jaf
tdtdresti din pragul acelor vremuri tulburi. Oricum, ceea ce a impus
transformarea vechilor intocmiri in altele noi pare sd fi rezultat, in
mod firesc, pe de o parte, din prisosurile de bunuri agonisite de
aceste comunitti skesti, rdspindite pe aria viitorului centru or-
enesc jar, pe de altd parte, din productia tot mai bogatd si mai di-
versificatd a vechilor mestesugari 3.
Asadar, vechile comunitiiti stesti de prin pktile locului ajung,
cu trecerea anilor, vad important pe drumurile ce vor fi purtat atunci
caravanele de negutkori dinspre Dundre pind in pktile Brasovului
si Sibiului. Va fi fost desigur pe aceste meleaguri la vrernea socotitd
ca atare i loc de tirg in care fiecare ducea pentru schimb putina
sau multa sa agoniseald. Unii cercetdtori au crezut c Cetatea Bucu-
restilor, centru politic si militar, ar fi fost ridicatd ca un adevdrat si
sigur obstacol in fata acelei puternice invazii islamice; altii au subliniat
ideea c asezarea domniei prin aceste locuri s-ar fi datorat tendintei
politicii lui Mircea I de a-si Mari apdrarea hotarului dinspre Dundre,
unde Il cherna in acel rdstimp i alianta incheiatd pentru o bucatd de
vreme cu sultanul Musa. Multi dintre cei care au iscodit trecutul Ce-
atii de pe malurile Dimbovitei au amintit conditiile privilegiate pe
care vechile asezdri sdtesti din aceastd zond le-au avut datoritd dru-
murilor de negot ce treceau prin apropiere. S-a scris chiar despre ase-
zarea viitoarei Cetiiti a lui Bucur, care ar fi fost cdutatd pe meleagurile
strdjuite de stribune pdduri" si, ca atare, ferite cumva din calea
acelor necurmate reviirsdri dinspre cimpia intinsd a Bdrganului.
in sfirsit, s-au auzit si glasuri care 'au tinut s mkturiseascd ceea ce
am putea numi, cu un termen obisnuit investigatiilor stiintifice, prio-
ritatea fenomenului politic. Orasul ar fi luat asadar, odatd cu
stabilirea aici a Curtii domnesti in vrernea lui Vlad Tepes sau, mai
2 Vezi Margareta Constantiniu i Panait I. Panait, Cercetarea feudalismului
timpuriu pe teritoriul ora.yului Bucuresti, in Bucuresti. Materiale de istorie si mu-
zeografie", III (1965), p. 3-24.
3 Panait I. Panait, inceputurile orasului Bucuresti in lumina cercetdrilor arheo-
logice. in Bucureti. Materiale de istorie si muzeografie". V (1967), p. 9-10;
vezi si $tefan Olteanu. Cerceidri ca privire la geneza oraselor medievale din Tara
Romtineascd. in Studii", XVI (1963). p. 1255-1282; M. D. Matei, La ville
mdivale et l'archologie roumaine ; tat actuel des recherches, in Dacia. N.S.",
VIII (1964), p. 279-296.

www.digibuc.ro
 degrabd, in vremea urmasului acestuia, Radu cel Frumos. Toate vor
fi avut desigur, intr-un fel sau altul, importanta lor in evolutia si trans-
formarea vechilor asezri atesti.
Analiza intreprinsd cu minutiozitate si discernamint in cercetrile
relativ recente cu deosebire din ultimul sfert de veac a ardtat
In genere, nu se poate vorbi de trecerea satelor rdspindite pe intinderea
Cetdtii Bucurestiului de mai tirziu ntr-un nou stadiu de organizare,
de tip urban, fard a se tine seama de conditiile economice locale in
primul rind care au impulsionat toate aceste transformdri. in acest
sens, toatd lumea a fost de acord c materialelor de ordin arheologic
1e revine misiunea mrturiilor de primd importantd. De mai bine de
doud decenii, urmOrindu-se prin sdpdturi arheologice citeva zeci de
puncte de pe aceast largO arie, s-au identificat numeroase asezdri,
indeosebi pe cursurile apelor care le strdbat sau sint in preajma lor.
Locurile au apartinut, bineinteles, unor cultivatori de cereale si cres-
cdtori de animale, cdrora li s-au aldturat cu timpul i mestesugari,
mai cu seamd dintre acei cunoscdtori ai anevoiosului procedeu de
extragere a minereului din oxizii de fier, de virstd cuaternard, depusi
in aceasa zon5." 4. Multe din asezhri coboard in timp dupd ur-
mele materiale inregistrate pind in secolele X-XI.
Referindu-ne cu preadere numai la cloud principale puncte de pe
.aceasta hara din zona largd a viitorului oras, unde investigatiile ar-
heologice au scos la iveald numeroase urme de viatd este vorba
satul Mdianesti, de pe malul sting al Colentinei (cartierul Stru-
lesti) i punctul alit de apropiat Curtii domnesti de la Sf. Gheorghe
Nou remaram foarte pe scurt: 1) desi asezarea Mdicdnestiului face
partepin seria celor citeva zeci de sate identificate, pe baza documen-
-telor, pe teritoriul orasului de mai tirziu (in perioada cuprinsa intre
sflrsitul secolului al XV-lea i anul 1625) 5, ea coboard in timp fapt
dovedit de o serie de investigatii arheologice pind in a doua jumd-
rtate a veacului al XIV-lea; 2) vestigiile arheologice i antropologice
sint, indiscutabil, dovada faptului cd la sfirsitul acelui secol satul
Mdicdnesti cunoastea un variat schimb de produse i deci numai acest
lucru putea s justifice obiectele gsite, de o certd valoare artisticd.
Vestigiile din perioada de inceput a orasului Bucuresti, descoperite
in zona bisericii Sf. Gheorghe Nou, atestd la rindul lor, pentru ase-
.zdrile din acest perimetru, mijlocul seColului al XV-lea.

4 Panait I. Panait. op. cit.. p. 12.

6 Ion Donat, Asezetrile omenesti din Tara Rona:imam:7 din secolele XIV
XVI. in Snide, IX (1959). nr. 6, p. 83.

.8

www.digibuc.ro
 in ceea ce priveste vatra acestei asezri pornit pe calea urbani-
zrii", ea ar trebui presupusd asa cum o dovedesc unele cocluzii
ale cercetrilor arheologice spre versantul sting al Dimbovitei,
nu prea departe de promotoriul de la Radu Vodd. Abia in secolul al
XV-lea vatra se va fi deplasat spre fosta Curte domneascd" 6.
Un bilant al tuturor cercetrilor intreprinse ne aratd, in cele din
urmd, ca orasul de pe malurile Dimbovitei nu s-a infiripat, spre mij-
locul veacului al XV-lea, in rindul asezrilor urbane ridicate in pe-
rioada de timp a feudalismului dezvoltat. El, aldturi de alte tirguri
orase, se dezvoltd ca atare inc din secolul al XIV-lea, chiar dac
primele atestri documentare sint din vremea de mai tirziu. Domnia
stabilindu-si odat resedinta aici, in Cetatea Bucurestilor, a impulsionat
la rindul ei maturizarea acelor trdsturi citadine" 7.
Orasul medieval este definit mai cu deosebire prin cele cloud forme
fundamentale ale economiei, determinante modelului urban: productia
mestesugdreascd i schimbul de mdrfuri. Analizind dezvoltarea acestor
tirguri si orase ridicate din orizontul larg al Trii Romnesti in
secolele XIII-XIV se constat, cu toatd penuria izvoarelor necesare
studierii mai cuprinzdtoare a epocii de formare, o categoricd diferen-
tiere a lor, prin trecerea timpului, raportatd la gradul productiei mes-
tesugresti si, in primul rind, la procesul de specializare a acesteia.
Din datele cunoscute i analizate ar rezulta, pentru Cetatea Bucures-
tilor i pentru vechea resedint domneascd a Tirgovistei, o oarecare
stare de egalizare, ca s spunem astfel, pind spre junatatea secolului
al XVI-lea, ca dupd aceea sd se inregistreze o evident crestere a pro-
ductiei mestesugresti care va desvirsi asadar si pe plan eco-
nomic primatul orasului de pe Dimbovita" 9. Este de inteles c, pe
mdsura dezvoltdrii noii asezdri de scaun domnesc, mai cu deosebire
din a doua jumdtate'a secolului al XVI-lea inainte, Cetatea Bucurestilor
se impune tot mai mult i ca centru de culturd in Tara Romneascd 9.
Asezarea Bucurestilor va fi avut desigur si o cetate ca loc in-
trit de strajd i addpost pentru domnul sau dregdtorii domnesti.
Controversate au rmas ins, ping in zilele noastre, atit vremea nl-
6 Panait I. Panait, op. cit.. p. 23.
7 Ibidem, p. 24.
8 Stefan Olteanu. Locul i rolul oraplui BucureVi in contextul producf iei
megeppiregi din Tara Romiineascii fn evul mediu, in Bucuresti. Materiale de
istorie i muzeografie". VIII (1971). p. 113.
Constantin Serban, Rolul Bucureytilor fn formarea culturii ortiyeneyti fn
evul mediu, In Bucuresti. Materiale de istorie i muzeografie", IX (1972). p. 115
121.

www.digibuc.ro
tdrii ei, cit i partea din oras pe care o cuprindea 10. Amintindu-ne de
unele preocupan i cercetdri mai vechi sau mai noi -- am remarca
de pildd eh' pentru Dimitrie Berindei, unul dintre primii istoriografi
ai Bucurestiului, cetatea ar trebui regdsita pe malul de nord al Dim-
bovitei, cuprinzind o parte oarecare din locurile dimprejurul Curtii
Vechi" 31. Acestei ipoteze i s-au aldturat cu vremea i altii : Dimitrie
Pappasoglu 12, G.I. Ionescu-Gion 13, Dan Berindei 14 si Constantin
C. Giurescu 15. Pentru Gr. Tocilescu, cetatea Bucurestilor s-ar fi
ridicat pe malul drept al Dimbovitei, in jurul unuia din cele trei dea-
luri : Mihai Vodd, al Mitropoliei sau Radu Vodd 1. Nicolae Iorga,
atunci chid nota: Avem de a face cu o fortdreatd a Domniei", a crezut
mai Mai ea' urmele ei trebuie autate in preajma colinei Mihai Vodd 17,
iar mai apoi, spre indltimile de la Radu Vodd 18. Tot atit de neldmurite
staulucrurile si in ceea ce priveste ridicarea acestei cetdti. Dupd cei
mai multi, cetatea ar fi fost indltatd. in veacul al XIV-lea sau la inceputul
celui urmAtor. Iosif Genilie, profesorul de geografie de la Colegiul
Sf. Sava, credea ca anul 1383 anul victoriei lui Mircea impotriva
lui Baiazid este i anul ridicrii Curtii celei Vechi 19. Constantin
C. Giurescu admite existenta tirgului de aici inainte de 1300 si presupune
identificarea resedintei pircdlabului de Ilfov chiar pe locul unde va fi
mai tirziu viitoarea Curte domneascd 20 . in Istoria Bucure.ytilor, editatd
de Muzeul de istorie al orasului 21, desi se consemna prezenta vesti-
giilor din secolul al XIV-lea pe teritoriul urbei, se admitea totusi exis-
tenta unei cetdti abia din timpul lui Vlad Tepes.
Ar mai fi, in sfirsit, de amintit cite ceva despre acea faimoasd
cetate a Dimbovitei, daca si in ce mdsurd prin stirile privitoare la
evenimentele din 1368 si 1396 ea ar putea fi identificatd cu cetatea
prezumatd a Bucurestilor. Fireste, in aceastd privintd, atit ipotezele
Panait I. Panait. Cetatea Bucurestilor in secolele XIVXV. in Revista
muzeelor", VI (1969). p. 310-318.
11 In Revista romnd". I (1861), p. 324.
Istoria fonddrii orasului Bucuresti. Bucuresti. 1892, p. 93.
13 Istoria Bucurescilor. Bucuresti. 1899, p. 18.
14 Op. cit.. p. 14.
15 Istoria Bucurestilor din cele mai vecld timpuri pin in zilele noastre.
Bucuresti, 1966, p. 45.
16 Cetatea Bucurestilor fi Cetatea Dinbovi ei. in Tinerimea rornnd", I
(1598). p. 12.
17 Istoria romnilor prin edldtori. vol. 1. ed. a II-a. Bucuresti, 1928, p. 31.
18 Istoria Bucurestilor. Bucuresti, 1939, p. 22.
16 Geografie istoricd, astronomic& naturald si civild. Bucuresti, 1835, p. 219.
20 C. C. Giurescu. op. cit.. p. 47.
2' Vol. 1. 1965, p. 81-82.

10

www.digibuc.ro
cit i concluziile sint impartite. Cei ce plaseaza inceputurile tirgului
in primele decenii ale veacului al XIV-Iea, admit o cetate a Dimbo-
vitei" la Bucuresti inch' din acea vreme. Ca atare, pircdlabul care a
infrint ostile voievodului Transilvaniei, acel viteaz Dragomir, ar fi
fost de buna seama un castelan" de Bucuresti; iar capturarea lui
Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bdtrin, si a intregii sale fa-
milii in 1396 ar fi avut loc pe aceleasi meleaguri ale Bucurestilor. Unele
concluzii subliniind faptul ea' cercetdrile arheologice n-au dat la iveald
urme de cetate 24, cu alte cuvinte nu au determinat un centru urban
in secolul al XIV-lea in raza ariei de rdspindire a viitoarei Cetati de
scaun, constituie indirect si mdrturia cd faimoasa cetate a Dimbovitei,
din acest secol, s-ar fi aflat situata mai la nord, in susul riului. in schimb
dupa acelasi autor, este de necontestat ca in secolul al XV-lea ar fi
existat in fapt clou cetti ale Dimbovitei, dintre care, evident, una a
constituit centrul de polarizare al domniei.
0 nota aparte se desprinde cumva din studiul relativ recent
care considerd, printre altele, ca asezarea nu a beneficiat de o cetate
in intelesul propriu al cuvintului, ci numai de unele intdrituri ce in-
conjurau, sub o forma oarecare, tirgul medieval23.
Ridicarea Bucurestilor, din multitudinea acelor asezdri agro-pas-
torale rdspindite pe tot cuprinsul trii, spre jumatatea veacului al
XV-lea, intr-un centru ordsenesc propriu-zis s-a datorat desigur,
atit dezvoltdrii tot mai accentuate a mestesugurilor locale, cit i rolului
din ce in ce mai activ al vietii comerciale din aceast regiune, de ju-
mdtate de drum, la incrucisarea caravanelor negutatoresti ce urcau
dinspre Dunare sau coborau dinspre Carpati. Aceste trasee comerciale
erau lucru usor de inteles cu mult mai populate decit alte re-
giuni ale tdrii i faptul va fi contribuit, intr-o larga masurd, la dez-
voltarea cetatii asezate la rascrucea drumurilor ce brdzdau Baraganul
spre portile Balcanilor. Insi domnia va sprijini, incepind de la ju-
matatea veacului al XV-lea, in sensul luptei pentru centralizarea sta-
tului feudal, dezvoltarea unor centre si asezari ordsenesti.
Privind starea lucrurilor in contextul rezistentei antiotomane
asa cum o inchipuia atunci lupta voievodului ridicarea Cetdtii
Bucurestilor insemna de fapt nsi ridicarea fortaretei de avanpost a
tarii. Pe Vlad Tepes cel de numele caruia este mai adesea legata
intocmirea sau intemeierea Cetatii de scaun a Bucurestilor Il gasim
mai intii, prin 1458, cu resedinta domneascd la Tirgoviste. Odata
22 Dan Berindei, op. cit., p. 14.
23 $t. Olteanu. Getzeza ora.yului BucureVi ftz lamina cerceteirilor arheologice.
in Bucuresti". Materiale de istorie i muzeografie", II (1965), p. 23-25.

11

www.digibuc.ro
cu infringerea factiunii boiereti ostile i odatd cu incheierea pregd-
tirilor sale militare, Vlad Tepe se stabilete in cetate noud de scaun.
Anul 1459 anul in care se oprete trimiterea tributului cdtre Sub lima
Poartd este i anul de atestare documentard a prezentei voievodului
in noua cetate a Bucuretilor. La 20 septembrie 1459 se emitea primul
hrisov domnesc de pe aceste meleaguri. Amintit ca Cetate de scaun,
apare insd ceva mai tirziu, in primul document cunoscut din 14 oc-
tombrie 1465, in timpul domniei lui Radu cel Frumos. Cu toate acestea,
este neindoielnic faptul cd rosturi de Cetate de scaun vor fi implinit
Bucuretii chiar din vremea domniei lui Vlad Tepes.
In cursul celei de a doua jumtti a aceluigi secol, Bucuretii
incep sd se diferentieze tot mai mult ca centru de viatd cu caracteristici
indiscutabil urbane. Procesul acesta lent tinde sa se desdvireascd abia
in secolul urmdtor. Doeumentele vremii numesc de obicei Bucuretiul
cetate, nu ora. Prime le cloud documente emise in orgul Bucureti"
Milt din 25 august 1469 i 16 septembrie 1475, dar aa cum s-a ob-
servat pe bund dreptate ele nu sint decit reproduceri tardive 24.
Cercetdrile i sdpdturile arheologice din ultimele decenii au con-
firmat in acelgi timp faptul cd urmele de gezare feudald din preajma
Curtii Vechi dateazd intre sfiritul veacului al X1V-lea i inceputul
veacului al XV-lea 25. Dei nucleul citadin al Bucuretilor a fost
dupd &it se pare in zona Curtii Vechi26, el marca insd, din secolul
al XV-Iea, o oarecare extindere pe malul sting al Dimbovitei. Din
unele cercetdri mai recente s-a putut conchide cd. nucleul originar al
orgului ii intindea perimetrul sau la acea vreme cel putin pind
in dreptul Coltii" 27.
In ceea ce privete ridicarea Cetdtii a Curtii domneti in
jurul cdreia se dezvoltd orgul ca atare, este neindoielnic faptul ca
aceast constructie din piatrd sd fi fost duratd prin anii 1458-1459,
sub ingrijirea aceluigi Tepe Vodd. Refacerea, la numai cloud decmii,
a Curtii ar explica de ce intr-un document din 8 ianuarie 1480 se vor-
bete de noua cetate de scaun a Bucuretilor".
Cetatea, in secolul al XVI-lea, in ciuda indspririi dominatiei oto-
mane, se dezvoltd totgi necontenit, ca centru urban de importantd
comerciald primordiald pentru spatiul Europei sud-estice. Prin cu-
24 Cf. Dan Berindei, op. cit., p. 20.
85 Cerceteiri de arheologie in Bucurevi, Bucuresti, Muzeul de istorie al ora-
sului. 1963, p. 139, 143.
88 I Ionascu, Aron Petric si Pompiliu Caraion, Bucurevi. Pagini de istorie.
Bucuresti, 1961, p. 20-21.
87 I. Ionascu, .Fantierul arheologic Bueurevi.in Materiale i cercetdri arheo-
logice", VII (1960), p. 658.

12

www.digibuc.ro
prinderea asezdrii Brdilei in lantul raialelor de pe Dundre, spre mij-
locul secolului al XVI-lea, resedinta domneascd, asezatd pe malurile
Dimbovitei, devine de acum incolo cel mai important centru al Tdrii
Rom nesti datoritd tocmai acelor drumuri de negot coborite dinspre
munte. Ritmul din ce in ce mai accentuat al vietii comerciale, cres-
terea numdrului de locuitori si mai cu deosebire inmultirea preocu-
pdrilor mestesugresti, toate acestea au impulsionat, la rindul lor,
in mod firesc dezvoltarea orasului sau cetdtii lui Bucur in rdgazul de
timp la care ne referim 28.
Este drept c dacd, in inceputurile ei, Cetatea de scaun a Bucures-
tilor voia sd fie un adevdrat avanpost al luptei antiotomane, cu vre-
mea, Sublima Poartd inssi a inteles sd. lege cu tot mai multd indd-
rtnicie pe domnul tdrii locurilor atit de usor de supravegheat
dinspre raiaua Giurgiului. Dacd Radu cel Mare si Neagoe Basarab,
desi supusi turcilor, si-au pdstrat resedinta domneascd mai departe de
Cetatea Bucurestilor, aceasta s-a datorat su sigurantd si unei oa-
recari politici de independentd pe care au incercat-o in relativ scurta
lor domnie. In schimb, Mihnea cel Rdu si urmasul sdu, Vlad cel Tindr
sau Vldut, amindoi sustinuti de Poartd, isi au resedinta de scaun la
Bucuresti. Faptele se petreceau in primele decenii ale secolului al
XVI-lea. Acelasi lucru s-a intimplat si mai tirziu, prin anii 1530-1532
(domnia lui Vlad inecatul), cind domnul tdrii nu a mai pdrdsit
cetatea Bucurestilor.
Un moment hotdritor insd in drumul stabilirii definitive a capitalei
tdrii la Bucuresti 1-a constituit, de build seamd, domnia lui Mircea
Ciobanul (in cele cloud etape ale ei, intre anii 1545-1554 si 1558-1559).
Acesta, numit de Poartd, infeudat cu totul politicii otomane, se simte
mult mai in sigurantd pe malurile Dimbovitei, in cetatea lui Bucur.
in aceastd vreme, el mdreste si reface intinsa asezare a Curtii Vechi
ridicind totodatd i biserica din preajma ei, poate pe temeliile alteia
mai mici, crdditd odinioard. Este usor de inteles cd stabilirea perma-
nentd sau cvasi-permanentd a Curtii domnesti la Bucuresti nu a fdcut
decit sd contribuie si mai mult la dezvoltarea orasului ca atare.
Si pentru Petru cel Tindr, fiul acelui Mircea amintit mai sus, ca si
pentru Alexandru al II-lea Mircea i fiul sdu Mihnea al II-lea Turcitul,
ca si pentru toti predecesorii imediati ai lui Mihai Viteazul exceptie
fcnd doar domnia dintre anii 1583-1585 a lui Petru Cercel Ce-
tatea de scaun a Bucurestilor insemna, in primul rind, statornicirea
asezdrii Ora aldturi de marea impdrdtie a Semilunei.

2 8 Stefan Stefnescu, Demografia, dimensiune a istoriei, [Timioara], Ed. Fada.

1974, p. 119-120.

13

www.digibuc.ro
 Momentul neinfricatei lupte a lui Mihai Viteazul a reprezentat si
pentru istoria Bucurestilor un alt Indemn. Ultimul mare indemn de
luptd, din lungul rdstimp al dominatiei otornane, end Cetatea de scaun
trebuia sh redevind fortdreata marilor incercdri, ca odinioard, in
vremea lui Vlad Tepes. In august 1595, desi invingdtor la Cdlugdreni,
Mihai Viteazul este nevoit in cele din urmd sd se retragd spre poalele
muntilor, ldsind orasul deschis prddciunilor lui Sinan-pasa. Acesta
incearcd mai apoi ridicarea unor palAnci" (intdrituri), cu deosebire
in perimetrul curtii domnesti din preajma mdndstirii Radu Vodd. Din
octombrie 1595, odatd cu rentoarcerea domnului trii, i pind in
1597, Cetatea suferd incontinuu de pe urma jafurilor i ocupatiilor
turcesti, tdtdresti, unguresti i cazace.
Sfirsitul veacului gdseste orasul aproape prdbusit. in veacul al
XVII-lea, Cetatea de scaun va renaste insd din propriile ei ruine.
Dezvoltarea economicd, sociald i culturald va ridica resedinta dom-
neascd pe nebdnuite trepte, in asa fel cd spre jumdtatea secolului se
putea vorbi de Bucuresti ca despre capitala stabild a Tdrii Romnesti.
Este drept c Matei Vodd Basarab i strdmutase spre sfirsitul deceniului
al patrulea, resedinta la Tirgoviste pentru a fi mai ferit din calea ostilor
Sublimei Porti. Chiar in atari conditii, Bucurestii rdmin Inca scaun
al domniei. La fel si urmasul lui Matei Basarab, Constantin $erban,
se desparte greu fireste, din aceleasi motive de Tirgoviste.
and Mihnea al 1II-lea pdtrunde, sprijinit de trupele otomane, in
Tara Romneascd, ostasii lui Constantin Serban ard orasul Cetdtii de
scaun. Suferintele nu se opresc insd aici, cdci Mihnea al III-lea, in-
cercind la rindul sdu o mare rdscoald impotriva dominatiei turcesti,
precum Mihai Viteatul cu decenii in urmd, atrage dupd sine noi lupte
noi pustiiri.
in sfirsit, ar mai trebui mentionate si acele documente ale vremii
care mdrturisesc despre o noud dregdtorie care ia fiint. E vorba de
isprvnicia de scaun, cu rostul desigur de a inlocui autoritatea domnului
in capitala trii, atunci cind acesta se gdsea plecat, cu cine stie ce alte
griji, pe alte meleaguri. Prezenta acestor noi dregkori in Cetatea de
scaun a Bucurestilor este atestatd, de pildd, in cea de a doua parte a
domniei lui Matei Basarab sau in anul 1659, anul rdzmeritei lui
Mihnea al III-lea, cind domnitorul se indreaptd, cu o parte dintre slu-
jitorii si, spre vechea resedintd a Tirgovistei 29,
Dupd 1600, end voievodul Tdrii komanqti, Gheorghe Ghica,
este tulburat in domnia sa de intoarcerea lui Constantin Serban, in-
tdriturile cetdtii Tirgoviste, ale resedintei celei vechi, sint ddrimate

29 Cf. Dan Berindei, op. cit., p. 62.

14

www.digibuc.ro
dupd porunca Portii. imprdtia se inseamn intr-o cronicd au
trimis poruncd. lui Ghica Vodd de au surpat cetatea Tirgoviste, ca s
n-aibd dusmanii impdratului sprijineald acolo"". Este de la sine
inteles ca o astfel de hotdrire inscria nc o data'. ideea c Cetatea Bu-
curestilor nu era numai la acea vreme principalul scaun al
domniei, ci cd ea devenise, ca un fapt implinit, capitala
Nu este mai putin adevdrat c in noua si lunga sa domnie Constantin
Brincoveanu gdseste adeseori prilejul i rgazul de a se reintoarce la
Tirgovistea vechei resedinte domnesti. Din 1690, cind domnul tdrii
gdzduia in casele sale de la Mogosoaia pe sultanul Suleiman al II-lea
pind in 1714, anul dizgratiei si prinderii sale, a trecut indelungatd
vreme de ingdduitd prosperitate a orasului. Bucurestii cunosc in
aceastd vreme o nestdvilitd. inflorire. Noik cldiri, intinderea orasului
prin cuprinzdtoare si noi mahalale, inflorirea vietii economice
inmultirea, de pildd, a hanurilor, ca locuri de popas prezenta tot
mai numeroasd a negutdtorilor i cdldtorilor strdini, rostul cel nou al
tiparnitelor, al scolilor, toate mdrturisesc pentru innoirea i buna
intocmire a Ceatii de scaun. Odatd cu statornicirea, din veacul al
XVIII-lea pind in vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu, a instrdi-
natei dominatii turco-fanariote, orasul Bucuresti rdmine, recunoscut
ca atare, singura capitald de tard.
Rindurile artii de Ltd nu poartd prin ele insele dorinta de a in-
tocmi o noud istorie, in sensul exact al cuvintului. Ele au prins viald
din ginduri mai vechi, mdrturisite cumva in scris in alte imprejurdri 31
Ceea ce am dorit mai cu deosebire aici este de a fi incercat descifrarea
unor intelesuri unele noi, altele uitate poate si de a fi sugerat
totodatd perspective de cuprindere mai adincite.
Pagini de istorie in sensul unor sinteze sau al unor lucrdri mai
mult sau mai putin limitate tematic s-au scris i in trecut, se scriu
si astzi. Fiecare dintre ele a completat ceea ce indeminarea cdutdrii
fcea sd sporeascd cunoasterea stdrilor de fapt. Anii din urmd au re-
prezentat insd, din acest punct de vedere, cu mult mai mult. Niciodatd
poate nu a fost iscodit trecutul orasului cu atita inddrdtnicie i pri-
cepere. Cu deosebire s-au detasat i impus rezultatele spectaculoase
ale cercetdrilor de arheologie medievald, disciplind infiripatd timid
3 C. Grecescu, Mrturiile comisului Lytoc. Un fragment de cronicd 1659
1664. in Revista istoricd romnd", VIII (1938). p. 92.
31 Paul Cernovodeanu si Paul Simionescu, Consemndri .yi privind
intocmirea cetlii de scaun a Bucure.ytilor, in Revista de etnografie i fol-
clor". XIX (1974). nr. 3, p. 189-206.

15

www.digibuc.ro
la noi abia de citeva decenii, de incontestabil prestigiu insd in
zilele noastre. Sporul de cunoastere din anii contemporaneittii noastre,
cuprins in nenumdrate studii, comunicari, rapoarte ale santierelor
arheologice etc., a schimbat orizontul intelegerii si a obligat la mai
multd meditatie. A insirui aici, sub o formd sau alta, tot ceea ce s-a
cistigat prin cercetarea meticuloasd, prin strddania omului de stiintd,
ar fi desigur in afara celor ce ne-am propus in limitele rindurilor noastre.
and ne-am oprit pe parcursul paginilor, la una din lucrdrile mai
vechi sau mai noi, am flcut-o fiindcd eram convinsi cd economia pre-
zentdrii o cerea cu prisosintd.
Cartea de fatd. cuprinde in afara acestor cuvinte de inceput
cloud mari si distincte capitole: primul, privind unele mrturii din
secolele XVXVIII consemnate de strdini, de cdldtori care au
trecut, minati de rosturi diferite, pe meleagurile noastre si au cunoscut
cite ceva din viata orasului in vremea peregrindrii lor ; cel de al doilea,
urmdrind cu deosebire acele legende si Ltraditii care au incercat sd
tdlmdceasd in limbajul lor propriu intimpldri din trecutul mai bide-
prta t al acestei Cetdti domnesti. Un cuvint aparte am pdstrat pentru
binecunoscuta legendd a lui Bucur. Documente noi vin sd mdrturi-
seascd iardsi despre ea. 0 legendd ocolitd cu grijd de unele cerce-
tdri mai noi sau mai vechi ce poartd Inca farmec si inteles nemdr-
ginit. Chid, in anii domniei lui Alexandru Joan Cuza Vodd, se va fi
vrut un nou insemn al orasului 32, oamenii si-au amintit de legend d,
simbolul trdiniciei acestui popor care, impotriva vremurilor atit de aspre
ale istoriei, a clddit viata din nimic.

32 Dan Cernovodeanu, Contribufiuni la studiul stemei municipiului Bucuresti

fn secolele XIXXX, in Bucureti. Materiale de istorie i muzeografie", VIII
(1971), p. 159-177.

www.digibuc.ro
 CONSEMNARI

L dsind de o parte vestigiile regsite prin sdpdturi arheologice

expresii certe ale unui trecut cu mutt indeprtat zilelor noastre este
un fapt indeobste cunoscut cd putine urme, in sensul investigatiilor
istoriografice, au rdmas ca miirturie a secventelor de viatd proprii
Cetdtii de scaun a Bucurestilor. Multe dintre acestea s-au risipit cu
trecerea anilor. Vestigiile necesare reconstituirii modelelor arhitec-
tonice originare ale vechii asezdri sint aproape inexistente pentru eta-
pele mai indepdrtate de viald ale orasului. Actele oficiale ale vremii
hrisoavele cronicile, insemndrile de pe ceasloave, memoriile, analele
locale, cu referiri directe asupra orasului ridicat pe malurile pimbovitei,
au apdrut relativ tirziu. PITn in vremea domniei lui Constantin Brinco-
veanu ele nu amintesc cleat in trecere de cetatea resedintei domnesti
si, atunci dud o fac, tirile sint rdzlete, surprinse mai cu deosebire din
ntimplrile petrecute in preajma celor mari a boierilor
de toate treptele, a negustorilor i clerului de rang Malt sau redau in
parte simpla desfdsurare a unor evenimente politice.
Docurnentele ordsenesti, atitea cite s-au pdstrat pornind de la
cele mai vechi menite cumva s oglindeascd nsui procesul de
crestere, cu alte cuvinte nsi evolutia asezdrii Cettii de scaun, nu
sint numeroase si cuprind in genere impresii mdrunte, mai mult sau
mai putin nesemnificative. Continutul lor surprinde schimbdri sau
vinzdri de proprietdti, danii i miluiri domnesti pentru mdndstirile din
cuprinsul i imprejurimile orasului i asa mai departe. Aceste docu-
mente nu pot nici mdcar sugera mdsura exactd a complexittii feno-
menelor socio-economice remarcate.
Schitele, planurile i hdrtile orasului apar abia spre sfirsitul seco-
lului al end, purtati de cine stie ce interese, militari rusi
sau austrieci, frd a mai socoti pe elvetianul Sulzer, reusesc primele
ridicdri topografice. Dacd atestdrile documentare i descifrdrile car-

17

www.digibuc.ro
tografice grit rdzlete si au apdrut destul de tirziu, mdrturiile icono-
grafice lipsesc aproape cu desdvirsire pind spre sfirsitul veacului al
XVII-lea. Prima gravurd infdtisind fireste, in mod fantezist ce-
tatea de scaun a Tdrii Romnesti, datoratd flamandului Jacobus
Harrewijn 33, dateazd abia din anul 1688. Toatd aceastd stare de lucruri
vine in intimpinarea impresiilor notate de G.I. Ionescu-Gion, care,
cu trei sferturi de veac in urmd, tinea sd sublinieze:
Nu-s multe ora,sele Europei care s fi trecut ca Bucuregii, prin atitea
viltori ale istoriei ci s fi rmas in picioare cu puteri, intotdeauna noi,
spre o mai mare propdfire." Cdci Bucurestii, ca si mai toate orasele
romdnesti", au trit intotdeauna aceeafi viat ca ci poporul romn...
viafei care, printr-o minune de energie omeneascli, de abia a putut s
se pstreze pe ea ins4i, dar mi-te s mai fi pastrat ci documentele unor
timpuri care nu reaminteau decit cumplite nenorociri si insingerate pri-
veNti." Mai mult cleat alte tirguri si sate ale Tdrii Romdnesti, asezarea
Bucurestilor a fost jefuitd i pustiitd de cotropitori turci si ttari, pr-
jolit de numeroase incendii, zguduitd de cutremure, inecatd de revdr-
sarea Dimbovitei, iar populatia decimatd de numeroasele epidemii de
ciumd i holerd. Iatd. deci c in asemenea furtuni ingrozitoare s-au
pierdut... actele statului; s-au preipdit, ori arse chid ardeau orayele,
ori inecate la trecerea riurilor In fuga de vrjmayi, ori pierdute prin
gropile i ascunztorile muntilor, ori stricate ci mucezite in cine ctie
ce tainite... acte cu ajutorul cdrora s-ar fi putut urmri fazele Wet ii
oraplui" 34.
Mai tirziu, ignoranta, reaua credintd sau neprevederea au dus la
risipirea multor hrisoave, catagrafii, a acelor acte oficiale cum le-am
putea numi cu un termen generic de nepretuit astdzi pentru oricine
ar vrea sh scruteze treptele timpului, in intelegerea stdrilor si
asa cum trebuie s fi fost ele in vechea asezare a Cetdtii de scaun.
Pornind de la aceast stare a lucrurilor, am &Ida c paginile de
consemndri ale pleiadei de peregrini care au trecut, chemati de cine
stie ce griji sau interese pe meleagurile noastre, pot completa cel
putin in parte pukele cunostinte pe care le avem asupra trecutului
asezdrii. Importanta unor astfel de relatdri nu numai pentru istoria
Cettii de scaun a Bucurestilor, ci i pentru alte numeroase aspecte
de viatd ale poporului romdn 35 a fost subliniatd in numeroase lu-
33 Paul Cernovodeanu. 0 vedere a orasului Aucuresti din 1688, in Bucuresti,
Materiale de istorie si muzeografie". VIII (1971). p. 121-127.
34 G. I. Ionescu-Gion, op. cit., p. 33-36.
35 Vezi in aceasta privint P. Cernovodeanu. Societatea feudalii ronufneascei
viizutei de ciildtori strdini (secolele XVXV///), Bucuresti, Ed. Acad. R.S.R..
1973, 272 p.

18

www.digibuc.ro
crdri, dintre care amintim cu precklere: Istoria romnilor prin
redactath cu priceperea acelui mare deschizdtor de drumuri in istorio-
grafia romneascd, N. Iorga 36 si Bibliografia ailtorilor strini in
lrile romnesti, nepretuitd muncd de migald a unui iubitor de cdrti
vechi cum a fost Al. Sadi-Ionescu 37.
Inserdm in paginile artii noastre, din noianul descrielor i amintirilor
ce privesc tdrile si provinciile romnesti (din a doua jumdtate
a secolului al XVI-lea, pind spre inceputul secolului al XIX-lea),
acele consemndri cu referire directd la Cetatea de scaun a Bucurestilor.
intr-o oarecare mdsurd, atit cit ingdduie economia rindurilor de fatd,
incercdm de asemenea surprinderea si a unor fragmente de izvoare
interne in intentia de a completa, intr-un anumit sens vorbind, notatiile
de cdldtorie, privite aici ca surse principale de judecatd istoricd.
in sfirsit, nu putem incheia aceste scurte precizdri cu caracter
oarecum introductiv fard a sublinia ca o atragere de atentie carac-
terul adeseori foarte personal, subiectiv i impresionist" pe care Il
au aceste mrturii de cdldtorie. Nu arareori insd observatiile si descri-
erile lor sint profund judicioase, reliefate de o bun si incontestabild
documentare. Si intr-un caz, i in altul ele poartd aproape intotdea-
una pecetea unui farmec i pitoresc rar intilnite in alte relatdri, autoh-
tone sau strdine, de epocd.
Din prima jumdtate a secolului al XVI-lea in timpul domniilor
lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Vlad inecatul i Radu Paisie
nu au rdmas prea multe mrturii asupra Cetdtii de scaun a Bucures-
tilor. Doar cite un hrisov incheiat amintea numele asezdrii. Curtea
domneascd, in virtutea traditiei, era hied statornicit in capitala cea
veche a tdrii: Tirgovistea voievozilor de odinioard. Nu pot fi omise
Ms din aceastd perioad cuvintele peregrinului dalmatin Anton Ve-
rancsies, umanist si diplomat arhiepiscop de Esztergom si primat
al Ungariei care nota in binecunoscuta sa lucrare De situ Transil-

36 Ideea s-a concretizat mai intii prin volumul intitulat Cideitori, ambasadori
ci misionari in f drue noastre... Bucuresti, 1898. Cercetdrile ulterioare, mdrind
cu mult continutul lucrdrii. I-au determinat pe N. Iorga sa publice monumentala
Istorie a roincintior prin callitori, in doud editii, din care ultima, apdrutd in anii
1928-1929, a fost substantial revdzutd i addugitd. in vremea din urmd, s-a
prelucrat in acest sens un bogat material inedit, iar colectia Ceildtori strdini despre
drik romeme, editatd sub ingrijirea unui colectiv condus de Maria Holban (au
apdrut cinci volume intre 1968-1973 pentru perioada anilor 1330-1660), cons-
tituie o indiscutabild reconfirmare a intuitiei initiale.
37 Al. Sadi-Ionescu a redactat in 1916 un repertoriu bibliografic al aldto-
rilor veniti pe meleagurile noastre pind in anul 1650. intr-o anumitd mdsurd,
lucrarea a fost completata ulterior pentru o perioadd mai noud de A. Ste-
fdnescu-Galati.

19

www.digibuc.ro
vaniae, Moldaviae et Transalpinae (Despre asezarea Transilvaniei,
Moldovei i Tarii Romdnesti) 38, alcdtuitd la 1538, ed. Bucure,stii se
numiir printre cele trei cetati de piatrli" ale Valahiei, aldturi de Tir-
goviste i Poenari. Mentiunea aceasta simpld constituie pentru noi
inceputul de drum al consemndrii memoriilor de cdrtorie asupra
cdrora ne oprim in paginile artii de fatd.
intdrirea puterii turcesti, dupd lupta de la Mohcs din 1526, in
partea Europei balcanice i centrale este un fapt indeobste cunoscut.
indsprirea jugului Semilunei otomane i canalizarea din ce in ce mai
accentuatd a comertului Tdrii Romdnesti spre Constantinopol au deter-
minat, in bund parte, in mod cu totul firesc, dezvoltarea i cresterea
importantei politice a Cetdtii de scaun a Bucurestilor. In perioada
domniei lui Mircea Ciobanul (1545-1554) se ridicd aici, pe malurile
Dimbovitei, Curtea domneascd, ale cdrei vestigii, coborite pind in
acea vreme, se vdd Inc i astdzi. Ele sint considerate pe bun temei
cele mai vechi urme ale clddirilor orasului de altddatd.
Acelasi Mircea Ciobanul, datoritd numeroaselor sale conflicte cu
boierii tdrii multi dintre ei fugiti peste munti hotdreste, dupd cum
noteazd cronicarul sas Hieronim Ostermayer 39 ca Bucurestii s fie
inconjurati cu pari mari de stejar. Intiia domnie a lui Mircea Ciobanul
are insd un sfirsit dezastruos pentru Cetatea Bucurestilor, cdci hoardele
turcesti, coborite dinspre trmurile Dundrii sa inscduneze un nou domn
in persoana lui Pdtrascu Vodd, numit i cel Bun (1554-1558), jefuiesc
la bunul lor plac orasul dau foc, ca intr-o adevdratd expeditie de
pedepsire. $i astfel, focul acesta din 1554 este primul consemnat din
lungul sir al incendiilor care vor mistui din timp in timp orasul, pind
cdtre jumdtatea veacului al XIX-lea. De expeditia de pedepsire i de
cele intimplate la capdtul primei domnii a lui Mircea Ciobanul amintesc
si cei doi vice-voievozi ai Transilvaniei, Kendy Ferencz si Dobo de
Ruska Istvn, in scrisoarea lor adresatd, la 15 martie 1554, judelui
curtii regale maghiare Ndasdy Tms:
Un sangiac trimis de impratul turcilor a venit In Tara Romneascli
pe voievodul frii, anume Mircea, impreunii cu Sofia sa, la porunca
Impratului turcilor, l-au dus... mai Intli jefuind ora,sul Bucuregi, iar
apoi dindu-i foc 40 ".

38 Cciliitori streiini despre romeme, vol. I, Bucurevi, Ed. tiintifica.

1968, p. 404.
33 Chronik des Hieronimus Ostermayer 1520-1561 (ed. Joseph Kemeny).
in Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbiirgens, vol. I. Klausenburg, 1839.
p. 31.
40 Hurrnuzachi. Documente privitoare la istoria romnilor, 115. Bucureti,
1897. p. 175, nr. LXXIII; Ionescu-Gion, op. cit., p. 39.

20

www.digibuc.ro
 Dupd cei aproape patru ani de domnie ai lui Pdtra$cu Vodd, rein-
toarcerea lui Mircea Ciobanul a insemnat crunta Oath' a traddrii boie-
rilor care au fost mai toti dupd cum spune cronica tdiati de
be$1iii voievodului reawzat in scaunul domniei.
Ne-am oprit asupra vremii lui Mircea Ciobanul, nu numai pentru
faptul ca din preajma anilor domniei lui am descifrat prima referire a
unui cdldtor strain asupra cetatii Bucurestilor, ci $i pentru ca de
numele lui se leagd mai cu seama awzarea curtii domne$ti in oras,
prin cladirea primului palat voievodal. Aceast ridicare de nou aw-
zamint al stdpinirii a atras, frd indoial, un numdr sporit de dregdtori
$i slujitori, iar, odata cu ei, a crescut insu$i numdrul celor de mare
trebuintd pentru un tirg al negustorilor $i al meseria$ilor. Cronicile
posterioare au retinut faptul cd Mircea Ciobanul au )(dent biserica cea
domneasca din Bucuregi 41, unde chiar ingropatu-s-au la septembrie
21 leat 7068 (1559)42.
Si a$a se face cd, prin ridicarea curtii domnesti, acum, spre ju-
matatea veacului al XVI-lea 43, mai toti caldtorii straini veniti in Tara
Romaneased fie in misiuni oficiale, fie impinsi de cine $tie ce alte
griji negustore$ti se opreau in noua re$edinta domneascd, atra$i
desigur de tirgul infloritor in care o multime tot mai mare de cupeti"
localnici sau strdini i$i desfceau bogatele lor marfuri.
In vara anului 1573, cunoscutul predicator reformat Iacob Paleologul,
originar de prin partile Chiosului $i stabilit la Cluj, trece prin Cetatea
de scaun a Bucure$tilor insotind pe trimisul la Poarta al domnului
moldovean. El a fost primit de domnul tdrii, Alexandru al II-lea $i de
doamna acestuia, Ecaterina Salvarezzo, la Curtea domneascd, a$a cum
se cuvenea cinstirii unui oaspete de seamd. A notat in fuga citeva cuvinte
despre ospitalitatea celor de la Curte, a domnului $i doamnei mai cu
deosebire, despre tainul primit $i despre Inca unele mici intimpldri 44.
Incolo, nici un cuvint despre orasul noii re$edinte domne$ti $i nici
despre Curtea voievozilor, pe care avusese, totu$i, ragazul sa o van $i
sd. o cunoascd indeaproape. Oricum, primirea la palatul domnesc din
Cetatea Bucurgtilor famine dovada sigura a rolului pe care tirgul
41 Stoica Nicolaescu, LetopisetuI Tad! Romeinevi. in Revista pentru istorie,
arheologie si filologie", XI (1910), partea I. p. 123.
42 Istoria 7-aril Romiine,sti 1290-1690. Letopisetul Cantacuzinesc (ed. C. Gre-
cescuD. Simonescu). Bucuresti. Ed. Acad. R.S.R.. 1960. p. 50.
43 Vezi asupra acestui edificiu cea mai recent monografie. datorat lui Pa-
nait I. Panait si Aristide Stefanescu, Muzeul Curtea Veche. Palatul Voievodal.
Bucuresti, Muzeul de istorie a municipiului, 1973, 133 p.
44 Ceileitori strain! despre t &de romiine. vol. II. Bucuresti, Ed. stiintificd,
1970, p. 413.

