Principalele mijloace de represitne au fo Ganja in inchisori speciale pentru definutii politici in care acestia erau supusi Ia tratamente inumane: umilinfe, torturi, infometare. Cele mai dure inchisori au fost la Aiud, Sighet, Gherla, Pitesti, Ramnicu-Sarat; ~ munca forjati in lagire de munca (de exemplu la sAparea canalului Dundre ~ Marea Neagr3); = deportarea unor familii din Banat dar si din alte zone ale farii in zone aride din Barigan. Deportafilor nu li se permitea sa ia decét bunurile pe care le puteau duce singuri, erau dusi cu masini si erau lasati pe cmp. in 1964 Dej a dat un decret prin care a eliberat definufii politici, dar acestia au mai fost urmiriti ined de Securitate si in libertat. Miscarea de rezistenti. Unii dintre romani s-au opus regimului comunist, dar aceasti opoziie a fost mai degraba individuala decat de grup. O forma a fost opozitia (aranilor faj& de colectivizare: au fost cazuri cand sate ntregi sau revoltat. Dar cea mai importanta a fost rezistenfa armati a unor grupuri de partizani anticomunisti care s-au format la sfarsitul rizboiului. Din acestea faceau parte ofiferi ai armatei, studenti, intelectuali $i {2rani. Grupurile nu depisean céteva zeci de persoane si se ascundeau in muni sau paduri. Aw cxistat astfel de grupuri im Bucovina, Dobrogea, Oltenia (zona Gorj-Mehedinti), Banat si Transilvania (zona Brasov-Hunedoara). Acesti luptatori ‘au activat in perioada 1945-1962, Ei sperat la un ajutor din partes COccidentului pentru rasturarea regimului comunist, Membrii rezistentei erau aprovizionati cu alimente si haine de catre locuitori. Rand pe rand aceste grupuri au fost anihilate de Securitate, Oficialitayile comuniste face propaganda impotriva lor spunind c& sunt bandifi, teroristi, contrarevolujionari, legionari (unii_ fusesers legionari) Cei pringi au fost condamnafi la moarte saut munca silnicd, iar cu ei si firanii care fi protejaserd. Cele mai importante grupuri de rezistenta au fost: ~ Sumanele Negre din Bucovina, condus de Gavrila Olteanu (anihilat in 1946); = Haiducii Muscelului, condus de colonelul Arsenescu si Frajii Amaufoiu (a acfionat in perioada 1948-1958). Aw fost prinsi si executafi de securitate impreund cu mai multi firani care i-au sprijinit; = Grupul din Munfit Fagaras, condus de Ioan Gavrila Ogoranu si alcatuit din colegi de liceu ai acestuia, Au fos prinsi in 1957, cu excepiia lui Ogoranu care a fost depistat in 1976, Ela supraviewuit perioadei comuniste. Ultimul partizan a fost prins in 1962. Migearea de rezistenti nu a avut urmiri conerete dar = demonstrat faptul 4 regimul comunist a fost impus cu forta si cd societatea nu I-a aeceptat. Relafiile lui Dej cu UR. Supunerea total faji de Moscova (1947-1960). Stalinismul Iui Dej s-a manifestat si prin supuneres totali fay de regimul de la Moscova. Armata Rosie a stafionat pe teritoriul Romaniei pani in 1958, impiedica orice manifestare independenté a regimului politic de la Bucuresti, influenfaind atat politica intern& cit si ces externa. in plan economic a inceput o spoliere a statului roman de catre rusi prin intermediul organizii une societafi mixte roméno-sovietice numite sovromuri (In 1945) care activau in principalele ramuri ale economic: romanesti. Ele transportau in U.R.S.S. tot ceea ce hotirau autoritafile ruse, de la materii prime pand Ia util industriale si chiar intreprinderi intregi, demontate pies& cu piesd. In 1954 guvernul sovietic a dat un decret Se desfiinjarea lor. in. 1956 s-a desfiintat ultimul sovrom, Sovromeuart. In politica externa, Dej a aratat, pana in 1960, aceeasi supunere. Stalin s-a aflat intr-un conflict deschis liderul comunist iugoslav Tito iar Dej a fost de partea lui Stalin, In 1953 Stalin a murit si i-a urmat Hrusci (1953-1964), care a schimbat radical comunismul