21

www.digibuc.ro
incepe sd-I aibd de atunci inainte, atit pentru domnie, cit si pentru cei
multi.
Un an mai tirziu, in 1574, a trecut prin Tara Romdneascd militarul
si diplomatul polon Maciej Stryjkowski din Osostowa (1547 c.1582),
care insotea solia ambasadorului Andrzej Taranowski, plecatd din
Varsovia spre Constantinopol. Cu putind vreme inainte, cumplite si
singeroase intimpldri se petrecuserd in lard. Joan Vodd cel Viteaz,
vajnicul domnitor moldovean, ridicind ca in anii stdpinirii lui $tefan
cel Mare sau Petru Rare steagul dezrobirii se sub jugul Semilunei
turcesti, reusise la Jilistea sd infringd armatele lui Alexandru Mircea
si Petru Schiopul, venite la porunca inaltei Porti. Spre sfirsitul primdverii,
Joan Vod inscdunase ca domn, in Cetatea de scaun a Bucurestilor,
pe Vintild, fiul lui Pdtrascu cel Bun; dar numai dupa citeva zile, boierii
rdzvrdtiti, rdmasi credinciosi lui Alexandru Vodd, ajutati bineinteles
de ieniceri si spahii, il lovird fdr veste, fcindu-1 sd-si piardd si jiltul
domnesc, si viata 45. Ceva mai tirziu, insusi Joan Vodd, impresurat de
o numeroasd armatd turceascd la Roscani, prdsit si trddat de boieri,
este ucis miseleste, dupd tipicul unei crunte rdzbundri orientale.
Maciej Stryjkowski el insusi mdrturiseste aceasta: ,In acelasi
an [1574], Ivonia, donmul Moldovei,... dupti lupte lungi si foarte
vitejesti cu turcii si cu muntenii, a fost predat de ai si turcilor si rupt In
patru bucti. Capul sdu I-am vazut eu Insumi In anul 1575 pironit pe
porfi, la Bucuresti... ,, 46
Diplomatul polon consemneazd in memoriile sale, printre altele,
cd, in Bucuresti, fiind primit la Curte si oprit de domnul tarii la ospt, a
fost purtat mai intii prin incdperile cele multe ale palatului. in iatacul
domnesc a zdrit portretul unui voievod stefan pe care I-a socotit el
cu chibzuintd a fi chipul acelui mare domn al Moldovei. Faptul nu
ne poate mira muIt fiindcd, dupd cum bine se stie, marele stefan al Mol-
dovei era strdbunul dupd mama al domnului Alexandru. Acesta este
descris de cdldtorul oaspete al Curtii dornnesti analt la statur, sezind
cu coroana regeascii pe cap "47.
Maciej Stryjkowski, out luminat in spiritul Renasterii, inzestrat cu
temeinice cunostinte, a cautat cu stdruintd, in tot drumul sau pind la
Sublima Poartd, sd inteleagd si sd inscrie in cartea sa toate tradigile,
obiceiurile, tratatele turcilor, pe lingd care a descris si toate cetiitile,
orasele, asezarea tdrilor, atit cele din Moldova, cit si din Tara Romd-
45 Radu Popescu vornicul, Istoride domndor Tarii Rom iineoi (ed. C. Gre-
cescu). Bucuresti. Ed. Acad. R.S.R.. 1973, p. 61-62.
46 Ceildtori strdini..., II, p. 455.
47 /bidem, p. 454.

22

www.digibuc.ro
neascd, redindu-le intocmai dup cum erau, cu ziduri si turnuri si cu
asezarea sau Infeitisarea naturii... 4 8 Din pdcate, acest memoriu care
insotea notele sale de cdldtorie si care ar fi prezentat pentru noi un
interes covirsitor nu s-a mai putut gdsi pind in zilele noastre.
Cam in aceeasi vreme apar insd si alte consemndri privind asezarea
Bucurestilor si a Curtii domnesti. Francezul Pierre Lescalopier ajuns,
citiva ani mai tirziu, consilier in Parlamentul din Paris cdldtorea dupd
bunu-i plac (curieux de voir le monde) prin tdrile si provinciile romdnesti,
in vremea aceluiasi Alexandru Vodd Mircea. Dupd ce strdbdtuse mai
intii coasta dalmatd si provinciile Imperiului de la sudul Dundrii, se
indreaptd spre Transilvania, oprindu-se din lunga-i aldtorie in Ce-
tatea de scaun a Bucurestilor. Este drept cd la Constantinopol, amba-
sadorul francez pe lingd inalta Poartd, Franois de Noailles, voind
poate sd dea o oarecare acoperire si justificare cdldtoriei compatriotului
sdu, acordd acestuia grija unei misiuni, politice si matrimoniale, in
acelasi timp, pe Hugh' Stefan Bathory, principele Transilvaniei. Pe la
jumiltatea lunii iunie a anului 1574, il gdsim pe Lescalopier, dupd
propria-i rndrturie, la Curtea domneascd din Bucuresti. Ltd cuvintele
care fdlmdcesc observatiile acestui francez, peregrin prin partile noastre:
intriturile acestui oras sint din trunchiuri mari de copac, Infipte
in pmint, unul ling altul si legate 'hare ele prin grinzi de-a curmezisul
prinse de acele trunchiuri cu niste pene lungi si groase de lemn; orasul
e podit cu trunchiuri de copaci. Pe acolo trece un Hu numit Dimbovita. In
acest ora,c am gsit pe voievodul Alexandru, in ajutorul cruia veniser
boierii aril si turcii49. El era bine plizit in palatul su, inteirit ca
si orasul, unde I-am salutat. Cu mare greutate s-a putut geisi un tlmaci
latin pentru mine. ln cele din urm, domnul a pus sti fim glizduiti si os-
peitati si ne-a dat careta lui tras de cai buni si un secretar al stilt ca s
putem strbate toat tara sa, fr. sei cheltuim nimic". Acelasi Pierre
Lescalopier ne face in putine cuvinte, ce e drept si cea dintii
descriere a cliidirii palatului domnesc: Palatul lui era fcut din lemneirie
umplut cu chirpici de pmint amestecat cu paie tocate. Pentru a vorbi
cu el, am fost dusi intr-o sal mare, acoperit cu covoare turcesti si cu o
treapt mai inalt de jur imprejur, la o tnltime de aproape trei picioare,
ca la caravanseraiuri. In fundul seilii, chiar in fata usii, sedea domnul
intr-un jet. Pe acele locuri ridicate, nimeni nu se afla in afar de el si
in picioare ling el, un copil de casa, care a luat scrisoarea si a innanat-o

48 Ibidem. p. 450.
48 Pierre Lescalopier se refera. fireste. la reinscdunarea lui Alexandru Mircea
dupd infringerea lui Vintild-Vodd din mai 1574. cf. celor amintite mai sus.

23

www.digibuc.ro
 domnului; mai multi [paznici] inarmati cu securi sau cu buzdugane se
aflau in salii. Venind teilmaciul latinesc, domnul a pus set i se inmineze
prin copilul de casei scrisoarea mea, ca s-o citeascei cu voce tare si s-o
teilmeiceasc. Eu stiam bine edin ea nu se afla nici un lucru tainic, totusi,
pentru a-[mi] vorbi, a pus pe toli s se retragei la celerialt cap& al MN
si chiar pe copilul de casei, si n-a reimas decit acest teilmaci, care peirea
RI explice prin discursuri [mai] lungi, ceea ce spuneam eu pe latineste;
doinnul mi-a vorbit in put ine cuvinte. Am iesit din palat [condus] cu o
faclie si am fost dusi la o easel' de tirgoveti... Ni s-a pregtit o masei mi-
nunatel, de catre un buclitar al domnului,trimis anume". In sfir*it, citeva
insemndri privesc crawl ca atare: A doua zi, 19 iunie, rn-am plimbat
prin oras, uncle n-am viizut nici o cladire frurnoasii. Doti biserici, una
[de rit] ortodox, cealalter [de rit] luteran, erau flicute din lernn; toate
acoperisurile slut de figlei, de sindrird sau de paie. Tara este miinoasii,
dar n-are nici piatrei, nici ardezie "5.
Amdnuntele date de Pierre Lescalopier asupra Cetdtii de scaun a
Bucuretilor i asupra Curtii domneti ne sugereazd o secventd a rea-
litdtilor sociale, politice i edilitare din acea vreme.
0 impresionantd pagind, infdtiind foametea i lipsurile mari in-
durate de locuitorii tdrii i ai Bucurqtilor, mai cu seamd, in cumplita
iarnd a anilor 1574-1575, o gdsim in scrisoarea trimisului Poloniei la
Poartd, ace14 Andrzej Taranowski, despre care am avut prilejul sa
amintim in rindurile de mai sus. De data aceasta intors de la Constan-
tinopol *i oprindu-se in capitala Tarii Romanqti, nota pentru cancelarul
Valentin Debienski, la 5 aprilie 1575: De srbeitoarea Pastilor, am ajuns
la Bucuresti, la domnul Tarii Romeinesti, unde am piitirnit mult de foame
si de cea mai mare lipser. ln adeverr, in acele peirti domneste o foamete
si lipsei de bucate wit de mare... Vitele mor prin tot locul; mie mi-au
niurit opt... La 26 martie a clizut atit de multd zpadd, [licit ajunge pia
la umerii oarnenilor. Din pricina foametei si a frigului prea mare, seitenii si
feiranii prind cu mina cocorii si sburiltoarele "51.
Aceast vreme de cumplia foamete i srdcie a umbrit anii din urmd
ai domniei lui Alexandru Vodd Mircea care, murind in iunie 1577;, a
fost ingropat cum se cuvenea in incinta ctitoriei sale, mdnstirea Sf. Tro-
it'd (Radu Vodd).
Vremea care s-a scurs a schimbat mult din starea lucrurilor. Mihnea
al II-lea, zis i Turcitul, fiul lui Alexandru Vodd Mircea, urcat in scaunul
domniei se ingrijqte mai cu seamd de Idcaul ridicat de pdrintele au.
Intre 28 iulie 1577 i 5 iunie 1583 de aici, din cetatea de scaun a Bu-

5 Ciilittori strclini.... II, p. 426-427.

51 Ibidem. p. 400-401.

24

www.digibuc.ro
curestilor sint date nu mai putin de zece hrisoave de danii, intdriri
de mosii, venituri de vdmi, vaduri de moard, precum si alte scutiri si
privilegii, toate pentru ctitoria de la Sf. Troitd. Asa se explicd faptul
cd, in curind, aceastd mdndstire ajunge sd intreacd in bogdtie oricare
alt asezdmint, devenind cu trecerea anilor o adevdratd podoabd a
Cet dti i.
Consemndrile unor aldtori ce vor trece pe meleagurile noastre de
acum inainte vor mdrturisi despre toate aceste lucruri. Boierii de prin
tirg, la rindul lor, incep ei insisi sd facd negutdtorie. Cistigul suridea
chiar celor de rang, si asa se face cd intilnim numele unor oameni cu
stare, ca Preda Paharnicul si Dragomir Vornicul, amestecati in tre-
burile prvdliilor din tirg. Astfel, incetul cu incetul, Cetatea de scaun
isi schimbd tot mai mult infdtisarea; oamenii se string si ei in jurul
ulitelor si mahalalelor noi; iar temeinicia asezdrii va impune dreptul
de a se inchipui pe sine primal oras al tdrii.
Franco Sivori, fiul unui comerciant genovez, Benedetto, soseste
in Tara Romneascd in al optulea deceniu al veacului al XVI-lea, in
calitate de secretar al noului domn, Petru Cercel, investit la acea datd
cu firman ide la Poartd sd-1 inlocuiascd pe Mihnea Vodd. Noul voievod
al Tdrii Romnesti rdacise mult pe la curtile monarhilor si principilor
de prin tdrile Occidentului, in dorinta de a avea sprijinul acestora pentru
obtinerea scaunului domniei. In atari imprejurdri I-a cunoscut de bund
seamd si pe Franco Sivori, viitorul sdu biograf, prieten intim si secretar
pentru scurtul rgaz de vreme (1583-1585) cit au rdmas impreund in
lard. and, prin interventiile directe ale ambasadorului francez de la
Constantinopol si, fireste, prin numeroasele pungi de aur vdrsate dre-
gdtorilor otomani, Petru Cercel dobindeste, in sfirsit, mult rivnita domnie,
Franco Sivori, impreund cu un oarecare Berthier amindoi in calitate
de secretari ai domniei descind in capitala Valahiei. Destinat initial
probabil unor misiuni diplomatice de largd anvergurd, Franco
Sivori va trebui in cele din urmd sd se resemneze cu mdrunta indato-
rire de curtean, intr-o tall in care destoinicii diplomati ai curtilor
occidentale cur greu s-ar fi descurcat in pdienjenisul intrigilor si intere-
selor atit de constringdtoare. De altfel, mazilirea lui Petru Cercel in
aprilie 1585, la numai doi ani de la dobindirea domniei si reintoar-
cerea aceluiasi Mihnea al II-lea Turcitul au fdcut sd se incheie scurta
misiune a italianului genovez.
Consemndrile memorialistice, redactate mai tirziu la Genova sub
titlul Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del signor Benedetto
doppo della mia partenza di Genova l'anno 1581 per andar in Valla-

25

www.digibuc.ro
chia 52, cuprind numeroase observatii asupra realitdtilor sociale, econo-
mice si politice ale tdrii din acea vreme. Partea referitoare la Cetatea de
scaun a Bucurestilor se and* cuprinsd in capitolul despre sosirea in tard
si inscdunarea domnului si protectorului sdu, Petru Vodd Cercel. Alaiul
domnesc a fost intimpinat la Giurgiu de marele ban al tdrii, Mihail,
impreund cu hied patru sute de cdldreti care indeplineau oficiul bunei
primiri. Acestia 1-au insotit pind la resedinta sa de la Curtea domneascd.
fn ziva urmtoare continua genovezul povestirea sa am ajuns
in orayul Bucureyti, ctiruia nu-i dau numele de cetate, deoarece nu are
episcopie". Citeva rinduri inainte, el observase deja, referindu-se la ase-
zarea Cettii domnesti: Bucureytii unde iyi aveau domnii reyedinta
in vremurile din urmii, pentru a fi mai aproape de hotarul turcesc". Ur-
meazd apoi in acelasi stil de relatare directd: Ayezarea [este] bine
inzestratii, dar far altceva vrednic de luat in seam cleat o prea frumoasei
mnstire, ayezat pe o fneiltime yi cleidit de voievodul Alexandru, tatl
lui Mihnea. De altfel, in afara palatului principelui, de mrime potrivitii,
casele stilt in cea mai mare parte ridicate din lemn yi lut, mici, dar bune
de locuit. Mai slut apoi multe prvlii bine tndestulate cu mrfuri de
tot felul, iar prin mijlocul orayului curge un mic Hu pleicut ochilor". La
intrarea in oras, la 9 septembrie 1583, ne-a ieyit Inainte tot poporul... in
chip atit de sarbeitorese yi cu attta bucurie, di se vedea limpede cit de
dorit era nllimea sa..." In ceea ce priveste ceremonia incorondrii,
asa cum s-a desfdsurat la Curtea domneascd, Franco Sivori consemneazd
printre altele: .Sezind Domnul in jeful sew, sub un baldachin... scutierul
sultanului, care-1 intoviirelyise, a finut o scurt cuvintare boierilor yi
poporului adunat in piafa din fata palatului... Dup ce i s-a pus pe cap
ineiltimii sale un calpac de brocart de aur, dup obiceiul Trii Romnesti,
lucrat cu nestemate intocmai ca o coroan, venire' pe rind prelatii yi
boierii cei mai de seamii, cu toll ceilalfi dreglitori ce se aflau la Curte,
pentru a se trichina friltimii sale, in semn de ascultare "53.
Relatdrile lui Franco Sivori asupra Bucurestilor sint, in genere
vorbind, exacte. Nu exista, intr-adevdr, in acea vreme resedintd epis-
copald in noua Cetate de scaun. In afara celor cloud eparhii, de la
Rimnic si Buzdu, mitropolia continua sd-si aibe resedinta in vechea
capitald a tdrii, Tirgoviste. Dintre toate bisericile orasului, secretarul
domnului nu uitd sd mentioneze mdndstirea Sf. Troitd, reinnoitd mai
tirziu de Radu Mihnea, de la care i-a si rdmas numele sub care este
cunoscutd pind in zilele noastre. Biserica-- mai degrabd spus mdrids-

52 Cf. $tefan Pascu, Petru Cercel f i Tara Romneasoi la stirsitul secolului

al XV1-lea, Cluj, 1944, p. 135-277.
53 Cdleitori strdini.... III, Bucurevi, 1971. p. 8-9.

26

www.digibuc.ro
tirea de la Radu Vod era intr-adevdr, pentru acea vreme, o constructie
arhitectonicd impozantd, atit prin asezarea ei, cit si prin intdriturile
sale de cetdtuie. Situatd pe coama unui deal inalt, inconjurat din toate
pdrtile de cursul capricios al Dimbovitei, mndstirea dispunea, prin
daniile primite, de insemnate avutii. Despre Curtea Veche, Franco
Sivori nu aminteste decit in treacdt cd este de meirime potrivitii, neinsis-
find asupra descrierii palatului, asa cum ne-am fi asteptat. Case le
orasului le vede ridicate din lemn si lut, lucru remarcat si de cal dtorul
de odinioard, Pierre Lescalopier. Totusi, Franco Sivori tine sd noteze
cd orasul avea la acea datd multe preiveilii, bine indestulate cu tot felul
de mrfuri, semnul sigur al unei oarecari abundente si propdsiri a
negotului.
Din aceeasi vrerne de sfirsit al veacului, mai exact din vremea
celei de a doua domnii a lui Mihnea al II-lea Turcitul se cuvine amin-
tit si relatarea lui Jacques Bongars (1554-1612), diplomat al viitorului
rege al Frantei, Henric al IV-lea, pe atunci doar rege al Navarei. Istoric
erudit, autor a numeroase lucrdri dintre care unele cu referire la
cronicile unguresti Jacques Bongars este, fail indoiald, inzestrat
cu spirit critic si cu incontestabild putere de observatie.
in cdrtoria sa de la, Viena la Constantinopol, el se opreste in vara
anului 1585, pentru putind vreme, la Bucuresti. A trecut mai Mili pe
la Alba Iulia unde i s-au inminat de principele Transilvaniei, Sigis-
mund Bathory, scrisorile cdtre Mihnea Vodd apoi, insotit de Wil-
helm Walter, vistiernicul, a coborit prin Brasov si Bran spre Tirgoviste,
unde poposeste o noapte in mndstirea franciscanilor.
Am plecat tot de-a lungul Dimbovifei povesteste el si am ajuns
[la limp] pentru a petrece noaptea la Bucuresti, unde este Curtea. A
doua zi, fiind chemaji la Divan, am inftisat scrisorile noastre lui Mihnea...
Domnul, in virstei cam de 25 de ani, a intrebat dacei vrem sa-1 slujim si
dac avem daruri; a poruncit sei ni se dea tain de la Curte... A trimis pe
marele postelnic ca sei ne cerceteze. Acesta ne-a luat toate hirtiile... pentru
a le da de rost..." Ca tlmaci, noteazd Bongars, au fost folositi niste
nobili raguzani si oarecari cdlugdri franciscani. A doua zi ni s-au adus
o carte scris in slavoneste, pentru trecerea Duneirii, cu pecetea in-
tiiritei deasupra cu cernealli". Cdldtorilor li s-a al dturat si un insotitor
care trebuia sd-i alduzeascd pind in dreptul Dundrii, unde puteau
sd prindd carele domnesti trimise cu o zi mai inainte spre Stambul.
Jacques Bongars pdrdseste Cetatea de scaun a Bucurestilor spre seard,
trecind podul Dimbovilei si un altul dincolo <de acela> ca sd folosim
propria-i expresie intilneste, in sfirsit, carele domnesti la loc de
popas si apoi, aldturindu-se lor, continua drumul spre Giurgiu. in
aceastd cdldtorie care isi va fi urmat drumul ei si prin unele sate ale

27

www.digibuc.ro
tdrii, el remarcd, printre altele, a se cldeFte prost, cfici in toatli tam
nu se afl alte cldiri de piatrii care ill fie frumoase deer? bisericile ..si
manfistirile ..si castelul <= Curtea donmeascii> de la Bucuregi"m.
Far a ne da prea multe amdnunte asupra Bucurestilor, Jacques
Bongars ne face totusi o precizare pretioasd: faptul cd palatul domnesc
era zidit la acea data' din piatrd. Pierre Lescalopier dupd cum ne
amintim descrisese la rindul sdu vechea clddire a Curtii ca fiind ri-
dicatd din simpli vldtuci. Iatd ed., in perioada celor noud ani care au
trecut intre cdldtoriile celor doi francezi, Alexandru Mircea voievod
si fiul sdu Mihnea au gsit rgazul reclddirii palatului, dupd cum se
cuvenea de altfel unei adevdrate resedinte domnesti.
Cresterea importantei economice a orasului in acel timp nu seal*
fireste, acestui peregrin savant. El remarcd prezenta numerosilor strdini,
nobili raguzani si misionari franciscani, unii dintre ei servindu-i chiar
de tlmaci. Traficul comercial ca sd spunem astfel pare intens.
El este atestat si prin circulatia mdrfurilor spre Constantinopol, prin
carele domnesti unele, probabil, transportau tributul ce alcdtuiau
adevdrate caravane, cdrora, din loc in loc, li se ardturau diferiti drumeti,
dupd cum ni se spune chiar in rindurile memoriilor sale.
Erau anii aceia de sfirsit de secol vreme de chiverniseald a tirgove-
tilor; un comert intens, care aducea negutdtori de pretutindeni cu mr-
furile lor, nu numai din tara de peste munti sau de la sudul Dundrii,
ci si de prin orizonturi mai indepdrtate ale Europei occidentale, fdcea
ca noua asezare a cetdtii de scaun s prospere tot mai mult. in afara
boierilor si tirgovetilor interesati in negot, chiar mndstirile isi intdreau
pozitiile lor pe aceastd cale. Asa de pildd, la 5 ianuarie si 24 iulie 1587,
Mihnea Vodd Turcitul intdreste mult ocrotitei mndstiri Sf. Troitd un
numdr de 13 prdvdlii, dintre care cloud' se aflau pe ulita mare", deschisd
spre drumul ce lega orasul de vechea resedintd a domniei Tirgo-
viste 55. In sfirsit, cine urmdreste cu atentie documentele vremii va gsi
inscrise numele diferitilor mestesugari si artizani arcad, cojocari,
medari, sandaci, sdbieri si multi altii care se statornicesc acum in
tirgul cel mare al domniei.
Mndstirea Plumbuita, de la podul Colentinei", unde a fiintat
prima tiparnitd a orasului, de sub ale cdrei teascuri ieromonahul La-
vrentine si ucenicul sdu Iovan au scos Tetraevanghelul slavon intre
54 Ibidem, p. 161-162.
55 Documente privind istoria Rornvdei , B. Tara Romneascd, sec. XVI, vol. V,
p. 275-276.

28

www.digibuc.ro
1573-1582 56 detinea in Cetatea de scaun a Bucuretilor, pe lingd nu-
meroase ocine, mori, prvlii, i o baie mare", noud", dup cite mdrtu-
risete inscrisul 57. Un document amintete c ins4i mdndstirea Sf. Troit
avea in Bucureti o baie mare", care au fost falcutd... de rdposatu...
Alexandru Vodd." 5 8. Aceste instalatii" par primele din Bucureti.
La Curtea Veche, mai tirziu, Leon Toma. (1629-1632), dorind *i el
astfel de lucruri au fost trimis din Bucuregi de au luat aldarea ball din
Tirgovive "59.
In ultimii sdi ani de domnie, Mihnea Turcitul, in semn al grijii
pentru ctitoria pdrintelui sdu mdndstirea Sf. Troit acordd acesteia
numeroase danii i intdriri de moii, mori, vdmi i alte privilegii".
Un alt aezdmint mndstiresc care s-a bucurat, spre sfir*itul vea-
cului al XVI-lea, de multe danii i Ingdduinte domnqti a fost acela
cunoscut sub numele bisericii Sf. Nicolae ctitorie a jupinesei Caplea.
Miindstirea primqte numeroase intdriri pentru ocinile, morile i li-
vezile ei intinse mult in imprejurimile Bucure5tilor din acea vreme.
Despre aceastd mdndstire i de aezarea ei neprielnicd, expusd adeseori
inundatiilor Dimbovitei, ne mdrturisete insd un alt peregrin pe melea-
gurile Tdrii Romdneti spre sfritu1 acelui veac. Este vorba de patriarhul
Constantinopolului, leremia al II-lea, venit in Cetatea de scaun a Bu-
curqtilor in toamna anului 1591. Patriarhul, in timpul celei de a treia
pdstoriri in scaunul constantinopolitan, intorcindu-se din Rusia in-
sotit fiind el de mitropolitii Ierotei al Monembasiei i Arsenie al Ela-
sonului a poposit intii in Moldova, iar mai apoi, pentru citdva
vreme, s-a stabilit la Curtea domneascd a cetdtii Bucurqtilor. Erau
anii domniei lui $tefan Vodd Surdul (1591-1592). indeletnicindu-se cu
gospoddrirea treburilor biserice*ti, patriarhul d poruncd de hotdrnicire
a moiilor mdndstirii Olteni, de prin prtile Vilcene61, intocmqte in
limba greacd, sub redactarea marelui, logofdt al patriarhiei, unele in-
dicatii canonicqti de bund i cuviincioasd purtare a credincio*ilor din
ora i, in sfirit, printr-o altd carte a sa, din octombrie 1591, ne sint

56 L. Demny. Bucuresti centru de tiparnit in secolul al XV1-lea. in Bu-

curesti. Materiale de istorie si muzeografie", IX (1972). p. 123-128.
57 Documente privind istoria Romeiniei, B. Tara Romoineascei. sec. XVI, vol. V.
p. 212-214.
68 Ibidem. sec. XVII, vol. IL p. 224. La 14 aprilie 1590 este intilnit in Bu-
curesti un Bratu baias", probabil slujitor la vreuna din baile amintitelor ma-
ndstiri: cf. Ibidem. sec. XVI. vol. V. p. 439-440.
53 Al. Lapedatu. Baia domneascei din Tirgoviste. in Buletinul Comisiei
Monumentelor Istorice", III (1910). p. 91.
60 Documente privind istoria Romemiei. B. Tara Rom fineascii. sec. XVI, vol. V.
p. 268,277. 283-284, 290-291 etc.
61 Ibidem. sec. XVI. vol. VI. p. 41-42.

29

www.digibuc.ro
ardtate imprejurdrile in care s-a indltat noua mandstire a banulut
Mihai, viitorul domn.
Plingerea ieromonahului Evghenie cum cd metohul Sf. Nicolae
(ctitoria jupinesei Cap lea), inchinat mdndstirii Simopetra de la Muntele
Athos, suferd de mari neajunsuri, mai cu seamd prin desele inundatii
ale Dimbovitei, ne infdtiseazd totodat i noua ctitorie prin ce are ea
mai de seamd si de pret. S ldsdm ins propriile cuvinte ale documen-
tului:
...Monahii trim4i pentru implinirea slujbelor nu pot locui flird su-
parare si cu mullumire, din pricind c locul este mlstinos ci aduclitor
de bou si neprielnic pentru toll, intrucit <metohul> e vorba, fir este,
de mdndstirea Sf. Nicolae se aflei la poalele dealului si aproape de
Hid < = Dimbovifa> ce curge acolo; din aceastei pricind, flind inundat
mai totdeauna, plifeste multe rele... precum noi ['vine spune patriarhul
am veizut cu ochii nostri din inamplare, si am ramas uimit... Deci sti se
cldeasai un alt metoh, mull mai bun decit acesta, pe un kc mai nail,
pentru ca monaldi care vor avea prilejul sei petreac timpul
in el feirii sup &are... i ciiptind invoire deplinei, <chir Evghenie> a
gsit pe prea cucernicul jupan Mihail Banul... care... necrufind nici truda
si osteneala, ci nici o cheltuialii, a ridicat, chiar din temelii o altei bisericcl
foarte frumoasii si cu hramul marelui Nicolae si a numit-o metoh al dins-
titei meineistiri a Simopetrifilor. A ridicat in jurul ei foarte multe chilii..
ci pe lingd aceasta, i-a inchinat ci sfinte odoare ci felurite podoabe din
argint si de aur. Pe acestea, i-a mai dat ,si sate cu vecinii kr multe
alte lucruri de pref... ,462.
Mihai Banul nu era altul decit viitorul domn al Tdrii Romnesti,
ce va fi Inchipuit in scurta-i domnie tara cea mare a tuturor romdnilor,
Mihai Vodd Viteazul. Noua sa ctitorie, asezatd in locuri mai prielnice,
pe coama dealului, transformatd cu timpul intr-o adevdratd ceatuie
va domina prin pozitia sa strategicd intreaga imprejurime 63.
Tot in aceastd vreme au fost ridicate in Cetatea de scaun a Bucures-
tilor un semn de prosperitate i alte edificii mdndstiresti. Asa de
Odd, se cuvin a fi amintite cu precddere mndstirea Sf. Ioan cel Mare,
ctitoria lui Andrei vistierul si a fratelui sdu Dimitrie, ca si mnstirea
Sdrindar, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, refdcutd in secolul
urmdtor de boierii Cocoresti.
Cifltori
62 111, p. 301.
63 Pentru mnstirea Mihai-Vocid vezi, mai cu deosebire, Nicolae Stoicescu.
Repertorad bibliografic al monumentelor feudale din .Bucureoi, Bucureti, Ed.
Acad. R.P.R.. 1961, p. 230-234.

30

www.digibuc.ro
 Curind insd propdsirea orasului avea sd fie curmatd. Anii luptei
viteazului domn Mihai impotriva mpilrilor otomane au atras urgia
prddciunilor i pustiirilor acestora.
Cronicarul silezian Balthasar Walter, relatind primele semne ale
nesupunerii lui Mihai fatd de turci si, implicit, inceputul conflictului
militar, noteazd: mai intii c in luna noiembrie a anului 1594 a sosit
in cetatea de scaun a Bucurestilor un emir in fruntea a cloud mii de
osteni ceausi i spahii i c acestia au ocupat casele cele mai
bune". Apoi mkturiseste cronicarul emirul, adresindu-se domnului
care Rdea in apropierea noii mnlistiri de NO ow, intr-un palat
cldit fr intrituri i fard ziduri, la malul Dimbovifei... cere poruncitor
zece mii de florini ungureyti ca plates' ci provizii yi tnerinde". in sfirsit,
domnul impreun cu curtenii sdi l cu alfi ostayi ce erau adunati intr-
ascuns intr-o vale" (lingd mandstire), se preface cd primeste conditiile
propuse de emir. Chemindu-1 pe acesta i pe cdpeteniile lui in casele
lui Dan Vistierul, se repede ndpraznic, d foc cldirii ucigind pe toti
cei strinsi, mdceldrind aid mil i pe ceilalti turci din oras 64 Relatarea
lui Balthasar Walter atestd.existenta unui palat (palatium) lingd mnds-
tirea cea noud din partea de jos a orasului, care nu putea desigur fi
decit mdnstirea Sf. Troitd (Radu Vorld).
Desi crunt lovit de ostile lui Mihai Vodd la Cdlugdreni, Sinan-pasa
reuseste totusi s ocupe tara pe care, de altfel, o vroia transformatd
in pasalic i, bineinteles, Cetatea de scaun a Bucurestilor. inainte
de a se fi retras peste munti, domnitorul s-a oprit citeva zile in apro-
pierea resedintei sale, spre Vdcdresti, in care timp ostasii lui au ridicat
tot ce s-a socotit de cuviintd, pentru a nu ldsa pradd bogatd hoardelor
otomane. Sinan-pasa, ocupind cetatea Bucurestilor, initiazd si infdp-
tuieste chiar un intreg sistem de fortificare a locului, asa cum a fost
descris, cu amdnunte, atit de cronicarii turci, cit si de. unii cdldtori veniti
in acea vreme in misiuni diplomatice prin pdrtile noastre.
Asa de pildd, Nichifor Parasio, exarh al patriarhiei constantinopo-
litane trirnis la Ieremia Movil, domnul Moldovei, pentru a mijloci
supunerea fata de Poartd. noteazd despre cele vdzute in tabdra tur-
ceascd din resedinta de scaun a Tdrii Romdnesti. El observd in toamna
acelui an intdriturile de la Bucuresti, alcdtuite din salpi mari pe cloud
rinduri, flare care locul a fost umplut cu pmint. S-au cldit nouei bayci
(bastioane) tot cu salpi in plimint si in fiecare bayed se pot ayeza 15
tunuri. De la o bagei la alta este cam o aruncetturd de seigeatei. t jurul

61 Dan Simonescu, Cronica lui Balthasar Walther despre Mihai Viteazu I

in raport cu cronicile interne contemporane. in Studii ci materiale de istorie medie",
vol. 111, 1959, p. 66-67.

31

www.digibuc.ro
orasului au spat un scant, a crui adncime poate fi de trei stnjeni si tot
att de lat. Sinan-pasa a recleidit mai Mai mnstirea, care era imprej-
muit cu ziduri, fndat l'ing oras tot in opt zile, precum si cimitirul care
avea si el un zid de fmprejmuire, de care e legat un alt zid de plimfnt cu
stlpi in felul de mai sus. Sint acolo cinci sau sapte bsci... fn acea ceteiluie
ar putea sta cam zece mii de oameni... Biserica aceea, unde s-a feicut
cettuia, a poruncit Sinan-pasa s fie fnchinat dup legea turceascei,
iar pe celelalte de zid, care au reimas, nu le-a atins, nici nu le-a pre-
fcut in geamii "65.
Sd aducem in continuare pentru toate aceste intimpldri *i
mdrturia cronicarului turc Mehmed bin Mehmed, secretar de divan,
devenit mai tirziu emir al emirilor din Istanbul:
Dup sfatul tuturor, au mers trei zile ,fi, la 18 ale lunii mai sus artate,
Intr-o miercuri, am ajuns fn apropiere de podul Ceilugreni, care
era un loc pliduros si mlstinos. In clipa dud unii dintre ostasi se
asezau <acolo>, iar altii se pregteau se.' se aseze, a aprut o ceatei de
ghiauri, semnnd cu niste animale, si au nceput lupta fn apropierea
acelei mlastini... De la amiazei si kind la chindie s-a dat o mare lupt.
Multi dintre ei au trecut fn rindurile gaziilor ;s1 martirilor. De asemenea
si de la ghiauri au murit multi si s-au dus In iad... S-a aflat de la cei prinsi
di ghiaurii, neputind s se fmpotriveasc meiretiei ostii islamice, au fugit
si de pe locul unde era tabeira lor adevrat. fn ziva urmtoare, s-a ajuns
la Bucuresti (Bkres). Gsindu-1 incendiat, la 25 ale lunii mai sus artate,
intr-o zi de joi [31 august 1595] au hotrit sei transforme In geamie
biserica dinluntrul meinstirii voievodului Alexandru, care mai inainte
era loc de cetate. Au mai socotit potrivit ca dependintele din jurul ei sa
formeze o fortreat interioar. De aceea au Inceput sei facei in jurul
ei un zid umplut cu arbori mari si cu peim'int. Cetatea fiind terminat
doar In 12 zile, au asezat tunuri pe zidurile si turnurile ei, dupei care au
avut loc petreceri "66.
Nu lipsite de semnificatie skit i. consemndrile altor contemporani
ai evenimentelor, mai cu deosebire cele ce privesc intdriturile sau for-
tificatiile noi ale orapilui. Aa se face cd: arhiducele Austriei, Maximilian,
poartd corespondentd asupra acestui subiect cu Johann Georg, prin-
cipele elector al Brandenburgului 67; bailul Venetiei la Poartd, Leo-
nardo Donato, interceptind cele comunicate de Sinan-paa cdtre can-

66 Cdreitori strait:L.- III. p. 611-612.

66 Mehmed ben Mehmed, in Cronici turcepi privind 011ie romne, vol. I
(sec. XV mijlocul sec. XVI). intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa Mehmed,
Bucuresti, 1966. p. 419.
67 N. Iorga, Acte qi fragmente privitoare la Istoria romndor, vol. L Bucu-
reti, 1895, p. 149.

32

www.digibuc.ro
Cis Wet muntean
fn vremea lui
Mihai Viteazul
(Biblioteca Academiei R.S.R.,
Cabinetul de stampe).

Matei Basarab.
Gravur contemporan.

-
ofles tarec,6'trtenuostoltpratiola urgrrIntago
fi copt ear, 6os ittoque rfpic fat.

www.digibuc.ro
 11T

IlucureVii la 1688. Stampd fantezistd de Jacobus Haarewyn (Biblioteca

Academiei R.S.R., Cabinetul de stampe).

Constantin Br iincoveanu.
Reproducere dupd Anton
Maria Del Chiaro.

www.digibuc.ro
Tiny, roman. sec. XVIII. Slam-
pd din colectia Trachten Ka-
binet der Siebenbiirgen (Bi-
blioteca Academiei R.S.R., Ca-
binetul de stampe).

Cetatea liii Radu Negro de la Dimbovita. Stampa din 1860 de D. Pappa-

soglu (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de stampe).

www.digibuc.ro
Bucur Ciobanu. Litografie fantezisttl de D. Pappasoglu (Biblioteca Aca-
demiei R.S.R., Cabinetul de stampe).

Atemeielorii legendari ai Bucure0or. Triptic compus de D. Pappasoglu

in 1882 (Biblioteca Academiei R.S.R.. Cabinetul de stampe).

nstantin-Vocia Basarab Mii cPa-Voda al II Basarab

la mewl MS

[0"

sa dedica dar STAULU LUI BUCUR MBA NU ()nor. Primarit a Capitalei la anu11882,luna lunie,
Lt.-colonel D. F'APPAtiC4CL1J.

.4-* 4:7ft` ft
www.digibuc.ro
#.44I4 446,i;t4247.:4;4'..4742
_
 A ful '11 II I 1'

Foaia de titlu a cartii lui 65/11A5ASA

N. Horga. Oglinda ardtatei
onndui hnekpt... K p

ffelptitiM Clitff IiiKHAE if!roKAMAiPrt

A
Kg fl 141A Al3 Ag

KV4,817, At At.11103. WMVAVN CI !...18146Alpf1:

i
W
;

;2np6anE .iraAST 4)11 AHH

LIIMIPlifq1+ *CI.

O c c aV
rt. Anlip y trk
fl p N

H 14 11 (5 if XCb PTA,
AMP; If
ti .0 11 0 g 11 I.
11,EKWitil /alit frapoOn

iiPZTAFt llkii1'A gtha,

4=7911I4CG
Cif .

d if if
'Sirx.tArmi074 4)rfIri AWIi gorAti raf1,4:4KA TynorptiVi OIIIIPSICHT41.1;1
..)cfrVASi EoC,A litiVA 1307.
611? SIMI 4EAA X6
I 3 4 6.

ISfeittir Nt4191AW;1 ditC8111 RAA 144.

AOIATI nVvrine4
.ST PLTAt.I.A IVIOAA('BA. NAI.T

01T% 40:1fA ,/,,f A2011.0(0,1 CAV tpoer

f .)piunAt' tpo'c'1" c,tlawsi.r, , tut; HtMnq-
lAf xi'Ara oymnAidAltict, Cal
'NT CT(011(41'r i.TC;KMA KA U.14-1 '1-111%f

y HAS l'IjK114HVI1T ret.mo, Legenda lui &cur.

Prima fila" din lucrarea
lui N. Horga.
Rdir ngcri't+911 LI.I nyktIAVA.I . Kor-
dU BOAV, leitmm milAt4i4 tlvntHH.Attts
-11Nii: A WII A141-1 MOAAKA, 0,41S'A Xi

A
www.digibuc.ro
 /golt*.far.it44...na
Ittatt=4",
etri ctcntth &Iftcniei enrter1"6""
...idelanCtain ColderfOrn ,lUtiartIM.,
t Ifimu (777 aci crptttmcsn hajui Zaidentia#erdin
ft'irnt Jo. moce)f; figt.tatiiZetryfirnrir 4rentiampnrfrs'efam,pard

AL
CPC 04$74ine MU ,artil ttvI Z etinriAkt
' .

_.
, AturActt:tat nornen tralteirc:yuoi'lic.
ut alii Stunt 1,it e rit.tgni ,ttai 9alea tua ir;41cpenti
jiuolitariglainbetticta in illa pl.:riffle. qtutAta eruz
,-...,r2 Aria b% pencAuc etiain ...fatrocinna ext. t Ma'
unapt ec rit , atoui a ,;-lot
po.it ak t=
Jemeir e6alt Mt 4ttem tVii
leoim ham- efr ameettant Sivetzed Mani Atualum ,pla:
.rrei. ac phi riv rant ,ac alum CM nt , ~-
warm ttit7/A't lcape&t in i;renrice Jiro ' ntpen i ; la.
tnitis tarnene,re p nmakeze Citt nicellad aantinno s .1,teitt 147,-/
4irmant +take
tam in tanta maim p 11001 atipu. e" Jilleat
alte t" I tter alipLam anvi pa hfralrant /104 ate etiamtXu.
.bilu .% curia.1 efftruarreutt ,ae envy= ..11trcataram multi
:tab i,ILiuut, tn.2.Ctintm warm i
JR1111 Mt
..m1.16brust
114; affe ti
5'. reit
dsiie lf
incretnentu!n

(mine. i .ret
anti
vary t:
- n; kdem .reidere
(trIrt.tturett quamj lalta.16.hennkteign mt z eapirre I

41 4 1 iNitNteir eliffrotorionnn ac meriebini meni

pianiqem S%pakdriAalgt Venal./ occidentim a44,too rage', .

ntiralltbi ninect 42 'Amato eunc..nali elk car.'tandarannitii

uK *I: obvin bc ID rrus . .tTaxt,r m aanni Anif.ipaletdrint 14
.2(J ea ,ac 4!orrei n a 49nt4J9rt , at n',1 mpicrsci/srtnz.

cia ;mod attmet ii imp& .. ilanetria,.1 in

,(L`tricipii (tread Vlltian irtasn . (-them mot: , &mum ffer
Coo-min.,. .a.r. midi e.ri,gua.taint ,clantad Min? hUrni hi
Cia7Ja* ,r nr t peoita rxigai in tu.tac pri./ efrrnatcr.funt an h Jr
admiratiane diji turn rfrirre tmarnite .13rt.ttutrz,erinci,at
le., Attu c nat. c liar* tade t:intn it tti A hemo . irerlitiAW
!Atii 4i-rim trit.ireuiat titkeulter Were ineatle tine hie'
"4 eqterun, S wee iadir;t, Osartnanicd. ./filliar4 ntete
cl.r:itti I C.., 7 7,6,..t at,,,,u.r.

Fila 161 din manuscrisul lui Blasius Kleiner cu refe-

dine la legenda lui Bucur.
www.digibuc.ro
Mndstirea Radu Veda- $i biserica Sf. Adranasie. AcuarelA anonimA rusA din pri-
mele decenii ale secolului al XIX-lea (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul
de stampe).

www.digibuc.ro
Oraful Bucurefti la 1859. Reproducere dupa A. Corbu, .Bucureflii vechi...

www.digibuc.ro
celarul Portii, le retransmite la rindul sdu senatului i dogelui Marino
Grimani 68 Comandantul otiIor turceti scria: Ajungind la Bucuresti...
am pus sit se ridice o cetate de pari si de peimint"; afirmatie transpusd
de Leonardo Donato in traducere italiand: cosi venissimo alla terra di
Bucoreste dove.., si fece fabricare una fortezza di pali, travi e terra 69.
Dupd cum rezultd din instructiunile Sfintului Scaun cdtre nuntiul apos-
tolic din Polonia, acesta ca i polonezii de altfel era interesat de
cele petrecute in Tara Romdneascd i mai cu deosebire in Cetatea de
scaun a Bucuretilor 7.
Un hrisov din vremea lui Radu Mihnea mai exact, din 10 ianuarie
1623 ne oferd posibilitatea sd intelegem mai clar localizarea propriu-
zisd a acestor fortificatii, numite de oamenii locului, in termeni populari,
palangd". Prin hrisovul amintit se ddruia cdlugdrilor mndstirii
Sf. Troite un loc de slobozie, specificindu-se c locul acela se afl din
josul orasului Bucuresti... Mgt: mnstire, unde iaste palanga, care o
au flicut Sinan pasa in zilele lui Mihai voievod, Inset' sei se stie: den crucea
lui Ida in sus de unde line palanga, in jos spre calea Vceirestilor pn
In hotarul grecilor si de in calea raceirestilor In jos pin in Dimbovifa
si den plangli in jos pied iar In Dimbovita "71.
Urme ale fostei pdldngi" lucrate de otomani, din preajma mdnds-
tirii Radu Vodd, au fost date la iveald cu prilejul cercetdrilor initiate
incd de acurn cloud deceniin. Evenimentele aa cum s-au desfdurat
ele au fdcut ca intdriturile ridicate sd nu fie folosite. Mai mult chiar,
luat prin surprindere de otile lui Mihai, intdrite de ardelenii lui Sigismund
Bathory i de italienii lui Piccolomini, Sinan-paa este obligat s pd-
rdseascd Bucurqtii in mare grabd, scriind celor dela Constantinopol:
Am hotarit s ardem numita cetate ui s dm foc iflcri la toate casele,
bisericile, greidinile i curtile lor boieresti... "73
Filippa Pigafetta, trimitind in noiembrie 1595 un inscris din
Brapv toscanului Belizar Vinta, nu uit s mentioneze cd orawl
Bucureti a fost de asemenea prefacut in cenusii, ars si jefuit de turci74.