sovietic condamnind toate crimele lui Stalin si punand e- terorii asupra populatiei. Acest proces inifiat de Hrusciov a fost numit destalinizare. Dej a continua si foloseasst ‘metodele staliniste pe plan intern, in schimb, pe plan exter a fost de partea noului lider sovietic. Desi Hrusci -a aritat un conducdtor rezonabil si deschis spre dialog, a fost la fel de dur ca Stalin atunei cand in Ungat izbuenit o revolutie anticomunisti in 1956: trupele sovietice au masacrat populajia maghiard iesita pe si Liderul revolutici maghiare, Nagy Imre, a fost judecat si executat la Bucuresti. Prin aceasta, Dej si-a castiz \crederea sovieticilor si a obfinut retragerea trupelor sovietice din Romania fn 1958. Depirtarea de Moscova (1960-1965). Dupi 1960 Dej a incercat si reafirme independenfa statois: roman. Au fost reluate legaturile diplomatice si culturale cu Occidentul iar in viafa cultural s-a revenit & promovarea valorilor nafionale. Au fost inchise institutiile culturale romfno-ruse. In 1964 Partidul Muncit Romin a dat 0 declaratie prin care afirma dreptul de a edifica socialismul in conformitate eu realitatile national Coneluzie. Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost unul dintre cele mai dure regia comuniste din Europa. In primul rind pentru ci Securitatea a folosite metode represive foarte eficiente care = desfiinjat orice tentativa de opozifie. Apoi, pentru ca, in Romania proprietatea economic’ privat a fost desfiins nrane in totalitate ne end in celelalte state comuniste aceasta s-a mentinut intr-o msuri mult mai marevumane: b nu li se inca de ‘ost mai Ind sate wtizani tudenti, uri, Au a (zona partea ii haine faceau uusesera 58). Au Au fost dar a >unerea sdieand si cea snomiei utilaje veret de chis ou rusciov dcapiit seascd rusciov garia a strazi. cAstigat statului enit Ia ‘itorese onale, sgimori care au Fingata — BAC b. Regimul national-comunist al lui Ni colae Ceausescu (1965-1989) &— in 1965 Dej a murit iar in functia de prim-secretar al partidului a fost ales Nicolae Ceausescu, membru Vechi al partidului care fusese inchis in perioada interbelicé, impreundi cu Dej. in timpul regimului Dej, Ceausescu 8 fost ministra al agriculturii si al Fortelor Armate. El a fost ales de cdtre membrii de la varful partidului sii uurmeze Tui Dej deoarece era considerat singurul capabil si duc mai departe politica de autonomic fata de URS. Regimul lui a fost numit de istorici nafional-comunist pentru ci propaganda oficiala s-a bazat pe Promovarea valorilor nationale, mai inti ca o reactie la politica de rusificare anterioara iar apoi ca o modalitate de 8 distrage atentia cetajenilor de la problemele economice grave. in aceasta propaganda s-a ajuns la exageriri care au dus din nou la falsificarea istoriei. fn 1965 partidul si-a reluat denumirea de Partid Comunist si a fost data o ‘oui constitutie, care modifica numele Romaniei din Republica Populara in Republica Socialist Romania Relativa liberalizare a regimului comunist. Venirea lui Ceausescu la putere a adus cdteva schimbari care au fiberalizat regimul comunist. Mai intai el a condamnat abuzurile Securitafii din ani '50 si -a reabilitat pe Lucrejiu Patraiscanu, executat din ordinul lui Dej. Apoi a inceput o deschidere important’ spre cultura occidentale: ® permis difuzarea la televiziune a unor filme occidentale, traducerea unor c&rfi occidentale, participarea oamenilor de cultura la congrese internationale, plecare unor tineri la studi in strdindtate. Evenimentul care i-a adus lui Ceausescu cel mai mare prestigiu pe plan intern si international a fost refuzul de a participa, in 1968, la reprimarea revolujiei anticomuniste din Cehoslovacia. Romania a fost singurul stat membru al Tratatului de la ‘Varsovia (alianta militard a statelor comuniste europene) care a refuzat trimiterea de trupe in Cehoslovacia, Aceste evenimente i-au determinat pe multi si creada c4 noul lider al P.C.R. este un reformator. in 1968 unii intelectuali de marca s-au inscris in partid (intre care Paul Goma). Opoziia lui Ceausescu ffi de URS.S. a avut drept consecinte si o deschidere a Occidentului catre Romania: Presedintii Franfei, Charles de Gaulle, si S.U.A., Richard Nixon, au venit la Bucuresti iar Fondul Monetar International a acordat imprumuturi Romanici Mentinerea sau reintroducerea unor praet rsonalititit stalarea sa la conducerea partidului, Ceausescu a demonstrat ci nu renunfase total la practicile autoritare. El a eliminat destul de repede, din functile de conducere, toate persoanele care avusesera pana atunci un rol important in partid, fnlocuindu-le cu camenii sai de incredere. Majoritatea dintre acestia nu se remarcau dlecat prin dorinja lor de a fi pe plac sefului,fiind de acord cu tot ceea ce spunea sau fea. Ceausescu nu suporta si fie contrazis, nu asculta de sfaturile nimanui si avea 0 incredere nemasuratd in propria persoand. Acestea erat {tisiturile dominante ale caracterului sau ined din tinerefe, aga cum mérturisea un coleg de inchisoare din perioada interbelic’, Desi era un om inteligent si abil era lipsit total de culturi deoarece nu avusese posibilitatea s& facd nici micar studii medii. Pentru a evita ca altcineva din partid si-si creeze vreun grup influent, a introdus rotafia cadrelor, © practici ce presupunca ca peisoanele cu functii de conducere in partid sé fie mutate de la un departament la altul sau chiar dintr-o localitate in alta In 1971 Ceausescu a facut o viziti in China unde a fost impresionat de serbarile grandioase care se faceau in cinstea liderului politic de acolo, Mao Zedun. La intoarcere a dorit sa se organizeze si in Romania aga ceva. La © intrunire a conducerii partidului, a facut 17 propuneri pentru o mai eficienta educatie comunistd a maselor, denumite apoi tezele din iulie. Conform acestora, toat’ cultura trebuia pusi in slujba ideologiei marxist-leniniste si trebuia sd evidentieze realizarile poporului roman pe calea construcfiei socialismului. Rolul activitilor de partid era esengial in ,educatia maselor” si in realizarea unei propagande eficiente a ideilor marxist-leniniste, Coneret, {rebuia s8 se imbundtajeasca programele de invaqdmdnt in acest spirit, trebuiau organizate ansambluri artistice la locul de munca, trebuiau combétue modelele culturale capitaliste, presa scris& tebuia s& combatd ideologia burghezd, radioul, televiziunea, teatele, edturile trebuiau si difuzeze produetii culturale romdnesti care si aiba pe At posibil teme socialiste. Cadrele de partid aveau datoria si vegheze la punerea in practic a acestor teze Ceausescu a considerat cf rezele din iulie 1971 au inaugurat 0 revolufie culturald. Punerea in practic’ a lor a insemnat de fapt introducerea unei cenzuri severe pentru orice productie cultural’. Ca si poati trece de ‘cenzura,artistii au inceput si introducd in lucratile lor fragmente care si respecte ideologia de partid. Alfii ins au refuzat si facd acest compromis si au fost marginalizagi. Unii artisti au ereat Iucrari speciale pentru glorificare Partidului si conducdtorului siu (seriitorii Eugen Barbu si Comeliu Vadim Tudor, pictorul Sabin Balasa). O Consecint’ a acestor reze a fost instituirea cultului personalitafi lui Ceausescu, In 1974 Ceausescu a creat funcjia de presedinte al republicii, cu atributii executive si legislative foarte largi. El si-a intarit puterea si prin promovarea membrilor familici sale in functii cheie de conducere. in 1985, Presedinte al U.RS.S. a ajuns reformistul Mihail Gorbaciov care a_introdus libertatea de opinie si proprietatea Privatd. Ela propus aceasta si celorlalte tari comuniste, dar