88 Hurmuzachi. Documente vol. 1111. p. 492.

69 Ibidem. p. 493; A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului.
Moldovei fi Trii Romnesti, vol. IV, pr 297-301.
7 Hurmuzachi, Documente. vol. 1112, p. 131.
71 Documente privind istoria Romiiniei. B. Tara Romneascd, veac XVII.
vol. IV. p. 211-212.
72 Bucurestii de odinioarii in lumina siipeiturilor arheologice (sub redactia prof.
I. Ionascu). Bucuresti. Ed. stiinlific, 1959, p. 61.
73 Hurmuzachi, Documente, vol. 1111, p. 494.
Cdleitori striiini..., 111, p. 551.

33

www.digibuc.ro
 Despre toate aceste nenorociri revrsate asupra Cetatii de scaun
a Bucuretilor au amintit nu numai o serie de legende, ci chiar i hrisoave
de cancelarie domneascd. Unul dintre ele, din vremea lui Radu Mihnea,
pomenind de mndstirea Sf. Troita, remarca: Au stricat 5'i au surpat
mai sus zisa mnastire, ins mai ales a ars de foc din cuiburile de sus
pined la temelia de jos 51 au ars pin la ternelie .51 toate prtile de prin
prejur, trapezria .yi toate chiliile... "75. Pisania mdndstirii refdcutd de
Radu Mihnea mentioneazd, printre altele: Cum Sinan beigat-au iarbez
de tun in sfinta biserica. lar dupei aceea, pogorit-au Mihai cu Bateir
Jecmon craiul unguresc... iar Sinai, Pasa a dat dosul a fugi 51 aprinse
iarba de tun in biserica .51 s-au sfrimat din temelie "76.

Bucuretiul spre sfiritul veacului al XVI-lca era inconjurat

in partea de miazdnoapte i de apus de pduri intinse, mlatini i smircuri
de apd alimentate prin revdrsdrile Dimbovitei. intinderea aezdrii nu
era inch' bine statornicitd; prin tirgul propriu-zis se intelegea pe atunci,
mai cu seamd, centrul comercial i meteugdresc de prin rreajma
Curtii domneti, cu ulite mrginite de prdvdlii sau case de cupeti.
Conacele boiereti, din lemn sau bolovnite, presdrate frd nici o reguld
prin intinse livezi i gradini, dddeau impresia unor sate risipite ici-colo.
Inima tirgului era cuprins intre Curtea domneascd, biserica Sf. Ghe-
orghe Vechi i cea a lui Ghiorma banul; aici i desfdurau indeletnicirile
meteugarii oraului: abagiii, bldnarii, covacii, cavafii, bacalii i altii
sau diferiti cupeti ca marchitanii, elarii, lipscanii sau zarafii, ce i-au
lsat mai tirziu numele meseriei ulitelor pe unde locuiau. Drawl i
imprejurimile sale numrau 15 biserici i mnstiri, dintre care aa
cum o arat documentele vremii numai cele mari (ca Sf. Troit,
Plumbuita, Mihai Vodd) erau de piatr. Celelalte erau din lemn sau
chiar din lut. In afar de Dimbovita, ce tdia oraul in cloud, determinind
pozitia geografica a locurilor (in susul ormului" pentru partea de miazd-
noapte, de rill, iar din jos", la miazdzi de Hu), mai existau o multime
de girlite, dintre care cea mai cunoscutd era aceea a Bucuretioarei,
ce strdbtea pornind dinspre balta Icoanei mahalalele de mai
tirziu ale Sdpunarilor i Scaunelor Vechi. Ulitele n-aveau Inca nume.
Una singurd purta denumirea de mare" i reprezenta artera principald
a oraului, devenit mai tirziu calea sau podul cel vechi al Tirgovitei".

75 Documente privind istoria Romeiniei... veac XVII. vol. II, p. 254.

76 C. Sndulescu Verna, Biserica Radu Vodei din Bucuresti. Bucuresti. 1930,
p. 8; Cf. St. Nicolaescu. Istoricul meineistirii Sf. Treime (Radu Vodii) din Bucu-
resti. Bucuresti, 1939, p. 4. Vezi si N. Stoicescu. op. cit., p. 260.

34

www.digibuc.ro
De la Curtea domneascd mai pornea o cale de-a lungul Dimbovitei,
spre miazdzi, cunoscutd sub numele de drumul Giurgiului".
Bucurestiul renaste incetul cu incetul din propiile-i ruine. Spre jumd-
tatea secolului al XVII-lea, el redevine un centru important economic si
politic in spatiul circulatiei sud-est europene. Pentru primul deceniu
al noului veac nu intilnim ce e drept mentiuni deosebite ale vreunor
cdldtori. 0 singurd tire din 1604, desprinsd din cronica maghiarului
Istvn Szmoskzy, ne lasd imaginea unui oras pentru reconstruirea
cdruia se muncea din greu. Era vremea domnitorului Radu Serban.
El afirmau comisarii imperiali ai Transilvaniei zideste de zor
cetatea Bucurestilor, o imprejmuieste numai cu piatr... in fiecare zi
lucreazei aici cite sase mii de oameni"177. De numele aceluiasi domnitor
se leagd si cunoscutul pod" sau cale a lui Serban Vodd, tot mai des
amintit in documente 'hied din primele decenii ale veacului al XVII-lea.
Ridicarea Cetdtii de scaun a Bucurestilor, dupd jafurile hoardelor
tdtdresti si turcesti din timpul scurtei domnii a lui Mihai Viteazul si
dupd invazia ostilor lui Gabriel Bathory din iarna anului 1611, se da-
toreste in bund parte lui Radu Mihnea (1611 1616; 1620-1623),
considerat ca si inaintasii sdi, Mircea Ciobanul si Alexandru II
Mircea, adevdrat ctitor al asezdrii. Prin strdania lui s-a refcut in
aceastd vreme si mndstirea ctitoritd de bunicul sdu, mdndstirea Sf. Troi-
td care, pentru buna amintire a faptei sale, i-a pdstrat si numele. Fi-
reste, ridicarea din nou a zidurilor a insemnat o altd impodobire, cu
pridvor Idrgit in fat pe stilpi, cu patru turle, totul voindu-se parc dupd
biserica mare a episcopiei de Arges. Prin numeroase hrisoave, domnul a
inzestrat asezilmintul cu sate, ocine, vaduri de moard, vdmi, intdrindu-i
totodatd strdvechile danii. Devi moartea I-a surprins in scaunul Mol-
dovei, osemintele lui au fost aduse si cobotite in ldcasul cunoscut de
atunci ca mdndstirea Radu Vodd.
Din prima jumdtate a secolului al XVII-lea ne-au rdmas asupra
Curtii voievodale a Cetdtii de scaun si paginile insemndrilor de cd-
ldtorie ale lui Paul Strassburg (1595-1654), diplomat in slujba regelui
Gustav II Adolf al Suediei. A plecat in toamna anului 1631 din Ger-
mania, a stradtut pdminturile Poloniei, Ungariei si Transilvaniei,
iar in martie 1632, pdrsind in cele din urind Brasovul, s-a indreptat
intii spre Tirgoviste si de aici, insotit de o escorfede boieri, spre Bu-
curesti. Notatiile, desi restrinse, sint mai tot timpul strdbdtute de far-
mec si pitoresc inedit. Observatiile lui completeazd unele aspecte de

77 Joachim Crciun. Cronicand Szmoskzy fi insemnirile lui privitoare la

romni 1566-1608. Cluj, 1928, p. 184.

35

www.digibuc.ro
viat putin cunoscute ale Curtii voievodale din acea vreme.
Dar cuvintele lui sint in aceast privintd cu mult mai edificatoare:
Dupei ce am ajuns in fata acestei cetti mari $i intinse, au venit s ne
intimpine vreo mad de... boieri care, inarmati cu arcuri gonind spre noi
intr-un iure$ ametitor... ca pentru un atac $i descalecind apoi, ne-au urat
bun sosit in numele lui Leon Vodii $i ne-au insolit [dupe.' aceea] pinei
la locuinfa noastr. In aceea$i searli, sus-numitul domn a trimis pe marele
postelnic al curfil sale ca s ne pofteascli pentru a doua zi la prinz.
,'i la ora hotrit au venit boierii $i careta $i ne-am indreptat feir zabavei
spre palat. Ne-au insotit vreo 200 de ostayi dalmatini, mai bine inarmati
$i imbracati decit cei din Transilvania... Toate drumurile si pietele ora-
$ului erau pline de meirfuri scumpe, pe care le expuseserei spre vinzare
negustorii italieni, greci, romiini, turci $i sirbi. Era atita multime $i desime
de norod, incit se peirea a tot poporul din Tara Rom &leased se adunase
in locul acela... Curtenii palatului erau Inca $i mai numerosi; ceremoniile
fastuoase $i luxul mare in imbreiceimintea oamcnilor $i in podoabele
cailor. Palatul domnesc este diirpnat din pricina vechimii $i a deselor
schimbeiri de domni... Domnul ma a.ytepta cu cu$ma in cap, la u$a seilii
de primire, salutindu-mei dup datina turceasc, plecind capul .yi (hand
miinile la piept. lntr-un loc mai Malt erau a$ezate cloud jefuri; domnul
imi oferi pe cel din stinga, cel mai de cinste... pe care eu nu I-am primit.
Aleituri de domn odeau citiva turci de frunte... La dreapta, stteau dre-
geitorii Mrii $i ai curfii, tofi impodobiti cu blfinuri de samur, ca in zi de
seirbeitoare. In prezenfa lor, am predat scrisoarea Majesteifii sale im-
preund cu o urare in limba italiand $i am rugat s mi se inlesneascd
druniul prin tam sa. Tlmaci al cuvinfrii mele era fratele Benedict, de
neam din Creta, predicator al Curtii, care, in afar de limba turc $i
greacei, mai pia $i limbile italianli, latinei $i germand $i care a stat .yapte
ani la Wittemberg, studiind teologia. El a teilmeicit elocvent in limba tur-
ceased $1 greceascei cele spuse de mine si mi-a fligeiduit in numele Domnului
$i prin cuvintele sale di oameni priceputi $i cunosatori ai limbii $i obi-
ceiurilor mei vor duce teafr $i neveitmat pied la portile Constantinopo-
lului... Dupei ce s-a sfirylt convorbirea si au avut loc negocierile, au rsunat
cornurile $i trimbifele cu mare zgomot pentru a se incepe prinzul. Partea din
dreapta a mesei mi-a fost datii mie si insofitorilor mei, iar cea din stinga,
domnului si romnilor sea. Inaintea domnului erau vase de argint, la
nujloc vase de ceramic, ingrijit lucrate $i smeilluite, iar la capt, talere
$i blide de lemn. .in sfirfit, chid domnul, ridicind o mare cupa a inchinat
pentru seintatea si biruinta Majesttii sale, s-au descrcat citera singe
$i tunuri de aroma cu atita reisunet, heft se cutremura cldirea deirei-
pnatei $i chiar vasele de pe man se ciocnirli intre ele... In asemenea
desfeitri s-au prelungit cuvinairile $i bautura pines' noaptea, clad fiecare

36

www.digibuc.ro
s-a intors la locuinta sa... A doua zi, domnul a vrut sa ma insofeaacli,
de plecarea mea, cu toata curtea si cu o escort?" de o mie de calreli
si sase sute de pedestrii. Se plingea amarnic de rutatea .g viclenia su-
pusilor slii si de aplecarea duhurilor spre razvrtire si povestea cum a
invins, nu as(' de mult, intr-o batalie in tow?" legea pe cei mai insemnati
din rsculati pe drumul chiar pe care mergeam aproape de Bucuresti,
artitindu-mi cu mina sa locul blitaliei, mormintele celor ucisi si crucile
ridicate in semn de biruintii...
Era fireste amintirea acelei lupte pe care Leon Vodd Tomsa (1629
1632) o dusese cu putin vreme inainte impotriva boierilor in fruntea
cdrora se afla aga Matei din Brincoveni. Pentru vitejia celor ce luptaserd
aldturi de domnul tdrii s-a ridicat o cruce inaltd, vdzutd desigur si de
mesagerul regelui Gustav II Adolf al Suediei in drumul sau prin aceste
locuri. Mai tirziu, prin 1665, semnul acesta sdpat in piatrd a fost re-
fdcut, prin ingrijirea lui Radu Vodd Leon, lingd ctitoria sa de la Slo-
bozia.
Departe de oras, poposind intr-o vale isi continua povestirea sa
Paul Strassburg drumetii au prilejul s vadd multe intreceri ostd-
sesti, cu trageri la tint cu arcul, aruncdri de ldnci si mai cite altele.
in aceste incercdri, in care fiecare voia sd-si arate propria-i indeminare,
unul dintre nobilii ce insoteau pe diplomatul regelui suedez s-a distins
in fata domnului si a boierilor lui. Acesta rdspldteste nobilul ostas,
trimitind in cetatea Bucurestiului dupd darul promis: zece coti de md-
tase. La sfirsitul prinzului, domnul tdrii se intoarce insotit de curtea sa
in Cetatea de scaun, iar carele si dregatorii ne-au petrecut pine' la malul
Dunrii" 7 8.
in afara celor remarcate, grit Inca si alte pasaje, nu lipsite de interes
pentru oricine ar dori s surprindd, intr-o imagine cit mai completd,
aspecte din viata Curtii domnesti de altddatd si, indirect, din viata Cettii
de scaun a Bucurestilor.
Starea ddrdpilnatd a palatului domnesc dupd cum observd Paul
Strassburg s-ar fi datorat mai cu seamd vechimii zidurilor ridicate.
Lucrurile nu pot fi privite astfel; principala vind, ca sd spunem asa, a
stdrilor de fapt de la Curtea domneascd din acea vreme o poartd, fi-
reste, pustiitoarele devastdri ale ostilor turcesti si ttresti. Curtea
domneascd ce se zguduise din temelii la salvele tunurilor de aramd,
trase in cinstea oaspetului strain, va fi refcutd abia in vremea domniei
lui Matei Basarab, dupd cum nota mai tirziu sirianul Pavel din Alep.
In sfirsit, poate ar mai trebui amintit din notatiile lui Paul Strass-
burg, datorate scurtei sale treceri prin Bucuresti, si faptul Ca pe ling&
7 8 Ceddrori strini... V. flucurqti, 1973, p. 63-67.

37

www.digibuc.ro
numero*ii strdini aflati de el in ora., negustori, slujitori, meseri4 i
ostgi din garda domnului, el adauga i numele unui pictor italian,
Benedetto, protejatul ski de altfel. intr-o scrisoare din martie 1632,
trimis de Leon Vocla ambasadorului suedez aflat in acea vreme la
Constantinopol, se ddeau, printre altele, *i unele veti despre artistul
de la Curtea domneascd79.
Anii lungi i panici ai domniei lui Matei Basarab Voda, iat vre-
mea unei mai bune gezari despre care cronica lui Radu Popescu tinea
sa remarce: Ping la acest domn, puline zidiri au flicut domnii cei mai
dnainte, iar Matei Voda au infrumusetat tam cu tot fealiul de zidiri:
mandstiri, bisearici, case domnegi, care sii pomenesc .yi pine:. astlizi"
$i cetatea de scaun a Bucuretilor ca, de altfel, toata tara a
simtit vrednicia i binefacerile acestui ragaz. Marginile oraplui se
intind tot mai mult, apar noi mahalale, se cldesc noi biserici; cele vechi
i ddrpnate gut refcute. Voievodul rezidete pentru ora manas-
tirea Tirnovului, numita mai tirziu Sfintii Apostoli, din capul podului
Cilibiului, manstirea Plumbuita i Sarindar ctitoria Cocorqtilor
dupd cum tot el, se pare, ctitorete binecunoscuta biserica Zltari. Mai
presus ins de toate, el este acela cdruia i se datoreaz intreaga rezidire
a Curtii domneti.
In acelgi timp ctitoresc i altii de prin preajma sau slujba domnului.
Aa de pilda, cdpitanul Rzvan a ridicat biserica ce inc ii poart nu-
mele; marele sluger Udrea cel ucis de seimeni la 1655 fratele
marelui clucer Doicescu, a indltat biserica numit a Coltei; de numele
vornicului Badea Blceanu este legata ctitoria bisericii zis de ju-
rdmint" (Sf. Dumitru); prin cheltuiala lui Andronache Pirclabul se
zidete mnstirea Sf. Sava; iar aga Nita, cu fiul sau Cahn sptarul,
ctitoresc in 1645 biserica Sf. Vineri, numit mai tirtiu de prin
secolul al XVIII-lea Herasca, dupd numele marelui ban Constantin
Nsturel Herescu.
in acea vreme, Cetatea de scaun a Bucuretilor era inconjurata,
atit spre miazdnoapte, cit i spre miazdzi de Dimbovita, de numeroase
livezi care se intindeau pin in apropierea centrului. Din documentele
pstrate putem reconstitui marginile i, in genere, intinderea Bucure-
tilor din vremea lui Vod Matei Basarab. La miaznoapte, hotarul
aezdrii pornea de prin partile lacului neguttorului Dura Cimi-

79 N. Iorga. Un peintre italien en Valachie au commencement du XVIle sicle.

in Bulletin de la Section historique de l'Acaclmie Roumaine", XVII (1930).
p. 73-75.
80 Radu Popescu. Istoride domnilor Tdrii Romemefti, p. 98.

38

www.digibuc.ro
giul de mai tirziu $i $erpuia la deal, pe lingd biserica Sdrindar, apoi
spre rdsdrit, prin grddinile $i livezile ce tineau de mandstirile Radu
Vodd i Snagov. Pe o altd margine, ora$ul se rdsfira pind spre locul
unde s-a ridicat mai tirziu biserica Sfintilor, pe vechiul pod al Tirgulul
din afard Ca lea Mosi lor. Hotarul ocolea apoi viile j grddinile mnds-
tirii lui Ste lea Spiltarul singura care fiinta pe atunci in mahala, trecind
tot prin livezi i locuri de paragind pe lingd biserica Sf. Vineri a
lui aga Nitd. inch* inainte de domnia lui Matei Basarab, Cetatea de
scaun a Bucure$tilor a inceput a se intinde i dincolo de Dimbovita,
ce forma prin bratele sale o insuld mldstinoasd in dreptul mdndstirii
lui Radu Vodd, asezatd pe atunci in afara oraplui. incepind dinspre
malurile nisipoase ale Dimbovitei, se intindeau numeroase vii i livezi
pind spre virful Dealurilor, numite mai tirziu ale mitropoliei, arhivelor,
Bragadirului $i Spirei. Ele continuau de fapt vestita livede gospod",
mosia domneascd 81.
Fire$te, toatd viata economica a orasului era strinsd mai cu seamd
in jurul Cetatii domne$ti, reflcutd acum, in anii domniei lui Matei
Basarab. Documentele vremii amintesc numeroase prdvdlii i dughene.
De la Curtea domneascii $i tirgul dinduntru", de find zidurile pala-
tului, porneau drumuri ce legau Cetatea de scaun de celelalte tirguri
orme dinspre Dundre $i dinspre munti: drumul Giurgiului, drumul
Brasovului si drumul Tirgovistei. A crescut de asemenea si numdrul
me$tesugarilor din Bucure$ti. La cei intilniti in veacul al XV1-lea se mai
adaugd $i altii: zldtari, zidari, mdtdsari, rachieri etc. Pentru ridicarea
diferitelor edificii au fost adu$i multi de prin satele mai apropiate sau
mai indepArtate ca sa implineascd ce va fi trebuit aici, la Scaun; de
pentru tot lucrul din lemn", numerosi dulgheri, considerati
me$teri domne$ti", sco$i de la catastih", adicd scutiti de bir 82.
Tot in ace$ti ani, datorit mai cu seamd faptului c domnul tdrii
obipuia s rdmind multd vreme in vechea re$edintd a Tirgovi$tei, a
luat fiintd isprvnicia de scaun", anumiti dregdtori avind astfel, prin
hrisov domnesc, prerogative de conducere. Vechii sudeti", ca i cei
12 pirgari ai orasului, rdmin in atari conditii sd se ingrijeascd doar
de treburile administrative" ale orasului. Cu toate acestea, de cite
ori a fost nevoie, Matei Vodd Basarab a judecat el insu$i pricinile
tirgovetilor Cetdtii de scaun.

81 0 interesantd incercare de reconstituire a Bucurestilor sub Matei Basarab

a fcut-o G. D. Florescu. in Vechi proprieteifi in Bucuresti in veacurile XVII fi
Bucuresti. 1934, din care am reprodus toate datele mai sus amintite.
82 Cf. doc. din 28 febr. 1630, ap. L. Lehr. Dezvoltarea economicii a oraselor
din Tara Romeineascei in anii 1501-1650. in Studii Ii referate privMd istoria Ro-
mniei. vol. I, Bucuresti, Ed. Acad. R.P.R.. 1954, p. 669.

39

www.digibuc.ro
 Jerzy Krasinski primul cdltor podstolnic al Podoliei a fost
trimis ca sol la Poarta constantinopolitan in anul 1636 de regele Vladislav
al IV-lea. A trecut in lungul sdu pelerinaj si pe meleagurile noastre,
fiind primit la Curtea domneascd de insusi domnul tdrii. Sosind la
inceputul lunii aprilie 1636 la marginea orasului, solul si suita sa au
fost intimpinati de ctre marele spdtar Preda Brincoveanu. Primirea
a fost consemnat de unul dintre insotitorii lui Krasinski:
Dupd... ureiri ne-au condus la Bucuresti, In urmtoarea ordine: in
frunte mergearn noi, vreo zece persoane in rind cite doi, de partea dreapt
mergeau cloud steaguri, iar de partea stinger trei. ln urma noastrii, chiar
liner domnul sol, rnergeau pe jos patru guarzi imbrcati ca nemtii $i
avind muschete; cu solul mergea toat curtea domnului $i in urm veneau
citeva zeci de slujitori call-1H. Stralitind orapl pe ulitele cele mai fru-
moase, am fost condu$i la o rnnlistirel Acest ora$ Bucuregiprecizeazd
polonezul este cetatea de scaun q >lomnilor Trii Romnesti, unde
domneve acum Matei Basarab, om in virst inaintat, foarte devotat
crestinttii $i regatului polon, iar turcilor le este de-a dreptul dayman,
desi tam lui e supus turcilor. A$ezarea acestui ora$ este foarte frurnoasei
.yi veselei, pe o cimpie neintrerupt, pe care am strbtut-o tried de la
ie$irea din Moldova. [Ling orafl este o movil mare, ridicat pe ose-
mintele osta$ilor care acurn cinci ani au pierit in lupt, biruiti de acest
voievod. Mai este $i o a doua movil de cealalt pane a ora$ului, ayezatei
bore riuri, care de asemenea este semnul unei izbinzi a aceluia$i [domn],
acum un an. Orasul este mai frumos cldit decit Ia$ul, de$i este wit de
mare. Aproape toate casele au acoperipl de sindril. 1 nairituri nu situ
de- loc, exceptie fac unele mnstiri ,yi anume Sf. Mihai $i cea pomenit
mai sus [indnastirea Radu Vodd]. Bisericile, care sint foarte frumos
zidite, impodobesc ora$ul. Dar cea mai de frunte $i cea mai frurnoas este
mnstirea in care a fost gazduit domnul sol; se afld intr-un loc frurnos,
sus, pe o insul, artind ca un fel de cettuie inconjurat de Hu! Dim-
bovita, care strbate ora$ul. Biserica acestei mnstiri e foarte frumoas
ca arhitectur $i picturii; nu exist alta asemntoare, sau cel putin
n-am veizut eu... Palatul in care locuieyte domnul se afla intr-o vale,
intre riuri; pe dinafar nu este urit, dar nu are nimic deosebit... Nedorind
sli amine prea mult solia sa, in scurt vreme, cu aceeayi caret $i cu acela$i
alai ca $i ieri, solul a plecat la palat iar noi, dup obiceiul locului, am
mers clare cite doi inainte. La coborirea din caret domnul sol a fost
intimpinat de mareplii", care ne-au condus prin mai multe odiii pline
cu boieri, cu dreglitori mai mici $i alti oameni. in ultima odaie erau dre-
glitorii mai mari $i mai de frunte, oameni palitico$i .yi venerabili. Domnul
sttea sub un baldachin, imbreicat intr-o hain de ferezie alb yi violet&
ceiptugt cu bland de samur; vzindu-1 pe domnul sol intrind in camer,

40

www.digibuc.ro
a inaintat de la tronul lui si ba primit cu dragoste. Dup aceea, s-au asezat
fiecare la locurile ce li se cuveneau; a urmat formalitatea transmiterii
de urri si salutri din partea regelui si felicitari reciproce, poruncindu-se
apoi tuturor boierilor de sfat si dregiatorilor sa treac in alt incapere,
iar noi am trecut In iatacul doinnului... cu care prilej am discutat timp
de o orli si mai bine chestiuni privitoare la Republica si la fara lui... la
plecare, domnul a pus pe umerii solului, in semn de prietenie, un caftan
de catifea visinie. in timpul prinzului, s-au inflisat inaintea domnului sol,
dup obiceiul frii, trimbifasi, cintrefi din caval, niascarici si diferifi
muzicanfi si scamatori de tot felul, pe care domnul sol i-a mulfumit pe
fiecare, dup cum se cuvine" 83
Nu lipsite de interes pentru aceeasi epoch', de la jumdtatea se-
colului al XVII-lea slat si consemndrile de cOldtorie ale misionarului
franciscan, episcopul de Gallipoli, Petru Deodat Bakgie (c. 1601
1674). Din relatdrile lui, incluse intr-un raport intitulat Visita della
Valacchia in genere mai cunoscute am detasat pe acelea care
privesc, intrebuintind un termen foarte apropiat zilelor noastre, unele
preocupdri de ordin demografie. Fireste, cifrcle remarcate sint in mare
parte exagerate. Totusi ele ne lasii posibilitatea sa intelegem cd pentru
acest misionar peregrin Bucurestiul de atunci reprezenta un important
centru in spatiul sud-est european.
Mai Inainte, domnul (aril sedea mereu in acest oray, iar acwn s-a
mutat la Tirgoviste desi din and in and mai vine si aici unde a
strmutat pe tofi ostasii sai care locuiau in ccest oray impreun cu fa-
miliile lor si tot avutul... Se spune c se afl aici 12.000 de case de ale
schismaticilor (= ortodocsi), ceea ce ar face mai mult de 100.000 de su-
flete; au 100 de biserici ale lor si multe manstiri" 84.

Relatdrile arhidiaconului Pavel din Alep tot atit de cunoscute

ca si cele ale lui Bagie din perioada anilor 1652 1658, vreme in
care a strdbdtut aproape intregul pdmint al Moldovei si al Tarn Ro-
mnesti, reprezintd un izvor nesecat de informatii privind istoria po-
liticd, militard, culturald si religioasd a celor cloud principate romnesti.
Acest oras Bucuresti relateazd Pavel din Alep e foarte mare,
se zice ca acum cifiva ani cuprindea aproape 6.000 de case. Are 40 de
biserici si mnstiri si vestitul Hu Dimbovifa curge prin mijlocul sau.
Curtea e o cldire de mari dimensiuni, inconjurat cu intarituri Make
de lemn. Mai inainte era foarte invechit, dar a fost darimata de rpo-

83 Ciileitori striiini... V, p. 120-122.

84 Ibidem, p. 217.

41

www.digibuc.ro
 satul domn, Matei voievod, si recldited cu totul din nou. Acest edificiu
e uimitor de elegant, cu un aspect incinttor si mult mai frumos si mai
vesel decit Curtea din Tirgoviste... Apoi am mers la un capt al orasului,
pe un deal Malt, care dominei privelistea linutului fnconjurtor unde
actualul domn e vorba de Constantin $erban era ocupat cu cldirea
unei mari mnstiri, cu o bisericei mreat si strlucit, asememeitoare
pe dinduntru cu cea de la Curtea de Arge.,s; numai cli aceasta este de
crmid si in tindli are 12 stilpi, fiecare dintr-o bucat rotund de piatr.
Are pe deasupra patru cupole mari si o tind larg pe dinafar. El a
invelit acoperisul cu plumb, a crui greutate se spune ca se ridicil la
40.000 de ocale... Luni, cea din urm zi a lunii august, vizitarm Winds-
tirea ce poart numele Sfintei Troite, una din zidirile rposatului Radu
Voievod... Aceast mnstire este asezat tot la o margine a orasului,
pe un loc mai Malt, inconjurat de un Hu si o ap stttoare; in timpul
cresterii apelor nu se poate ajunge la &Ursa dectt pe un pod de lemn. Este
o zidire mfireaffi cu priveliste foarte plcut. Biserica sa este mare si
spatioas, zvelt, mult ornamentat si acoperit in intregime cu picturi.
fn partea dinspre miazzi e locul mormintelor domnilor, cu bolli din
marmur alb, Impodobit cu velluri tesute cu fir si slut alcdtuite In
forma unei cupole, care se reazim pe patru salpi de fier... 85
.._
Nu dupd multd vreme, Malta Poartd numi domn pe Mihnea III Radu
si porunci pasei de Silistra, Fazli, sd-1 inscduneze, mazilindu-1 pe Cons-
tantin Serban. Acesta din urna hotdri insd sd reziste si, auzind de apro-
pierea turcilor de Bucuresti ne- spune in continuare Pavel de Alep,
martor el insusi al evenimentelor dete ordin trupelor stationate acolo
s pund foc intregului oras si Curtii... ceea ce a fost o idee gresitii. Scopul
sew era ca noul domn, chid va veni, s nu-si poatif gsi vreun loc sei-si
stabileasc scaunul su" 86. Dar rezistenta lui Constantin $erban a fost
zadarnicd, cdci trddat de ostire si de curtenii sdi, atacat de turci si de
tdtari, a fost nevoit sd pribegeascd peste munti. Mihnea Vodd intrd in
Tirgoviste in ziva de 23 februarie 1658, insotit de turci si ttari care se
dedard la devastari cumplite. Noul domn isi asezd resedinta la Bu-
curesti, In mndstirea tatedui sliu (mndstirea Sf. Troitd). Fortificind-o,
Incepu s ridice de jur imprejur dou palisade de lemn, umplindu-le la
mijloc cu pmint, ca astfel s se poat apra" 87.
Este un fapt indeobste remarcat cd, inaintea lui Del Chiaro, secretarul
florentin al lui Constantin Brincoveanu, mrturiile si consemndrile
85 E. Cioran. Ceildtoriile patriarhului Macarie de Antiohia In Tlirile Romne,
Bucureti. 1900. p. 206-208.
86 Ibidem. p. 226.
87 Ibidem, p. 234.

42

www.digibuc.ro
lui Pavel din Alep contin cele mai multe, mai exacte si, fireste, mai in-
teresante relatdri privind Cetatea de scaun a Bucurestilor. insiruirea
i descrierea principalelor ctitorii bisericesti sau mndstiresti opere
arhitectonice de valoare pentru epoca aceea, atit de tulburatd de eve-
nimente politice si militare referirile sale asupra Curtii Vechi,
restauratd de Matei Basarab, povestirea atitor intimpldri contemporane
cdrdtoriei sale, toate acestea si incd multe altele fac din textul memoriilor
o adevdratd cronicd, de indiscutabild valoare pentru oricine ar vrea
sd cunoascd mai din aproape epoca i oamenii ei.
Planurile de mare ambitie ale lui Mihnea sub domnia cdruia se
desdvirsi, tirnosindu-se, ldcasul Mitropoliei tdrii inchipuiau un mare
imperiu grecesc pe ruinele puterii otomane. Aceasta a atras dupd sine
noi conflicte militare si devastdri ale provinciilor trii. Lipsit Irish' de
oarecare chibzuintd, bizuindu-se in rdzyrdtirea sa doar pe sprijinul
indoielnic al lui Rkczi, totul s-a transformat in scurtd vreme intr-un
adevdrat dezastru. in fata revdrsdrilor pustiitoare ale ttarilor sau
turcilor, Pavel din Alep, devenit in aceastd vreme, frd voia sa, cutler,
chid pe picioare, cnd cave, zi si noapte, aproape dott luni", noteazd
grdbit in insemndrile sale de cdldtorie: Nici o sfortare nu am crutat
din parte-mi ca sei grbesc plecarea noastrei din aceastei farei a nenoro-
cirilor" 88.
Mihnea, infrint si pdrdsit de toti, se refugie peste munti in Transit-
vania, unde avu insd parte de o moarte nemeritatd. Constantin $erban,
fostul domn, rivalul sau, reusi in cele din urmd sd-1 otrveascd.
Odatd cu inscdunarea lui Gheorghe Ghica ca domn al Trii Ro-
mnesti (1659-1660), s-a petrecut ins un fapt deosebit de important,
atit pentru istoria tdrii noastre, &it si pentru istoria Ceatii de scaun a
Bucurestilor. Latta Poartd, miniatd de desele rdscoale ale domnilor,
sprijiniti uneori si de principii Transilvaniei, a impus voievozilor Tarii
Romnesti ca scaunul domniei sd nu mai fie strdmutat din Bucuresti.
*i. asa se face cd vechea cetate domneasc a Tirgovistei, asezatd prea
aproape de drumul muntilor, a fost surpatd". Cronica logofdtului
Radu Greceanu mentioneazd si ea cd numaidect hnplirtia au poruncit
la Ghica Vodei, carele venise domn In urma Mihnii Vodd, de au surpat
casele si le-au sfiirmat de tot, ca sei nu mai fie scaun domnescu acolo,
ceici mai supt munte fiind, sil temea turcii de hainie" 89. Astfel, Cetatea
Tirgovistei, ars si distrusd de ostile dusmane si ruinatd din porunca
88 Ibidem. p. 254-255.
89 Radu logoratul Greceanu. Istoria domniei lui Constantin Basarab Brin-
coveanu voievod (1688-1714) (ed. Aurora Ilie). Bucureti, Ed. Acad. R.S.R.
1970. p. 102.

43

www.digibuc.ro
lui Ghica Vod, este prdsit definitiv de domnie. De acum Inco
voievozii Tarii Romnesti ii vor pastra scaunul de resedinta numai
in orasul de pe Dimbovita, deschizindu-se o nou etap in procesul de
continua ridicare a acestuia.
Ewliya Mehmed Zilli (1611 1682/3), cunoscut indeobste sub numele
de Ewliya Celebi, spahiu in garda sultanului Murad al 1V-lea, dupa ce
participa la expeditiile militare turco-tdrresti din Moldova si Tara
Romaneasc in anii 1659-1660, revine ca simplu peregrin, dup 1666,
pe meleagurile Tarii Romanesti. Observatiile si consemnarile lui, re-
date intr-un limbaj deosebit de pitoresc, vin s intregeasc in mod fe-
ricit memoriile sirianului Pavel din Alep. Reintorcindu-se in Bucuresti,
oras a;.a de bogat ci asa de frunios ci locuit, inch' s-ar zice c este un fel
de vie 9, Ewliya noteaz in cartea calatoriilor sale:
Acest oras este asezat pe un deal. Prin mijlocul orasului curge Hid
Dimbovita. Orasul este asezat pe amindoua malurile acestui nu. Pentru
trecerea dintr-o parte in cealaltd a riului exist doutizeci unu de po-
duri de lemn. Orasul este mare'', dar nu posed-a fortreat. Are ins pais-
prezece mnstiri mari, fiecare din ele fiind Inconjurat cu ziduri groase,
care pot fi luate drept fortrefe... Mai ales Curtea domnului deoarece
palatului beiului i se zice curte in aceast lard este asezat tocmai
in mijlocul orasului avind in apropiere si de jur imprejur ziduri In palanc
s:mpl, construite din stejar. Inuntrul palatului se gsesc felurite con-
struclii ci odi de piatr, numeroase divanuri (cancelarii), o mnstire
impodobit, iar in cele patru parti ale palatului, cloud sute de odi, cu
un cat, pentru deirbanfii pupag sau ieniceri. In miflocul Curfii
se gild un niaidan foarte mare mrginit de un grajd. In interiorul divanului
se gsesc camerele servitorilor si fel de fel de oddi separate, odile
haremului (sic!), camerele Doamnei, bile i mai multe sute de odi, iar
in mijlocul lor o grdin impodobit. In fop izvorului de ap al acestui
palat se aft(' o baie cu un aer foarte plcut... Acest oras continu ea"-
latorul turc are in total dousprezece mii de case spatioase, acoperite
cu trestie si sindril, in majoritatea lor cu un singur cat. Case construite
din piatrii sint pufine la numr si nenorocoase, deoarece stajfinii lor ghiaurii,
la sapte-opt ani odat, fac cite o reiscoal, iar ttarii si osmanliii dau foc
orasului. Cu toate acestea, locuitorii, chiar in cursul aceluiasi an ig
construiesc casele lor cu un cat, sntoase .fi simple. Exist si vreo mie
de prvlii (dughene) construite din scinduri. In aceste prvlii stau
" G. Zerva. Cedeitoria lui Ewlia Celebi-efendi, In Buletinul Comisici Isto-
rice", XVI (1937-1938), p. 256.

44

www.digibuc.ro
fete frumoase, care vInd mrfurile. Sub fiecare prvlie sInt pivnite uncle
se pdstreazd fel de fel de burdufuri cu vin rosu... ln total exist sapte
hanuri de negustori si case pentru vdmi. Acum orasul propseste din zi
In zi. Afar din oras, de cealaltei parte a rtului DImbovita, la capdtul unui
pod de lemn, se gdseste un fel de han, un caravan-serai cu eincizeci de
oddi, pentru acei musulmani care vin din partea Sultanului, a marelui
vizir, sou din alte peirti. Este o cldire inveselitoare pliicutd avind in
ea si o moschee, cimitir ci grdind. In afard de aceasta, are si servitori,
iar buctarii sint ghiauri, care g dtesc din bucatele ddruite de domn.
LIPit de serai, exist o baie pentru femei, foarte aerisitd, In care alit
apa cit si aerul fiind foarte pldcute, ea este folosit mult de femei chipese...
Despre acest oras am aflat Ina multe lucruri, ns nefiind cu putintd
a le insemna pe toate, ca un scriitor a toate, rn-am rnultumit numai cu
intr-o zi, cu Domnul ci cu mai multe mii de soldati,ne-am suit pe
cai si am mers spre reisrit un ceas si am ajuns la teirmul riului Colentina.
Nu este o ape!' prea mare; izvoreiste din partea de nord, din muntii apropiati
(sic!). Pe t annul acestui Hu este asezat un mare chiosc pentru domni,
fcicut In intregime din lut. Domnii, impreunei cu boierii, vamesii ci logofetii,
petrec cu totii S-a dat un ospdt mare unde toatei lumea a mincat
si but intocmai ca niste adevrati iubitori de prinzuri. Dupd petrecere,
pentru mistuire, am incidecat pe cai si am inceput sd vindm Inspre soare-
apune, iar seara am fast poftit la mndstirea Colentina (Plumbuita)
unde marele vornic ne-a dat un zaiafet, ccre si acesta era nespus de
fnunos. Aid s-au dat daruri la trei sute de persoane, iar umilului rob i
s-a dat un cal de trap cu harnasament. Dup aceasta, iarci Cc-dare pe cai,
cu mii si mii de lumini ci cu muzicele In frunte... cu mare alai, ne-am
intors in orasul Bucuresti, unde pentru odihnd ne-am retras In casele
hotdrite pentru noi... Dup ce am vizitat acest oras al Bucurestilor, am
primit din partea domnului Teirii Romeinesti scrisori ci daruri pentru
doninul Moldovei... si mi-a dat in dar o pungei cu piastri, o bland de samur,
doi cai de trap si doi cai, iar servitorllor mei cite doulizeci de poli de
aur, un top de postav si mdrfuri. Pe IMO acestea, ne-au dat si insofilori..."91
insemndrile cdldtorului turc vin s remarce o serie intreagd de ima-
gini din viata sociald si economicd a Cettii de scaun, dintre care am
detasat aici unele mai semnificative. Se vorbeste in memoriile lui Ewliya
Celebi in afara hanurilor care, probabil, apar in acest rdstimp si a
prdvdliilor pline de mdrfuri si de existenta unui caravan-serai, pentru
musulmanii ce petreceau in Bucurestii de altddatd. Edificiul s-ar fi
aflat undeva spre marginea orasului, cu cincizeci de camere, o mica
Zerva, ibidem, p. 262-263, 265-266, 269.

45

www.digibuc.ro
moschee alaturata, gradind i baie pentru femei. Nu putem preciza
locul unde se afla acest caravan-serai; indicatia data de el la capul unui
pod de lemn, de cealatei parte a riului Dimbovita este destul de vagd, iar
cazarma Beilicului de Hugh podul lui Serban Vodd, avind aceeai des-
tinatie, a fost ridicata mult mai tirziu.
In a doua sa domnie, Grigore I Ghica reface palatul domnesc care
suferise atitea stricaciuni din pricina ultimelor nvliri turcqti *i t-
treti (1658-1659). Era vremea cind domnul partizan al Blenilor
i duman al Cantacuzinetilor a silit boieroaicele rivalilor si sa care
var sl piatrei, impreunei cu figanii cei din dirval la Curtile domnesti" 92.
Tot despre el, cronica spune ca pe boierii vrajmai, &it i-a putut prinde,
i-a inchis la Curte si II ducea afarei din cetate, inaintea temnitei, de-i
btea in toate zilele pe talpele picioarelor si-i spinzura de mtini cu sfoarei
si-i muncea in tot felul..." 93 silindu-i sa-i plateasca pungi de bani.
Gheorghe Duca (1673-1678), urmaul lui in domnie, a continuat
refacerea Curtii, numind ispravnic i mai mare peste noik case domnesti
pe logoftul $erban Cantacuzino, viitorul voievod al tarii. in aceasta
vreme vremea Ducal Voda s-au mai perindat pe meleagurile
Bucurqtilor i alti caltori strini, cum ar fi de pilda acel Sieur de la
Croix sau maghiarul Ovary Janos. Notatiile lor de calatorie sint insa
de mic importanta pentru ceea ce urmrim sa descifram in rindurile
de fat .
Mai vrednica de amintit pentru inflorirea continua a Cettii de
scaun a Bucurqtilor a fost desigur domnia lui $erban Cantacuzino
(1678-1688). In timpul sau au continuat toate acele lucrri de infru-
musetare a palatului voievodal, s-au intins marginile Cettii de scaun
prin sporirea propriettilor boiereti, manstirqti i ale tirgovetilor.
Tot acum gut ridicate i unele mezaminte religioase, cum ar fi de pilda
biserica numita mai tirziu a Mgureanului dupd reinnoitorul ei din
secolul al XVIII-lea, Pirvu Cantucuzino Mgureanu biserica Doamnei,
biserica SE Nicolae zidita in prundul girlitei format din iazurile
afltoare pe malul drept al Dimbovitei i altele. Prin grija aceluiai
domn este ridicat i vestitul han al lui $erban Vodd", pe locurile cum-
prate de la boierii Popeti, Meripni i Nsturei. intreaga zidire, im-
pozant edificiu cu bolti, pivnite adinci, prvlii i numeroase incdperi,

92 Ion Neculce, Letopiseful Tdrii Moldovei (ed. Iorgu Jordan). Bucuresti,

1955, p. 139.
93 Istoria Tdrii Romeme,Fti 1290-1690, Letopisef td Cantacuzinesc, p. 166.

46

www.digibuc.ro
a dat nume nou ulitei mari de la Tirgul de Sus" (a Lipscanilor de mai
tirziu), chematd de acum incolo i ulita hanului lui $erban Vodd".
in vremea domniilor lui $erban Cantacuzino i Constantin Brin-
coveanu ia fiint i prima institutie de invtmint superior din Bucu-
reti, vestita Academie cu limba de predare greceascd de pe ling md-
nstirea Sf. Sava. in inceputurile ei, coala a avut ca dascdli pe Sevastos
Kyminitis, Marcos Porfiropulos, Gheorghe Hrisogon v.a., vestiti
oameni de cultur ai Orientului elenic. Tot atunci a fost infiintat
cea de a doua tiparnit a oraului cea de la Mitropolie unde va
apare, in 1678, Cheia intelesului, tradus din limba rusd de mitropolitul
Ungro-Vlahiei, Varlaam. Despre vechea tiparnit de la Plumbuita din
secolul al XVI-lea nu mai avem acum nici o tire; pesemne c i
incetase de mult existenta.

Din epoca indelungatei domnii a lui Constantin Brincoveanu ne-au

rdmas o serie intreagd de marturii de cltorie, dintre care mentiondm
in primul rind pe acelea ale contelui Luigi Ferdinando Marsigli, trimis
de impAratul Leopold I cu solie secretd de pace la Poart, in vremea
rdzboiului Ligii Sfinte. La intoarcerea din Constantinopol, trecind
prin Cetatea de scaun a Bucuretilor in octombrie 1691 el re-
ateazd:
Punind piciorul in Valahia, rn-am dus la Bucuresti, capitala sa.
cu toate c principele nu era acolo..., instiintat despre aceasta greibit
sosire a mea..., el veni numaidecit la Bucuregi. Trimitind se'r ma ia cu
o mare multime de osteni,ofiteri ci slujitori de la Curte, cu mare pompa
si curtenie, m primi tntr-o frumoasei inclipere ale crei uci punind sei le
inchid, prinse a ma intreba despre schirnbrile de la Poartii, despre
urmrile marii victorii a imperialilor ci despre gindurile de pace ale tur-
cilor... fmi oferi atunci un somptuos banchet, la care am luat parte mai
multi arhiepiscopi de rit grecesc, ministri de-ai seii ci nobili din acea lard.
Minceirile au fost alese, vinurile de pret... muzica desi era imprtit dupii
fehd cregin, turcesc ;Si persan, a fost totusi foarte placutei in varietatea ei.
La mas ne serveau printre altii mai multi turci, care stteau In picioare.
in jurul ei. Principele cu glas incet a inchinat in sanatatea impeiratului
Austriei ci aceeasi inchinare, dar tot pe soptite, o flicu s treacei pe la
toll ce. steiteau in preajma noastr... Ispravindu-se osptul, principele se
retrase cu mine intr-o altei Inc eipere, in care, a,sezindu-se turcepe pe
perine, am vorbit vreme de aloud ceasuri, cu cafele ci tutun, de tot fehd
de lucruri. Luindu-mi in cele din urrnei reimas bun de la el, imi deirui un
cal fi mei insoti pier la gazda mea, cu onoruri ca i la Inceput. Fratele

47

www.digibuc.ro
principelului rposat, Constantin Cantacuzino, $i conduciitor al tuturor
treburilor din Valachia, veni sii m viziteze...94
in anul 1702 a trecut prin Cetatea de scaun a Bucurqtilor un cu-
noscut diplomat, lordul W illiam Paget (1637-1713), ambasadorul
britanic la Poartd, mijlocitorul pdcii de la Karlowitz, avind in suita sa
pe Edmund Chishull (1671 1733), capelanul factoriei engleze din
Smirna, epigrafist erudit cu temeinice studii clasice flcute la Oxford.
Jurnalul de aldtorie tinut zilnic de Edmund Chishull consemneazd
diverse aspecte de viatd, demne de atentia oricui ar vrea sd inteleagd
starea lucrurilor din Tara Romdneascd la inceputul veacului al XVIII-lea.
Nu departe de conac (lordul Paget) a fost intimpinat de cei doi fii
mai mari ai domnitorului, insofiti de o escort de cinci sute de oameni
$i de o frumoas treisurd. Excelenta sa se sui $i, precedat de escort,
1$i fcu intrarea in ora$ pe la ceasurile ?loud. Fu dus la un palat palatul
domnesc al lui Constantin Brincoveanu de la poalele Dealului Mitro-
poliei $i rugat sei socoteascei aceast locuintd ca propria sa cas. Acest
palat este frumos, inceipeitor, zidit din piatr ;Si acoperit, dup obiceiul
trii, cu $indril. Este mobilat dupei fehd caselor din frile crepine, ceea
ce ii dei o inflitrare strlucitfi, (Mai il punem alturi de caseIe barbare
ale turcilor, din trile vecine. Fa fada are vedere spre o grdin mare
$i din aripa sting a casei se intMde o alt grdin mai mic; amindou
slot placute, pline de umbr $i verdeal. Astzi dup amiaz, domnitorul
a venit clare prin grdina cea mica, sei vadd pe Excelenta sa, care I-a
intimpinat in poarta grdinii" 9 5. Istorisind mai apoi primirea ambasa-
dorului englez la Curtea lui Constantin Brincoveanu, el se simte in-
dreptdtit sa facd un portret moral domnitorului, subliniind calittile
sale de ocrotitor al culturii i de ctitor. Totodatd este descrisd vizita
cdraorilor fdcutd Mitropoliei i tiparnitei aezatd in preajmd-i, precum
*i convorbirea purtatd de ei cu invdtatul unchi al domnului, Constantin
Cantacuzino stolnicul. infdtiindu-ne palatul domnesc cu casele $i
grdinile care II inconjoar", memorialistul aratd cd este o cldire
mreal si frumoas... Nu se poate asemui desigur cu palate* unor
principi cre$tini, dar este mult mai frumos decit cleidirile cu care turcii,
barbari din provincide vecine, se flesc atit de mult" 96 intr-una din seri,

95 Autobiografia lui Luigi Ferdinando Marsigli (ed. Emilio Lovarini). Bo-

logna, 1930, p. 150-151; in trad. rom. la Al. Marco. Date ce ne privesc, in auto-
biografia contelui Marsili in inchinare lui N. lorga cu prilejul implinirii virstei
de 60 de ani, Cluj, 1931. p. 251-252.
95 Edmund Chishull, Travels in Turkey and back to England, London, 1747,
p. 78.
96 Ibidem, p. 79.

48

www.digibuc.ro
ambasadorul englez i capelanul care 11 insotea au facut o plimbare
la o mnstire asezatei cam la o jumeitate de ceas de oras si care se nu-
meste in limba valahei Cotroceni. Mnstirea a fost ridicat de ctre
rposatul domnitor ,Serban Cantacuzino si este vestitei ca una din cele
mai frumoase din acest tinut. Este asezatei pe malurile riului Dimbovija...
pe lingei mnstire stilt vii si gradini, foarte ingrifite. Cldirea... este
zidir din blocuri de piatra cioplit... diferitele ei prti sint sir filucitoare
si bine construite, sustinute prin coloane; biserica este acoperit cu cupole
Mahe. Ornamentele, constind din picturi, aurrii, broderii, slot destul
de bogate, iar picturile atit de numeroase, Incit acoper fiecare parte a
bisericii, alit pe dinuntru cit ci pe dinafar. Aici se afl mormintul lui
,,Ferban ctitorul si al sofiei sale, al fratelui sau si al altor rubedenii... Mai stilt
pastrate in aceasta biseria si cloud cozi de cal, care, cu ingaduinta turcilor,
au fost purtate in semn de cinste, inaintea domnului. Se poate vedea ci
steagul OWL." 97
incheind insemndrile sale privind Cetatea de scaun a Bucurestilor,
Edmund Chishull remarcd:
Bucurestii slot un oras mare cu o inffisare originalei.[...] Cele mai
bune case sint in preajma palatului domnitorului si slot frumos acoperite
cu sindril. Sint zidite din piatrei tare si au grdini i curei foarte Manse,
imprejmuite cu trunchiuri intregi de stejar, asezate eit se poate de aproape
unul de altul. Strzile par a fi un pod nesfirsit de lung find podite in
intregime cu scinduri de stejar de o lungime de zece coil si de mai multe
degete grosime. Acest fel de pavaj este foarte costisitor ; el se poate vedea
totusi pe toate ulifele orasului pe o intindere de mai multe mile. Aspectul
orasului este pitoresc privit de departe, dat find casele boieresti, palatul
domnesc si marele numr de biserici si mnstiri. Acestea din urmit
slot zidite dupii acelasi tip .si au turle in care foarte des se gsesc clo-
pote. Insemnez aceasta incheie memorialistul englez deoarece aici,
pentru intlia oarii am auzit sunetul clopotelor, de cind am pus piciorul
pc pmintul Turciei" 98. -

De un deosebit intei:es pentru cunoasterea trecutului Cettii de

scaun sint de bun seamd i notatiile florentinului Antonmaria Del
Chiaro, secretar al Curtii domnesti din vremea lui Constantin Brin-
coveanu i, dupd mazilirea acestuia, in anii domniei lui Stefan Can-
tacuzino i ai prirnului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat. Sosit

97 Ibidem, p. 80-81.
08 Ibidem, p. 81-82. Asupra acestei relatari vezi si P. Cernovodeanu, Con-
tributions to Lord Pagn's journey in Wallachia and Transylvania (1702), in Revue
des tudes sud-est europennes". XI (1973), nr. 2, p. 275-283.

49

www.digibuc.ro
 in Tara Romneascd pe la sfiqitul anului 1709, el are rdgazul pind
la plecarea sa la Venetia, in 1718 sd observe tot ce era demn de
observat (situatia geografica i bogdtiile trii, obiceiurile, riturile,
moravurile, ceremoniile etc.) i s consemneze in acelai timp suita
tuturor evenimentelor politice petrecute in preajma sa. Lucrarea, ti-
pdritd sub titlul Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia
reprezintd, incontestabil, o sursd excelentd pentru surprinderea in
detalii a numeroaselor aspecte de viatd, civilizatie i culturd, w cum
s-au modelat ele, cu pitorescul i tragicul lor, la inceputul veacului
al XVIII-lea in Valahia tot mai copleit de jugul otoman.
Bucurestii noteazd Del Chiaro stilt in prezent resedinfa obis-
nuit a a domnului si orasul cel mai frecventat. Sint asezati intr-un loc
foarte jos si mocirlos si fara indoiala impracticabil in caz de noroaie
mari, dac strzile principale n-ar fi acoperite cu bfrne de stejar de la
o niargine la alta, in forma de poduri. Casele principale din Tara Ro-
mneasca nu au imprejmuiri de zid, ci un gard de stilpi de stejar, grosi
ci rotunzi, inalli de sase-sapte picioare si alit de bine prinsi intre ei incit
pot sa dureze treizeci pn la patruzeci de ani. Numai Curtea domneasca
din Bucuresti are imprejmuire de zid, terminat de domnul Brincoveanu
citeva luni inainte de a fi mazilit... Bucurestii au forma aproape ro-
tunda, circumferinta este desigur foarte mare ; cu toate acestea, numrul
locuitorilor nu corespunde mrimii locului, deoarece casele stilt aici
rare toate izolate, avind fiecare casa curtea ei cu bucatrie i grajd
ci separat grdina cu pomi fructiferi, ceea ce prezint o inffisare foarte
vesel i placuta. Aceasta nu inseamn totusi ca nu depseste cinci-
zeci de mii de locuitori. Fintini nu sint i putinele pufuri au apli noro-
ioasa si rea ; aceasta lips o suplineste fuse" Dimbovila (ale carei aloud
brate uda Bucurestii) si a carei ap este foarte war(' ci sfinatoasa...
Palatul Principelui (cu totul de piatra ci cu scara principal(' de marmura)
este destul de mare. &Vile lui mari stilt boltite si prima dintre ele are in
mijloc un rind de coloane, dar destul de scunde. Sala a doua serveste
pentru adunarea Divanului (adica pentru judeceifi), unde se mai fac si
banchete In zilele solemne ; altele slut sail sau camere de audienfe, de
unde intri apoi in iatacul domnului si de aici in auntdrile doamnei, care
in realitate sint numai cloud si o camaruf, pin(' and domnul &efan
Cantacuzino puse s se zideascci in timp de citera luni un frumos ci mic
palat cu opt octal, ocupind pentru acest edificiu un colf din gradina.
Aceast gradin, la drept vorbind, e foarte frumoas, de forma ptrata
desenata dup bunul gust italian. In mijlocul ei, domnul Constantin
Brincoveanu a pus s se ridice un foisor frumos, spre a lua masa acolo
si a se odihni dupa mas, in timpul verii la parfumul feluritelor j7ori
plantate de jur imprejur.

50

www.digibuc.ro
 Toate cldirile din Tara Romeineasai au acoperisurile din lemn,
nefiind in uz figlele. Printre bisericile care sint in Bucuresti, trei stilt
pe vrful cite unui deal $i anume biserica mndstirii de la Mitropolie,
cea de la Radu Vodei ci cea de la Mihai Vodei. Dou hanuri frumoase
$i mari sint demne de a fi veizute fn Bucure$ti. Hanul este o imprejmuire
de ziduri puternice ui 'Mahe, flicut dupei modelul unei meineistiri mari
de-a ceilugrilor de la noi (din Italia), unde, de jur imprejur, pe portice,
sint prvlii boltite, spre mai mare siguranj contra pericolului de in-
cendiu i aceste prvlii sint Mute de negustori crestini sau turci, plei-
tind o sumet pe lun drept chirie ; pentru aceea sint aici pzitori, care mai
trebuie set alb grijei de a inchide in fiecare searei portile i sit vegheze
la siguranta ci lin 4tea negustorilor. Primul han poart numele lui ,5'erban
Vodei, intemeietorul situ, care i-a destinat veniturile tnnstirii Cotro-
ceni, ziditei de el la o mild ci jumtate departe de Bucuresti si al doilea
han, zidit de numitul domn Brincoveanu, se cheam hanul Sf. Gheorghe,
ad in mUlocul lui este o foarte frumoas bisericei in cinstea acestui
spit mucenic $i venitul lui apartine patriarhului de la lerusalim 99 .
Del Chiaro mentioneazd si unele comunitti strdine care locuiau
in oras in acea vreme: pe sasii si ungurii veniti de prin pdrtile Transil-
vaniei, primii, luterani, ceilalti, calvini de profesiune argintari
sau negustori" ; pe armeni, greci i turci, negustori multi dintre ei
detindtori ai unei mari avutii ; pe evrei, trind destul de prost, ocu-
pindu-se cu vinzarea rachiului ci cu altele" loo.
Relatdrile secretarului florentin cuprind un tablou destul de com-
plet al vietii bucurestene din anii acestui inceput de veac, un tablou
compozit bazat pe numeroase date statistice, etnografice, urbanistice,
arhitectonice si istorice. Orasul, din ce in ce mai intins, ar fi avut o
populatie de aproape cincizeci de mii de locuitori, desi dupd o mdr-
turie posterioard a lui Constantin Dapontes el ar fi numdrat
pind la saptezeci de mii
Prin anii domniei lui Constantin Brincoveanu i pind la instaurarea
definitivd a epocii fanariote, Cetatea de scaun a Bucurestilor a de-
psit urmdrind nsui procesul cresterii asezdrii ultima fazd a
dezvoltdrii sale feudale. Veacul al XVIII-lea veacul destrdmrii

99 Antonmaria Del Chiaro, Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia,

con la descrizione del paese, natura, costumi, riti et religione degli abitanti.... Ve-
nezia. 1718, p. 9-14.
loo Ibidem, p. 109-110.
101 E. Legrand, Bibliothque grecque vulgaire, vol. III. Paris, 1884, p. 258;
ap. Const. Erbiceanu, Descriptiunea geografica a Daciei de Cesarie Daponte,
In Biserica ortodoxd romand", XIV (1890), nr. 5, p. 358.

51

www.digibuc.ro
vechilor forme ale organismului social i al aparitiei acelor modeldri
noi, de tipul economiei precapitaliste a adus, in mod firesc, un sufiu
innoitor in viata capitalei Tdrii Romdne0i. Si acest s uflu nou incepe
s se sima chiar din vremea de lungd domnie a lui Constantin Brill-
coveanu. Apar me0euguri noi, multi dintre me0eugari au acum
vdtafii lor in corporatii organizate ca atare; ora0.11 crete cu noi maha-
lale, prin noi ulite acum se deschide de pildd ulita podul Bravo-
vului", denumitd mai tirziu podul Mogooaiei"; viata comercial
a orawlui se dezvoltd cu repeziciune.
Ceea ce covirete insd mai presus de toate epoca brincove-
neasc este desigur acea sclipire a artei noi, mai cu deosebire a artei
arhitecturale, prin care piatra este prelucratd 0 scrijelatd intr-o viziune
originald, plind de gratie i insolit.
Secolul al XVIII-lea reprezintd, fdrd indoiald, epoca declinului
propriu-zis al puterii otomane, declin datorat atit ubrezitei 0 retro-
gradei structuri economice, cit 0 coruptiei tot mai mari a ogliarhiei
politice 0 militare. La acestea s-ar adduga cu pondere din ce in ce
mai accentuatd presiunea externd exercitatd, fie de puternicul Im-
periu habsburgic, dumanul de traditie al Portii, fie de noua fortd.
politicd 0 militard a Rusiei tariste, exprimatd in inceputurile ei prin
actiunile bine cunoscute ale lui Petru cel Mare.
Constantin Brincoveanu in Tara Romneascd i Dimitrie Cantemir
in Moldova au incheiat 0rul domniilor pdmintene pentru o lung
perioadd de vreme. De acum incolo, pind la inceputul celui de al trei-
lea deceniu al secolului urmdtor pind in anul revolutiei lui Tudor
Vladimirescu domnii celor cloud tali romne0i skit recrutati din-
tre familiile grecilor constantinopolitani, ai Fanarului, dupd interesele
manifeste ale sultanilor, agalelor i vizirilor lor. Atributiile politice,
administrative, economice, mai cu deosebire poate cele cu caracter
militar ale domnilor tdrii, numiti acum dupd cele mai capricioase
reactii, au fost in mod evident micorate sub puternica presiune a
Portii.
Instrinarea acestor familii Mavrocordat, Caragea, Sutu, Ma-
vrogheni, Moruzi, Ipsilanti, Hangerli, Ghica, Calimachi, Racovitd
fatd de pdmintul tdrii a dus, in afara acelor nesfir0te suferinte
rezultate mai adeseori din schimbarea dupd bunul plac a domniilor,
care trebuiau oricum pldtite, la ceea ce am putea numi orientalizarea
moravurilor in rindurile pdturilor sociale suprapuse. Cetatea Bucu-
re0iului dobinde0e, din ce in ce mai mult, infdtiarea unei gezdri
de oarecare circulatie. Fanariotii vin inconjurati de o multime de strdini,
levantini in build parte, care se impdmintenesc acum la noi. Unii dintre

52

www.digibuc.ro
boierii tdrii ii prsesc conacele de la mosii, indemnati de gindul
de a se stabili in preajma Curtii domnesti. Astfel, sint ridicate case
noi, din cdrmidd zidit, prin prtile mai umbroase ale Bucurestiului,
iar stdpinitorii intinselor mosii incep s participe, intr-un fel sau
la viata activ a orasului. Portul i eticheta de la Curte captd, in mod
firesc, pecetea influentei tarigradene. DregAtorii t rii leapdd vechiul
port romanesc. Noii boieri, tinind de acum incolo pasul cu moda dem-
nitarilor turci, bleep s poarte antirie, giubele, ilicuri i papuci, iar
jupinesele dumnealor indragesc tot mai mult mtsurile, podoabele
giuvaericalele obisnuite la Constantinopol. Viata trindavd, imbic-
sit de nenumrate intrigi, devine adevrat model de comportament.
Rdvanele, calestile i caretele protipendadei, iat luxul asa cum
se putea el vedea al celor avuti. Tarabe, dughene, negustori am-
bulanti de zaharicale (simigii, rahagii, bragagii etc.) care-si strigau in
gura mare delicatesurile, precum i intinsele bazare asemndtoare
celor din Constantinopol alctuiesc noul pitoresc al Cetatii de scaun.
Istoria Bucurestiului acelor vremi inregistreaz ins si multe
neajunsuri. Mai intii, desele treceri ale ostilor strine, fie ele ale inaltei
Porti, fie ale autocratelor imprtii crestine (austriece sau ruse), tot-
deauna devastatoare; apoi, numeroasele incendii sau epidemii de ciumd.
Toate acestea, precum i neingduinta de fiecare zi a celor avuti sau
porniti pe inavutire au atras pentru multi cumplit srcire, adeseori
adevarat mizerie.
Fireste, chiar in astfel de timpuri, atit de intunecate pentru istoria
trii noastre, in rgazuri ceva mai linistite au fost izbindite unele con-
structii de certa valoare arhitectonic. Asa de pild, ridicarea mnds-
tirii Vdcaresti in 1722, inspirata dupd modelul mndstirii Hurezului
si al mitropoliei trii, insemna totodat i o interpretare originald a
indicatiilor de ordin artistic, asa cum se defineau ele in structura con-
structiei bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Domnul tdrii des-
chidea aici, prin februarie 1727, scoalh noud. Tot acum in veacul
al XVIII-lea sint indltate pe meleagurile Bucurestiului i alte monu-
mente arhitecturale, fie laice, fie religioase. Se cuvine astfel a aminti
biserica Sf. Mina, ridicatd de Daniil, viitorul mitropolit al Trii Ro-
mnesti pe fundatiile mai vechi ale ctitoriei unei oarecare jupinese
Ancuta, fiica popii Vladul; biserica Sf. Nicolae din Iignita (sau a pro-
topopului) de pe calea VAcdrestilor, cldit de cAtre Gheorghe Ca-
pitanul i soacra domniei sale, Chita, in mahalaua Popescului, in apro-
pierea jignitei domnesti; in sfirsit, biserica marelui logoft Iordache
Cretulescu pe Podul Mogosoaiei, ctitoria lui si a sotiei sale Safta, fiica
voievodului Constantin Brincoveanu. Dintre domni, Constantin Ma-
vrocordat a restaurat vechea ctitorie a Florestilor si a ridicat din piatr

53

www.digibuc.ro
biserica Sf. Spiridon Vechi, inchinind-o bisericii din Antiohia, in cin-
stea patriarhului Silvestru care, fiind de fatd, a vegheat la zidirea l-
cauIui. Grigore II Ghica a indltat, pe lingd biserica inchinatd
Sf. Pantelimon doctor fard de arginti spitalul pentru ciumati. Scar-
lat Ghica a ctitorit si el frumoasa zidire a bisericii Sf. Spiridon Nou,
inceputd prin 1766 si isprdvitd de fiul sdu, Alexandru Scarlat Ghica.
Printre bisericile boieresti ridicate in acea vreme se numrd si ctitoria
domnitei Map, fiica lui Constantin Brincoveanu si a sotului ei, Ma-
nolache Lambrino (1744); schitul Mdgureanu, al marelui logofdt
Constantin Mdgureanu, cel ce ridicase i biserica Filaret, precum
multe altele.
in sfirsit, nu este lipsit de interes s amintim c, in acest rdstimp,
unii ctitori de biserici snt recrutati si din rindul tirgovetilor instdriti.
In jurul Idcaselor ridicate de ei au luat fiinta adeseori, cu treeerea anilor,
noi mahalale. Aceste ctitorii de tirgoveti, rdspindite pretutindeni,
indltate dupd proportii cumva mai modeste, fdrd sd se tind seama de
o cuprindere urbanistica propriu-zisd, au sporit intr-o mdsurd oare-
care infdtisarea orientald a orasului. Dintre ctitoriile lor am aminti
pe aceea purtind hramul Sf. Ilie, construit de Isaia Novaceanu pe
la 1740; schitul Sf. Elefterie, zidit de Maxim cupetul in spre coturile
de miazdzi ale Dimbovitei, in fata morilor VIddichii (1744); biserica
Silvestru din apropierea Podului Tirgului din afard (1745), ridicatd
de Pirvul boiangiul i Stanca, jupineasa sa; Spirea Cristofi doftorul
a clddit, pe cheltuiala sa, prin 1759 Spirea Veche; iar breasla olarilor
a avut ea insdsi o bisericd, reinnoit in 1758 de marele vistier Dumi-
trasco Racovitd. in sfirsit, in acelasi agaz de timp prin 1747
cdlugdrii de la Radu Vodd au ridieat un paraclis, inchinat Sf. Atanasie,
zidire atribuit mai tirziu legendarului Bucur.
Domriitorii i boierii trii, ldrgind sfera preocupdrilor arhitecto-
nice, initiazd i ridicarea unor institutii de folos obstesc (spitale, ha-
nuri) sau a unor conace i resedinte noi, mai ardtoase, care vor fi fost
pe atunci locul de intilnire a protipendadei bucurestene. Asa se ridi-
caserd casele Florestilor din mahalaua Scortarilor, pe malul sting;
ale Dudestilor, construite prin 1767 de marele ban Nicolae; casele
Ghiculestilor, stdpinite mai intii de fratii Boltasi si mai apoi trans-
formate in resedinta marelui ban Dumitrache Ghica. Tot pe atunci,
din filotimie, printr-o diatd din 1765, marele ban Constantin Ndsturel
a ldsat sd se facd chilii de spital la biserica Sf. Vineri pentru bolnavii
sraci 102.
102 Vezi, pentru reconstituirea nftirij orasului Bucuresti in secolul al
XVIII-lea. $tefan Ionescu, Bucurevii in vremea Fanariofflor, Cluj, Ed. Dacia.
1974, p. 8-30.

54

www.digibuc.ro
 in acele vremi de mijloc de veac tirgovetii i, firete, in primul
rind oamenii din popor, sdrciti i impilati, 'au pornit a se rdscula.
Rdzmerita care a rdmas insemnatd mai adinc in sufletul i mintea
tuturor a fost desigur cea din 1765, indreptatd impotriva domnitorului
Stefan Racovitd. Acesta, indemnat i de Stavrache, capuchehai a mun-
teand la Poartd, intdrise prin numeroase samavolnicii birurile. Arun-
and in inchisoare citiva boieri care incercaserd sd i se opund, el, domnul
tdrii, a devenit personajul simbol al fdrddelegii. Nemaiputind indura
atitea i atitea lucruri ... s-a intimplat rdscoala din partea rufeturilor
din Bucure*ti, vineri, a doua zi dupd indltare". La 13 mai 1765
istorisqte o cronicd contemporan s-au strins la Mitropolie cu
sunet de clopote, cerind de la mitropolit i de la boieri mild *i iertare
de ddjdii. Iar Turnagiul, cu dumnealui Sptarul i aga Ipsilanti, cu
beliii i albanezii, cu pistoalele... i-au imprdtiat la patru din zi; *i
au tdiat la poarta de jos pe unul Coman bogasierul din Giurgiu, pe
un rob al lui Panaioti ceauul i pe un croitor; iar pe boierii frunt4
ce erau inchii i-a mutat cu inchisoarea de la Cdmard la beciurile din-
drdt, gonindu-i i pe robii lui cu tare pazd i-au pdzit" "3. In urma
celor intimplate, marele vizir a fost nevoit sd-1 mazileascd pe Stefan
Racovit numai citeva luni mai tirziu, surghiunindu-1 in indeprtata
insuld Lesbos. La plecarea domnului din ora, norodul steins pe ulite
I-a blestemat i a aruncat in caretd cum spun unii cu ce avea la
indemind.
Prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi din anul 1774, prin ale crui
prevederi se estompeazd influenta atit de apdsdtoare a monopolului
turcesc, se face tot mai simtit un suflu innoitor in intregul complex
al vietii economice din cele cloud tri romanqti. Pe piata bucurq-
teand apar tot mai multe mdrfuri ruseti, austriece i germane. Aa
se face e acum, in ultimul sfert de veac, iau fiint i pe meleagurile
noastre primele case de comert: Anastasie i Polizu (1780), Festetics
i Bozenhard (1785), Pellet i Hortolan (1796). Ele desfceau mrfuri
aduse din Viena, Paris, Marsilia i Lyon. Nu trebuie uitat nici rolul
faimoasei case de comert din Sibiu, a lui Hagi Pop, care se indeletnicea
cu struintd i pricepere cu negotul de tranzit. Din Austria se aduceau,
de pildd, pinzeturi, sticlrii, oglinzi, ceasornice; din Franta, postavuri,
aurdrii, vopsele, tabac de Paris, obiecte de metal i mai cite altele.
In Bucureti apar i unele obiceiuri occidentale; incep sd se citeascd
gazete i arti tiprite in strin5tate, se discutd prin saloane i cafenele

103 Hurmuzachi, Documente, XIV2, p. 1177, 1180-1181. Vezi i Panait

I. Panait, Aspecte din lupta populatiei bucureVene impotriva regimului turco-fana-
riot (1716-1821). Bucurqti, 1962, p. 26-37.

55

www.digibuc.ro
politicd, se asist la spectacolele trupelor de teatru sau opera' in trecere
prin oras, se dau serate, baluri, petreceri, iar cei cu dare de mind isi
purtau luxul prin partile de margine ale orasului la Herdstrdu
in calesti aduse anume tocmai din indepdrtata Viend.
In vremea lui Ipsilanti Vodd, se tidied noul palat domnesc, in fata
mdri dstirii Mihai Vodd, pe un deal acoperit cu vii, ce se intindea spre
biserica Spirea Veche, intr-o mahala mai dosnic de pe malul drept
al Dimbovitei. Curtea Veche, arsd in 1719, ruinatd de cutremurul din
1738, suferise Inca atitea stricdciuni in anii rdzboiului ruso-turc (1768
1774), incit pdrea de nelocuit.
Venind deci vodei Ipsilanti in Bucuresti in anul 1775, s-a asezat in
casele lui Nicolae BrIncoveanu. S-a flicut deviz pentru zidirea Curtii
la 300 de pungi dar deoarece Curtea se afla in loc jos si deci cu aer prea
rdu, s-a socotit bine, dup plirerea de obste, sii se ridice din temelii aiurea,
pe loc Malt, cum era via lui Mihai Vod... Au inceput deci zidirea in
martie a anului trecut 1775 .si abia la sfirsitul acestui an 1776 s-a isprvit
cldirea, afar de zidul inconjurtor si de grajduri fi de buctlirii $i
de odliile de lingei zid pentru seimeni ,si albanezi" 104 Dupd cele spuse de
Sulzer, lucrarea ar fi fost inceputd de un brasovean, care, nefiind pe
plac boierilor ce cdutau s doseasc din banii de lucru, a trebuit, dupd
putind vreme, sa pdrseascd cele incepute. In locul lui, au fost adusi,
cu mari cheltuieli, mesteri turci si bulgari. Dar resedinta domneascd,
destul de singuraticd printre cramele si aracii vitei de vie, va fi avut
desigur, cu toatd strdclania depusd, mai mult infdtisarea unui conac
boieresc. Cu toate acestea, Ipsilanti reuseste sa stringd in preajmd-i
toatd viata oficiald si tot luxul Bucurestiului de atunci. Unii aldtori
strdini primiti la Curtea Nour au infdtisat, atit palatul, di si ce-
remoniile desfdsurate acolo. In sfirsit, tot domnitorului Ipsilanti i
se datoreazd si ridicarea caselor Beilicului de pe podul $erban Vocid.
Ele au fost zidite in 1776 pentru dregdtorii turci pasale, emiri, num-
basiri sau capigii ce soseau pe meleagurile noastre pentru buna
gospoddrire" a tdrii. Din porunca domnului, s-a filcut chiar si ho-
tdrnicirea orasului, dindu-se ocol acestuia, puindu-se si hotare cruci pe
marginea Bucurestilor ca dincolo de margini sd nu mai fie invoit nime-
nea a-si face case" 105 . La 1 octombrie 1779 se fdcu bine cunoscut si
un hrisov pentru inffintarea a clou cismele in oras: ...Am pus Domnia
mea de s-au alaituit aici in orasul Bucuresti cloud fintini, una in tirgul
din leiuntru, pe ulita ce se zice Boiangii $i alta pe Podu Mogosoaiei la

104 Hurmuzachi, Documente, vol. XIII, p. 172-173, i vol. XIV2, p. 1231

1232.
105 Urechia, Istoria romiinilor. vol. VI, Bucureti, 1893, p. 91.

56

www.digibuc.ro
mahalaua Sf. mdniistiri Stirindar, bud cu ape' din izvoare, adusii din
deprtare, cu mare cheltuiald, spre a se adeipa obstea cu apd curate!
0 !impede, mai ales in vremi zltoase, cind girla Dimbovita treceitoare
prin acest orris curge turbure si cu multe necureitenii...16.
Ltd citeva aspecte, poate disparate i alese prea mult din noianul
atitor i atitor amintiri ale acestui veac al XVIII-lea, concludente totui
i putind sd redea, prin suprapunerea lor, o singurd imagine grditoare
a acestor ani. Mdrturiile de cdldtorie deta5ate in rindurile de mai jos,
vin, in felul lor, sd adauge unele secvente care intregesc credem
imaginea propusd.

Jean Claude Flachat (1705-1775), comerciant i iscusit artizan, ori-

ginar din Lyon, membru asociat al unei socieati academice din Franta
i autor al unei lucrdri cu caracter economic, publicatd ceva mai tirziu,
era in vremea aceea, inainte de a ajunge pe meleagurile noastre, cdpetenie
a negustorilor Seraiului din Constantinopol, cu alte cuvinte, in lim-
bajul locului, bazerghian bai". indemnat de unii negustori greci
aflati in slujba domnului. muntean la Constantinopol, Jean Claude Flachat
a poposit la Curtea lui Constantin Vodd Mavrocordat prin anii 1739
1740. A stat mult in preajma invdtatului boier Andronache Vlasto pe
care il pretuia ca orn cultivat, posesor al unei biblioteci bogate i al
unor opere de artd vrednice de admirat, despre care nu uit sd amin-
teascd in cunoscuta sa lucrare Observations sur le commerce et sur les
arts d'une partie de l'Europe, de l'Asie, de l'Afrique et mme des Indes
orientales, publicatd in cloud volume la Lyon in 1766. El nota din ob-
servatiile sale asupra Cetdtii de scaun a Bucuretiului:
Este un oras deschis, destul de mare, asezat pe un ses roditor de grine
si plisuni, acoperit cu pomi. Sint p2ste trei sute de biserici, nu e una care
s nu fie inchinat vreunei meindstiri de cdlugdri greci; ele reprezintli
monumentele evlaviei voievozilor..., care all voit sei-si vesniceasca amin-
tirea prin aceste zidiri. Domnul Constantin tinde la prefuire printr-un
mijloc diferit... Sint destule biserici, fiecare stradli isi are pe a ei; i s-a
pdrut de prisos sd le mai sporeascei numiirul. De aceea... s-a hotdrit
pentru construirea unui bezestan a unui han cu preiveilii zidite in pia-
trd ce nu vor putea fi ocupate decit de negustori streiini... Nici unul
dintre acesti negustori strdini nu-si poate aseza acolo resedinta

1" Ibidem. vol. I. Bucuresti, 1891. p. 120. Vezi si N. Stoicescu, Despre apro-
vizionarea cu 00 a orasului Bucuresti pind la junuitatea secolului al X1X-lea. In
Studii". XVI. (1963). nr. 4. p. 907-908; Fl. Georgescu. Al. Cebuc. P. Daiche.
Probleme edilitare bucurestene....Bucuresti. Muzeul de istorie a orasului Bu-
curesti, 1966, p. 11.

57

www.digibuc.ro
lui; vinde mrfurile pe care le-a adus .,si este silit apoi s plece dup ce
,si-a isprvit vinzarea. Dac li vrea sei se a,seze in orris, mai marele breslei
e insrcinat sei-1 ajute ali face locuint... Am strbtut intreg orayul
cu chir Andronache. Era prea luminat .yi avea prea mult gust ca sel creadci
cli m-a putea opri sei admir case joase, PM regularitate, strzi inegale
.yi nandestul de largi, biserici de o arhitectur foarte comun # meineistiri
care nu aveau demn de relevat decit cel mult mrimea lor... Ma conduse
la conacul voievodului, care se resimte, ca 1si palatul su, de intiia lor
menire. Erau mnstiri pe care doninii, inaintafii lui, le impodobiserei
putin. Cea mai mare parte din casele nobile de mina a doua au mai mult
infeitipre .yi nu e la noi nici una care s nu fie tot atit de bine mobilat.
Urmarm cursul riului Dimbovita, este foarte repede ,si apa nu-i lipseste
niciodat; acolo se aflii un foarte mare numr de mori, mecanismul lor
n-are nimic aparte. N-am amintit de ele decit datorit faptului di au
dat prilejul lui chir Andronache, areitindu-mi pe acelea care sint la poarta
palatului, s-mi vorbeasa despre grdinile care erau in foarte proast
stare, iar toate havuzurile erau stricate, neaflindu-se nimeni destoinic
in lard ca set' le dreag, de,si Vod nu s-ar fi uitat la cheltuialei. M oferii
s-i dau planul unei pompe, care ar pune in migare nu numai havuzurile,
dar ar aduce apei in toate Inceiperile In care s-ar dori"17.
Domnul a fost incintat de sfatul cdldtorului, dar Flachat, domolindu-i
entuziasmul, ii art c pentru astfel de constructii trebuiau oricum
adusi mesteri priceputi de prin alte meleaguri.
Liber cugettor, ca aproape toti carturarii vremii sale din Franta,
Flachat pare deosebit de interesat de initiativa lui Constantin Mavro-
cordat in ridicarea acelui han bezestan pentru neguttorii strdini.
De altfel, hanul construit nu este altul decit cel numit mai tirziu Ga-
broveni, din spatele palatului de la Curtea Veche, in Tirgul dinuntru,
pe ling ulitele abagiilor, mrgelarilor si boiangiilor, la care trgeau
mai ales negustorii veniti de la Gabrovo, din Bulgaria.
Cfilugrul Serapion, peregrin rus de la mndstirea Matroninski,
poposit in orasul nostru la 1749, remarca prin insemndrile sale de
cldtorie in aceeasi ordine de idei, a importantei vietii comerciale,
urmdtoarele:
Am mers cu negustori in Muntenia .51 am aluns in orasul muntenesc
Bucuregi unde triege voievodul. Acest ora,s meritii s fie amintit in-
107 Flachat. Observations..., vol. I. p. 278-279; 342-344, reprodus de Le-
grand in notele biografice asupra lui Constantin Mavrocordat din Ephmerides...2
de Dapontes, vol. II, p. LXILXX i de N. Iorga, .Ftiri noud despre biblioteca
Mavrocordatilor si despre via/a rnunteneascii in tirnpul lui Constantin Vocki Ma-
vrocordat, in An'alele Academiei Romne, seria III, Memoriile Sectiei Istorice".
tom. VI (1926). p. 146-147.

58

www.digibuc.ro
deosebi intre celelalte orase pentru frumusetea lui. E mare si foarte plcut.
Acolo vin negustori de peste tot, din Turcia, Bulgaria, Venetia, Rusia
si alte teiri. In ora,c se aflei ridicate din piatr multe meinstiri si biserici
de mir... Un asemenea oras n-am mai vzut, ceici este prea frumos, vesel
si cleidit regulat. Nu se afl valuri de apeirare sau cetate, cci turcii nu
ingeiduie s se construiasc" 108.
Nu lipsite de interes slut si observatiile notate in deceniul urmtor
de Charles de Peyssonnel (1727-1790), corespondent al Academiei
de inscriptii si litere din Paris, consulul Frantei in Crimeea, mai apoi
in Creta si Smirna. Stradtind tdrile romnesti in iarna anilor 1758
1759, are prilejul s desprind la fata locului citeva impresii, nu lipsite
de semnificatie pentru intelegerea vietii, asa cum se depdna ea pe melea-
gurile noastre spre jumdtatea acelui veac. Din consemnrile sale de
cltorie retinem, in sensul celor remarcate mai sus:
Bucurestii este capitala Teirii Romnesti si resedinta domnului. Este
un oras mare si frumos, foarte populat; numr mai mult de o sut douzeci
de mii de locuitori. Se geisesc In Bucuresti foarte frumoase edificii publice
si mai ales hanuri minunate ocupate de negustori bogati. Ei detin tot felul
de meirfuri din toate t drile lumii comerciale" 109.
De un deosebit interes pentru a marca gradul de aservire econo-
mica a trii este si observatia sa pe marginea unei intimplri din
vremea domniei lui Mihai Racovit (1741-1744). Intimplarea mrtu-
risea despre descoperirea unui filon de aur intr-o carierd de piatr
din preajma Cettii de scaun. Faptul, datorat cAutdrilor unui anume
boier Dudescu, a tulburat mult domnia in acei ani. Aflindu-se de do-
rinta de a exploata zcdmintul prin intermediul unui mester german,
domnitorul si divanul trii interzic o astfel de lucrare. Mai mult chiar
decit atit, ei cer cu oarecare insistentd inchiderea carierei pentru ca
turcii s nu poat afla de existenta ei. 0 astfel de bogdtie a pmintului
ar fi sporit cu sigurant haraciul si greuttile trii.
In aceeasi epoc si-a alctuit i misionarul catolic Blasius Kleiner
insemndrile memorialului sdu de cdltorie. Redactate in limba latind
in 1761, ele s-au pstrat prin copia alctuit, trei ani mai tirziu, la
Vintul de Jos, de predicatorul Andreas Wipffer 11. In genere, putem

108 P. P. Panaitescu, Publicafii romdnegi privitoare la relatiile cu Rusia, In

Studii". I (1948), nr. 2, P. 312-314.
109 Charles de Peyssonnel. Trait sur le commerce de la Mer Noire, vol. II.
Paris. 1787. p. 177-178.
110 Manuscrisul intitulat Archivium Tripartitum Inclytae Provinciae Bulga-
riae... per R. Patrem Blasium Kleiner, Ex-Diffinitorem, et SS. tae Theologiae
Lectorem in Conventu A1-Vincziensi ad SS. Apostolos Petrum et Paulum. Anno
a partu Virgineo 1761-o, descriptum vero a R. P. Andrea Wipffler Ejusdem Or-

59

www.digibuc.ro
spune ca detinem pina acum putine date asupra vietii i activitatii
misionarului catolic Blasius Kleiner. Doar P. Cajo Othmer "1 i Karol
Telbizov 112 au remarcat, dupa cunotinta noastr, importanta manus-
crisului redactat de prelatul franciscan, mentionind printre altele
faptul ca acest cleric peregrin, din dioceza catolica a Bulgariei, a detinut
functia de Minister Provincialium" intre anii 1764 1767 i 1773
1776. Un document inedit, descoperit recent in fondul arhivelor din
Alba Julia, autograf al lui Blasius Kleiner, atest prezenta acestuia in
Transilvania in anul 1759. Era anul in care calugarul franciscan se
ocupa in spiritul unei desavirite ascultri ierarhice de starea
datoriilor i obligatiilor banqti ale comunitatii catolice din parohia
Vintului de Jos "3.
Notatiile clericului franciscan constituie integral una dintre cele
mai bogate surse de informatii ale epocii asupra provinciilor romaneti,
Indicatiile consemnarilor detawaza date de ordin geografic, istoric,
economic, etnogenetic etc., de o remarcabil importanta pentru cer-
cettorul zilelor noastre. Aa de pilda, dach ar fi sa ne referim numai
la paginile primului capitol cu caracter introductiv intitulat atit
de sugestiv De Valachia et Origine Gentis Valachiae, am remarca: mai
intii, interesantele i judicioasele consideratii privind originea latin a
locuitorilor celor trei provincii romanqti; in al doilea rind, observatiile
care marturisesc in mod atit de subliniat despre unitatea istorica a
provinciilor rornanqti. Se intelege, autorul memorialului de calatorie
insista in unele pasaje asupra trecutului tarii, mai cu deosebire asupra
Tarii Romanqti, ca mai apoi s aibd prilejul unor observatii, nu lip-
site de interes, vizind starea de lucruri contemporana vremii petrecute
pe meleagurile noastre. Se dau in acest sens amnunte de
ordin administrativ prin indicarea judetelor i a principalelor aezari
cu caracter urban; se fac aprecieri privind organizarea politica i re-
ligioasa a tarii; in sfirit, se descriu cele mai importante centre reli-
dinis et Provinciae Predicatore, nec non recensiti Conventus AI-Vincziensis ac-
tuali Gvardiano Anno Christi 1764-to in 40 [2] + 209 + [3] + 474 p., se pas-
treazd la Bibliotcca de Stat Szchnyi din Budapesta, provenind din fondul Sf.
loan de Capestrano. Partea privitoare la istoria Bulgariei (209 p.) a fost studiata
de Karol Telbizov din Varna.
"I Una Cronaca manoscritta dell'antica Provincia francescana bulgaro-va-
lacca (1764), in Studi Francescani", seria a treia, III (XXVIII) (1931), nr. 3,
p. 3-20.
112 Erma uemsecnia mcromm Ha Bwiraplia OT 1761 r. (0 istorie necuno-
scutd a Bulgariei la 1761), in Wiropmectui nperneg," Sofia, XXIV (1968),
nr. 3, p. 71-80.
113 Arh. St. Alba Iulia, Comunitatea bulgard de la Vintul de Jos (1700
1854), U 45/1759 MI F.46, orig. latin.

60

www.digibuc.ro
gioase mandstiri, biserici fie catolice, fie ortodoxe 1'4. De un
interes deosebit tinind seama de amploarea lor sint si informatiile
sau indicatiile care privesc mai indeaproape cetatea de scaun a Bucu-
restilor. intr-un capitol aparte, intitulat De nomine, situ, ortu, templis
et civitatis Bukurestiensis, in afara legendei despre originile orasului,
asupra cdreia vom reveni in capitolul urmdtor, Blasius Kleiner consem-
neazd, cu mult simt de observatie, urmdtoarele:
Acest ora$, prin mijlocul cruia curge riul Dimbovita, are dinspre
partea de apus spre reiseirit, nord $i miazeizi nwnai cimpie $i mlaginii,
spre apus citeva colMe, pe care sint plantate citeva vii, nu este Inconjurat
de nici un zid, pretutindeni find liber $i deschis. Ulitele, indeosebi cele
principale, sint destul de largi si pavate cu lemn de stejar, altfel drumul
ar fi impracticabil.
In ce privege cledirile, dace,' la$i la o parte bisericile, mnstirile,
Curtea Domneascli, casele bisericesti, una sau cloud case de negustori,
sint destul de neinsemnate, cci casele sint mici, ingreimedite, flicute
simplu pe dineiuntru $i impodobite pe dinafard [...1. Intinderea [ora.yului]
este a$a de mare, licit dacli un om s-ar urca in turnul din mUlocul ora$ului,
cu greu ar putea sei vad de la un cap& la altul $i dupe, plirerea mea
cuprinde 3 mile germane jur imprejur".$i misionarul franciscan continua:
,Ceea ce trebuie luat in seamei in acest ora$ sint urmatoarele:
In primul rind diversitatea de neamuri $i de limb& cci aci poti vedea nu
numai toate neamurile Europei, dar chiar foarte mul ti insi din piirtile
Asiei.
In al doilea rind, negotul, &id aci inflorege in chip deosebit; nicaieri
In Germania nu vei vedea atitea perle, meirgewitare mari $i pietre pretioase
ca aci; un negustor armean a putut s'a" arate intr-o mice's cutie pietre
pretioase in valoare de 30.000 de florini. De asemenea, nicelieri cineva
n-ar putea .50 gseascii atitea felurite blnuri foarte pretioase ca in Bu-
curesti, Ma intr-un singur Han sau Mndstire poti s vezi blnuri mici
de citera sute de mii de florini; trec peste alte blinuri aduse din Moscovia
$i din Tartaria, ba chiar am veizut cumpiirindu-se o blanii nu mare, ci
micutei de miel cu 6 lei: apdar pe eft acest ora$ este intrecut in frumusete
de altele, pe atit le intrece $i el prin boglitie.
in al treilea rind, este multimea uimitoare a clerului, clici calugilrii
sau monahii sint In numeir de peste 6.000, clerici sau ecleziastici peste
500, circiumi peste 3.000, dughene peste 20.000 .yi foarte multe biserici,
dintre care cea mai demnei de luat in seam(' este biserica domneasc
Sf. Gheorghe, wit pentru coloanele ei uimitoare, reiiate dintr-o singura
piatrei impreund cu postamentul $i cu capitelurile pe care se sprijind
114 Arclrivium Tripartitum Inclytae Provinciae Bulgariae... II, p. 91-206.

61

www.digibuc.ro
bolta bisericii, eft ci pentru mormintele domnitorilor ri chipurile lor,
apoi pentru policandrul feicut din aram, de 300 de ocale in greutate,
in sfirsit pentru frumoasa picturd moscovit cu care este impodobitii
pe dinduntru ci pe dinafarii" 115
Semnificativ de remarcat, din notatiile de cldtorie ale lui Blasius
Kleiner, ar fi i enumerarea in ordinea importantei lor a tuturor
lcaprilor de inchinaciune cunoscute de el pe meleagurile bucure*tene.
Cel putin din acest punct de vedere, mdrturiile lui se singularizeazd in
raport cu toate cele care 1-au precedat sau care i-au fost contemporane.
Faptul in sine conferd, oricum, operei memorialistice o certa valoare de
unicat 116.

1" Ibidenz, p. 161-162.

116 Aceste Idcauri erau: Mitropolia, unde ade Arhiepiscopul, are capeld;
Sf. Gheorghe, noua bisericd cu mandstire, are paraclis i capeld; Cotroceni, cu
mndstire, are paradis i capeld; Coltea, cu mdnstire, are paradis i capeld;
Sf. Elefterie, cldclitd dintr-un material solid; Sdrindarul, din zid solid; Sf. Sava,
din zid; Zldtari, din zid. are capeld; Sf. loan cu mdndstire; Stavropoleos, din
zid,- are capeld; Greci, din zid; Mihai Vodd, cu mdnastire, din zid, i trage nu-
mele de la domnitor; Arhimandritul. din zid. este fdcutd de Arhimandrit; Arhi-
mandritul. din lemn; Schitul Hasidin, din zid; Sf. Spiridon. din zid; Antim, din
zid, are paraclis i capeld; Sf. Spiridon, recIddit din zid; Sf. Ecaterina, din zid;
Radul Vodd cu mndstire, se numeVe astfel dupa numele domnitorului care
a facut-o; Sf. Aftanasi sau Athanasie, de zid [amintitd in sec. XIX ca Biserica
lui Bucur]; Vdcdrevi, din zid; Curtea dornneascd sau Biserica Curtii, are 4 para-
clise; Sf. Gheorghe vechi, din zid vechea bisericd. a Sf. Gheorghe; Stelea, din
zid; Razvan, din zid; Vergu, din zid; Neguldtori, din zid; s-a indltat prin grija
negustorilor; Sdpunari, din zid; Silvestru, din zid; Scaunele, din zid; Sibilele,
din zid; Ienei, din zid; Dintr-o zi, din zid; Bradul, din zid; Brezoianu, din zid;
Cretulescu, din zid; Fintina boului, din zid; Fintina boului, din lemn; Dirvaz,
din zid; Doamnei, din zid; Sf. Nicolae, din zid; Gorgan, din zid; Blceanu. din
zid; Serban Vodd. cu han; Biserica Alba, din zid; Goleasai [?], din zid [necu-
noscutd]; Doamna Bdlaa, din zid, are paradis; Biserica Vldclicdi. din zid;
Sf.Ecaterina, din zid; Broveni, din zid; Cardmidari, din lemn; n casa Brincovea-
nului, din zid, are paradis; Sirbi, biserica sirbilor, din zid; Dobroteasa, din zid;
Olteni, din zid; Popescul, din zid; Sf. Vineri, din zid; Lucaci, din zid; Popa Soare.
din zid; Popa Drdguin, din zid; Udricani, din zid; Hagiul, din zid; Mintuleasa,
din zid; Olari. din zid; Oletari, din zid; Popa Cozma. din zid; Stejarul, din zid;
Popa Radul, din zid; Popa 1ona4cu, din zid; Bat4te, din zid; Apostol, din lemn
[?]; Delea veche, din lemn; Delea noud, din lemn; Ceati Radu, din zid; Popa
Marin, din lemn; Iancul. din lemn; Popa Nan. din zid; Logofat Efrem, din lemn
[necunoscutd]; Precupelii noi, din lemn; Precupeti [vechi], din lemn; Mihai vodd
Racovitd. din ]emn [necunoscutd]; Popa Raciul, din lemn [necunoscutdj; Popa
Dima, din lemn; Popa Petre, din lemn; Staicu, din lemn; Foiwr, din zid; Bise-
rica Brincoveanului, in curte, din lemn; Vistier Racovild, din zid [necunoscutd];
Tignia Vlddichii, in vie, din zid; Biserica noua a lui Ghica, din zid (Sf. Spiridor);
Mdrcula, din zid; Sf. Pantelimon, cu spital; Brdtia, care este re5edinIa pdrinlilor
franciscani.

62

www.digibuc.ro
 Continuind sirul mdrturiilor, tinem sa remarcdm acum, din ultimul
pdtrar al veacului al XVIII-lea, pe arturarul napolitan Leonardo Panzini,
profesorul de limbd italiand al beizadelelor lui Alexandru Ipsilanti.
Oaspete la Curte intre anii 1776-1778, el nota, in corespondenta sa
cu abatele P. Deodato Marone, despre Bucuresti:
Ora,sul este a,sezat intr-un ps Intins, pe Hu! Dimbovita care-I imparte
in cloud. Este alceituit intr-un chip de care nuli poate face idee cineva.
Afar de un cartier unde sint adunati toll negustorii ,si care e cldit nem-
lege, tot restul are inflipre de sat; casele sint rspindite ici # colo,
fiecare avind grdinita ei. Ulitele insemnate sint podite cu lemn, lucru
pentru mine nou .i curios. Acest pavaj e bun pentru a evita noroiul, care e
groaznic cind plouli, dar foarte neplcut pentru cine merge cu vreo ca-
retii.[...] Ora,sul este destul de populat. El numr ,sapte mii de case .yi
aproape doueizeci de mii de locuitori, printre care valahi, greci, bulgari
ci altii. Sint .i multi nemti fugiti aici din Transilvania. Sint vreunul sau
doi italieni 1 cam tot atitia francezi. Boierii de la curte vorbesc italiana
sau franceza cu strinii; intre ei vorbesc intotdeauna greceste"117.
Descrierea Bucurestilor, fdcutd de Leonardo Panzini, este, in genere,
sugestiva si exactd. Exceptie fac, poate, unele indicatii de ordin demo-
grafic. Ne &dim mai cu seamd la cifra de populatie si la numdrul
acelor strdini asezati pe atunci in capitala Ord care par exagerat de
sazute.
In sensul celor remarcate mai sus, cu preadere in ceea ce priveste
aspectul rustic al asezdrii, amintim si notele de aldtorie, putin cunoscute
de altfel, ale preotului armean Hugas Ingigean (1758-1843). Invdtatul
autor istoric si geograf a ldsat, printre altele, si o fideld descriere
a Bucurestiului. Ea a fost inclusd intr-o vastd si erudit operd, elaborata
in unsprezece volume sub auspiciile congregatiei religioase a Mechi-
taristilor din Venetia. La redactarea acestei lucrdri cu caracter enciclo-
pedic a colaborat si Hugas Ingigian pentru capitolele privind Turcia
europeand si Armenia. $tirile, corespunzind epocii 1780-1785, tra-
teazd situatia geograficd, guverndmintul, organizarea administrativa
si bisericeascd, situatia economicd a principatelor romnesti. Despre
orasul resedintei domnesti gilt notate urmdtoarele:
Bucuregi este capitala Valahiei, are forma rotundli ,si se gse,ste in
judetul Ilfov, pe malul Dimbovitei. Domnul trieste aici intr-un palat
fcut din piatr. Numeirul locuitorilor ajungea anul trecut dupd
pdrerea memorialistului la cincizeci de mii, printre care se gseau
,si diferiti streiini. ()rapl este imprtit in glizeci .yi sapte de mahalale.
117 Nino Cortese, La Valachia durante il Principato di Alessandro Ypsilanti.
In L'Europa orientale", II (1922), nr. 3, p. 4-5.

63

www.digibuc.ro
Case le nu sint acoperite cu olane, ci cu lemn ca la unguri si lesi. Aproape
fiecare casii are curte si casele locuitorilor de seamei sin! imprejmuite
cu gard de scinduri, cci acolo nu se gseste piatr, iar ulitele sint pavate
cu lemn; fiecare easel' are greidin cu fel de fel de pomi, care dau asezrii
un pitoresc aspect rural. Apa vine din Dimbovita si este seinatoasei. Lo-
cuitorii spun Dimbovilei ap dulce, cine bea nu se mai duce". Cu aceasta,
ei vor sei spund a aici viata este mai liber decit in celelalte orase ale
Imperiului otoman. Apa puturilor insii este neplcutei... Sint numeroase
biserici, mnstiri si hanuri care in majoritate au fost construite de ceitre
dornni si poart nuniele acestora... Numrul bisericilor si al mnstirilor
care se gsesc in oras si imprejurimi se zice a ajunge la trei sute optzeci;
acestea numai cele zidite din piatrei, fled- a numra pe cele din lemn, cu
care ar fi peste patru sute. I3or fgeneralul Friedrich Wilhelm Bawr]
care se gsea aici in timpul sultanului Mustafa III, pomeneste de douzeci
si opt de mfinstiri din piatr si treizeci si una de biserici tot din piatr,
precum si de douzeci de biserici din lemn si zece paraclise. Inainte vreme,
bisericile armenevi erau numeroase; acum stilt dou din piatr, una este
micei. Luteranii au si ei o bisericii; acolo au si tipografia lor. Tot acolo
exista inainte si o manufactura de stof si pinz, ai carei lucrtori erau
cei mai multi neniti 118.
Date economice de seamd privitoare la activitatea manufacturilor
din Bucuresti grit infdtisate intr-o scrisoare a cunoscutului filosof,
economist si jurisconsult englez Jeremy Bentham (1748 1832), care a
poposit in ora in plind iarnd a aniIor 1785-1786. El a fost primit cu
ospitalitate de cAtre Ivan Ivanovici Severin, consulul rus si de Raicevich,
agentul austriac. Iatd fragmente ale scrisorii sale, adresatd la 8 ianuarie
1786 unui prieten din Anglia:
in timpul ,yederii mele la Bucuresti, unde diferite imprejurri -rn-au
silit s petrec opt zile, am cumprat dou piei, una rosie, cealalt galbenei,
amindou bune, mai cu seam Ins cea rosie. Ea consta dintr-un material
scarps, asa dup cum am vzut folosindu-se uneori in Anglia la cele mai
luxoase legeituri de crti; mi s-a prut cei era piele de capr prelucrat
la Rusciuc pe Dunre. Pentru cea rosie mi s-a cerut patru piastri... Au
luat numai doi piastri i jumeitate datorit serviciilor unei cluze cre-
dincioase; pentru cea galben mi s-a cerut doi piastri si mi s-a luat, pia
la urm, numai saptezeci de parale (Valoarea unei parale este de aproape
o jurntate de penny englez).
118 H. Dj. Siruni, Mdrturii armenepi despre romni : Valahia # Moldova...
de Hugas Ingigian (1758-1843), in Analele Academiei Romne, Seria a 111-a,
Memoriile Secliei Istorice," tom. IX (1929), p. 259-260,

64

www.digibuc.ro
 Am trecut prin Rusciuc, dar n-am aflat despre aceast manufacturd
decit mai arziu. fn Bucuresti se gsesc de asemenea una sau cloud case
renumite unde am veizut prelucrindu-se piele rosie, dar exemplarele pe
care le-am zrit fn prvlli erau cu totul diferite de celelalte ci mult in-
ferioare si am glisit c manufactura era de asa mica importantei, inert
numai putine persoane, din cele multe pe care le-am fntrebat, aveau
cunostint despre ea. S-a nimerit s-o descopr in chip Intimpleitor and
m plimbam fr el prin apropierea statiei de carantina la poalele dealului
care coboarei repede in apropierea orasului. Cind se ajunge la acea statie,
trebuie urmat drumul din dreapta dintre cele cloud in care se desparte
drumul principal, tbcria aflindu-se la o distantei de aproape un sfert
de milei de imprejurimile orasului. Ea poate fi recunoscutd dup pieile
care se veid atirnind in diferite stadii de prelucrare. La intrarea in atelier,
am vzut un om care pisa o substant vegetald, ce peirea s fi fost o
frunza, dar in starea in care am gsit-o era tocat in mici buctele, inc
nu in pulbere. Cu at devenea mai fin, cu alit se apropia ca Infeitisare
de pulberea care, dupe)" eft mi se pare, este cunoscut In toat Turcia
sub numele de Al Henna sau Hina... Cu consimtmMtul oamenilor,
am luat cu mine o mostrei din substanta Intrebuintatii In Bucuresti, pe
care o peistrez spre a o experimenta si a o confrunta cu Henna din care
am fcut de asemenea o provizie..." 119
Cdlidtorul englez prezintd in continuarea epistolei sale unele
aspecte din viata societdtii bucurestene, a protipendadei desigur, pe
care a cunoscut-o mai cu seamd prin mijlocirea consulilor Seyerin
Raicevich. Din aceastd protipendadd fdceau parte si citiva strdini ca,
de pildd, secretarul francez al domnitorului, de la Rose, sau profesorul
de limbd germand Weber.
Seremy Bentham a fost uimit indeosebi de pregdtirea i educatia
unui Costache, tin& grec de 22-23 ani,.crescut la Constantinopol, al
doilea grmatic al Visteriei. Vorbeste bine franceza ci citeste engleza
pe care a Inveitat-o cu Weber si pentru care este pasionat. L-am intrebat
de teatrul italian... Un englez fiind o pasre rarli In aceast far, Costache
era sau se prefckea a fi foarte bucuros de a m vedea... La dinsul, sau in
alt parte, yeti intilni doi boieri europenizati, tinerii printi Cantacuzino.
El insusi a mrturisit a fi unul dintre cei patru sau cinci adepti ai lui
Hlvtius; pe tovarsii sell discipoli nu-i poate mrturisi, dar banuiesc c
acestia doi fac parte din ei ci ar fi posibil ca insusi fiul domnitorului s fie
un altul. Domnitorul insusi, pe care as fi dorit s-I vd, nu m-a putut primi
fiMd bolnav cu adevrat... in afard de tbciirii, Bucurestii mai au si o

119 E. D. Tappe. Bentham in Wallachia and Moldavia, in The Slavonic

and East European Review", XXIX (1950), nr. 72, p. 67-68.

65

www.digibuc.ro
sticlrie, care produce sticl pentru geamuri, destul de bunei .i simjitor
mai ieftin decit sticla de Boemia, ce se gsege din belpg aici. Lemnele
de foc nu costa aproape nimic, iar construcliile de crmid sunt relativ
ieftine, cu toatli uriasa cantitate de materiale risipite flira" rost" 12.
Note le de calAtorie ale lui Jeremy Bentham, bazate in mare
ma-surd pe observatie stiintifia, difer mult ride obisnuitele insemnri
de drum cu care am fost deprinsi pin acum. 3urisconsultul englez se
bucura de o serioasd pregAtire in domeniul stiintelor economice. El
manifesta mult interes pentru micile noastre ateliere manufacturiere,
putin dezvoltate pe atunci. Amnuntele consemnate, privitoare la pre-
lucrarea pieilor, la unele substante colorante si la pretul acestora sint
deosebit de pretioase. Ele gilt primele de acest fel incluse in sirul
mrturiilor externe cunoscute pind acum. Cit despre existenta acelui
centru manufacturier de preparare a sticlei la Bucuresti in 1786, trebuie
sd relevOm faptul cA relatrile peregrinului englez constituie singurul
izvor de informatie pe care il detinem in legdturd cu aceast activitate
productiv. Nu lipsite de interes ant si observatiile privitoare la Mee-
puturile europenizdrii" unei prti a societAtii bucurestene in acea
vreme. Existenta unor adepti ai doctrinei lui Hlvtius la Bucuresti ni
se pare deosebit de sugestiv pentru noua mentalitate care se infiripa
in mijlocul unor cercuri, restrinse la acea data, de boieri animati de
oarecari idealuri generoase. Prezenta unui teatru italian la Bucuresti,
deprinderea boierilor, tot mai mult, de a vorbi in limbile francezd,
italiand, germand sau chiar englez, rdspindirea cartilor si ideilor
strAine, occidentale, iati semnele suflului innoitor care se va face tot
mai mult simtit de acum inainte.
Aprecierile cunoscutului medic italian Lazzaro Spallanzani (1729
1799), care a trecut prin Bucuresti in toamna anului 1786, desi severe,
sint in mare msur justificate. Anatomist renumit si profesor de stiinte
naturale la Universitatea din Padova, Lazzaro Spallanzani face o
adevratA cAlAtorie de studii prin pdrtile Orientului. Reintorcindu-se
spre patrie, trece prin Tara Romneascd si Transilvania unde noteaza
cu meticulozitate tot felul de observatii. Unele dintre ele au si o latur
inedit, neintilnit pin acum la aIti cilltori. El este, de pild, unul
dintre primii care manifestA interes pentru climatul si fauna orasului-
resedintd de scaun.
Acest oras in care mli aflu de trei zile poate fi ocolit dupg cit
mi s-a spus in trei ore si nu are ziduri. Ar avea vreo doulizeci si cinci
de mii de suflete. Atit acoperisurile caselor cit ,si pavajul ulitelor sint
120 Ibidem, p. 70.

66

www.digibuc.ro
din lemn. Case le stilt totusi din lut. Se gsesc si citeva cladiri fru-
moase.[...]
Clima Bucurestilor este destul de cald, asemaneitoare cu cea de la
Constantinopol, desi este un oras mai pufin meridional. Aceasta pentru
cli aici nu se simte de loc vintul nordic. Norii vin in aceste peirfi dinspre
munfii Valahiei, invecinafi cu cei ai Transilvaniei, si mi se spune ca in
timpul verii furtunile sint dese. La amiaz este foarte cald (cel pufin
acum) si imi pare a fi 22-23 grade, dar seara este rcoare. ln aceste
trei zile, aerul a fost foarte linistit. Pseirile pe care le-am zarit in Bucu-
resti: foarte multe ciori, raspindite pretutindeni, corbi si cofofene cu
coada lunge-4 ulii si altele asemeinatoare celor de la noi. Pe micul lac al
principelui Ipsilanti se geisesc multe lebede domesticite .121.
Din iarna aceluiasi an 1786 dateaza si memorialul de cldtorie al
neguttorului german Jenne. Despre acest personaj nu cunoastem decit
putine lucruri: de pild, cd era din Frankfurt, ca umblase mult prin
Europa, Asia si chiar America si ca a trecut prin Tara Romneascd si
Transilvania, dup ce coborise pe Dundre pind la Galati.
Orasul noteaz Senne: e situat cam la opt ceasuri deprtare de
Duntire... and te apropii de oras te cucereste aspectul sail prin mul-
fimea bisericilor si capelelor care au fiecare trei, patru sau chiar cinci
turnulefe. Dar aceastei impresie se risipeste indata ce ai patriots pe ulifa
principal unde se vd colibele de lut ale dughenelor si circiumilor. Din
cauza noroiului ingrozitor toate ulifele sint podite cu butuci de stejar.
Casele boierilor sint cleidite din careimidei, inset prost zidite si fr in-
feifisare deosebita si abia se veld de pe strad, find inconjurate de grdini
si ogrzi. Rinduiala dineiuntru a caselor corespunde pe deplin aspectului
exterior... mobilierul se compune dintr-un divan mare cu saltele pe care
boierul fumeazei, meinincei si doarme.
Orapil este lung de aproape un ceas sijumatate si afarli de casele
boieresti care situ risipite ici si colo, bisericile si hanurile care sint din
piatra, toate casele sint construite din lemn si lut. Cea mai mare parte a
bisericilor si hanurilor sint cladiri pe care domnii timpului le-au Inconjurat
cu ziduri, pentru a se refugia in ele In caz de nevoie. Domnul zidise cu
pufin in urma un palat nou dincolo de Dimbovifa. Zidarii si lucratorii
au fost adusi de la Brasov. Fiind insa platifi mai ru decit fusesera toc-
mifi, ei s-au napoiat In Ardeal si palatul a fost isprvit cu meseriasi
nepricepufi din fare,. Cldirea era deci, cu toatei meirimea ei, foarte urita...
Un numiir de catolici locuiau pe atunci la Bucuresti, unde era o mnstire

121 Le opere di Lazzaro Spallanzani publicate sotto gli auspici della R. Aca-
demia d'Italia. Milano, U. Hoepli. 1936. vol. V. parte L Viaggio a Constanti-
nopoli, p. 322-323.

67

www.digibuc.ro
siiracei a franciscanilor. Sasii protestanfi din Ardeal feiceau slujba
lor sub proteclia consulului suedez. Printre ei se aflau diferifi mestesugari
ea ceasornicari si giuvaergii, precum ci un farmacist. Evreii aveau i ei
sinagoga lor, numai turcii n-aveau nici o moschee. Un conte ungur Festetics,
dedat negustoriei, face afaceri bune procurind prin activitatea sa hrand
multor meseriasi la Viena, deoarece a avut ideea fericitii de a crea un
depozit de trsuri la Bucuresti. In inagazinele lui se aflei vreo patruzeci
de calesti..., precum si un numiir mare de trsuri din cele mai frumoase.
Prin aceasta el a introdus In farli gustul alit de rspleitit al calestilor in
asa fel c nu numai tole cumplirat asemenea trsuri, dar se
.yi iau la intrecere in aceastei privintii".122.
Aspectul general al Bucurestilor este bine prins de cdldtorul ger-
man ce sesizeazd contrastul dintre starea celor avuti, locuind in case
de piatrd, in huzurul i lenevia specifice nobletii fanariote" si norodul
nevoias, ascuns prin mahalale mdrginase. Jenne noteazd si unele infor-
matii inedite privitoare la comertul fructuos de calesti, initiat de acel
Festetics, conte dupd mdrturiile odldtorului. Era Inca un semn c boierii
incepuserd s adopte noi moravuri, copiind luxul i felul de viata al
aristocratilor de prin pdrtile Occidentului. Plimbdrile la Herdstru,
Colentina sau Pantelimon cu calestile, plimbdri de care vor aminti,
de acum incolo, tot mai adeseori aldtorii strdini, iatd o noua preocupare
a boierilor si a jupineselor lor. Un prilej de a-si ardta bogdtia i puterea,
deoarece asa se obisnuia: cu cit rangul boierilor era mai 'Malt, cu atit
calestile lor erau mai scumpe i, fireste, mai inzorzonate.
Nu lipsite de interes sint si insemndrile inedite pind astzi
ale prusianului Karl Ludwig von Goetze (1743-1806)123. intorcindu-s
in tard dintr-o misiune la Constantinopol, el trece prin Bucuresti in
decembrie 1791, in timpul domniei lui Mihail Sulu. Acesta Ii trimisese
In intimpinare pe secretarul sau personal; iar a doua zi, la ceasurile
unsprezece, intr-o trdsurd cum se afrei o mie la Berlin", purtat ins de
sase cai i escortat de patru cihodari, demnitarul a fost primit cum se
cuvenea unui oaspete strain la palatul lui Vocld.

122 Herrn Jenne's Reisen nach St. Petersburg, einen Theil von Deutschland,
Frankreich, Kroatien, Slavonien, Italien, die Moldau, Wallachei, Siebenbrgen
and Ungarnnebst einem Reise Journal der Donaufahrt von Essegg bis ans schwarze
Meer. Pest, 1788, p. 225-227; C. Karadja. Un cltor pe Duniire fn anul 1786,
In Revista istoricd", X (1924), nr. 1-3, p. 43-50.
123 Tagebuch einer Reise von Potsdam aus, durch Sachsen, Bayern, Steyer-
mark, Venedig nach Constantinopel und zurck fiber Bukarest. Siebenbrgen und
Ungarn (mit einigen Zeichnung) vom 8 april 1788may 1799 , vol. II, p. 253-258
(fol. german 1.072) la Muzeul de Stat Szchnyi din Budapesta.

68

www.digibuc.ro
 Un om cuminte nu-si poate Inchipui eft e de seiraca si pretentioasei
aceastei Curte, care tine pentru fast pfnli la trei-patru sute de oameni
rernarcd von Goetze. Datoritd interventiilor exercitate prin bundvointa
agentului imperial Merkelius, aldtorul rdmine Inca' o sdptdmind in
capitala Tdrii Romdnqti. A avut de suferit in acest rdstimp multe ne-
pldceri de pe urma lui Panaioti Kodrikas, secretarul domnesc. Plecarea
la 15 decembrie s-a flcut cu oarecare greutate, trebuind sa se ceard i
ajutorul altor dregdtori sau oameni cu trecere, printre care i un Mon-
sieur Ebert", deoarece cu grecii si cu valahii merge si mai ran decit cu
turcii" noteazd cu oarecare arndrdciune emisarul regelui Frederic
Wilhelm al II-lea.
Interesante i am dnuntite pentru Cetatea de scaun a Tdrii Ro-
mdnqti sint i impresiile calditorului englez William Hunter care
poposete pe meleagurile noastre in vara anului 1792. Colindase mult
prin Franta, pe tdrmurile Mediteranei orientale, prin Turcia mai cu
seamd i luase acum drumul intoarcerii pe uscat, traversind Balcanii
i Dobrogea. De la Galati se indreaptd spre Bucurqti, pe la Rimnic
i Buzdu, unde ajunge la 13 iunie i rdmine citeva zile.
Clitre ceasurile cloud dup amiazei... dupei o pleicut cltorie de la
Afumafi, am sosit in Bucuresti, capitala Valahiei si resedinta domnitorului.
Ea are o asezare pleicutei pe urcusul usor al unei movile. Orasul nu este
prea larg, dar se Intinde in lungime si din cauza numerosilor arbori,
risipiti printre case, are infeifisarea intr-o largli meisur a unuf
sat intins. Unele dintre case sfnt din lentn, dar cea mai mare parte dintre
ele sint cldite din crmizi, tencuite si vruite. Pentru pardoseala lor
nu se folosesc scinduri, ci tot creimizi. Toate streizile stilt podite cu
scinduri, care se intind de pe o parte pe cealalta, formind un fel de pod de
lemn continuu, care este scump, neplcut si nepotrivit. Aceast podire
cu lemn este folosit din cauza pnantului ce nu permite o temelie solidei.
Multe dintre aceste scinduri nu sfnt bine prinse, astfel c atunci and esti
in treisura, esti zguduit in modul cel mai suprtor, iar norii de praf pe
care fi las in urrnei pe o zi.de vint sint grozav de neplacuti. Chid vet vot
spune cli numrul bisericilor mari din Bucuresti se ridicei la trei sute
saizeci, yeti deduce desigur cli toll locuitorii sint preoli... Aceste biserici
sint in general cldiri greoaie; peretii Mr, wit in interior eft fi In exterior
sint acoperiti cu picturi streilucitoare si ciudate, reprezentind sfinti greci
si diferite fragmente din istoria biblicei. Bisericile au o inflisare foarte
falnicei, dar fr eleganfli.
Toll boierii oameni bogati tretiesc aici iarna si unii dintre ei
triesc in mare lux. Ca o dovad a mindriei Mr, trece drept foarte nepo-
trivit pentru detnnitatea Mr de a fi vlizuji umblind pe jos in oras. Numeirut
..si varietatea vehiculelor construite pentru satisfacerea acestui lux sing-

69

www.digibuc.ro
intr-adevr de necrezut si multe dintre ele slut foarte elegante $i costisi-
toare. Totusi, ei 4i construiesc arareori aceste vehicule in Bucuresti.
Sint cumprate din Ungaria sau de la Viena. Unele strzi sin largi si
regulate; iar Bazarul, adpostit intr-o cldire spatioasii, este bine apro-
vizionat cu mrfuri. in ziva de 15 ale lunii, am flicut o plimbare ciilare
In imprejurimile orasului. ln drumul nostru, ne-am oprit la un chiosc
apartinind domnitorului, un loc ce merit s fie reamintit pentru asezarea
sa, care este foarte plficutei $i oferd o vedere larg, asupra unei frumoase
regiuni de ses. De la acest chiosc, am plecat spre un loc de plimbare,
unde am gsit numeroase persoane... bucurindu-se de rcoarea aerului serii...
Am luat masa de searei la consulul rus, care ne-a primit intr-un chip atit
de srbtoresc, 'Melt s-ar fi putut crede c ne aflm sau la Paris, sau la
Londra. Prirnul secretar al Domnitorului era un orn ales si foarte po-
liticos, care chiar de la sosirea noastr ne-a acordat o atentie deosebitd.
Fiind foarte doritori s vedem Curtea domnitorului inainte de a prsi
Bucurestii, dupli infelegerea noastr, ne-am intilnit cu el in dimineata
zilei urmtoare. Cum n-am fost primifi in mod oficial, eticheta cerea ca de
primirea noastr s nu instiinfrn pe nimeni... Mria Sa, intr-un costum
grecesc era asezat pe un divan, cu cei doi fii ai siii de partea dreapt, iar
epitropii $i boierii erau asezati dup rangul kr, de partea sting. Pri-
mirea s-a fcut cu un ceremonial deosebit, dar n-a fost o zi de mare ac-
tivitate. Au fost citite unele comunicri si au fost prezentate citeva petifii,
in timp ce domnitorul isi bea cafeaua, fsi fuma ciubucul, care era din lemn
de cires, lung de peste $ase picioare cu captul foarte elegant $i cu ultima
pies confectionat din chihlimbar. Toat 6 lumea fi purta domnului mare
respect si de cite ori vorbea, o deplin tcere cuprindea sala. inainte de
plecare el a poruncit secretarului salt s ne roage sei lurn cafeaua cu el
in particular dup audient. 0 invitatie atit de politicoas nu putea fi
refuzat. La timpul hotrit ne-am prezentat si am fost primiti cu cea mai
mare politete. Curind dup ce ne-am asezat, au intrat mai multi servitori
care, dup ce ne-au oferit ciubuc, ne-au servit cu cafea .si dulceturi care
aveau amindou un parfum minunat. El Intrefine, in general vor-
bind, o curte minunat, dar cum palatul, care era o cliidire spatioas si
mreat, arsese in timpul rzboiului, domnul a fost nevoit sei-si mute
resedinta Intr-o mnstire Si sei triasc intr-un chip mai retras. Curtea
doamnei este cu totul deosebitei de cea a domnului, iar la audientele ei
nu slut primiti brbati, afar de anumite zile, care sint ins foarte rare" 124.
William Hunter aminteste, in incheiere, de multimea acelor straini,
care se ocupau indeosebi cu negolul.
124 William Hunter, Travels in the year 1792 through France. Turkey and
Hungary. London, 1796, p. 321-337.

70

www.digibuc.ro
 Cltorul englez a prsit tara, trecind in Transilvania pe la pasul
Turnul Rou.
Panorama bucureteand zugrvit in paginile acestor memorii de
cltorie este foarte sugestiva. El descrie aspectul pitoresc al aezdrii
oraplui, constructiile ridicate in acea vreme, locurile de promenadd
ale ordenilor de la Izvoare i. Herdstrau. in urma plimbdrii fcute la
chio*cul ridicat de Mavrogheni, William Hunter tine s aminteascd
*i despre luxul caletilor boiereti, aduse desigur cu multd cheltuiald.
0 bund impresie i-a fcut Vodd Sutu care 1-a primit dupd tipicul
curtilor orientale, cu ciubuce i. cafele la mndstirea de la Mihai
Vod, unde se afla Curtea in acea vreme din pricina degraddrii palatului
de pe Dealul Spirii, mistuit, de curind, de foc.
Heinrich Christoph von Reimers (1768-1812), diplomat german sta-
bilit in Rusia i. numit in ambasada lui Kutuzov ce se inftia la
Constantinopol pentru a rindui pacea cu turcii, invini in urma rzboiului
din anii 1787-1792 este obligat sd treac i. prin cele cloud tri
romneti in vara anului 1793.
Alexandru Vodd Moruzi ii primete pe Kutuzov i pe demnitarii
sdi, printre care se numdra i von Reimers, in cortul de onoare. Dup o
scura convorbire, alaiul pornqte la drum, in sunetele meterhanelei
turceti, ajungind in Bucureti in dupd amiaza aceleiai zile. Multimea,
printre care multe fete frumoase, era adunatd la ferestre sau pe strzi,
admirind trecerea cortegiului. Ambasadorul a descdlecat in curtea lo-
cuintei ce-i fusese hrdzit spre gdzduire in salvele de onoare trase de
arnuti. Citiva membri ai ambasadei rmin ca oaspeti ai pitresei
Argetoianca, boieroaicd ciudatd care i-a uimit pe strini prin cciula
de urs ce-o purta in plin yard. Viata de petreceri de la Curte i din
casele boiereti, ca i serbrile populare de prin jurul oraului sint
zugrvite de von Reimers cu mult vioiciune. Curiozitatea lui de a cu-
noqte moravurile bucuretene 1-a impiris s cutreiere chiar i rnahalale
marginae. Dar s lsam pentru toate acestea propriile-i cuvinte :
De$i in timpul celor aproape paisprezece zile pe care le-am petrecut
aid a fost foarte cald, cu toate acestea aproape in fiecare dimineat (I,
curind dupli rsritul soarelui, precum Si serile cind Incepea s se rli-
coreascii, fceam plimbliri prin oras .,si prin imprejurimi. Spre a ma
orienta mai bine, in-am urcat in mai multe turnuri din oras si m-am des-
feitat cu priveligea minunatti a localitlii, care, veizutd de pe o astfel
de inltime, semna mai mult cu un sat frumos construit, agzat intre
pduri, grdini $i petice de cimpie, decit cu capitala unei provincii $i
resedinta unui domn... Deesi mull mai mare ca liqul, Bucurestiul n-are
constructii alit de frumoase. Stilul caselor marilor boieri de aici $i arhi-
tectura lor nu este aya de elegantei ca aceea a locuintelor boieregi din

71

www.digibuc.ro
capitala Moldovei. Chiar interiorul casei de aici, locuit de ambasador,
nu este atit de curat si frumos ca acela In care am tras la Iasi. Totusi
aki se geisesc mai multe cldiri mari de piatr cleat acolo, precum si
mai multe biserki... Se ajni aici douzeci de meineistiri ortodoxe add-
postind clugeiri de la Muntele Athos si care trimit acolo venituri. ln
Bucuresti exist un fel de universitate... Aici, ca si la Iasi, ulitele sint
de obicei proaste si podite cu scinduri ; in multe locuri ele sint inguste
41 neregulate. Tot aici se geisesc multe dughene si asa-numitul tirg, care
cuprinde mai multe rinduri din aceste dughene cu acoperisuri din scinduri
destul de scurte [...1. Aceste dughene formeazei locuri de plimbare fntune-
coase, unde esti aprat de razele soarelui, de ploaie datorit acoperisului
iesit in afarli. Totusi pe scindurile cele proaste nu se fine seama de si-
guranta picioarelor. Se numeird vreo patru sute de cetteni germani
asezafi aici, dintre care cei mai multi stilt ins sfrbi si ardeleni. Pretu-
tindeni se intilnesc numerosi figani, care In mare parte lucreazei in fie-
reirii pe jumatate goi... Ceea ce viizusem deuneizi in Iasi, am observat
si aici. Inaintea tragerii clopotelor, care cheam pe credinciosi la rug&
ciune, se obisnuieste a se bate cu niste cioclinase de lemn intr-o set--
dur de lemn atirnat in apropierea bisericii... Duminicei dupei sosirea
noastr, domnuI cu familia si curtea sa au lux masa la ambasador, iar
In ziva urmtaore acesta a fost invitat cu toat suita sa la domn. Am-
basadorul Impreunei cu functionarii superiori ai misiunii au luat loc fn
treisura de gala, iar noi am fost luati in calestile si treisurile boierilor.
Domnul trebuie sei se simt destul de strimtorat. El locuieste in condi-
tiuni nu prea streilucite, deoarece in cursul ultimului rzboi austriecii
au distrus palatul domnesc care se geisea In apropiere de locuinfa sa de
azi, allituri de biserica arhiepiscopalel, situatli pe un deal din oras. Zidurile
rmase din palatul ars te fac sei-ti dai seama de intinderea sa destul de
mare de odinioarii... Privelistea din locuinta domnului asupra orasului,
mult mai jos asezat, este intr-adeveir minunatei. Riul Dimbovifa curge
sub ferestrele locuinfelor de azi ale domnului... fn imprejurimile Bucu-
restilor, pe care le-am vizitat si care nici pe departe nu sint atit de Wei-
gtoare ca cele ale Iasilor, se ajni si o greidinti... fn aceastei grdinei
se geiseste si o salei de bal, in care germanii stabilifi in Bucuresti vin
in zilele de seirbtoare impreunei cu familiile lor sei se intilneascei Intre
ei. Barbatii joacei popice si fumeaza dupei obiceiul nemfesc, In amp ce
mamele se plimb cu fetele lor geitite prin grdinei. In saki de bal se dan-
seaz seara cu mai mult vioiciune. Ca in orice oras mare sau mic se
gsesc si aici femei usoare. Semnele dup care se recunosc acestea, ca
fi modul de a atrage seara la ele pe treatori este eft se poate de curios.
Ele obisnuiesc ca in locuintele lor joase sei priveasc la fereastr des-

72

www.digibuc.ro
culfe si sli s.adli imbrekate foarte beitifitor la ochi si sit ante in cor, un
cintec ale arid cuvinte... le-am copiat # pe care ele II anal cu vocea
lor de sirenri... Locuinfele care au fost puse la dispozifia suitei misiunii
in Bucuresti sint In mare meisurei mai bune ca cele din Iasi... Acum citeva
zile, domnitorul a dat un bal de desplirfire si o chili la resedinfa sa din
imprejurimile orasului. Grdina era luminatri cu lampioane, iar la sfirsit
ni s-a oferit privirilor un foe de artificii. n afarei de pocnitoarele care
plezneau cu zgomot, aceastri serbare a fost cit se poate de neinsemnat...`,125
0 relatare asemndtoare, din timpul trecerii prin Bucuresti a am-
basadei ruse, o dd. si Johann Christian Struve. in genere, consemnd-
rile memorialiste ale acestuia sint putin diferite de cele remarcate mai
sus. Ciiteva detalii in plus, unele nepotriviri de date si aprecieri, ici-
colo, mai diferite. Pentru Struve, Bucurestiul este de dour' ori mai mare
si mai populat cleat Iasul. Ceea ce meritei sei retina' pentru o clipli atenfia
streiinului sint dupd el locurile de plimbare, asezate pe marginea
micului Hu Dimbovila. Ele alcatuiesc poieni frumoase si alei mari si
esti sigur cli intilnesti mai ales spre searei, o mulfime de lume, atrasei
de rlicoarea locului". Dupd ce descrie petrecerile, cunoscute si din rela-
tarea lui Reimers, Struve noteazd cu amdrdciune cd, din pricina sa-
ndatii lui Kutuzov, plecarea spre Constantinopol a trebuit sd fie
aminat. Acest lucru II supdrd, mai cu seamd pentru ch. aerul nesrineitos
care domneste in acest oras, PM a mai vorbi de starea proast a apel,
imbolnviserei citeva persoane din solia noastrei ; iar cei ce rmliseserei
seintosi aveau de ce s se teamei si ansii. Clici intr-adeviir, putem noi
s nu ne temem continua sd scrie Struve acolo unde se lasei car-
nea vitelor teiiate descoperitei pe tejghele 'in stradei si unde nu intirzie
sri se strke din pricina cldurii soarelui ?" 126.
Plecarea ambasadei s-a fdcut la 10 august 1793, pdrsind crawl
pe drumul Vd.cdrestilor si despdrtindu-se de domnitor, care-i condu-
sese o bucatd de drum in sunetele meterhanelei turcesti si ale muzicii
militare ruse.

Desigur, numdrul caldtorilor strdini care au cunoscut Cetatea de

scaun a Bucurestiului in anii veacului al XVIII-lea, lsind insemnri
125 Heinrich von Reimers, Reise der russisch-kaiserlichen ausserordentlichen
Gesandschaft an die Othomanische Pforte im Jahr 1793. vol. I, Petersburg, 1803,
p. 123---131; Gh. Carda.5. Sfirsitul veacului al XVIII-lea in tdrik noastre dupii
descrierea cciliitorului Heinrich von Reimers. In Prietenii istoriei literare, vol. I.
Bucuresti, 1931, p. 107-132.
128 Struve, Reise einer Jungen Russen von Wien fiber Jassy in die Crimm und
ausfrliches Tagebuch der im Jahr 1793 von St. Petersburg nach Constantinopel
geschickten Russich-kaiserlichen Gesandschaft, Gotha. 1801, p. 101-102.

73

www.digibuc.ro
asupra celor vdzute pe meleagurile noastre, este cu mult mai mare.
Unii dintre ei au fost poate si mai insemnati, cu rosturi mai importante
decit cei asupra cdrora ne-am oprit, fie si in treacdt, in rindurile de mai
sus. Asa, de pildd, s-ar fi cuvenit in mod firesc desprinderea citorva
fragmente din memoriile i observatiile unor cdrturari i demnitari
precum: Constantin Dapontes, secretarul lui Constantin Vodd Ma-
vrocordat, Jean Louis Carra, publicistul i secretarul lui \Todd Grigore
III Alexandru Ghica domnul Moldovei, Franz Joseph Sulzer,
curteanul lui Vodd Alexandru Ipsilanti sau Stephan Ignaz Raicevich,
secretarul aceluiasi domnitor, mai tirziu agent diplomatic al Impe-
riului habsburgic in trile romnesti. Ca sd nu mai amintim de nurnele
atitor alti cdldtori, purtati de cine stie ce rosturi in Tara Romneascd,
precum Domenico Sestini, eruditul naturalist, arheolog i numismat,
Lady Elisabeth Craven, sotia lordului William Craven, sau Sir Robert
Ainslie, ambasadorul Marii Britanii pe ling inalta Poartd in acea
vreme, i asa mai departe.
Faptul c, in genere, pasajele privind tara noastrd, cuprinse in
memoriile de cdrtorie ale celor acum amintiti ca Jean Louis Carra,
Constantin Dapontes etc. sint mai mult sau mai putin cunoscute,
iatd ceea ce ne-a obligat s retinem in paginile cdrtii de fatd imagini
impresii dacd nu inedite, cel putin rdmase multd vreme printre notele
de lecturd i indicatiile stricte ale unor
Credem totusi cA selectiile impuse, pe de altd parte, de ins i eco-
nomia cdrtii nu pot viza acea imagine bogatd in continutul ei pe care
ne-am strdduit s-o reddm prin atitea note pitoresti. 0 imagine pe care
am dorit-o &it mai complexd i cit mai plind de inteles pentru acest
secol al sfirsitului de ev mediu romnesc.

www.digibuc.ro
 TRADITIL LEGENDE

A
In trecerea veacurior, oamenii au deprins a inchipui pentru ve-
trele de obirsie locurile agoniselii lor numiri aparte. Prin ele
se regsesc, nu arareori, in imagini pline de inteles, intimpldri plds-
muite sau petrecute cindva aievea. Reamintite din generatie in gene-
ratie, de btrinii satelor, intocmai ca in inscrisurile de hrisoave, trecute
ins prin inima, numirile, legendele si traditiile locurilor stau mdrturie
unor vremi de mult uitate. Oamenii au insufletit, prin harul cuvintului
potrivit, inssi natura cu tot ce poart ea, cu ape si pduri, cu cer,
munti si vai. Povestirea sau euvintul prin care se regseau cele intim-
plate sau inchipuite odinioard au constituit in mod firesc, in cursul
vremii, adincirea legturii cu satul, cu pdmintul muncit sau iscodit
de roade bogate.
Asa de pildd, and oamenii locurilor au numit valul urias de pdmint
ridicat prin prtile de miazdzi ale tdrii brazd a lui Novac, ei au creat
si legenda acestui personaj, coborit pared de pe tdrimuri de basm.
Este drept cd brazda aceasta de prin prtile mai bogate ale pdmintului
romdnesc, marcind poate un hotar al indeletnicirilor agricole, a fost
deseori legatd de numele si fapta impratului Traian, dar acest lucru
nu schimbd prea mult sensul celor spuse mai sus. $i exemplele pot fi
desigur inmultite: La ruptura (din brazd), La piatra lui Iorgovan,
cel ce ar fi urmrit si ucis balaurul mirific, undeva spre virful Rete-
zatului, autat de pe malurile Diernei (Cernei) pind la Rusava (Or-
soya) lingd Dunre 127, etc.

S-a urmrit indeaproape, cu mult struintd, rdspindirea denu-

mirilor toponimele asa cum apar ele indeobste. Grupate dupd
cum le este rostul, ele au pstrat diferite intelesuri: pentru stdpinirea
127 Balade populare romlinevi. ed. ingrijiti de Al. Amzulescu, vol. I. Bucu-
resti, Ed. pentru literaturA, 1964, p. 318.

75

www.digibuc.ro
 pdmintului nioneni, moVeni; pentru unele intimpldri sau hotdriri
ale domniei slobozii; pentru cele ce arat starea oamenilor er-
beni; pentru cei ce aveau rosturi mari in preajma dornniei recunomtem
toponime ca Valea Aprodului; pentru a ardta ocupatii ale oamenilor
locului aurari; pentru cele care aminteau de credinte, superstitii
obiceiuri sihdstria, toaca, blestematele i mai cite altele 128.
Insdsi notiunea de tard in terminologia geografica populard
avea odinioar un sens cu mult mai larg decit acela obipuit in accep-
tiunea lexicului curent. Cimpia Tarii Romnegi a fost mult timp can-
tata de pstorii de dincolo de munti pentru iernat si a trece in far
insemna pentru ei a se cobori la cimpie, de cealaltii parte a Carpatilor.
Astfel c, dup ce s-a htchegat statul muntenesc, chnpia de dincoace de
Carpati a Minas pentru ei tot numai lara... E de observat chiar c
mrginenii oieri dinspre partile Sibiului nu dau numele de NM' psului
ardelenesc. Pe acesta Il nunwsc chnp, iar locuitorii lui stilt numif i
nu teirani..." 129
Semnificatiile relevate de unele toponime ca reminiscente folclo-
rice, cu deosebire legendele i traditiile locurilor, vin sA completeze,
citeodatd, prin continutul lor direct sau transfigurat aspecte
putin cunoscute de viatd. istoricd.
in casa fdranului romn exist Inc pinli astiLi o mu/lime de amin-
tiri istorice din secole deprtate, un fel de istorie nescristi despre origi-
nea sa, despre vechile sale credinte ci institutiuni, curn ci despre eveni-
mentele prin care a trecut poporul roman. Fiecare sat, fiecare niunte,
fiecare vale, fiecare cetate are legendele ri traditiile sale istorice...
Ar fi axdar o neghjentli din partea istoricului s lase neconsiderat ci
nestudiat... acest tezaur vast de legende ce-I Intimpin la tot pasul pe
peimintul frilor locuite de romni... Aceasta cu atit mai mult, cu cit
ne hpsesc cronici ci ne lipsese hrisoave. Au pierit s-au distrus monu-
mentele ridicate, au pierit chiar ri popoarele ce le-au distrus ci care au
trecut cu o furie sscilbatecd peste chnpiile lucrate ci semlinate de colonul
roman" 130 .
Firete, exemplele pot fi intilnite la tot pasul. Dupd o traditie pas-
tratd pind in preajma zilelor noastre, intemeietorul Dragoslavelor ar
fi fost un oarecare Dragq, cdpetenie in oastea voievodului Radu Negru,

128 vezi Iorgu Jordan, Toponimia romdneascd. Bucureti, Ed. Acad. RPR,
1963, XXV + 578 p.
129 D. Puchil. Observaliuni cu privire la terminologia geograficd popidard
toponimie. In Anuarul de geografie i antropogeografie", 111, (1910-1911),
p. 163-164.
130 N. Densuianu. Cestionariu despre tradiriunile istorice fi anticitdfile
jerilor locuite de romiini. Partea 1-a, Bucurelti, Carol Gbel, 1893, p. 3-6.

76

www.digibuc.ro
legendarul intemeietor de tard. Dup ce s-a oprit mai intii pe inlti-
mile Pravdtului, in urma luptelor purtate impotriva tdtarilor prin
pdrtile Cimpulungului, viteazul Drago primete ca rdsplatd intregul
tinut, pind in culmea muntilor spre miazdnoapte i cit putea cuprinde
cu vederea spre rdsdrit. Awzindu-se prin acele locuri cu ost4i
ridicd awzarea Dragoslavelor care i va purta de acum incolo numele.
Tot astfel, alti viteji ai voievodului au intemeiat i ei noi sate care au
piistrat numele acestora ca bund amintire a faptelor de odinioard 131.
Fiind vorba de locurile Dragoslavelor, o altd traditie amintea, printre
altele, cum cu veacuri in urmd un boier cu multd trecere la Curte,
allind c oamenii acelor meleaguri nu dau vistieriei nici o dare i
cd nu sint supui nimdnui, a incercat s facd serbi. Si astfel, a po-
runcit unui slujitor s ducd satului un car cu fuioare i un car cu vin.
Slujitorul a dat oamenilor s bea vinul, iar femeile urmau sa toarcd
fuiorul de clacd." pentru ca locuitorii nii sd se recunoascd supu0
credincioi ai boierului. Un fecior a priceput insd gindul cel rdu
noaptea a dat foc cdrutei cu fuioare. Temindu-se insd de rdzbunare,
nurneroi sdteni si-au pdrsit meleagurile lor i s-au asezat prin partite
Moldovei. Si aa au scdpat sdtenii rdmai de apdsarea erbiei 132.
Oamenii Pustianei, dinspre Bacdu, au pdstrat buna amintire dupd
care satul lor ar fi fost ridicat din temelii, ca aezare trainicd, intdritd
cu hrisov domnesc, de cdtre ungurii invini in lupta lui $tefan cel Mare
cu Matei Corvin 133.
Locuitorii satului Sdareti, de prin pktile Iaului, i ai satului
Sdcuieni, tot de pe lingd Bacdu, *tiau, cu decenii in urmd, c au fost
impdminteniti cu hrisov de acelai domn al tdrii. Cei din Sdcuieni
tiau c pdmintul pe care-I lucrau fusese cindva socotit i impartit pe
stinjeni de-ai lui Stefan cel Mare", iar satul lor i-ar trage numele de
la un secui impdmintenit *i el in acele locuri. $i tot aa cei din Valea
Satului, din tinuturile Vasluiului, *tiau cd satul lor a fost dat ca rd-
zdie" unui otean viteaz, dupa cum cei din Ivineti, de prin partile
Fdlciului, cunoteau chiar i numele primei familii aezata aici, cea a
vornicului Simion Bute 134.
Dealul Taberei, din tinutul Tutovei dupa cum spun bdtrinii
si-ar purta numele dintr-o imprejurare oarecare: Bogdan, domnul

131 C. Rddulescu-Codin si I. Rutescu, Dragoslavele. Trecutul comunei

(istoric, legende. acte vechi).... Cirnpulung. Tipografia Gheorghe N. Viddescu,
1923. P. 101.
132 Ibidem, p. 103.
283 Simion T. Kirileanu. $tefan Vodii cel Mare... Istorisiri vi cintece popu-
/are, ed. a III-a. Tip. Mdndstirii Neamtu. 1924. p. 306.
134 Ibidem.

77

www.digibuc.ro
Moldovei, pdrintele marelui Stefan voievod, si-ar fi aezat ostaii
aici, in loc ferit, in vremea de restrite a ndvlirilor tdtdreti. Tot aici
obinuiau s vind dupd aceea i oamenii satelor mai apropiate sau mai
depdrtate i chiar cei din tirgul Birladului, aducind fiecare cite putin
din agoniseala gospoddriei sale. Odatd ajuni pe tdpanul indltimii
ridicate ca o cetate, ei tdiau copacii i infundau bine drumurile de
pe coastele dealului, ca s fie feriti de (Wile vrdimae, risipite dupd
jafuri prin acele meleaguri "5.
Legendarul descaleator i intemeietor de tard, Negru vodd, lup-
find impotriva atarilor, a ridicat mrturisesc oamenii locului
o bisericd pe malurile Dimbovitei pe care a numit-o Cetdtuia. In apro-
piere se mai vede 'Inca piatra unde a odihnit se pare voievodul
cdreia i se zice i astdzi hied. Masa lui Negru vocla". Cum doamna
tdrii obosise de atita mers prin pAduri i vaduri adinci, au trecut-o
Dimbovita i au ascuns-o in preajma unei stinci, chiar in dreptul cti-
toriei de pe celdlalt mal al apei. Si numai dupd aceea Negru vodd ar
fi trecut muntii. Ttarii au gdsit urma ascunzdtorii, iar doamna voie-
vodului, ca s se fereascd de urgia robiei, s-a aruncat de pe stilled de s-a
prdpddit". De atunci, stinca s-ar numi i Piscul Doamnei 136.
Referindu-se la toponimie ca tiintd a numelor de locuri
(la oronimie, care imbracd prin cuvint formele de relief; la hidro-
nimie, care imbracd prin cuvint apele mari sau mici ale tinuturilor
i mai cu seamd la iconimie sau icotoponimie, prin care sint desem-
nate aezrile omeneti: sate, orae, cdtune, locuinte izolate, stine etc.),
Ion Conea nota pe bund dreptate, printre altele:
Putem considera aceste numiri intre cele dintii ui mai pretioase
<semne> ale activitfii omului... 0 numire de acest fel inseamn istorie fi
geografie condensate, viata intr-un cuvint. Desi invizibile, nuinirile topice
trebuiesc considerate, asadar, forme esemiale prin care se exprima uma-
nizarea cum s-a spus a peisajului natural. Ele sint cu alte cuvinte,
un comprimat de geografie, istorie, sociologie... Ce altceva mai de pret,
mai interesant, a spune mai duios, mai misator decit aceste name
care reflect poate primele impresii ale oamenilor" 137.
Unele din aceste toponime cu semnificatie istoria i-au
schimbat, in mod firesc, acceptiunea lor initial. Redescoperite, ele
pot sugera nc numeroase stdri de fapte, nu intotdeauna uor de
1" S. Teodorescu-Kirileanu. Faptele qi vitejiile lui ,Stefan cel Mare..., Bu-
curesti. Casa Scoalelor, [1943], p. 29.
136 C. Rdulescu-Codin, Legende, traditii fi amintiri istorice... Bucurest.
Socec, 1910, p. 47-48 (Academia Romnd, Din viafa poporului romn. Culegere
studii, X).
1" Toponimia fn harta aril. Bucuresti, Institutul geografic militar, 1942. p. 4.

78

www.digibuc.ro
descifrat prin intermediul altor serii de documente etnografice, fol-
clorice sau propriu-zis istorice, in sensul documentelor de cancelarie,
al cronicilor, inscriptiilor, mdrturiilor de cdldtorie etc.
Referindu-se la indicatiile toponimice privite ca atare, N. Iorga
ardta, cu adinc spirit de observatie, intr-una din ultimele sale lucrdri:
De mult ma urmareste gindul unei esenfiale intregiri a cunostinfei
istoriei romnilor... prin cercetarea numelor de localitafi yi alte elemente
geografice in care am credinfa ea se cuprinde o comoar ignorat.
Am Inceput astfel s caut In Dictionarul geografic ...toate numirile
locale 0 o lume intreag necunoscutei a ieyit inaintea mea, Intregind
golurile transmisiunii documentare"138.
Nu lipsite de interes sint si observatiile dupd. care ... graiul este
dinamic cu alte cuvinte 4i poate schimba aria geografic yi se
poate modifica de la o epoc la alta, pe and toponimia este legatei de-
finitiv de un teritoriu 0 in multe cazuri nu mai ia parte la modificrile
petrecute in limba ceireia ii aparfine termenul, rminind fn urma acestor
modificri. Apoi numele de locuri se pot pstra intr-un numeir apre-
ciabil, chiar in acele cazuri in care, datorit imprejureirilor istorice, limba
dintr-un anumit spaliu s-a schimbat, ceea ce inseamnei c ele au atunci
caracterul unor elemente fosile. Fat a de isoglosei, care reflectei strile
din momentul cercetlirii, aria de toponimie prezintei deci o istoricitate
mai mare" 139.
Inca din a doua jumdtate a secolului trecut, din perspectiva unor
repere ideologice de inspiratie romanticd, nu lipsite insd de real temei,
s-a atras atentia asupra numeroaselor implicatii de ordin istoric pe
care le poate cuprinde atit balada populara in genere, cit mai cu deo-
sebire legenda sau traditia, intelese in sensul celor remarcate in rin-
durile de mai sus. Referindu-se strict la poezia populard, se remarca
judicios cu mai bine de o jurndtate de veac in urmd:
intr-adevr un cerceteitor care ar urmri o anumit ordine de preo-
cupiiri, ar putea s c4tige din aceast poezie elemente interesante. De-
sigur, nimeni nu se va aytepta sii afle material stiinfific, direct, de
o valoare absolut. Ar fi 0 nefiresc. Va geisi ins un bogat .yi prefios
material de completare in deosebite ramuri de cerceteiri. De pild in
istorie. Amnuntele pe care le ceiptm cu privire la comerful de la Du-
Ware cu popoarele apusene cu frincii cum li se spunea cu pri-

138 N. Iorga, Relafii toponimice pentru istoria nestiutei a romnilor, in

Analele Acad. Rom.. Mem. sect. ist.". Seria III. Tom. XXIII (1941), p. 333.
138 Ion Donat, Citeva aspecte geografice ale toponimiei din Tara Romneascd.
in Fonetia si dialectologie". vol. IV. 1962, p. 101; vezi si Considerafii istorice
asupra toponimiei romnetti, in Limba romna", XIII (1964), nr. 6, p. 615
621 (I) si XIV (1965). p. 273-284 (II).

7g

www.digibuc.ro
vire la mrfurile ce ne erau aduse vestitele stofe venetiene, arme .,si
articole de glitealei femeiascei fi la cele pe care le trimeteam ; aceste
amnunte vor fi de foks, drept completare 1 control, celui ce ar hare-
prinde sei scrie o istorie a comertului dunrean. Leimuriri la fel, cu zu-
grviri originale, limpezi Fi despre alte lucruri : despre starea # migarea
sociald ; despre industria casnic ; despre relatiile dintre deosebitele
clase sociale in deosebitele epoci prinse ap de bine, pentru vremile
mai nouei, in << cintecele haiducesti... ; despre viala morale i ; despre
moravuri. In unele stihuri In balade, fndeosebi gsim un lux de
amnunte surprinztor. Pentru multe peirti se intregesc chiar povestirile
cronicarilor" 140.
Fireste, caracterul spontan creator al improvizatiei, atit in suita
versificatiei, cit si in cintecul propriu-zis a lasat o mare libertate de
interventie in structura fondului ideativ originar, a schemei de desfd-
surare a conffictelor si in prezentarea personajelor eroi. in atari con-
ditii, in variantele unor balade apar incadrate acelorasi situatii si des-
fsurdri de evenimente personaje istorice diferite. Este nevoie deci
de o anumit intelegere critica a relatdrilor consemnate. Ar fi sufi-
cient s amintim in aceasta ordine de idei cA, de pildd, in variantele
baladei intitulat. Oprisanul" se intilnesc diferite figuri de domni-
tori Mircea, Mihnea, Mihai, uneori chiar Stefan voda sau ca.,
in balada zidirii mndstirii Argesului, adevratul ctitor, Neagoe Ba-
sarab, este substituit prin figura miticd a lui Negru vod5. 141.

incercarea de a desprinde din contextul versificatiilor populare

al baladelor mai cu deosebireacele fragmente purtdtoare de sem-
nificatie in intelegerea evenimentelor de ordin istoric a reprezentat,
in mod firesc, o preocupare relativ obsesiva in analiza si judecata
textelor respective. Restituirea adevdrului istoric prin intermediul
reminiscentelor folclorice presupune ins o oarecare temeritate si,
oricit de sugestive ar fi aceste detaOri, ele rmin aproape intotdeauna
legate de una sau alta din ipotezele propuse.
Dac e vorba de baladli, unul singur... a gsit-o in mintea sa la masa
unui domn 1 fn acea vreme de amintire tare, fiindcil nu era carte care
s-o sprijine, se gseau altii... care o prindeau indat pentru a o putea
140 D. Ionescu Sachelarie. Studii din poezia noastrd poporald. I. Elemen e
geografice, Bucuresti, Carol Gbl, 1913, p. 5.
141 Dimitrie Marmeliuc. Figuri istorice ronzdneyti 'in cintecul popular al
romandor. In Analele Acad. Rom., Mem. seq. lit.", Seria a II-a. Tom. XXXVII
(1914-1915), p. 73-122.

80

www.digibuc.ro
cinta la alte ospele, and mria sa ar fi cerut, intre paliare, sit' i se spuie
ceva despre cele ce au fost pe vremuri cu cei care au stat in acelasi scaun
si au hiptat pe aceleasi plaiuri. Astfel cu vremea se amestecau anii, fap-
tele, oamenii si abia dac se mai cunoaste ceva din faptul primitiv in
ciudata impletire poetic" 142.
Fragmentele asupra erora ne oprim detasate, unele dintre
ele si in alte incercdri mai vechi de analizd a textelor folclorice
redau exemplificativ, credem, sensul acelor relatii despre care amin-
team in rindurile de mai sus. Ele surprind, pe de o parte, realitdti is-
torice fapte, evenimente, personaje iar pe de altd parte, infuzia
de lirism, de impresie personald, atit de fireascd fabulatiei rapsodului
popular 143.
in marea majoritate a baladelor haiducesti, conflictele descrise
in limbajul si ambianta versului popular redau incontestabile ta-
blouri ale vietii sociale de odinioard 144, end lupta impotriva nedrep-
tatilor din afara si dinduntrul tdrii reprezenta chiar sensul luptei pentru
mai bine.
Atit Corbea, cit si Miul haiducul se rdfuiesc cu insusi domnul trii,
un oarecare stefan Vodd, nume considerat de rapsodul popular, in
mod generic, ca expresie a stdpinirii voievodale. Presupunerea lui
Vasile Alecsandri, dupd care identificarea trebuie fdcut cu referire
la un personaj cunoscut cronicilor tdrii e vorba de terdnitd Vodd
ni se pare greu de acceptat.
Balada Miului 145 haiducul, cea in care versurile de inceput amin-
tese Curtea domneascd din noua cetate de scaun: In ora in Bucu-
reti,/ La casele mari domnesti,/ ln curte la Stefan-vod,/ Mare mas
mi-e intinsl Si de mari boieri cuprinsii,1 De boieriil Sfatuluil Stilpii
Tarigraduluid Sfetniciil 'Mpratului,..." este fireste balada unui rdz-
vrdtit. Domnul vrea s-1 prindd in drum de vindtoare prin vic-
lesug: ... C-o sd facem vinfitoarel D-un voinic ce seamn n-are ;I Pin'la
fagul Miuluil Din codrii Cobiului,1 S-i vedem fagu-ncrcat/ Si de arme-
mbrebenatd Cu sulifi i cu pistoale/ Ce lucesc frumos la soare". Viclesugul
si curajul haiducului infring insd cerbicia domnului. in unele variante
dupd cum se stie domnul este chiar ucis. Rdzvrtitul care luase
calea codrului, odinioard probabil un curtean de-al lui vodd, avea IMs
o sord, Calea, paharnicd la Curtea domneascd. Intr-un atare context
142 N. Iorga. Balada populard romneascii. Originea fi CklUnile ei, Vdlenii
de Munte, Tip. Neamul Romdnesc, 1910. p. 2-3.
148 Vezi si Anton Balotd, Funcliunea sociald a cintecului batrinesc. Balada
lid Vartici, in Revista de folclor", III (1958), nr. 2, p. 101-112.
144 Al. Amzulescu, op. cit., vol. IIII.
144 Ibidern. p. 273-279.

81

www.digibuc.ro
conflictul fabulatiei este, in mod firesc, cu mult amplificat. Cdtre ace-
easi epocd istoricd ne-ar trimite i o altd baladd cunoscutd sub numele
de Mihu Copilul" sau, intr-o lecturd mai apropiatd lumii rapsozilor
populari, Mihu Cobiul" (Miul Cobiul") 146. Opinia lui N. Iorga,
cum e temele acestor cloud blade, privite prin toate variantele lor,
ar exprima anarhia" anilor 1610-1611, ai anilor grei de luptd, cind
domnul Trii Romnesti, Radu Serban, se impotrivea ostilor lui Ga-
briel Bthory "7, ni se pare intemeiatd.
Interpretarea acelorasi texte a dat prilej altora 148 s incerce
cu referiri de documente si de pagini de cronicd greu de neglijai de
altfel o noud incadrare a fabulatiei baladelor in timpul istoric. Din
aceast perspectivd, conflictele baladelor ar oglindi, mai curind, un
episod din actiunea sistematicd de urmdrire a seimenilor risipiti", acei
pretorieni" care au tulburat atit de mult zilele sfirsitului de domnie a
voievodului Matei Basarab.
Am inclina sA credem in sensul celor presupuse cindva de
N. Iorga, in incadrarea conflictului in timp ed. Miu sau Mihu hai-
ducul este in fapt un personaj real. Ar fi vorba despre acel viteaz de
prin portile Doljului Mihai din Cotofeni pribeag in Transilva-
nia cu Matei Basarab si slujind acestuia mai tirziu ca mare stolnic
(1633) si mare spdtar (1634-1635). in anii tineretii sale prin 1610
1613 personajul la care ne referim, devenit erou de baladd, a avut,
se pare, o existentd deosebit de incercatd: a luptat impotriva instaldrii
de cdtre Gabriel Bthory a comandantului de osti Rcz Gyrgy ca
ban al Craiovei in anul 1611, a ucis pe Pand grecul, mare vistier la
1613, pentru multele sale samavolnicii (Pan d grecul este ctitorul md-
ndstirii Sf. Ecaterina din Bucuresti, cunoscutd si sub numele de ma-
ndstirea lui Pand vistierul). A luat , in sfirsit, calea pribegiei aldturi
de Matei din Brincoveni viitorul domn Matei Basarab si a luptat
impotriva factiunilor grecesti sprijinite de Leon Tomsa i Radu Ilias.
Referindu-ne la celdlalt personaj important al baladei, personajul
feminin, trebuie sA reamintim ed. Matei Basarab a avut intr-adevdr o
sord, Calea din Brincoveni, sotia lui Stanciu, mare paharnic intre anii
1604-1611. Ea ar putea fi deci Calea, paharnica domnului' <Radu
Serban> din balad. Dacd admitem cd. Mihai din Cotofeni s-a in-
frdtit" cu Matei Basarab, ca ostas ce sprijinea prin propria-i luptd
ascensiunea spre domnie a acestuia din urmd, printr-o transpunere
146 Ibidem. p. 260-272.
147 N. Iorga, op. cit., p. 39.
148 E vorba de studiul lui Al. I. Amzulescu. Cintecul nostru batrinesc, In
Revista de folclor", V (1960) nr. 1-2, p. 25-58.

82

www.digibuc.ro
in limbajul poetic conventional Ca lea a putut fi desigur considerati
de rapsodul popular si ca sofa*" a eroului nostru, devenit haiduc de-
codru. Inca un amnunt ar mai trebui poate amintit: Danciu postel-
nicul din Brincoveni, rudd apropiat a lui Matei Basarab, a fost ucis
de ostasii lui Gabriel Bthory la 1611, la Clui si inmormintat in pro-
pria lui ctitorie 149 Iat, pe scurt, imaginea timpului care ar completa
si incadra, dup prerea noastr, mai exact lupta haiducului cunoscut
versurilor populare sub numele de Miu sau Mihu, ce indrznea cu
viclenie: ...Dupl.' oaste luai seamal Cli esti domn la Bucurestij In multi
ani s-1 staipinesti.
Haiducul, prin lupta lui indirjit, prin dannicia lui cu cei sinaci,
prin ironia vorbelor sale istete, prin frumusetea si puterea sa cuceritoare
de femei, prin pedepsirea sa... a dat in sfirsit un nou ciclu, cel din urmaz,
baladei populare... Astfel de balade se cintau la ospetele haiducesti din
codru sau la mesele circiumarilor cu gazda frumoasa. Se pomeneau
iubiri fugare, lupte viteze, suferinti In temnife, bucuria scpairii. Cind
haiducii dispairurei, balada nu mai fu chematai nicalieri, ea nu mai avu
nid o misiune practical. Ea se pierdu odat cu ultimul viteaz biruitor peste
poteri... 150.
Regsirea substratului evenimentelor si realiatilor istorice in cin-
tecele sau baladele rapsozilor populari presupune ins o analiza de
oarecare acuitate pentru nuante si fireste, mult simt al msurii.
Dacd in genere trebuie respina exagerarea perspectivei istorici-
zante, prin care creatia popular ar trebui s oglindeasc, intr-un
fel sau altul, un aspect al realittii sociale, cu atit mai mult respingerea
orieror urme de implicatii ale datelor sau evenimentelor istorice con-
stituie, nu arareori, o diminuare vizibil a posibiliatilor de explicitare,
atit a temelor luate in parte, &it si a contextului privit ca intreg. For-
mularea data cindva de Nicolae Wlcescu in Cuvint preliminar despre
izvoarele istoriei romeinilor151, dup care creatiile populare cuprind
nu atit fapte precise, bine cunoscute, ci cu deosebire fapte generale"
149 Pentru pustiirea Trii Romnesti si a orasului Bucuresti in iarna anilor
1610-1611 de catre ostile lui Gabriel Bathory, vezi Letopisetul Cantacuzinesc,
ed. C. Grecescu si D. Simonescu. Bucuresti, 1960. p. 87; Radu Popescu Vornicul.
Istorille domnilor Tarii Romnesti, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 81-82;
dar mai ales Cronica lui Matei al Mirelor (cca. 1550-1624), ed. N. Iorga, in Ana-
lele Acad. Rom.. Mem. sect. lit.". Seria a II-a, Tom. XX (1897-1898), p. 240
247 si Tom. XXI (1898-1899). p. 7-27; vezi si Nicolae Stoicescu, Dictionar al
marilor dregtori din Tara Romneascii si Moldova sec. XIVXVII, Bucuresti,
Ed. Enciclopedia romnd, 1971, p. 49, 77, 164, 235.
15 N. Iorga. Balada populard romneascd,... p. 31-32.
m In Magazin istoric pentru Dacia. vol. I, 1845, p. 3.

83

www.digibuc.ro
sau ideile i sentimentele veacului", ni se pare cea mai apropiat de
intelegerea problemei in substanta ei
Subliniind dintr-un inceput sensul limitativ al determinantelor de
ordin istoric, surprinse in continutul baladelor populare, trebuie mr-
turisit in primul rind dificultatea surprinderii i intelegerii acestor
reminiscente ascunse sau invdluite in eflorescenta limbajului si ima-
ginilor poetice.
Indicatiile toponimice, legendele i traditiile privind diferitele ase-
zdri i vestigii ale trecutului, baladele populare sau cintecele bdtri-
nesti cu toate caracterele specifice care le deosebesc fac parte
din aceeasi larg categorie a creatiilor anonime, cu evidente simili-
tudini in ceea ce priveste geneza, evolutia i semnificatia lor explica-
tiv. Mult mai stabile si mai certe, in raaort cu determindrile docu-
mentelor istorice, toponimele, spre deosebire de seria legendelor, tra-
ditiilor i baladelor, au fost mai adeseori cercetate si raportate, cu
deosebire in ultimele decenii, in limbajul propriu al investigatiilor is-
toriografice. Legendele, traditiile si baladele populare, prin natura lor
vizibil proteick atit in spatiu &it i in timp, datorit impactelor i mo-
dificdrilor inregistrate, au constituit i constituie hied un rezervor do-
cumentar cu semnificatie, nesondat decit prin unele exemplificki mai
mult sau mai putin cunoscute 152.
Ceea ce detaseazd seria indicatiilor toponimice de legenda, traditia
sau balada popular rdmine, far ndoial, caracterul fantastic si fa-
bulos al acestora din urmd.
Elementul fantastic... vine sei adauge eroilor ci cadrului epic al bala-
dei o meiretie legendarei pe care tema realist purei nu putea s-o aibei.
Suprapunerea elementului fantastic peste cel realist s-a feicut pe nesim-
tite i in asa chip cel n-a avut ca rezultat exterminarea acestuia din urm,
ci numai o transfigurare a lui. Aproape nu exist motiv fantastic in ac-
tiunea baladei si in figurile eroilor care sei nu aibli un substrat real. Fan-
tezia n-a feicut decit sa amplifice prin hiperbolizarea diferitelor motive
si s dea streducire de ba in temei realiste pe care se sprijinei cintecul
beitrinesc" 153.

152 Vezi, de pildd. V. Bogrea, Cercetdri de literaturd populard. in Daco-

romania". II (1921-1922). p. 403-444; P. Caraman. Contribufie la cronologizarea
geneza baladei populare la romiini, in Anuarul arhivei de folclor", I (1932),
p. 53-105; II (1933). p. 21-88; Adrian Fochi. Istorie i folclor, in Revista de
foiclor", 1 (1956. nr. 1-2. p. 279-285; I. C. Chitimia, Poezia popzdard narativd.
Balada, in Studii i cercetdri de istorie literard si folclor", VI (1957). nr. 3-4,
p. 595-651.
153 J C. Chitimia, op. cit.. p. 615.

84

www.digibuc.ro
 Numele de locuri, legendele, traditiile, baladele, asa cum s-au pa's-
trat ele in buna amintire a oamenilor, ca intr-o istorie nescrisa, con-
stituie surse inepuizabile de intelegere a ceea ce s-a petrecut cindva pe
paminturile tarii noastre. Desigur, toate aceste reminiscente trebuie
intelese i descifrate printr-o atentd. cernere criticd i printr-o raportare
fireste, in masura in care acest lucru e posibil la alte surse docu-
mentare (cronici, documente de cancelarie, marturii de calatori
straini etc.)
Lucrarea de fata constituie, din acest punct de vedere, o temeritate
prin incercarea de a desprinde din seria acestor surse, atit de diferen-
Pate prin nsi natura lor, sensul unor realitti mai stingher descifrate
prin documentul istoric ca atare.
Pentru Cetatea de scaun a Bucurestilor, convergenta celor trei de-
terminante explicative este de la sin inteleasa: Bucurestiul, ca topo-
nimic, se regaseste in nsui continutul legendelor privind intemeie-
rea cetatii; iar unele fragmente de balada ne pot detasa la rindul
lor in lumini noi, aspecte surprinzator de inedite si pitoresti de viata
trecutd. Toate aceste indicatii, prin specificul lor aparte intregesc is-
toria nescrisa a asezdrii i devin marturii, marginale documentelor certe,
predilecte investigatiilor istoriografice.
Antroponimicul Bucur de la care s-a format denumirea cetatii
de scaun a Bucurestilor este in fapt mult mai raspindit pe harta
t arid decit ne-am astepta sa-1 regasim la o prima lectura neavizata
sau grabit. Movila lui Bucur, muntele Reghiul lui Bucur, Secatura
lui Bucur, Bucur Ceausul, Bucura, Bucura Batrind, Bucuri, Magura
lui Bucur, Birsa lui Bucur, Dealul Bucurei, Bucureni i altele sint
suficiente indicatii toponimice care marturisesc din plin, credem, acest
lucru 154. Unele asezdri satesti care au purtat cindva un astfel de apela-
tiv, fie au disparut pe parcursul veacurilor, fie si-au schimbat denu-
mirea initiala, poate si din teama unor eventuale confuzii, mai cu
searna din momentul in care numele primului oras al tarii a inceput
sA devind cunoscut pretutindeni 155.
S-a spus pe bund dreptate e numele de Bucur Il gasim foarte ras-
pindit prin partile de peste munti, in Transilvania prin tam. Ha-
tegului, in jurul Sibiului, la rornanii din tara Fdgarasului, la cei din
tinuturile Tirnavei Mari, ca i la romanii secuizati sub forma
numelui Bkor. Ca toponimic, mai exist Inca i astdzi un Bucuresti
lingd Brad, in muntii Apuseni. Odinioard se mentiona numele unei
154 Iorgu Jordan. op. cit.. p. 164; vezi i Ov. Densuianu. Urme vechi de
Umbel in toponimia romiineascd. Bucurqti, Carol Gbl. 1898, 16 p.
155 Iorgu Iordan, ibidem.

85

www.digibuc.ro
asezri, Bucuresti, prin prtile Hunedoarei, amintia si de unele do-
cumente unguresti din secolele XV si XVI sub formele asimilate Bu-
karesthefalpa, Bukorfalva, Bukarel si Bukuresth 156. in sfirsit, o ase-
zare sdteascd purtind numele Bucurestiului exista si la sudul Dunrii,
in aria geograficd a Albaniei de astdzi 157.
Dincoace de munfi Insli, fn onomastia, numele e foarte rar; la fel
fn toponimie, unde dud e si unde e (mai ales pe sub munte) fl sur-
prindem ca venit de dincolo... Putem spune ins cii este mult foarte
mult probabil ca si Bucur, fntemeietorul (sau, cel putin dlittorul
numelui) satului Bucuresti de pe Dfmbovita, sat care cu vremea avea sei
devind Inslisi capitala flirii scl fi fost si el un cioban de dincolo" 158.
Legendele insotesc nu arareori deci, asa curn ardtam si mai sus, de-
numirile locurilor. De pild, asezarea unui sat de prin prtile Blahnitei
(Mehedinti) este cunoscutd oamenilor imprejurimilor mai ales prin
intimplrile legate de viata unei fete frumoase, Bucura dupd nurnele ei,
de la care satul insusi si-ar fi luat denumirea. Trecind pe acele melea-
guri mult vreme in urmd un convoi de robi purtati spre malurile
Dundrii, Bucura reuseste, prin iscusintd si curaj, sd omoare cu hangerul,
in pdurea din apropiere, pe cel ales de stdpinire cu vegherea si purtarea
oamenilor in robie. Se intelege din povestire cd acest orn al stdpinirii
ar fi dorit el insusi sd rdmind prin aceste locuri, indrgind pe frumoasa
tindfd, obisnuitd, se vede, cu haiducia. Lucrurile s-au dovedit ins a fi
altele. Printre cei robiti se afla si un tindr, Rujean, care, impreund cu
tovardsii si de drum, rmase in cele din urmd pe aceste meleaguri,
punind piatra de inceput a intregii asezdri. Fireste, lucru lesne de in-
teles, Bucura il insoti pe Rujean, iar satul purtd de acurn incolo nu-
mele ei. Legenda mai spune cd Rujean se fdcu stdpinitorul drumului
pe toat intinderea acoperitd de pddure jurind totodatd sd impiedice
trecerea robilor pe plaiurile sale. De atunci, drumul acela se cheamd si
Drumul lui Rujean" 159rn
in ceea ce priveste intemeierea ceatii de scaun a Bucurestilor, remi-
niscentele folclorice, asa cum s-au pdstrat pin/ in zilele noastre, amin-
tesc cu o oarecare obstinatie legenda pstorului Bucur, privit totodatd
si ca ctitor al sdrdccioasei, dar elegantei bisericute din preajma mnds-
tirii lui Radu Vodd. Fireste, astzi este un lucru indeobste acceptat:
156 Ion Conea. Studii fi insemnari geografice, in Buletinul societtii romne
de geografie". LIV (1936). p. 30-31.
157 Const. Moisil. Bucureftii vechi. in Boabe de griu", III (1932). nr. 9,
p. 391.
158 Ion Conea, op cit.
158 Ovid DensuOanu, Tradifii fi legende populare. Bucureti, Ed. Alcalay.
1910, P. 36.

86

www.digibuc.ro
locasul de inchindciune ce poartd Inca riumele eroului eporiim, avind
hramul Sfintilor Atanasie si Chiril, este in fapt ridicat mult mai in
preajma zilelor noastre, spre jumdtatea veacului al XVIII-lea and, in
mod cert, era considerat ca simplu parachs al mandstirii din apropiere.
Legenda aceasta, acreditatd sentimental chiar si in pdturi sociale mai
cultivate, a vrut sd fac insd din Mewl inchindciunii pentru cimitirul
mndstirii Sfintii Atanasie si Chiril patroneaz de obicei astfel de
locuri cea mai veche zidire de prin meleagurile bucurestene. sta-
ruinta unora de a arta cd biserica a fost restauratd cindva de Mircea
cel Bdtrin, incercindu-se pe aceast cale de a pune in acord traditia
folcloricd cu realitatea istoric, s-a dovedit cu totul neintemeiatd. Este
adevrat cd, privind-o cu oarecare atentie, esti cumva izbit prin
fatadele ei ridicate drept si impodobite cu arcuri polilobate, prin turla
obisnuit pretutindeni aici, bine proportionatd in raport cu ansamblul
constructiei si mai cu deosebire prin pridvorul ei de caracterul sim-
plu, stesc al intregii constructii. and a fost restaurat, prin anul 1869,
oamenii vremii au accentuat se pare intentionat aceste trdsturi care
amintesc de orice bisericd de sat in intentia, pioasd de altfel, de a acre-
dita inc o data' originea indepdrtat a ctitoriei de inceput a asezrii
de scaun a Bucurestilor. Ca lucrul s fie bine intocmit, cu acest prilej
i s-a injghebat si actul de certificare a unei vechimi pe care nu o avea.
$i asa se face c acest simplu paraclis mndstiresc a cunoscut printr-un
act de bundvoint, rod al rdscolitoarei imaginatii romantice, o imbd-
trinire cu trei veacuri. Dacd ctitoria poartd pe nedrept numele mocanului
Bucur, nu este ins cu totul exclus ca locurile acestea s fi format
intr-adevdr incinta primelor asezdri, reminiscentele folclorice con-
stituind in aceastd privintd un oarecare indiciu orientativ. Asa se ex-
plied, credem, si semnificatia cuvintelor notate mai de mult de N. Iorga:
Odinioara un sat de pastori si plugari, al mosului Bucur, de unde vine
mosia lui si coboritorii lui, Bucurestii, localitatea inssi nefiind dect
mosia Bucuregilor, a oamenilor coborlfi din acest moc care este Bucur...
Dac legenda, vorbind de acest pastor, fi aseaza locuinfa pe dealul de la
Radu-Voanumind biserica lui Bucur paraclisul de cimitir al calu-
garilor mnstirii lui Alexandru-voda Mircea si a nepotului de fiu, Radu,
aceasta Inseamna siguranfa popular, plistrata prin viu grai, de la o
generafie la alta, ca acolo e leaganul cetafii" 160.
Rdspindirea legendei a fcut ca ea s fie bine cunoscut si consemnat,
Ina din veacurile trecute, de unii altori strini veniti cu diferite ros-
turi prin pktile noastre. Cum au aflat ei de aceasta, nu e greu s ne
inchipuim: uneori din cercurile arturarilor" boieri care vor fi voit
1" Istoria Bucuregilor. Bucurqti, 1939, p. 8, 22.

87

www.digibuc.ro
si povesteasc cite ceva despre trecutul tdrii, mai adeseori insd din
lumea tirgovetilor, negustorilor, preotilor de mahalale sau chiar a
enoriasilor lor, oameni instdriti cu care vor fi avut fireste prilejul ad
schimbe pe alocuri unele impresii. Credem chiar ad strdinii care au
consemnat, sub o forma oarecare, legenda ciobanului Bucur ca in-
ceptor al asezrii, devenia cu trecerea anilor cetate de scaun, vor fi
cunoscut in primul rind relatrile acestor mmeni ai straturilor de mij-
loc, deoarece, asa cum vom vedea, arturarii vremii (ne &dim la de-
ceniile de sfirsit ale secolului al XVIII-lea si la primele decenii ale celui
de al XIX-lea) puneau in circulatie si acreditau o altd legenda, mai
putin umilitoare socoteau ei decit cea binecunoscut a traditiei
folclorice.
Oricum, pind nu de mult, s-a crezut c primul peregrin care a con-
semnat in scrisul sau legenda lui Bucur ar fi fost consulul englez la
Bucuresti, William Wilkinson. El nota, intr-o formulare simplificatd,
in lucrarea sa tipdrit la Londra la inceputul secolului al XIX-lea:
Cu aproape patru sute de ani in urmli, Bucurestii nu erau decit un sat
Mans aparfinind unui om numit Bucur, de la care i se trage numele plistrat
Inca si astazi 161.
Alti aldtori strdini, veniti cam in aceeasi vreme, atunci chid au
reprodus legenda, au tinut ins din motive greu de inteles s
schimbe identitatea profesionald" a eroului nostru eponim. Asa de
pild, pentru elvetianul Franois Recordon, Bucur era un pescar 162,
pentru pastorul anglican Robert Walsh, el devenea un boier 163; negustor
bogat pentru publicistul francez Raoul Perrin 164 si din nou pstor al
tirlei de oi in memorialul polcovnicului rus Ivan Botianov 165. Toate
aceste consemndri, fdcute pind spre incheierea primei jumdtti a
veacului trecut, nu amintesc insd nimic despre asa-numita ctitorie
ridicatd de faimosul cioban in preajma mndstirii lui Radu Vodd.
Cercetdri mai recente ne-au pus la indemind textul notelor de cd-
ldtorie ale misionarului catolic Blasius Kleiner de care am avut
prilejul sd amintim text ce atest faptul cd legenda lui Bucur era
cunoscutd, avind desigur o oarecare circulatie, in cea de a doua jumdtate
a secolului al XVIII-Iea. Ca atare, vechea limitd in timp impus de
161 William Wilkinson, An account of the Principalities of Wallachia and
Moldavia.... London, 1820, P. 86.
162 Franois Recordon, Lettres sur la Valachie..., p. 22.
163 Rev. R. Walsh, Narative of a journey from Constantinople to England.
London, 1828, p. 237.
164 Raoul Perrin, Coup d'oeil sur la Valachie et la Moldavie. Paris, 1839, p.11.
162 Arh. ist. centrala de stat din Leningrad, fondul 673 (Liprandi), opis 1,
ms. 306. f.5.

88

www.digibuc.ro
consemnarea lui William Wilkinson trebuie coborit cronologic cu
mai bine de o jurndtate de secol. Includerea intr-un memorial de cd-
lAtorie la acea datd ne indreptdteste s considerdm cd, in fapt, cir-
culatia ei preceda cu mult evenimentul consemndrii ca atare. Textul
la care ne vom referi in rindurile de mai jos micsoreazd, fard
importanta consemndrilor consulului britanic, cuprinse in paginile
monografiei publicate la Londra in 1820. Referintele memorialului
lui Blasius Kleiner au schimbat in mare parte orizontul si datele esen-
tiale ale problemei atit de dezbatute in istoriografia noastrd mai veche
sau mai noud.
Asupra originii si felului in care a luat fiin, in cursul vremii, ce-
tatea de scaun a Bucurestilor, misionarul Kleiner remarcd: Fertur haec
Civitas nomen trahere a quodam Pastore vel ut alii dicunt Latrone insigni,
qui Bukur vocabatur; hic penes fluvis Dombovicza in illa planitie, quae
plena erat sylvis sua pecora alebat et fors penes hoc etiam Latrocinia
exercebat; ac postea unam Ecclesiam, quae de facto exstat aedificavit,
atque aliquot domos pro se ac aliis construero coepit" 166 in traducere:
Se spune c acest oras i trage numele de la un oarecare cioban, sau
dupd cum spun altii haiduc vestit, care se chema Bucur. Acesta isi
pstea oile in acea cimpie de pe marginea fluviului Dimbovita i poate
c pe acolo i implinea si haiduciile lui. In urrnd a clddit o biseria
aceasta de fapt fiinteazd si astdzi si a inceput s construiascd
citeva case pentru el si pentru altii". Textul memorialului continud
astfel: Iar unii vzind ca acesta este un loc pldcut i situat lingd drumul
obisnuit, s-au ingrdmddit din ce in ce mai mult si au construit
un oras. Pe acesta nu 1-am gdsit mentionat in Cronica Valahd din acel
timp, totusi se spune ca numele lui existase cu cloud sute de ani mai
Inainte.
Toti afirmd c acest oras nu este vechi; dar a ajuns la o asemenea
dezvoltare mai cu searnd dupd ce unii fruntasi, cel putin pentru citiva
ani, s-au asezat acolo i unii boieri si-au construit curtile lor i un mare
numr de negustori s-a adunat acolo. Cea mai mare dezvoltare a acestui
oras a avut loc dupd anul 1658, anul in care a fost omorit de turci
Constantin Brincoveanu (!) i and principii, sau boierii pdrdsind
orasul Tirgoviste, au inceput sdi se stabileascd acolo" 167

166 Archivium Tripartitum Inclytae Provinciae Bulgariae... II. p. 161. Textul

a fost reprodus in traducere. cu un scurt comentariu i in studiul alatuit de Paul
Simionescu i de Paul Cernovodeanu, intitulat Pagini de etnografie romeineascii in
opera memorialistia a unor caltori strdini (secolele XVIIXVIII), in Revista de
etnografie i folclor", 17 (1972), nr. 5, p. 386-387.
167 Archivium Tripartitum...,11, p. 161.

89

www.digibuc.ro
 Rindurile acestea, desprinse din memorialul peregrinului franciscan,
mrturisesc o oarecare confuzie. Este vorba evident, atunci dud amin-
teste intimpldrile anului 1658, nu de Constantin Brincoveanu, domnul
martirizat de satrapii din Istanbul, dupd cum se stie, mult mai tirziu,
in 1714, ci de Constantin Serban. El a fost intr-adevdr izgonit de turci
din scaunul domniei in anul amintit. Confuzia lui Blasius Kleiner s-ar
explica, pe de o parte, prin faptul cd expeditiile de represalii ale turco-
tdtarilor din anii 1658-1659 ruinaserd cetatea Tirgovistei, pardsit
de domnie, iar pe de altd parte, prin faptul ch. Brincoveanu restaurase
totusi, pentru scurtd vreme, vechea cetate-resedintd pe care de altfel
nici un domn nu a mai considerat-o ca atare dupd. anul 1714168. Scru-
find indeaproape fragmentul de text remarcat, putem reline principalele
elemente ale legendei de ctitorie a cetdtii de scaun a Bucurestilor, asa
cum se regdsesc ele in mod firesc si in cadrul traditiei populare: in primul
rind faptul cd. Bucur era un cioban; in al doilea rind, Ca* el isi pdstorea
turmele de oi pe malurile Dimbovitei si, in sfirsit, in al treilea rind, e
tot el ar fi acela care ar fi ctitorit un ideas de inchindciune existent
fried in secolul al XVIII-lea prin aceste meleaguri. Ni se pare insd
nu lipsit de interes faptul ca misionarul franciscan omite sd indice care
anume era acest Ideas si unde, in ce parte a asezdrii devenit resedinth
domneascd, fusese el odinioard ridicat. Acest lucru s-ar fi cuvenit cu
atit mai mult amintit, cu cit cdldtorul memorialist nu uitase sd alcd-
tuiasc si lista celor mai importante biserici ortodoxe cunoscute de el
sau notate pur si simplu dupd indicatiile altora cu care avusese prilejul
sd: se intretind uneori pe indelete. Mai mult decit atit: faimosul Ideas
de inchindciune cu hramul Sf. Atanasie, considerat mai tirziu ca fiind
ldcasul ctitorit de Bucur, este inclus in insiruirea listei respective ca
S. Aftanasi seu Athanasi Ex muro"1" (cu alte cuvinte, Sf. Aftanasie
sau Athanasie din zid"), imediat dupd indicatia privind marea ctitorie
de la Radu Vodd (Radul Vodii cum Monasteriodicitur sic a Principe
qui fecit 170, altfel spus Radul Vod cu mndstirea asa-numit dupd
domnul care a ctitorit-o"). Faptul ne indreptdteste o data mai mult sd
considerdm ctitoria lui Bucur fiind doar un simplu paraclis al mdndstirii
din apropiere, ridicat de Radu \Todd.
Este clar acum cd legenda aceasta a lui Bucur era impdmintenitd
si avea o oarecare rdspindire, chiar inainte de anul 1761, anul consem-
nrilor lui Blasius Kleiner. De unde si cum a reusit el, venit cu alte
168 Vezi Istoria oraplui BucureVi (editat de Muzeul de istorie a orasului
Bucuresti), vol. L Bucuresti, 1965, p. 120, 127 si 130.
169 Archivium Tripartitum... II, p. 163.
1" Ibidem. p. 162.

90

www.digibuc.ro
rosturi pe meleagurile noastre, sd culeag toate aceste informatii,
rdmine deocamdat o taind. Bdnuim insd lucrul pare pe de-a intregul
plauzibil ca sursd a detaliilor pe care le comunicd in notatiile sale,
cel putin in aceastd privintd a ctitoriei eroului eponim, mediul enoria-
silor si preotilor asezdmintelor catolice, ai Bdrtiei in primul rind.
In orice caz, Blasius Kleiner nu ar fi putut sa string toate aceste re-
miniscente folclorice din unele cercuri crturdresti cu care in mod
firesc va fi venit in contact in rdstimpul sederii sale pentru un fapt
nu tocmai greu de inteles: oamenii acestia, asa cum vom avea prilejul
sd observdm si in rindurile ce urmeazd, ignorau sau repudiau pur si
simplu legenda, consideratd nedemnd si umilitoare pentru inceputurile
asezdrii care se voia locul scaunului domnesc. Prin cine stie ce impreju-
rdri, el va fi cunoscut cronicile tdrii, fireste, atit &it acest lucru era po-
sibil pentru un strain. Dupd cite stim insd, pind la istoria banului Mihai
Cantacuzino, incheiatd la 1776, nici un izvor intern nu aminteste, sub o
forma oarecare, de vreun intemeietor al cetdtii Bucurestilor. Tdcerea
pdstratd pind spre inceputul secolului al XIX-lea in privinta legendei
ciobanului Bucur, ctitor si inceptor al asezdrii, atit la scriitorii autoh-
toni (Cantacuzino, Filipide sau Fotino), &it si la aldtorii strdini este,
in orice caz, greu de explicat. In contextul acestor stdri de fapt, memo-
rialul lui Blasius Kleiner apare ca o fericia exceptie, rdminind neuti-
lizat pind astdzi in investigatiile istoriografice rezervate acestei pro-
bleme 171.

In afara traditiei propriu-zis folclorice privind vremurile de inceput

ale cetdtii de scaun a Bucurestilor se mai pot aminti Inc unele opinii,
considerate culte ca provenientd, nu ins mai putin contaminate de
numeroase reminiscente ale culturii populare. Asa de pildd, retinind
in ordine cronologich consemndrile unor strdini aflati vremelnic prin
locurile noastre sau ale unor cdrturari autohtoni, constatm cd, in
fapt, aceste notatii culte" grit mai vechi deck traditia strict folcloricd,
privit desigur prin data inregistrrii ei. Impregnatd totqi de unele
motive de circulatie orald, aceastd literaturd cultd de facturd istoric
s-a format mai cu deosebire in preajma curtii domnesti. Aici la Curtea
domneascd, multi dintre cdldtorii veniti au prilejul sd surprindd, prin
mijlocirea unor iubitori ai slovei scrise, idei si impresii privind trecutul
tdrii si al cetdtilor sale.
Citeva cuvinte s-ar cuveni in acest sens, mai intii, pentru raguzanul
Giacomo di Pietro Luccari, care, evocind in lucrarea sa Copioso rist-
171 Citeva idei privind acest cadru de preocupari vezi la Paul Cernovodeanu
si Paul Simionescu, Consemnifri f i tradijii.... p. 194-195.

91

www.digibuc.ro
retto degli annali di Ragusa, tipdritd la Venetia in 1605, solia stramosului
sdu, Nicolo Luccari, la curtea lui Vladislav I (Vlaicu Vod5), domn al
Tdrii Romnesti (1364 c.1377), afirma, printre multe alte lucruri:
Negru Vod a intetneiat orasul Cbnpulung si a tras citeva Intrituri de
clirtimidei arsii la Bucuresti (tird alcuni cortine di matoni cotti in Bucuriste),
Tirgoviste, Cetatea de Floci si Buzau" 172 Este evident cd autorul acestor
rinduri rcea cunoscuth opinia ce se bucura de acreditarea unor cercuri
chrturdresti din acea vreme in principatul muntean 173, opinie potrivit
cdreia miticul voievod descdlecdtor de tail, identificat in cazul de fatd
cu tatd1 lui Vlaicu Vodd, ar fi avut meritul de a fi intdrit si cetatea
Bucurestilor, ridicatd cu ani in urind.
Aceastd afirmatie a lui Giacomo Luccari cu privire la rolul lui Negru
Von in istoria resedintei de scaun de pc malurile Dimbovitei, provenitd
fdrd indoiald din mediul romnesc, s-a reintors in cele din urind tot
la noi, pe o cale indirect care a permis insd o oarecare deformare a
mentiunii comunicate initial. in acest sens trebuie inteleasd indicatia
banului Mihai Cantacuzino, care nota la 1776 in Istoria Tarii Romnesti,
tipdrit in traducerea greceased a fratilor Tunusli din 1806, la Viena:
Istoricul Bsching sus/Me c in secolul al XII-lea (!) Negru Vodit a durat
asezrile Tirgoviste, Cimpulung, Pitesti si Giurgiu" 174 Filiera izvorului
folosit de banul Mihai Cantacuzino, este relativ usor de urmdrit, intrucit
Anton Friedrich Bsching (1724-1793), editorul colectiei Magazin
fr die neue Historie und Geographie" (unde a fost publicatd, in tra-
ducere germand, si faimoasa operd cantemiriand Descriptio Molda-
viae) 175 a folosit lucrarea lui Giacomo Luccari in a sa Neue Erdbes-
chreibung 176 Relevant ni se pare, mai cu deosebire, urmdtorul fragment
de text: Mircea voievod cel Batrin si-a asezat scaunul domnesc la Bu-
curesti In anul 1383 177. Aceasta, pentru bunul motiv cd opinia este
272 La p. 19. Vezi si Pavel Chihaia. Cine a Jost Negru Vodcr fntemeietor de
cetiiti V ctitor de biserici?, in vol. Pagini de veche artd rain iineascii de la origini
pind la sfigitul secoluhd al XVI-lea, Bucuresti, 1971, p. 99-167.
172 Al. Grecu (P.P. Panaitescu), Relatiile Trii Romiinesti V ale Moldovei
cu Raguza (sec. XVXVII), in Studii". 11 (1949), nr. 4, p. 118-119.
"4 loTopia tfig Bkaxia Trokyrtich Kai yzoymptto) &Et, TO etpxatoremIlS
ctinfi xatacraetacco Eco TO 1774 Etoug..., Viena, 1806. p. 20.
175 In vol. III. Hamburg. 1769, P. 537-574 si vol. 1V. Hamburg, 1770,
p. 3-120. ap. P.P. Panaitescu, Dirnitrie Cantemir. Viata fi opera, Bucureti, 1958.
p. 259.
176 Neue Erdbeschreibung... Welcher Preussen, Polen, Hungarn, und die
europische Tiirkey mit den dazu gehrigen und einverleibten Liindern enthlt, vol. 12,
Hamburg, 1754. p. 1623.
277 Mihai Cantacuzino. op. cit.. p. 22.

92

www.digibuc.ro
 dupd tiinta noastrd mentionatd acum pentru prima dat de scri-
erea banului Mihai Cantacuzino.
Dub la ctitorire a cetdtii de scaun de catre legendarul Negru Vodd.
i viteazul Mircea cel Bdtrin va fi impdrasitd, intr-un fel sau altul,
atit de o serie intreagd de autori ai istoriei celor cloud principate romne,
cit si de acei caldtori strdini veniti in prima jumdtate a secolului al
XIX-lea prin pdrtile noastre i care s-au oprit in notatiile lor asupra
celor mai de seamd asezdri ale tdrii. Pentru cdrturarul Daniil (Dimitrie)
Filipide, ca si pentru istoricul Dionisie Fotino, cetatea resedintei dom-
nesti ar fi fost ridicatd, spre sfirsitul secolului al XIV-lea, de Mircea
cel Bdtrin. Primul, in lucrarea sa Feoympricov tr Touttou6vag
(Geografia Romniei), tipdritd la Leipzig in 1816, consemneazd: Bu-
curegiul a Jost durat de clitre Mircea voievod pe la sfir,situl secolului
al XIV-lea ci kind' la sfirsitul secolului al XVII-lea domnii iernau numai
iar vara petreceau la Trgoviste, orapd avind o pozi(ie mai blind
41 mai frumoas..." 178. Cel de al doilea, in Igopla Trig Acuciag
toria generald a Daciei), repet, in linii mdri, cele mentionate mai sus,
cu precizarea suplimentard conform cdreia anul 1383 ar fi anul ridicdrii
din temelii a Curtii Vechi, orasul purtind ca semn numele insui al
bucuriei. Bucuregi dup limba poporului 1nsemneaz oraml bucuriei
41 se zice cei Mircea Vodei" /-a fundat de bucuria victoriei ce a
repurtat pe locul acesta Impotriva sultanului Baiazet Ilderim"179.
In acelasi sens i din aceeasi perioadd, am remarca unele notatii
memorialistice: Ignatie Iakovenko, membru al consulatului rus
din Bucuresti, impdrasea la 1820 supozitia intemeierii orasului de
voievodul Mircea In anul 1 383" 180; Francois Recordon, secretarul el-
vetian al lui Vodd Caragea, in ale sale Lettres sur la Valachie..., atribuia
fundarea Capitalei lui Radu Vodei Negru, cel mai vechi domn al Teirii Ro-
pomenit In istorie, care a triiit la Inceputul veacului al XIII-lea" 181 ;
cldtorul german F.S. Chrismar pleda in 1834 pentru paternitatea lui
Radu Negru, care ar fi ridicat cetatea pe la 1290 182; in sfirsit, agentul
consular austriac la Brdila, Stephan Adolf Wilhelmi ca si polcov-
178 La p. 169.
178 vol. III, Viena, 1819, p. 249-250.
180 Ign.atie Iakovenko. Hbtnewnee cocmoRnue Typetpatx Knnoicecma
u Bitaxuu u poccurtocoti Reccapa6Ckort o6.16.cmu, St. Petersburg, 1828, p. 47.
281Paris, 1821, p. 22.
"2 F.S. Chrismar, Skizzer einer Reise durch Ungarn und die Tfirkei. Pesth.
1834, p. 115.
183 St. Wilhelmi, Kurze statistische bersicht des Fiirstenthums Walachei,
Kronstadt, 1842, p. 43-44.

93

www.digibuc.ro
nicul rus Ivan Botianov 184 reproduceau, unul la 1842 si cellalt la
1846, traditia dublei intemeieri a Bucurestilor de edtre Negru Vod si
Mircea cel Btrin.
Un moment aparte in istoriografia propriu-zis a problemei, care
inceared s scruteze, bazindu-se, fie pe traditia cultd, fie pe reminis-
centele folclorice, datele intemeierii Cettii de scaun a Bucurestilor, II re-
prezint textul cunoscutului profesor de la Colegiul Sf. Sava, Iosif Genilie.
Lucrarea, intitulatd oarecum in spiritul vremii Geografie istorica,
astronomica, natural ..si civilei, a fost trasd" in tipografia lui
Eliad in anul 1835. Ea reprezintd prima consemnare in care se identified
presupusa ctitorie a ciobanului legendar cu ldcasul paraclis al cdrui
hram este Sf. Atanasie, din vecintatea mdndstirii Radu Vodd. incercind
totodatd s suprapund reminiscentele folclorice traditiei culte, profe-
sonal nota printre altele : Bucurestii, ce va s'ei zicri loc de bucurie, duprt
cum i este pentru lrgimea lor, a curt ilor, caselor si greidinilor lor...
s-au numit de la stpfnul acestui loc anume Bucur, a crirui mica bisericei
se aratrt pe un deal titre Radu Vocki si Dimbovita, pe clnd la 1200 R(adu>
Negru Basarab a pus aici locuitorii"185. Preluind am fi tentati sd spunem
ad litteram unele concluzii pe care le-a putut intilni in paginile lucr-
rilor semnate de banul Cantacuzino, Daniil Filipide sau Dionisie
Fotino, profesorul de la Colegiul Sf. Sava inregistra si el binecunoscuta
versiune potrivit cdreia pe la anul 1383, Mircea Basarab bdtrinul,
dupd strlucita biruint asupra sultanului Baiazid, aici intr-acelasi loc,
a si zidit Curtea Veche... petrecind aicea numai vara, iar iarna la
Tirgoviste" 188.
Ideea ctitoriei lui Bucur 5i a localizrii ei in apropierea indltimilor
mndstirii lui Radu Vodd, fdr alte explicitdri, ne face sd ne &dim
c, in cele din urmd, supozitia se baza nemrturisit, fireste tot
pe o sursd traditional-folcloried. Oricum, aceast opinie a fost preluat
in cursul vremii atit de unii cltori strini incepind, de pild, cu
acel consul prusian, Johann Ferdinand Neigebauer, la 1848 187 Cit
si de unii autori autohtoni.
Alexandru Pelimon, in binecunoscuta sa lucrare atit de cititd si
apreciatd in ultimele decenii ale veacului trecut intitulatk Bukur.
184 Arhiva istorica centrald de stat din Leningrad, fond 673 (Liprandi).
opis I. ms. 306 (Aspect de la Valachie ou Tzara Roumaneska) , f. 5-5v (Bucarest).
285 La p. 218. Pentru activitatea acestui dascdl, vezi mai ales N. Isar. Ideile
social-politice ale lui Iosif Genilie, profesor la Colegiul national Sf. Sava" (1831
1852). in Studii". Revist a de istorie. 26 (1973). nr. 6. p. 1251-1276.
188 I. Genilie, Geografie istoricei..., p. 219.
187 Dr. Johann Ferdinand Neigebauer, Beschreibung der Moldau u<nd>
Wallachei, Leipzig, 1848, p. 294.

94

www.digibuc.ro
Istoria fundrii Bukurestilor, tiprit la 1858 in capitala t aril, peste
putind vreme capitald a Principatelor Unite, scria printre altele:
Am cugetat Ina mai de mult ca sli scriu ceva despre originea Bucu-
restiului al clirui fundatoru Il credeam, precum zic unii-allii, ca. fu un do-
ban...Cercetam bisericile si mlintistirile si mai adesea ori treceam pe la Radu
Voda, ling6 care se afla mica bisericutii Sf. Tanase, care se zice di ar
fi a lui Bucur ciobanul, dam ocoluri in sus si in josu... dar in sfirsit, nimic
nu puteam descoperi decit aceea ce-mi zicea traditia si bfitrinii. Cautind
dar tot pentru aceasta p-in biblioteci si p-in arhive gsesc, din intimplare, in
biblioteca d. colonelului S... o carte veche, far scoarte si fr poartli
< .-- foaie de titlu>, flir sa stea pe dinsa vreun fel de datIi si nici di putui
afla unde este tip eiritli; ci, numai aceea ce se vede, cli e dedicatii unui
episcop al Aradului si al Oradii Mare etc. si care numai dupli prefalii,
fiind subsemnat, cunoscui cii autorul ei se numeste Nicolae Horga, preot
din Ungaria, al Seleusului.
Rsfoind dar una dupii alta foile acestet clirti relateaz mai departe
Alexandru Pelimon intre alte mai multe fragmente ce le gsiu intr-insa
dideiu peste o legendli veche istoricli, intitulatli: Artarea Intimplfirii
fetii lui Bogdan voevod Ora Moldov(e)i din anul de la H(ri>st<o)s 1346.
Aceasta imi trase o mare atentiune. Citiiu si cuprins de cea mai mare
mirare cit si bucurie, vzui intr-insa descrierea vigil lui Bucur, funda-
torul Bucurestilor!... Citez la inceputul capitolului ( I ) intii un fragment
din aceastli important scriere pentru istoria noastrd, <t>radus fiind,
cum am arlitat, din limba maghiard... 66 188
Textul preotului Nicolae Horga, sursa principald de inspiratie a lui
Alexandru Pelimon, a fost prezentat cronologic vorbind de
G. I. Ionescu-Gion 189, Nicolae Stoicescu 190, Octavian Lupa 191 1,
in sfigit, de Gheorghe ora i Petru Ardelean 192, fr ins o atentd
aprofundare in sensul cercetrii sau analizei noastre. in fond lucrarea,
astdzi pe nedrept uitatd, reprezentind o culegere de povestiri morale
i istorice, a fost alcdtuit la 1801 193, in limba romn *i nu in limba
maghiard cum grqit a afirmat Alexandru Pelimon. Ea a fost tiprit
388 BUkur. Istoria Bukurestilor, Bucuresti, 1858, p. IV-V.
188 Istoria Bucureftilor, Bucuresti, 1899, p. 20 si 176-177.
19 Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucurefti, Bucuresti.
1959, p. 178.
191 Preotul Nicolae Horga-Popovici, cdrturar ardelean de acum un veac li
jumdtate, in Mitropolia Banatului". XIII (1963), nr. 5-8. p. 262.
182 Nicolae Horga luminist ci mare patriot (1741-1811), in Revista
de filozofie", 16 (1969), nr. 6, p. 743.
183 Nicolae Horga (1741 25 februarie 1811), scoboritor al unei vechi
familii de preoti din Seleus, innobilata de Gheorghe I Rikoczi la 11 mai 1645, a
fost unul din reprezentantii ihiminismului romnesc in Transilvania.

95

www.digibuc.ro
la Buda, in 1807, sub titlul Oglind artat omului lnlelept, care cuprinde
in sine vechile intimplari cu adus, cumu-i de hpsii omului a se
cunoage i celui de aproape fngliduit a fi din intelepciunea sa 194
Culegerea de vechi intimplri a fost intocmit dup cum ni se
spune in prefat pentru romani", care adevrat de la Roma i
trag numele i loza <= soarta>, nutrind fericirea de a tri s vad neamul
romnese trudindu-se dupd rodurile cele cuviincioase" 195. Printre is-
toriile morale, inspirate sau adaptate dup inteleptii antichiatii
dup unele izvoare medievale sau moderne, Nicolae Horga insereaz
o sum de povestiri dedicate trecutului unor asezri din comitatul
Aradului: cetatea Vilagosului (adic Siria), Bancota (Pincota), Boros
Ineu i Orad (Arad), insistind mai cu seamd asupra vechimii elementului
autohton romanesc in Transilvania. La captul acestor povestiri au-
torul adaugd o mica istorioar, intitulat Arlitarea ntmplrii fetei
lui Bogdan fostului voevod Tarii Moldovei din anul de la .1-1(ristos> 1346.
Este vorba desigur de o prelucrare de tip cdrturdrese a popularei legende
a lui Bucur, devenit in aceast relatare, nici mai mult, nici mai putin,
fiu de domn i viteaz in lupta impotriva feudalilor maghiari si a nv-
litorilor tatari. Foarte pe scurt, subiectul povestirii ar fi urmtorul: In
vremea domniei marelui Laios craiul Tdrii Unguresti" (s-ar intelege
Ludovic I c'el Mare, regele Ungariei), ttarii au pustiit atit de cumplit
Moldova, incit Bogdan Vodd a crezut de cuviinta s cheme i oameni
din Ardeal pe care, pornindu-i din tar, le-a dat pminturi i i-a asezat
ling apa Moldovei. Prin viclenia unei iscoade, ttarii au aflat ins
de gindul i dorinta lui Bogdan Vod, ca fiica sa, frumoasa Ileana, s
fie impetit de Bucur, feciorul lui Leic Vodii, de la care se numege orarul
Bucureoi phi'd astlizi". In acm vreme Lic Vodd, domnul Trii Romntsti,
se gsea in lupt dreaptd cu Erdeli Miclu i Gara; iar Bucur, ca un
viteaz fard de seamd ce era, multirne de norod de-a lor au tdiat". in-
timpldrile luptelor purtate au fcut s se creada ins c viteazul Bucur
cdzuse aprindu-si pdmintul strmosesc. Frumoasa Ileana, fiica dom-
nului moldovean, se hotri, dupd cele intimplate, s rdmind intr-o ma-
mstire din Tara Romneasc.
Intreg acest paragraf, desprins de povestirea relatat de Nicolae
Horga, a fost intocmai reprodus de Alexandru Pelimon sub titlul
295 Cf. I. Bianu N. Hodos. Bibliografia romiineascii veche, tom. II. Bu-
curesti, 1910, p. 500-502, nr. 720 si A. Veress, Bibliografia rornimo-ungard, vol. II
(1781-1883), Bucumsti. 1931, p. 159, nr. 957.
295 Oglincid..., p. 3 si 4 (nenum.) din Innainte cuvintare. reprodusd i fn I. Bianu
N. Hodos, op. cit., H. p. 501 si 502.

96

www.digibuc.ro
Ora.yul Bucurevi veizut de pe dealul Filaret, la 1860. Reproducere dupd
A. Corbu, Bucurevii

Podul Calicilor. Reproducere dupd A. Corbu, Bucurevii

www.digibuc.ro
Casa' veche fn stil oriental. Reproducere dupa A. Corbu. Bucurestii vechi...

Proiect de sterna a orasului

Bucuresti din timpul domniei
lui Alexandru Joan Cuza;
in stInga figureaza, ca tenant.
Bucur Ciobanul.

www.digibuc.ro
Luigi Mayer, Podul Mihai Voda- in 1793. GravurA de Watts
(Din: R. Ainslie, Views in the Ottoman dominions in Europe, 1810)

Coloanii brincove-
neascti a loggiei Pa-
latului Voievodal.
(Fatada complexului
arhitectural)

www.digibuc.ro
 Ansamblul arhitectural Curtea-
Veche. Vedere exterioard. Sa-
pdturi arheologice 1967-1974).

Palatul Voievodal. Ancadra-

ment din piatrd (prima jumd-
tate a sec. XVIII).

www.digibuc.ro
 Emblema
Hanului
cu Tel
(sec. XVIII).

Hanul lui Manuc. Gravura in lemn dupa un desen de D. Lancelot (Din:

Le Tour du Monde, 1868).

.-"T" I's, 1P5 17)

/. ,
_ -

www.digibuc.ro
R. Pava. Acercare de reconslituire a ansambhdui arhiledural de la Co Ilea.
www.digibuc.ro
Turnul Colei. Vedere de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Reproducere dupa A. Corbu, Bucurevii vechi...

www.digibuc.ro
Dirnensiuni contemporane ale Cetatii lui Bucur.

www.digibuc.ro
Cronicei veche, incluzind totodatd i afirmalia gratuitd dupd care textul
ar fi fost tradus din limba maghiard.
Povestirea continua iqiruirea peripetiilor prin care ar fi trecut fiica
lui Bogdan Vodd, prinsd de iscoada tdtarilor *i dusd in robia hanului
Kudkii. Firqte, ea este eliberatd, in cele din urmd, de acelai viteaz
Bucur i de inau1" sdu credincios ce purta numele Motic. Relatarea
minunatelor isprdvi i intimpldri se incheie, ca intr-un basm cules de
prin satele noastre: A;sa cu norocirea mintuindu-se Ina intru acea noapte,
au mers la orasul Sat ova, care era aproape de apa Serethului, Intru care
oras se asezase Semere vitaban, prin un boiariu ce era rometn, Tarja
numit, s-au vodit a fi Bucur feciorul lui Leic Vodei si vzind cei Ileana
cocoana era prea frumoas si inteleaptii, acel Semere, ca un obleiduitoriu
dintru acele locuri, au stat intru ajutoriu lui Bucur, si jurindu-1 cu vointa
ferenilor, I-au pus vod, asezindu-1 unde-i acum Bucurestii 0 Intemein-
du-se orasul s-au numit pre numele lui Bucur, de unde pin astzi
si 0 numeste Bucuresti de la Bucur; unde dupet al patrulea an Iiind
veselie l-au insteiluit cu mare pofalii ca pre un vodei si au fost credin-
ciosi lui Dunmezeu, al ceirora nurne in istoriile cele vechi a Tarii Rom&
nesti mai pre larg si cu inteles sei poate vedea!!!" 196
Ticluind un cadru istoric prin care se recunosc cu oarecare uprintd
unele personaje reale din secolul al XIV-lea, autorul mrturise*te
indirect lectura cronicilor ungurqti intocmite de Ioan Kkll i Ioan
Thurczi, a Decadelor... lui Antonio Bonfini, precum i a cronicii lui
Gspr Heltai. Partea de originalitate dac se poate numi astfel
a constat Ina din confundarea personajelor i epocilor, fapt de build
seamd premeditat, din motive nu greu de inteles. Este relativ uor de
recunoscut, sub numele lui Leic, Vlaicu Vodd sau Vladislav I, domn
al Tdrii Romneti, jar in persoana craiului Laio, Ludovic I al Ungariei,
cel ce a trimis in 1368-1369 otile conduse de voievodul Transilvaniei,
Nicolae Lackfy (Erdeli Micldu0, impotriva rivalului sdu. Faptul
este frd nici o indoiald real, dupd cum tot reald este i expeditia mi-
litard din anii 1375-1376 a banului de Macva, Nicolae de Gar (Gara"
in povestire), impotriva Severinului 197. Dorind sd-1 inrudeascd pe
196 Oglindii..., p. 155.
197 Datele sint preluate din Orronicae Hungarorum a Joanne Archidiacone
de Kikillew compositam", inclusa in Joannes de Thurocz, Pars Tertia, Chronicae
Hungarorum de Ludovico Rege, cap. XXXVIII din culegerea lui Joannes Georg
Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum veteres, ac genuini. vol. I, unde se
aminteste despre expeditia intreprins de Nicolaus Vayvoda Transylvanus"
impotriva lui Layk, Vayvoda, ad. partes transalpinas". Este mai greu de precizat
insa care din cele trei editii ale lucrdrii, tipdrite in perioada anilor 1746-1766,
a fost folosit de Nicolae Horga. Pentru unele detalii de ordin istoric se poate

97

www.digibuc.ro
Bucur cel ce va fi intemeiat cetatea Bucuretilor nu numai cu
Bogdan, domnul Moldovei, dar i cu Matei Corvin, autorul relatdrilor
complied mult genealogia, inrudinduli eroul cu Morzina" (Elisabeta
de Margine, Morzsinai Erzsbet), mama lui Iancu de Hunedoara 198,
trecind astfel cu uprint peste decalajul cronologic de aproape o ju-
mdtate de veac.
Din textul restrins la numai doudzeci de pagini, aa cum a fost el
conceput de Nicolae Horga din Seleu*, Alexandru Pelimon a creat,
amplificind i complicind intreaga actiune prin digresiuni greoaie, cu
noi personaje, un adevdrat roman. Bucur devine in acest cadru eroul
principal al povestirii. infrdtit cu moldovenii anticipind cumva
actul Unirii cu citeva sute de ani Bucur ar fi pus temelie Cetdtii de
scaun a Bucuretilor. Lucrul pdrea firesc i in spiritul vremii, dacd ne
amintim faptul c Alexandru Pelimon era nu nurnai un convins, ci
un militant unionist. In sf fr*it, pentru a incorona deplin faptele de viteaz
ale vldstarului domnesc Bucur, autorul povestirii nu pregetd, sd-1 con-
sidere ctitor al bisericii cu hramul Sf. Atanasie, din apropierea vechii
mndstiri Radu Vodd. Mai mult chiar, insui acest idea cu numele lui
Radu Vod ar fi fost ridicat dupd acel4 plsmuitor de intimpldri
de viteazul Bucur, ajutat in fapta sa pioasd de Motic i orheianul Drago.
Este uor de inteles cd, in ceea ce privqte ctitoria bisericii i localizarea ei
pe dealul de la Radu Vodd, Alexandru Pelimon a reprodus fr discer-
ndmint i reticente informatiile cuprinse in manualul de geografie,
lucrat cu mai bine de doua decenii in urmd de Iosif Genilie. Ceea ce ne
lasd o oarecare uimire din toatd aceastd inlntuire de date, impresii
evenimente s-ar putea concretiza in intrebarea: ce anume 1-a indrituit
pe profesorul de la Sf. Sava s stabileased o identitate intre aa-numita
ctitorie a lui Bucur it paraclisul de mndstire cu hramul Sf. Atansie
mai cu seam, cum a fost acceptatd aceast localizare frd indoieli
sau rezerve ? El afirmd, printre altele, cd. numele Radu In limba slavonii
Inseamnii Bucur, care derivii de la zicerea radosti bucurie, Bucur... pe

urmri studiul prezentat de Maria Holban. Contribuf ii la studiul raporturilor dintre

Tara Romemeascii si Ungaria angevind..., in Studii i materiale de istorie medie".
X (1956), p. 7-62.
198 Legenda figureazd ca atare la crturarul umanist maghiar Gspr Heltai
in a sa Chronica..., Koloszvr. 1575, P. 80-83. dar pare mai sigur ca Nicolae
Horga s o fi preluat din editia mai noud a acestei opere. Magyar Krnika, vol. I.
Gyr, 1789, p. 336-341. folosind-o separat, precum i in Poveste pentru cetatea
Vilagosului p. 29-30). Despre originea Corvinestilor aminteste
Antonio Bonfini. Rerum Ungaricarum Decades Quatuor.... Basilea, 1568, De-
cades III, Liber IV, p. 448. Pentru unele amnunte. vezi Camil Muresan, lancu
de Hunedoara (editia a II-a), Bucuresti, 1968, p. 42-43.

98

www.digibuc.ro
care strbii si influenta limbh slavone ce domnea p-atunci in biserica si
la curtea domnilor l-a fast preflicut in Radu... unul din domnii rare 199
Cu alte cuvinte deci acest Bucur, sau altminteri Radu, pe slavoneste,
lupttor in contra barbarilor si fondatorul orasului Bucuresti`c 200 ar putea
sa ne explice de ce Iosif Genilie a localizat biserica lui Bucur lingd
vechea mndstire ce poartd ea insdi numele voievodului Radu. Consi-
derind ed. acest Radu ctitorul nu este de fapt Radu Mihnea, ci
legendarul descdlecdtor al tdrii, Radu Negru Basarab, dascdlul bucurq-
tean incerca in mod artificios sd impace reminiscentele folclorice cu tra-
ditia cultd, trdgind semnul egaliatii intre Bucur i Radu Negru. in
acest fel am putea intelege afirmatia din scrierea lui Iosif Genilie dupd
care biserica lui Bucur s-ar afla pe un deal mic flare Radu Voda si Dim-
bovita, pe chid la 1200 R(adu> Negru Basarab a pus aici lcuitori 201.
Cuvintul aici nu se referd firete la Bucureti in genere, ci la dealul de
la Radu Vodd.
In termenii cercetdrii tiintifice contemporane 22 este acceptatd
atit derivatia etimologicd a numelui Radu din forma slavoneascd a
cuvintului care poartd intelesul de vesel", &it i sinonimia cu numele
Bucur, frecvent meleagurilor noastre. Restul implicatiilor, deduse din
incercdrile de explicitare aa cum au fost ele redate de Iosif Genilie
i Alexandru Pelimon, rdmin prin natura lor gratuitdti, apropieri for-
tate. Identificarea propusd de ei intre legendara ctitorie a lui Bucur
i ldcapl cu hramul Sfintului Atanasie nu poate fi acceptatd, fie i
pentru faptul cd Blasius Kleiner, amintind in 1761 de existenta bise-
ricii ciobanului Bucur, nu o localizeazd, cum s-ar fi cuvenit intr-o
atare ipotezd, pe indltimea dealului de la Radu Vodd. Mai mult chiar:
biserica purtind hramul Sf. Atanasie indicatd de atitea ori in cadrul
legendei lui Bucur este remarcatd separat in textul lui Blasius Klei-
ner, Mil nici o legturd cu intemeierea propriu-zisd a oraplui.
Din cele subliniate pind acum reiese in mod evident c legenda
intemeierii ceatii de scaun a Bucurqtilor a circulat in veacul al XVIII-
lea, ca reminiscentd folcloricd, sub cloud variante: varianta inregistratd
de Blasius Kleiner, amintind de ldcaul ctitorit de ciobanul Bucur i
varianta cunoscut in Transilvania, inregistratd. de Nicolae Horga,
lipsit de fragmentul referitor la ctitorirea bisericii. Nu este greu de
inteles cd Nicolae Horga, culegind legenda din spusele btrinilor de
"9 Bukur. Istoria funcleirii Bucureftilor, p. 25.
202 Ibidem, p. 25-26.
2" I Genilie, Geografie istoria.... p. 218.
202 Cf. N. A. Constantinescu, Dictionar onomastic romnesc. Bucuresti,
1963, p. 355.

99

www.digibuc.ro
prin satele comitatului Aradului, a transformat-o in asa milsurd, incit
a devenit aproape de nerecunoscut. Faptul s-a datorat desigur pre-
ocupdrilor sale arturdresti. Cititor asiduu ca orice orn cult si sensibil
al vremii sale al clasicilor antichitdtii, Nicolae Horga citeazd cif
rnultd adresd, in culegerea sa de istorioare morale, pe Platon, Isocrate,
Virgilius, Horatius, Ovidius, Juvenal si altii, dovedind preocupdri cu
mult mai inalte decit cele pe care i le-ar fi solicitat in mod firesc functiile
sale eclesiastice sau civile, relativ modeste si restrinse.
in fond, prelucrarea legendei lui Bucur, asa cum rezultd din no-
tatiile lui Nicolae Iorga, nu mai pdstreazd din versiunea populard
cleat numele eroului si, bineinteles, acea aureola' de intemeietor de
cetate. Folosind si interpretind unele pagini de cronicd, el plsrnuieste
o adevdratd repovestire a legendei in care asa cum am avut prilejul
s ardtdm Bucur, eroul principal al celor intimplate este fiu de domn,
viteaz apdrtor de mosie strdmoseascd. Este adevdrat cd el evolueazd
intr-un cadru istoric bine determinat cel al secolului al XIV-lea
inconjurat de persoane reale, dispuse insd arbitrar in suita actiunii.
intemeierea Bucurestilor nu s-ar mai datora dacd urrndrim 'hide-
aproape planul povestirii initiativei sale, ci investiturii suzeranului
feudal de peste munti.
Presupunerea noastrd cd legenda lui Bucur prelucratd de Nico-
lae Horga a fost receptatd din mediul sdtesc se sprijind si pe simi-
litudinea subiectului, asa cum a fost el tratat, cu o altd productie fol-
cloricd, de prin pktile mehedintene, cuprinsd lined de mult in cule-
gerile lui Ovid Densusianu. Este vorba continutul fabulatiei a fost
amintit in rindurile de mai sus de legenda Bucurei si a viteazului
Rujean. Unele secvente ale povestirii: robirea eroilor, uciderea rdpi-
torului de cdtre fatd, injghebarea unei asezdri dupd numele unuia
dintre soti sint comune cu cele ce apar in naratiunea redatd de Nico-
lae Horga.
Ceea ce apare deosebit de interesant in unele concluzii de ordin
filologic ale lui Ovid Densusianu uitate in parte de cercetdrile mai
recente este faptul cd numele de Bucura sau Bucur era asociat ideii
de frumusete, asertiune intdritd in primul rind de insdsi etimologia
cuvintului. in limba albanezd explicd reputatul filolog roman
bukure inseamnd frumos", bukur, frumusete" si bukurn, infru-
musetez". Un orn bucur arat in continuare Ovid Densusianu
ca expresie in limba romand, insemna un orn frumos" , iar numele
de Bucur sau Bucura s-a dat odinioard fldcaului sou fetei frumoase.
Printr-un proces firesc, semnificatia initiald a termenului s-a pierdut
si Bucur a devenit un nume obisnuit. Ulterior, adjectivul bucur a dat
derivatul verbal a se bucura, care la inceput insemna a face fatd
100

www.digibuc.ro
frumoase, apoi printr-un proces de abstractizare a exprimat
o stare siffleteasc: a se inveseli". In sfirsit, forma verbal a dat nas-
tere substantivului bucurie i adjectivului bucuros. Asa s-a ajuns la
acele pretinse explicatii etimologice care au circulat la sfirsitul seco-
lului al XVIII-lea si in prima jumtate a celui de al XIX-lea asupra
crora vom reveni de altfel. Aceste Wore, repudiind legenda, consi-
derat atit de umild, a ciobanului Bucur, au cdutat s explice numele
asezrii Cettii de scaun, fie ca derivat al verbului a se bucura, fie ca
derivat al substantivului bucurie, punind oarecum efectul inaintea cau-
zei. Se ignora de fapt corecta evolutie semanticd a cuvintului care de-
semna initial notiunea de frumos. Printr-o supralicitare fantezist
s-a ajuns mai apoi la imaginarea asa cum vom vedea a unor
nume de popoare necunoscute: bukurii, bukurlii, popoare asezate cindva
pe malurile Dimbovitei, de la care s-ar trage si numele ceatii. Dup
cum fortat este si explicatia ridicrii orasului ca expresie a bucuriei
lui Mircea cel Btrin, in urma victoriei repurtate impotriva turcilor pe
aceste meleaguri.
Antroponimul Bucur a fost '1st:Audit atit in spatiul balcanic, cit
si in regiunea carpato-dundreand, fiind in mod cert legat mai cu deo-
sebire de indeletniciri pastorale203. In acest sens, se cuvine poate s
amintim faptul c. Ovid Densusianu indica unele surse documentare
cuprinzind, in diferite ipostaze, apelativul la care ne referim incer-
cind de fiecare data s redea in lecturd proprie corespondentul termi-
nologic specific (slavon, maghiar etc.): in acest sens, Bukor, Bokor,
poate fi intilnit intr-un document din secolul al XIII-lea 204; un Bochur,
filius Vendich", intr-un act din 1211 205; iar la 1255, un iobag era amin-
tit ca Thomas, filius Bochor" 206 s.a. In sfirsit, ca topic, documente
unguresti din 1075 si 1124 mentioneazd un riu Bocur 27, iar asezdri
rurale dup cum a ardtat I. Conea cu numele derivind din radi-
203 Cf. N. Drganu, Romeinii In veacurile IXXIV pe baza toponimiei fi a
onomasticei. Bucureti, 1933. P. 208 i 284; mai vezi i N. A. Constantinescu, O. cit..
p. 219.
204 Gustav-Wenzel, Codex Diplomaticus Arpadianus continuatus, in Monu-
menta Hungariae Historica. Diplomatica, vol. VI, Pesta. 1860. p. 364. ap. Ovid
DensuOanu. op. cit., p. 10.
205 Georgius Fejer, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis.
vol. VII5. Buda, 1841, p. 216; ap. Ovid Densuianu, ibidem.
206 Georgius Fejer, op. cit., vol. IV2. Buda, 1829. p. 357, ap. Ovid Densu-
ianu. ibidem. p. 10-11.
207 Georgius Fejer, op. cit., vol. I, Budapest. 1829. p. 433 i vol II. Budapest.
1829, p. 73, ap. Ovid DensuOanu, ibidem, p 11.

101

www.digibuc.ro
calul Bucur sau Bocor sint rspindite aproape in intreg spatiul rom-
nesc 208.

In sfiqit, dintre traditiile exotice" ale intemeierii Cettii de scaun

a Bucurqtilor, trebuie amintite cu titlu de curiozitate unele indi-
catii surprinse fie in literatura istoriografic orientald, fie in mrtu-
riile unor cldtori strdini. Aceste explicatii", difuzate cu precddere
de mkturii externe, au influentat, ce e drept, in secolul trecut *i autori
autohtoni, cu deosebire pe cei cu gust pentru fabulatie i fantast.
Bogata imaginatie de povestitor oriental a binecunoscutului cldtor
turc de pe la jumdtatea veacului al XVII-lea, Ewliya Mehmed Dili
(1611-1682/3), indeobte denumit Ewliya Celebi, inchipuie ca intr-o
poveste orientald un intemeietor al cettii Bucuretilor in persoana
lui Gebel-l-Himme din tribul Beni-Kure4". Condamnat pentru o
temeinic vind pe timpul califului Omar, nesupunindu-se insd pedep-
sei, fuge, mai intii in Antiohia, apoi prin mai build. chibzuintd
la insui impratul Rimului". Unul din fiii sdi, Kar4, cutreierind
pe malurile Dundrii prin locul unde este astdzi oraul Bucureti, s-a
aezat acolo, deoarece i-a pldcut acest pdmint curat, ce rdspindea par-
fum de chihlimbar". Orapl, infiintat de cdtre Ebu-Kari, s-a chernat
din greeal Bukori". intregul basm este rezultatul unei laborioase
imaginatii, cum de altfel i std bine unui cdldtor stambuliot 29.
Doud veacuri mai firziu, mai exact la 1836, un memorialist francez,
el insui cdldtor prin tdrile noastre, dupd numele sdu Stanislas Be llan-
ger, nu pregeta sd confirme, pe baza unei pretinse traditii populare,
o adevdratd poveste, nu cu mult deosebit de cea a predecesorului
sdu turc. Pentru cdldtorul francez, orawl de pe malul Dimbovitei
ar fi fost ridicat de un oarecare Ibrahim i de frumoasa sa sotie, Guzla,
fiica lui Iafet, bogat negustor armean din Varna. Aezarea ar fi purtat
la inceput dupd buna lui prere denumirea de Ibrahimguzla (!),
denumire transformat mai apoi, printr-o deductie s zicem eti-
mologica mai mult deck bizard, in Boukor-Ask i devenit, cu
trecerea anilor, Boukouresquie, Boukarest, Bucharest 21 Aceastii le-
genda creata ad-hoc, a fost, ce e drept, preluatd la scurt interval
208 Ion Conea, Despre numele orasului Bucuresti, in Buletinul Societtii
de Geografie", LIV (1935), p. 300-301; cf. i Iorgu Jordan, Toponimie romdneascii,
Bucurqti, 1963, P. 164.
209 G. Zerva, Cialiitoria lui Ewlia Celebi-efendi, in Buletinul Comisiei is-
torice a Romniei", vol. XVI (1937-1938), p. 256-257.
21 Stanislas Bellanger, Le Kroutza. Voyage en Moldo-Valachie, vol. II.
Paris, 1846, p. 24-37.

102

www.digibuc.ro
de timp de un alt memorialist ce pdstrat anonimatul sub
initialele ,,Dr. H." El a redat-o, in text romn i german, in coloa-
nele unui periodic din Cernduti, cu singura deosebire c bogatul ne-
gustor Iafet era de data aceasta nu se stie de ce bulgar 211.
Pedantul elvetian, ofiter de ocazie in armata imperiald, secretar
cu pretentii cdrturdresti in slujba lui Alexandru Vodd Ipsilanti, bine-
cunoscutul Franz Ioseph Sulzer (1727-1791), autorul eronatei teorii
despre originea sud-dundrean a romnilor, nu s-a inselat mai
putin i in privinta adevdratei semnificatii a riumelui Bucurestilor.
Dupd pdrerea sa, acesta ar deriva de la bucurie, bucuros, a se bucura.
Numele ar fi deci echivalentul grecescului XaprroXig sau al germanului
Freudenstadt 212. Dupd citeva decenii, diplomatul austriac Ludwig
von Stiirmer reproduce aproape identic, in impresiile sale de chldtorie
(fdcutd prin Tara Romneascd in drum spre Constantinopol), afir-
matia zelosului secretar domnesc 213 Ceva mai tirziu, atit consulul
francez in principatul muntean, Adolphe Billecocq 214, Cit i publi-
cistul Jean Henri Abdolonyme IjbiciniZlS, cunoscut simpatizant al
revolutiei de la 1848, preiau aceeasi explicatie etimologicd".
Pseudo-explicatia lui Franz Joseph Sulzer dobindeste un caracter
de-a dreptul grotesc in notatiile medicului german Ernst Anton Quitz-
mann. Frd a simti semnificatia rizibild a afirmatiei, el pretinde c
Cetatea de scaun a Bucurestilor si-ar purta numele de la un oarecare
conducdtor, Hilari sau Bukuri216. Curios pare cd o astfel de opinie
atit de fantezist a fost impdrasit si de personalitti mai distinse,
cum a fost de pildd reprezentantul consular in Principate, Johann
Ferdinand Neigebauer (1783-1866). El sustine intr-o viziune fante-
zistd, in monografia dedicatd tdrilor romne, editatd la Leipzig in
1848, cd cei ce au pus temelia orasului ar fi fost un popor (necunoscut
dealtfel), Bakurii, Bukurlii sau chiar Hilarii i c, prin urmare, numele
asezdrii Hilariopolis 217 s-ar datora prezentei lor pe aceste meleaguri.
211 Bucovina. Gazet romneascd pentru politica, religie i literaturd",
an. I (1848), nr. 8 (26 nov.), p. 58-60 si nr. 9 (13 dec.), p. 67-70.
212 Franz Joseph Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens..., vol. I.
Wien, 1781, p. 289.
213 Ludwig von Starmer, Skizzen einer Reise nach Constantinopel... durch
die Walachei, in den letzten Monaten des Jahres 1816. Pest, 1821, p. 66.
214 Adolphe Billecocq. Album moldo-valaque.... Paris, sept. 1848 (supliment
al revistei Illustration"), p. 6.
215 A. Ubicini, Provinces danubiennes et roumaines. Valachie. Moldavie.
Bukovine, Transylvanie.... Paris, 1856, p. 8, n. 1.
216 Ernst Anton Quitzmann, Deutsche Briefe fiber den Orient, Stuttgart.
1848, p. 314.
2" Dr. Johann Ferdinand Neigebauer, Beschreibung der Moldau und Wal-
lachei. Leipzig, 1848, p. 294.

103

www.digibuc.ro
 Tot alit de nastrusnice ne apar si presupunerile care figureazd
in lucrarea anonimd, Topographisch-historische Beschreibung der bey-
den Frstenthmer Moldau und Wallachey, publicat la Viena in 1810.
Textul atestd ca. Bukarest, Bukoresta pe Dimbovita... si-a luat numele
de la pddurile de fag ce se cheamd Bukorie" 21 8. Nici insemndrile cu-
prinse in memorialul inedit de caldtorie din 1832 al insotitorului
generalului rus Kisselef nu grit, in aceast privintd, mai prejos. Printr-o
logica destul de curioasd, autorul notatiilor considerd numele orasului
ca provenind de la un oarecare piriu cu numele Bucurestioara 219 ce-1
strdbatea, de la obirsia sa (inspre grddina Icoanei de astdzi), de-a
lungul mahalalei Scaunelor, pind la varsarea in Dimbovita220.
intre numeroasele consemndri sau traditii (legende istorice mai cu
deosebire), pstrate pind in zilele noastre ca reminiscente folclorice,
legenda ciobanului ctitor detine fdr indoiald un loc aparte. Este, putem
spune, privilegiatd deoarece, in medii foarte diferentiate, ea se bucur
incd de o oarecare adeziune sentimentala, adeziune care constituie in
sine dovada cert a unei prelungite semnificatii in timp.
Legenda lui Bucur, relatatd prin notatiile lui Blasius Kleiner la
1761, este devansatd de legenda miticului Negru Vodd, cuprinsa in
cronica lui Luccari, din 1605. Cu toate acestea, considerind c simpla
consemnare nu reprezintd cleat o data mai mult sau mai putin
incidentald sub care se certificd prezenta unei reminiscente fol-
clorice, credem c legenda lui Bucur a avut totusi incontestabila prio-
ritate. Ea se nscuse desigur cu veacuri in urm si a circulat mai cu
deosebire in mediul stesc. Consideram de asemenea cd ideea asocierii
unei fundatii religioase de numele intemeietorului cetatii domnesti
s-a addugat mai tirziu, poate prin simpl contaminare cu alte nara-
tiuni folclorice. Ea nu apare nici in versiunea initiald, asa cum fusese
consemnata in scris si nici in versiunile altor legende privitoare la ridi-
carea asezdrilor satesti cu denumiri derivate din numele Bucur, Bocur
sou Bucura.
Nu credem sa exagerdm afirmind ca legenda ctitoriei Cettii de
scaun a Bucurestilor de cdtre ciobanul Bucur nu putea fi receptatd
si acceptata ca atare de cercurile mai cultivate ale vremii (este vorba
de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea). Oamenii acestia purtau
218 La p. 190.
219 Paul Cernovodeanu si Alvina Lazea, Monumente istorice din Oltenia
si Muntenia vizitate de generalul Kiselev la 1832, in Studii si cercetdri de istoria
and", seria Arta plastid, 20 (1973), nr. 2, p. 347.
220 Cf. N. Vtmanu, Istorie bucuresteanti, Bucuresti, 1973, p. 25-29.

104

www.digibuc.ro
desigur cu ei prejudecata cd istoria ctitoriei unei capitale nu putea sau,
mai bine spus, nu se cuvenea sd aibd o atit de umild origine. Repu-
diind traditia folcloricd, ei au incercat sd impund versiunea legenda-
rului descdlecdtor de tard, Negru Vodd, addugind totodata naratiunii
si un corectiv, relativ plauzibil, referitor la ridicarea Curtii domnesti
de care Mircea cel Bdtrin spre sfirsitul celei de a doua jumdtdti a
secolului al XIV-lea.

Numeroase balade populare surprinse in culegeri mai vechi

sau mai noi amintesc deseori, fireste, intr-un context ideativ tot-
deauna schimbat, Cetatea de scaun a Bucurestilor. Ca si prin alte me-
leaguri, baladele populare romdnesti cintecele bdtrinesti, cum sint i
ele indeobste numite oglindesc aspecte ale trecutului, intruchipind
in exprimare poeticd proprie ceea ce autorul anonim a retinut din tu-
multul evenimentelor social-istorice. Fireste, mai totdeauna, aceastd.
memorie afectivd", proteic si coloratd imaginativ a trubadurilor
populari a transfigurat, ipostaziindu-1 intr-un model idilic, contextul
faptelor pe care incearcd sd-I prezinte.
Poate exista deci asa cum s-a spus in atitea imprejurdri o
vizibild regdsire a datelor si evenimentelor istorice in cadrul si in ex-
presia poetica a cintecelor bdtrinesti. Aceasta nu inseamn ea trebuie
considerata fireascd regdsirea exclusivd a evenimentului istoric in
fiecare epos in parte. Epoca entuziasmului pasoptist exprimat,
de pildd, de M. Koglniceanu si N. Bdlcescu in scrierile lor a re-
prezentat si din acest punct de vedere o insolita pozitie teoretic la
acea datd. M. Kogdlniceanu pomeneste, intr-o scrisoare adresatd.
lui M. Sturdza, de intentia sa de a folosi o culegere proprie a cinte-
celor istorice" pentru redactarea istoriei rorhdni1or221.
in deceniile care au urmat, din confruntarea unor pozitii teore-
tice 222, s-a inteles in cele din urmd clarificat: pe de o parte c eposul
nu poate reda intotdeauna evenimentul asa cum a fost el in realitate,
iar pe de altd parte cd expresia poeticd a eposului inseamnd neindoiel-
nic o transfigurare artisticd, o interpretare elaboratd a tesdturii
reale de fapte si lucruri din realitate" 223
221 Cf. M. Kogalniceanu, Scrisori (1834-1849), Bucuresti, 1913, P. 69.
222 Pentru o cunoastere in detalii a problemei istoricittii" baladelor popu-
lare vezi si Al. I. Amzulescu. Introducere la volumul Balade populare romcinevi,
vol. 1, Bucuresti. Ed. pentru literatura, 1964, p. 55-73.
223 0 identificare meritorie a unor circumstante de ordin istoric in cadrul
versificatiei baladelor vezi si la Alexandru Popescu, 0 ipotezd istoricii in legetturii
cu Cintecul lui PriScoveanu", in Revista de etnografie si folclor". XI (1966).
nr. 1, p. 69-79.

105

www.digibuc.ro
 Balada nu poate fi privita ca o cronica oral?' anonima a figurilor
evenimentelor concrete ale istoriei, ci ca o sinteza poetica, in care se
selectioneaza i se transfigureaza artistic eroi ui actiuni ce reprezinta
personaje tipice In imprejuriiri tipice. C'aracterul profund i esenfial
istoric al creafiei epice populare creste chiar din continutul su tematico-
ideologic, find astfel impletit in structura imaginii artistice. Ca 1 arta
ci literatura in genere, cintecul batrinesc nu exprim istoria, ci reprezinta
rezultatul unui proces dialectic de profunda trainica asimilare..." 224.
and unele din versurile baladelor populare amintesc, fie si in trea-
cdt, de Curtea domneascd a Bucurestilor, detasarea acestora, in in-
tentia de a remarca in ce mdsurd ctitoria lui Bucur" s-a oglindit,
cu trecerea anilor, in constiinta rapsozilor anonimi, ni se pare fireascd
intemeiatd. Balada Opriginului (in alte variante a Dobrisanului,
Dobrisenului sau DobriceLinului) este tipica dacd se poate spune
astfel pentru intelesul unor conflicte desfdsurate in preajma dom-
niei. Oprisan a dobindit turme de oi i acareturi, mai multe si mai
frumoase cleat cele pdstrate in grija stdpinirii. La Curtea dom-
neascd din Bucuresti, armasul mare, sau poate alti boieri, aprinde
minia voievodului atotstdpinitor impotriva celui ce se vroia mai
instdrit decit domnul rii. Chemat spre judecatd, se afld in unele
versiuni abia dupd ce clul i implineste menirea sacd Oprisan
este fratele bun al voievodului.
Ajunsi in mijlocul noptii la Curte, Oprisan cu ai sdi uimesc prin
multimea bogdtiilor purtate. Cirligele de aur i argint ale ciobanilor,
pietrele scumpe ce impodobesc turmele de oi strdlucesc atit de tare,
cA totul pare invdluit intr-o lumind strdlucitoare ca a zilei. Este in ri-
valitatea aceasta a domniei un sernn al luptei pentru realizarea pu-
terii centralizate? Sau este nurnai transpunerea poeticd a unor intim-
plri care voiau sA insemne cruzimea domnitorului,. ucigas al boie-
rilor ? Si cine era acest Mihnea Vodd? Poate sub numele lui se ascunde
Mircea Ciobanul (1545-1546), mare negustor de oi si berbeci de pe
plaiurile noastre in tirgul Tarigradului, sau Mihnea cel Itdu (1508
1510), sau Mihnea al II-lea supranumit Turcitul (1577-1583), sau
Mihnea al III-lea (1658-1659). Oricum, versurile sint destul de lim-
pezi in ceea ce priveste natura conflictului:
...Ascultati, boieri, la mine 1 Sa va spun un cintec bine ! 1 LI ora,
in Bucure0, / La casele mari domnqti, f n curte la Mihnea-voda, 1
Nemerit-a 1 Poposit-a, 1 Mare, trei mopegi batrini, 1 Cu barbele pin' la
brini, 1 Cu cciuli la subtioare, 1 Cu vislele la spinare. 1 ... .D-alei, doamne
Mihneo-voda,1 Unde s-a mai cunoscut, 1 Unde boieri s-au vizut
224 Al. I. Amzulescu, op. cit.. p. 68.

106

www.digibuc.ro
boieri s-au pomenit / Si se tie de domnit? / Ce-ar fi cerul cu doi sori, 1
Asa-i tara cu doi domni ; 1 Douet palaye-ntr-o teaca,1 Doi domni in tar('
seiraca. 1 Miria-ta-n Bucuresti, / Dobriyan in Stoieneyti 1 ... " Urmind
porunca domniei, Dobrian, boierul cioban cioban in stil mare,
cu citig potrivit, cum spunea N. Iorga pornete spre Cetatea scau-
nului domnesc: Cif porunca e domneasca,1 Urgie dumnezeiasca. 1
Deci el, mare, se scula, 1 Bucium in mina lua, 1 In trei cornuri buciuma,1
Ciobanai cali aduna. 1 Ciobanasii toli venea, 1 Oisoarele-nyira, 1
Cadalicul tot stringea, 1 Drumul, mare, c-apuca, 1 Drumul Stoiene.ytilor 1
Citre-al Bucurestilor. / Drumul coarda Cali finea 1 Si mergea, mare,
mergea, 1 Noaptea-n codri i-apuca,1 Pin'la Mihnea c-ajungea". Dar cin-
tdretul anonim al intimpldrilor de altddatd tie sd distingd semnele
ascunse ale domniei (In limbajul poetic ele sint implintate adine in
trupul eroului nostru: Si pe dinsul ce gdsea ? 1 fi gasea, mare, la briu 1
Scris prejur un spic de grN ; 1 Si la piept de se uita, 1 Scris pe dinsul ce
gasea ? 1 Ii gsea domneyti odoare : 1 Sfinta lun, sfintul soare, 1 Jar in
cei doi umerei 1 Giisea doi luceferei" 225.
Aga Constandin Bdldceanu om plin de vitejii *i de pdreri ne-
bune", cum il numea cronicarul gindindu-se poate la indrdzneala
de a fi incercat o rupere de sub ascultarea puternicei impdrdtii a Su-
blimei Porti, a rdmas in comtiinta populard prin versurile unei balade,
regdsitd pind in apropierea zilelor noastre. In contextul versificatiei,
Cetatea de scaun a Bucuretilor reprezintd un punct de reper deosebit
de semnificativ pentru intreaga desrgurare a actiunii. Amintindu-se
de intemeierea Cetdtii de scaun a Bucuretilor de cdtre Constantin
Brincoveanu (!), versificatorul anonim considerd sursa conflictului
dintre cei doi eroi" ai vietii politice din a doua jumdtate a secolului
al XVII-lea rezultatd din dorinta lui Constantin Bdldceanu de a muta
rqedinta voievodald intr-o noud gezare Balaciu ridicatd de el.
Dincolo de aceastd justificare a conflictului, se intrevede cu relativd
uurintd lupta unor partide sau grupdri boiereti. Se tie cd aga Con-
stantin Bdldceanu, ginerele lui Serban Cantacuzina, era partizan al
politicii austriace in Principate, in timp ce Constantin Brincoveanu
era partizanul unei politici de echilibru intre cele trei mari imperii
vecine. Dealtfel, aga a insotit ()stile generalului Heissler, cind acesta a
intrat in Bucurgti, in anul 1689. La putin timp ins in lupta de la
riirnqti, din septembrie 1690 aga este ucis. Capul boierului este
gezat, in chip de trofeu, in prepeleac, pe mormanul de crdmizi al
propriilor sale case. Desigur, rapsodul popular, retinind in versurile
sale conflictul amintit foarte pe scurt in rindurile de mai sus, a imbo-
226 Ibidem, vol III, p. 58-59, 61, 66.

107

www.digibuc.ro
gdtit structura tematicd a baladei, asa cum se intimpl indeobste, cu
elemente mai mult sau mai putin fanteziste. Demn de semnalat ni se
pare si faptul c'd in desfsurarea actiunii apare, printre eroii dramei
in unele variante si un oarecare Costin Cdpitanu, personaj de seamd,
regdsit dealtfel si in paginile cronicii lui Ion Neculce. Sd ldsm mai
intii ca notatiile cronicii lui Neculce O. aminteascd:
Dece de aice din Moldova au mrsu hatmanul Bogdan cu o sama
de moldoveni, si un sultan cu teitari si Brincovanul... si agiungind la mar-
ginea Trii Muntenesti, unde se chearnei Cimpina, iesitu-le-u Heizeiru
gheneirar si cu aga Blaceanul si cu citeva mii de nemti. S-au dat re-a-
boiu foarte tare, de imbe pen-file si graznic, citera ceasuri, si pe urmii
au spart pe nemli. S-au purees nerni1i in rilsipei. Si atunce au prinsu
pe Heizar gheneirarul la minii-i lui Tupil ( !) grof si Bkiceanul au
perit in reizboiu. Dzic di la acel rzboi sii fifostue mai mult izbinda
despre partea ceizacilor Brincovanului, care le era cap azacilor un mol-
dovan, anume Costin, Cpitanul de Focsani, feciorul Nenului. Dup.(' ce
au aflat Brincovanul pe Beiletceanul mort in rzboiu, trimisu-i-au capul
la Bucuresti, de l-au pus intr-un prepeleac in mrjlocul ogriidzii lui, de-au
sedzut vrun an cu capul In prepeleac. S-au inveitat de i-au reisipit si curfile
si ograda, de-au reimas numai jiiriste" 226.
Cronica logoftului Radu Greceanu consemna despre aceleasi
evenimente:
Atuncea dar dupli bliteilia nerntilor <de la Zrnesti> si Constandin
aga Breiceanu acolo aflindu-se, nu in reizboi, ci mai de o margine fiind
si infringerea nemfilor veizind, cum au putut si el dosul au dat. Si ajun-
gindu-1 turcii, reiu l-au tellat si l-au frirnat ; al crui cap la Costandin
vod aducindu-1 tocmai in farei la Bucuresti, in vederea tuturor l-au
trimis... Ca' acest Costandin Beireiceanul nu-1 kisa tecalosul trufia... si
credea in avere si in arme si in vitejii si in fantasii nebunesti..." 227
Mai pe larg insd, starea lucruri1or este amintit si in paginile cro-
nicii lui Radu Popescu :
Iarksi intr-aceste vremi, au trimis Costandin-vod prz Vcrescul,
veitaful de copii, la Craiova, de au prins p Stefan Cioran, ce au fost
slugear, si l-au adus la Bucuresti, vinuindu-1 precum s-ar fi unit cu aga
C'ostandin Balliceanul si inchizindu-1 la mdeistirea Mihai-vodli, au
trimis intr-o noapte armas si l-au sugrumat.

228 Ion Neculce, Letopisetul Teirii Moldovei... (ed. Iorgu Iordan), Bucureti,
Ed. de Stat pentru Literatura i Arta. 1955, p. 181.
227 Istoria domniei lui Constantin Basarab Brincoveanu voievod ( 1688-1714)
(ed. Aurora Ilie), Bucureti, Ed. Acad. RSR, 1970, p. 79.

108

www.digibuc.ro
 Dupe" aceasta, vzind Costandin-voda raotatea ce au facut Haizler
si Beilerceanu in tare!, cu ostile nemteisti si vrind ca sei rspleiteasca cu
rau pentru reiu, s-a unit cu Tiuchili groful, care area citeiva seamei de
oaste de unguri, din tam de sus, si amindoi acesti domni au cerut de
la imp aratul turcescu osti turcesti si tataresti, sei meargei in Ardeal,
sa bard pe nemti, feigaduind Costandin vodei ca el le va geisi drum pe
plaiuri, de vor intra toate Wile in Ardeal, feir primejdie, si li s-au as-
cultat ruga lor si le au dat saraschiiar mare, cu oaste multei, serhatli
mai multi si Cuciuc-sultan cu osti teitaresti, si stringindu-se in NM' toate
wile, au purces ceitra Rucar, si gasindu-se plaiu aproape de Bran,
au Intrat toate wile in cimp spre Tohani si Zrnesti. Prinzind veaste
si Haizler ghinarar ca vin turcii cu Tiuchili, le-au esit innainte cu neamti,
cu sacui ce au avut si Aid reizboiu iute, ca la un ceas au intrat turcii si
ttarii siungurii tiucheleanii si rumanii nostri prin neamuti si au inceput
a-i Vella, de au fost zacind trupurile ca busteanii si au fost izbinda turcilor.
Atr-acest reizboiu, au peril Beileiceanul, vrjinasul lui Costandin-vodli,
si i-au trimis capul la Bucuresti, puindu-I intr-o sulitei, in curtea lui, In
zioa de sintei Marie. Prins-au viu si pe Haizler ghinarariul, pre carele
l-au luat rob..." 228
Iar cuvintele baladei mdrturisesc, la rindul lor, in transpunerea
rapsodului popular:
Supt seninul cerului, I La poiana mruluan 1 tilnitu-s-a-ntilnit 1
Doi domni cu cloud ostii : 1 0 oaste mi-este nemleascal Vine sa ne prei-
padeasca ; 1 Vine aga Beileiceanu, 1 Care-a peireisit divanu1,1 Divanul l-a
pare-mild La vitejie a iesit1 0 oaste-mi este turceassca,1 Este -a lui Cos-
tandin Brincoveanu,1 C-ala stapinea divanu 1 Dar de ce ei se certa ? 1
Cei aga Beileiceanu zicea 1 set* faca Bucurestii la Beilaci,1 Ca sint ziduri
Incepute, 1 Frate si neisprvite ; 1 Biserica din Balaci, 1 Feicuta cu-o suta
de-ani 1 Inaintea Bucurestilor. 1 Si Costandin Brincoveanu, 1 Si cu Bucurel
ciobanu 1 Zicea sei face.' Bucurestii 1 Pe Dimbovit a 1 Ca e apa de speilat 1
S'i cimp mare d-alergat !"229
In suita versurilor baladei se intrevede sub o formulare abia
schitatd, aluzivd, ce e drept amintirea operei ctitoriceti a lui Bucur:
Si Constandin Brincoveanul Si cu Bucurel ciobanu..."
Dacd tinem seama de faptul cd seria principalelor intimpldri la
care se referd versificatorul, uor identificabile in suita evenimentelor

228 Radu Popescu vornicul, Istoriile domnilor Teirii Romnefti (ed. C. Gre-
cescu). Bucuresti. Ed. Acad. R.S.R., 1963, P. 192.
229 Al. I. Amzulescu. op. cit.. vol. III, p. 115; vezi si variantele insotite de
textul explicativ propuse de Gr. G. Tocilescu, in lucrarea sa Materialuri foldoris-
tice. vol. I, Bucuresci. Tipografia Corpului didactic, 1900, p. XXXXVIII.

109

www.digibuc.ro
propriu-zis istorice, sint incadrate in ultimele cloud decenii ale seco-
lului al XVII-lea i daca tinem seama in acelasi timp ca primele variante
ale baladei au aprut, cu probabilitate, citiva ani mai tirziu, rezultd
c reminiscentele folclorice ale ctitoriei lui Bucur pot fi surprinse Inca*
in primul deceniu al secolului al XVIII-lea. Ca atare, numele legen-
darului ctitor poate fi regsit in versificatia rapsozilor populari cu mai
bine de o jumatate de secol inaintea consemnrilor lui Blasius Kleiner.
Primele variante ale versificatiei populare ar fi aparut deci catre anii
1690-1700, in timp ce observatiile peregrinului franciscan s-ar datora
culegerilor sale directe din 1761. Asocierea domnitorului Constantin
Brincoveanu la ridicarea cetatii de scaun a Bucurestilor este cu totul
intimplatoare in contextul analizat, dac intelegem bine sensul faptelor
datelor relatate de balada. Lupta factiunilor boieresti, reprezen tate,
fiecare in parte, de domnitorul tarii si de Constantin Baliiceanu, a fost
exprimata i prin simbolul celor cloud capitale care i prefigurau unele
calitati proprii: Dar de ce se ceart ei ? 1 Ca aga Blceanu zicea 1 Set'
fac Bucuregii la Balacil Cei sint ziduri Inceputel Frate i neisprvite..."
Cetatea de scaun a Bucurestilor reapare i in structura versifi-
catiilor altor balade, vizind mai ales curtea feudald cu personajele ei,
nu arareori usor de identificat. Asa de pilda, in cunoscutul cintec vi-
tejesc al lui Mihai Vod i Radu Calomfirescu regasim un fragment
din zbuciumata istorie a anilor de sfirsit ai seco1uluLaLXLL1e. Ce-
tatea de scaun de pe malurile Dimbovitei este descris intr-una din
secventele baladei, sub impresia jafurilor inrobitoare ale ostilor tdta-
resti.
...Radu-atuncea ce gria ? 1 D-ai doamne, mrita-ta, 1 Bine bei ci
te cinstegi,1 De nimica nu grijegi 1 doamne, d-au nu oil 1 Ci la
noi, la Bucurqti. / Sint lucruri de te-ngrozeVi?! / Multi teitari cei mi-au
venit,1 Bucurestii l-au robit. 1 i mie c mi-au robit : Sau d-albei de ail-
culit ei,1 Sau d-albei de muichiliteid Sau d-albei de coconifd,/ S-au d-albii
de cocona#, 1 Sau negrii de figna# !" 230
intreaga actiune, transpusa in limbaj poetic, s-ar fi desfsurat
sintem indemnati sa credem in preajma actiunilor militare pe care
Mihai Viteazul le-a intreprins in anul 1595.
Reamintim, in sfirsit, pentru a sugera unele secvente pitoresti din
viata de odinioar a cettii de scaun a Bucurestilor, i binecuno-
scuta balad a lui Iancu Moruzi. Balada face parte din seria acelor
creatii ocazionale, de data mai recenta, de o valoare artistic poate
mai putin realizata, nu mai putin interesante insa, prin continutul
lor, pentru orizontul epicii populare.
23 Al. I. Amzulescu, op. cit., vol. III, p. 78.

110

www.digibuc.ro
 Cintecul lui Iancu Moruzi, adevrat melodramg." in stilul cel
mai romantic posibil, rezultat de bung seam . din intimplri reale
desprinse din viata boierimii noastre, consemneazd chiar in ince-
puturile lui: In ora, In Bucuresti / Dinspre curtile / domnesti f Spre
casele I boieresti 1 Se tntinde, se Ifiteste 1 Veste mare, trista veste 1
C-arde Podul Mogosoaiei 1 57 casele Morozoaiei 1 Toalli lumea se-n-
grijestel Numai una nu jeleste" 231.
Privit de aproape, in spiritul unei riguroase metodologii, conti-
nutul ideativ al creatiilor traditional-populare (legende, traditii, ba-
lade etc.) nu a fost receptat in cercetarea stiintific decit cu o oarecare
rezerv si prudentd. Nestabilitatea textelor, poate, contaminarea mo-
tivelor, mai cu deosebire, au determinat o selectare oarecum pgrti-
nitoare a acestor materiale, privite intotdeauna ca documente mai
putin certe cleat seria documentelor cancelariilor domnesti, a croni-
cilor etc. Investigatia istoricg a ocolit, mrturisit sau nemrturisit,
in pofida chiar a unor declaratii de principiu, aceastd sursg de informare
pe care a considerat-o adeseori simpld creatie literard.
0 atent si miggloas analiza a acestor documente privite ca
reminiscenje folclorice vine 'Ms adesea in intimpinarea documen-
tului istoric propriu-zis, pstrind in acelasi timp ceva din farmecul
si pitorescul inepuizabil al cuvintelor rostite din suflet. N. Iorga inte-
legea foarte bine acest lucru cind nota: in traditia satelor, mai ales
ale celor ferite de influenta administrativg a statului... se vor gdsi aceste
cunostinte prealabile, care vor umplea lacuna considerabild pe care o
lasd in trecutul nostru izvoarele strgine ale lumii civilizate" 232.
Ceea ce am retinut in rindurile de fatd reprezint desigur un simplu
episod din bogata experientd sufleteascd a unui popor care a stiut de
atitea ori, chiar atunci chid vremurile i-au fost impotrivd, sd viseze
si sg. infdptuiascg.
Legendele, traditiile si versurile cintecelor noastre btrinesti care
amintesc, fie si in treacdt, cite ceva despre Cetatea de scaun a Bu-
curestilor redau intr-un limbaj propriu secvente de viatd din trecut,
ca o completare de sens diferit a certificdrii documentului istoric.
Retinind aceste reziduuri afective", am incercat in fapt nu numai s
mrim prestigiul surselor sau reminiscentelor folclorice privite din
G. Dem-Teodorescu, Poezii populare, Bucuresti, Tipografia modernd.
1885, p. 483; vezi si Const. BrAiloiu, Cintece beitrinegi din Oltenia, Muntenia.
Moldova, Bucovina, Bucuresti, 1932, p. 143-148.
232 N. Iorga, Douei conceplii istorice. Cuvintare de intrare la Academia
Romng (17 mai 1911), in Generalitll cu privire la studiile istorke (ed. a III-a),
Bucuresti, 1944, p. 21.

111

www.digibuc.ro
perspectiva cercetdrii stiintifice, ci mai cu seamd s dovedim cit
s-a putut face acest lucru pe o tem atit de restrinsd cd viata unui
popor, a poporului romn poate cu deosebire, inseamnd cu mult mai
mult cleat continutul faptic implicat documentului scris.
Creatiile populare legende, traditii si balade le-am asemuit
acelor urme pe care pdmintul tdrii le-a pstrat cu temeinicie prin in-
scrisul apelativelor toponimice. Aceeasi rdspindit lume in asezdrile
noastre siltesti a gindit si a creat si una i alta.

Dincolo de desprinderca unor imagini sau impresii, cunoscute

sau inedite, am urmrit s sugeriim citeva concluzii de oarecare in-
teres, credem, atit pentru cercetarea istoriograficd propriu-zisd, cit
pentru perspectiva intelegerii etnologice. Mai intii, recunoasterea
de la care s-a i pornit de fapt ca investigatiile din ultimele doud-
trei decenii au lrgit substantial fundalul documentar al cercetdrii tre-
cutului Cettii Bucurestilor. Penuria izvoarelor scrise (hrisovul din
1459, ca prima mentiune cunoscutd, s-a pdstrat intimpltor) a fost
suplinia mai cu seamd de rezultatele sdpturilor arheologice. Ca
atare, pe noi baze de discutie, totul tinde s dovedeascd vechirnea
asezrii ca asezare cu rosturi pentru domnie cel putin din veacul
al XIV-lea. In al doilea rind, vechea istoriografie, prin supercriticismul
ei, subliniind numeroase si justificate semne de indoialil pe marginea
supozitiilor romantice de factura celor prezentate cindva de Horga,
Genilie sau Pelimon, de pildd, a negat totodar orice simbure de adevr
binecunoscutei legende a ciobanului Bucur. Legenda era consideratd
doar simpld i tardiv plsmuire arturdreascd. i in felul acesta se
nega, direct sau indirect, realitatea integrald a traditiei folclorice.
Textul mrturiilor lui Blasius Kleiner constituie insd dovada sigurd
a circulatiei legendei cel putin in secolul al XVIII-lea. Prelucrarea prin
filierd cultd i denaturarea ei pind la risipirea fondului autentic repre-
zint doar un aspect strict incidental in evolutia fortat" a ideatiei
folclorice. Persistenta legendei in constiinta maselor largi populare
constituie in acelasi timp Inca' o mrturie a fragilitdtii tuturor supo-
zitiilor de ordin istoric sau filologic puse in circulatie, frd nici
o temeinicie de altfel, cu deosebire de unii altori strini amintiti
si de noi.
Revenind asupra tuturor acestor probleme si date comunicate
cu o oarecare parcimonie, de la sine inteles in limitele textului
de fatd, mrturisim totodatd convingerea noastrd cu privire la traditia
pastorald a intemeierii unor asezri din sesul marii cimpii a trii. Din
aceast perspectivd de intelegere, Cetatea Bucurestilor constituie
sintem indemnati sd subliniem o excelentd exemplificare.

www.digibuc.ro
 CETATEA LUI BUCUR
SI TREPTELE INNOIRII

In cumpdna vremurilor, numeroase pagini literare stau la rindul

lor inscrise, mrturii ale acelui Bucuresti regdsit atit de putin schimbat
pind in preajma zilelor noastre. Un Bucuresti pitoresc, al bazarelor
dughenelor levantin, ca sa gdsim cuvintul deseori la indemind
putin prins in iuresul trepidant al vietii marilor metropole, putin trist,
cu mahalale prelungite si infundate departe inspre lacurile i drumurile
de margine ale cimpiei, frivol pentru cei ce puteau visa viatd indes-
tulatd fdrd prea multd strddanie, putin intr-o rind acolo unde cei pu-
ternici trebuiau s poarte grijd pentru indreptare, putin murdar
impinzit cu maidane uitate, pdstrind dincolo de toate acestea
vestigiile unei vieti de indirjire fatd de asprimea mpilrilor strdine
sau indrdzneala unor infdptuiri care 'se voiau originale, atunci clind
nsi viata ar fi parut aici, oamenilor de aiurea, aproape de negindit.
One a pdstrat in amintire, de pildd, imagini din fermecdtoarea poyes-
tire a lui Matei Caragiale, a inteles de bund searnd tilcul celor mrtu-
risite mai sus.
Cu acest inteles se spunea nu lipsit de temei spre inceputurile
celui de al patrulea deceniu al veacului nostru, nu cu mult timp deci
inaintea marilor prefaceri care aveau s cuprindd intreaga
odatd cu ea, insusi orasul fostei resedinte voievodale de odinioard:
Trecind prin streizi ferret perspective, de-a lungul caselor feir stil,
prin pieti fare' [Mani si de-a lungul bulevardului fare" umbrei, gindul
hid forma in contact cu acest Bucuresti haotic... La Bucuresti, trei orase
se suprapun, nu ca in spturile de la Histria, sub plimint, ci vizibil la
lumina soarelui... Bucurestiul arhaic, cu case teicute, strzi
greidini umbrite .,si preisite, oras patriarhal Ord pretentii, care si-a avut
rostul ci frumusetea; pe urmei, orasul dezordonat si vulgar al bogfitiei
pripite, cu Mate stilurile, cu pretentiile, cu toate vaniteitile netn-
drepteitite si In sfirsit, rilsdrind ici-colo, singur si dispretuitor, orasul
de 'Wine cu case moderne ci luminoase, cu bulevarde largi, parcuri ci

113

www.digibuc.ro
piefe, orasul care apucii cu sigurantii calea progresului, punind premisele
unei adevfirate capitale" 233
Toti cei care au amintit prin scrisul lor de vechea yard voievodald
Ion Marin Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Mihail Zamfirescu
si multi altii au inteles cum se poate mai bine, atit fapta vrednicd
a implinirii, &it i micirnea sau uritenia nchistrii. Orasul, in trecutul
lui, era si una i alta. Ceea ce rdsdrise ca iarba rea in anii samavol-
niciei end multi sperau cd ni se poate rdpi chiar dreptul la viat
trebuia indepdrtat; iar ceea ce rdsdrise din strddanie i bund intoc-
mire trebuia pdstrat ca semn al fgdduintelor acelui popor vrednic,
iscoditor, aplecat s indrgeascd intotdeauna frumosul.
Si lucrul acesta se petrece firesc astrizi sub ochii nostri: efervescenta
reindltdrii orasului in plind consonantd cu reconstructia intregii tari
inseamnd, fireste, nu numai ridicarea zidului si monumentului nou,
ci i ingrijirea acelor vestigii care vorbesc mintii i inimii despre mos-
tenirea secolelor de zbuciumatd istorie si infdptuire. Oamenii vremu-
rilor de acum au inteles c cea mai sigurii temelie a orasului care se
vrea pornit spre indltimi, cu strdzi cuprinzdtoare i intinse, cu piete
lucrate in unghiurile i laturile celor mai perfecte modele geometrice,
cu monumente arhitectonice demne destinului nostru istoric, este,
frd ndoial, insdsi piatra scrijelatd si lucratd prin vrednicia celor de
dinainte.
$i asa fiind, in cronica infdptuirilor noastre de astdzi se inscrie
grija pentru pridvorul, frontonul cu stemd, ornamentele florale
sau maiestuoasele coloane canelate ale ctitoriei Mavrocordatilor de
la Vdcdresti, dupd cum nu va putea fi uitatd nici deplina armonie a
acelei miraculoase ridicdri de piatrd infiiptuit cu mesterii meleagurilor
noastre pentru Ionikie Stavropoleos. Si tot astfel va fi i pentru ctito-
ria lui Serban Cantacuzino cu pridvor i fresce, din veacul al XVII-
lea, de la Cotroceni sau pentru cea a tipografului artist si mitropolit
Antirn din Iviria, cu motive venetiene pc fatada intrdrii, sau pentru
palatul cu logie, cu coloane in torsadd si arcuri in acoladd, vddite
inspiratii tot venetiene, de la Mogosoaia, din afara orasului, dar con-
topit cu istoria acestuia. Ca sd nu mai vorbim de insdsi numita ctitorie
a lui Bucur care, fdrd sd fie ceea ce istoriografia romanticd din veacul
trecut inchipuise, exprimd prin sobrietatea si eleganta sa un frumos
exemplu de arhitecturd tdrdneascd, apropiatd de casa plugarului...
ca o mdrturisire directii a sufletului romanesc" 234. Exemplele pot fi
numdrate unul dupd altul.
233 G M. Cantacuzino. Arcade , firide ci lespezi, Bucurqti, Cartea Romaneasa
[1932] p. 103-104.
234 lhidem, p. 120.

114

www.digibuc.ro
 Niciodatd nu s-a construit atit de mutt ca astdzi, dupd curn nici-
odatd pind astrtzi nu s-a revdrsat mai multd lumind pe urmele vechilor
hrisoave sdpate de me5teri in piatrd. Asa de pildd, pentru a nu se 5terge
buna amintire a ctitoriei nababului armean Emanuel Mirzaian, s-a
ridicat din temelie Inca o datd, pentru pitorescul lui, faimosul han
care sprijinea odinioard una din laturile ulitei Curtea Veche.
Pe un teren aproape dreptunghiular, cldit pe cele patru laturi ale
sale, compunindu-se din cloud caturi, sub un acoperis cu o strasind foarte
proeminentet ci avind galerii in arcade la care duceau scri largi, hanul
luase un aspect cit se poate de monumental.
Proportia elegantei a arcadelor trilobate, frumusetea sceirilor care
ar fi putut conduce la un pridvor domnesc i, in general, toatei desfet-
surarea fatadelor, care grage pridvoarelor in galerie dadeau o unitate
lipsit de monotonie edificiului: in sfirsit chiar proportia mare a curtii
in raport cu cleidirile ne autorizcl sei considerenn hanul Mantic ca tipul
desvirsit al genului. Arcadele ci scarile erau de lemn, streasina din
scinduri de stejar, iar acoperisul de indriI. Noi recunoastem in acest
edificiu proportiile brincovenesti..." 235
Dintre toate cele care amintesc trecutul, vestigiile Palatului Voie-
vodal inima cea mare a re5edintei de odinioard, de care a fost atit
de legatd in fapt intreaga istorie a tdrii s-au bucurat, in anii contem-
poraneitdtii noastre, de o deosebitd 5i mdrturisitd grijd. Muzeul Curtii
Vechi, ridicat cu putind vreme in urmd, a reu5it sa pund in lumina
printr-o indelungatd muncd de restaurare unele din cele mai de searnd
monumente feudale rdspindite pe intregul primint al Tdrii Romdne5ti.
Cum se 5tie, denumirea de Curte Veche s-a impdmintenit incepind din
a doua jumdtate a veacului al XVIII-lea, cind Alexandru Ipsilanti
dupd repetatele incendii 5i mai cu deosebire dupd stricdciunile urmate
deselor ocupatii strdine a hotdrit sd ridice noua re5edintd de scaun
inspre Dealul Spirii. La putind vreme de atunci, prin 1798, in anii
domniei lui Constantin Hangherli, intreaga a5ezare a Curtii celei Vechi
a fost scoasd la mezat; iar boieri 5i negutiltori instdriti nu s-au sfiit
s foloseascd zidurile de odinioard ale constructiilor voievodale pentru
propriile lor locuinte de oameni pricopsiti 5i intreprinzdtori. $i a5a,
incetul cu incetul, aproape pe nesimtite, strdvechea re5edint s-a
acoperit de uitare pind in vrernea din urmd, vremea marilor recon-
structii 5i rea5ezdri ale ora5ului.
Ce inchid in ele toate aceste urme pdstrate 5i aduse la lumina' de
cdutarea migdloasd a arheologilor? Ele mkturisesc despre primele
trepte de indltare a vechii Curti dornne5ti 5i despre fiecare strddanie
235 Idem, lzvoare popasuri, Bucureti, Ed. Fundatiei, 1934, p. 41-42.

115

www.digibuc.ro
de implinire de zidire sau de rezidire a edificiului ce stdruia sd
fie impotriva necontenitelor revdrsri de rdu. Ceea ce s-a intimplat
cu aceastd cetate s-a intimplat de fapt intregii asszdri a Bucurestilor
si ceea ce s-a intimplat orasului s-a rsfrint in mod firesc asupra in-
tregii tdri. $i asa se face cd urmdrind in adincurile pdmintului aminti-
rile pdstrate despre cetatea si curtea domneascd, urmdrim de bund
searnd amintirile pdstrate despre intreaga tard.
Astdzi putem reface traseul zidurilor ce formau cindva laturile
exterioare ale edificiului, dupd cum putem sd avem si imaginea in
detaliu a intregii constructii (cu incdperi dispuse pe toate cele patru
laturi, cu subsoluri, cu intinsd curte interioard etc.). Cum s-a spus
pe bund dreptate, edificiul Cetdtii de resedintd nu putea fi asemuit
cu obisnuitele case domnesti" de la Arges sau Tirgoviste. Prin planul
si intreaga structurd arhitecturald a constructiei, Curtea "domneascd
aducea mai mult folosind un cuvint obisnuit in acea vreme cu
un castrum" (Castro fluvii Dombovicha, Castro Bokaresth). in cursul
deceniilor si secolelor care au urmat, Curtea resedintei domnesti
impotriva tuturor incercdrilor prin care a trecut s-a mdrit si infru-
musetat. $i lucrul acesta poate fi urmdrit astdzi in insdsi incinta mu-
zeului ridicat pe acele locuri: semnele ctitoriei lui Mircea Ciobanul,
fiul lui Radu cel Mare, de pildd, despre care Cronica Tarii Rom-
nesti amintea in trecere cd au fdcut biserica cea domneascd din Bu-
curesti"236 sau urmele unui zid de incintd din secolul al XVII-lea care
pare a dovedi cd pe atunci in vremea lui Matei Basarab curtea
ca imprejmuire era impdrtit in doud mari si distincte compartimen-
Uri: curtea palatului propriu-zis, a bisericii si curtea clddirilor ridi-
cate pentru ostasi, slujitori, curteni. Se mai pot vedea urmele lucrului
intocmit in anii domniei lui Grigore Ghica, cel ce ridicase paraclis,
dupd cum se mai pot desprinde in sfirsit si urme din vremea domniei
lui Constantin Brincoveanu, vremea marilor impliniri de frumos (du-
blarea arcelor cu ziduri noi de sustinere a boltilor, ridicarea unui zid
de cdrdmidd pentru intregul perimetru al Curtii, ridicarea clopotnitei
noi si mai cite allele) 237 .
Sint 'MO.' si alte numeroase vestigii ale trecutului mai indepdrtat
sau mai apropiat care pdstreazd, dincolo de trecerea anilor, buna
236 lstoria Prii Romemesti 1290-1690.... p. 50.
232 Vezi D. V. Rosetti, Curtea Veche in Bucurestii de odinioard in lumina
sdpdturilor arheologice", sub redactia prof. I. Ionascu, Bucuresti, Edit. stiintificd,
1959, p. 147-165 si cu deosebire Panait 1. Panait si Aristide Stefanescu, Muzeul
Curtea Veche, Palatul Voievodal, Bucuresti, Muzeul de istorie a municipiului 1973.
133 p.

116

www.digibuc.ro
amintire a intimpldrilor celor multe petrecute aici, in cetatea legen-
darului BLICUT". Curtea domneascil readusd la lurnind nu constituie
decit o parte, una dintre cele mai importante fireste, dar numai o parte
a vietii Bucurestiului de odinioard. S-ar fi cuvenit arnintite desigur
alte vestigii desprinse din aceast cronicd Inca vie a trecutului rom-
nesc. Asa de pildd, reconstituirea vestitului han Manuc atit de cu-
noscut aldtorilor in secolul trecut chiar pe locul fostei resedinte
domnesti de altiidatd pare sd mrturiseascii astdzi asa cum remar-
cam mai sus despre atitea i atitea detalii caracteristice arhitecturii
bucurestene de odinioard 238.
Cine ar vrea s refacd itinerarul orasului prin monumentele si lo-
curile in care trecutul a inscris atitea i atitea urme, va fi surprins nu
numai de diversificarea lor, dar si de numdrul lor mare (aici e ctito-
ria in cel mai desdvirsit stil bizantin a cutdrui sau cutdrui domnitor,
aici e palatul lucrat cu meticulozitate i cu grijd al acelui demnitar,
inspirat in indemnul sau de arta brincoveneascd, aici e vechea Curte
domneascd, undeva spre margine, locul tirgului unde stdpinirea ridica
furcile spinzurdtorilor, dincolo e locul de popas al hanului, intr-o
parte e piata cea mare in care s-au citit ponturile" constitutiei revo-
lutionare de la 1848 si prin aceast parte a vechii mahalale au stat pa-
triotii poloni, bulgari sau - oricare altii, ocrotiti de ospitalitatea
noastr d).
Orice mare oras inseamnd amintirea istoricd; inseamnd, cu alte
cuvinte, mrturie a unor vremi i socoteli incheiate; inseamnd regd-
sirea vechilor modele de viatd, inseamnd putinta de retrdire a luptei
celor care au striduit pentru mai bine si mai frumos, inseamnd in
bund parte viata unui intreg popor.
Marile transformdri care vor Malta tot mai mult, cu trecerea anilor,
vechea asezare a Bucurestifor pe cu1mile nebdnuite ale unei adevd-
rate civilizatii metropolitane vor depdsi, in mod firesc, vechiul model
de viatd urband, oricit ar fi el de pitoresc i oricit ar vorbi el inimilor
noastre. Aceasta nu inseamnd insd cd trecutul inscris, atit de viu
in piatrd sau fier, scrijelat sau spat adinc, nu arareori lucrat cu jocul
culorilor, dupd priceperea mintii i cu vrednicia miinilor, va putea fi
acoperit sau dat uitdrii. Oamenii zilelor noastre au cuvinte de indemn
pentru una i pentru alta. indemn pentru noi zidiri, deschideri de
largi drumuri i piete, pentru durarea unor opere arhitectonice cum
n-au mai fost nicicind gindite i totodatd indemn de a pdstra cu grijd

238 Vezi Romulus Vulcdnescu si Paul Simionescu, Drwnuri popasuri

Bucuresti, Ed. Albatros, 1974. p. 118-125.

117

www.digibuc.ro
cuvenit sau de a readuce in lumina zilei tot ceea ce trecutul reuise
s implineasca odinioard. $i lucrurile sint, ca de la sine, strinse intre
ele: orice ridicare cu deschideri spre noi orizonturi e cu atilt mai temeinic
lucratd, cu &it raddcinile ei sint adincite in amintirea acelui trecut de
care se rupe astzi, dar pe care II continua intr-un fel aparte. Rindurile
acestea, marturisind despre trecutul Cetatii lui Bucur, voiesc s ajute
&dui infaptuirilor de astazi i de miine.

www.digibuc.ro
 CUPRINS

CUVINT DE INCEPUT 5

CONSEMNARI 17

TRAD1TIL LEGENDE 75

CETATEA LUI BUCUR SI TREPTELE INNOIRII 113

www.digibuc.ro
 Lector: CONSTANTINA PALIGORA
Tehnoredactor: CORNEL CRISTESCIJ

Bun de tipar 13 VIII 1976. Aparsa 1976. Comanda nr. 922.

Tim) 8.200 ex. bro,ale. Co li de tiPar 7,5 -I 16 Maw.

Tiparul executat sub comanda

nr. 1/359 la
Intreprinderea Poligrafica
43 Decembrle 1918"
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti,
Republica Socialista Romania

www.digibuc.ro
Lei 5,50

Efervescenta reInltrii orasului In pling consonant

cu reconstructia Intregii OH Inseamn, fireste, nu
numai ridicarea zidului si monumentului nou, ci si
Ingriprea acelor vestigii care vorbesc mintii si inimii
despre mostenirea secolelor de zbuciumat istorie
i Infptuire.

EDITURA (70 ALBATROS

www.digibuc.ro