Ceausescu a respins orice idee de reforma,G@__| Economia, In primii ani ai regimului Ceausescu economia roméneasci a cunoscut 0 dezvoltare spectaculoast. Romdnia a avut, in anit "70 cea mai mare crestere economic’ din Europa. Au fost dezvollate, cu precidere, industria siderurgicd, petrolierd si constructoare de masini. Un succes a fost construirea fabricilor de automobile Dacia Pitesti si Olicit Craiova, impreund cu francezii de la Renault, respectiv Citroyen. Investiiile in industria petrolierd s-au dovedit insi neviabile. Ceausescu a extins capacitatea de rafinare a petrolului peste producfia interna, fiind nevoit sa importe. In 1978 statele arabe au scumpit petrolul foarte mult, fapt ce a cauzat pierderi economice mari in aceasta ramurd. Pentru unele investiti dar si pentru acoperirea pierderilor, Romania a facut imprumuturi externe uriase (in principal de la F.M.L). in 1983, pentru a restitui acesti bani, Ceausescu a introdus 0 serie de masuri de austeritate far egal in istoria regimurilor comuniste este-curopene: rafionalizarea paini, a faini, a zahdrului sia laptelui, a energiei electrice si benzinei. Nivelul de trai al populafei au ajuns astfel la limita subzistenfe. In 1989 a fost platita intreaga datorie externa, dar Ceausescu nu a renunfat la misurile de austeritate, O altd cauzi a declinului economic a fost planificarea economiei farl si se find seama de datele rele Romania a produs de multe ori fara si alba piat§ de desfacere, productia era multi side calitae inferioara Disidenta anticomunisti, Tezele din iwie au produs reacii de protest la adresa regimului mai ales in Findul seriitorilor. In 1975 Romania a semnat Acordurile de la Helsinki, un act international prin care statele semnatare se obligau sa respecte drepturile omului. Acest fapt le-a permis disidenfilor romani si faci apel organismele internationale, aratand ca Romania incalea aceste drepturi Cele mai importante personalitati ale disidenfei romanesti au fost Paul Goma si Doina Comea. Scriitorul Paul Goma a ttimis la postul de radio Europa Libera” (din Marea Britanie) o scrisoare in care cerea respectarea drepturilor omului in Romania, Pentru aceasta a fost arestat si batut de Securitate. Ca si evite reacfii la nivel international, securistii nu [-au eliminat ci lau obligat s& paraseasca fara. Goma s-a stabilit la Paris si a publica numeroase carfi in limbile francez4 si germand despre regimul comunist. Securitatea a incercat sa-1 ucida de dou: ofi, fara succes. Doina Cornea, lector la Facultatea de Litere din Cluj, a fost demisé din acest post, in 1983 pentru ci a folosit, in cursurile sale, texte filozofice occidentale. Ea a trimis apoi numeroase scrisori deschise ati la posturi de radio si ziare straine cat si lui Ceausescu, protestind impotriva regimului. Ei si altor intelectuali car au protestat in acest fel (Mircea Dinescu, Andrei Plesu) li s-a fixat domiciliu forfat, fiind plzifi si urmar permanent de securitate. Silviu Brucan, unul dintre membrii importangi ai partidului, fost ambasador in S.U.A., a. protest impotriva regimului Ceausescu facdnd vizite la oficialitaji din S.ULA., Marea Britanie sau U.R.S.S. unde 2 prezentat situafia real din Romania (1988). In 1989, sase membri importanfi ai partidului au trimis o scrisoar= deschisi Iui Ceausescu (numiti apoi Serisoarea celor sase) prin care il criticau pentru dictatura si incaleares drepturitor omului. Acestia au primit apoi domicitiu fortat Opozitia public’. Masurile dure ale Securitatii au impiedicat revolte de amploare in Romania ‘comparativ cu alte state comuniste. Totusi, pani in 1989 s-au inregistrat cAteva proteste ale muncitorilor. in 1977 minerii din Valea Jiului au facut grevi (singura din perioada comunista) pentru imbunatatirea condifillor ce munca. Ceausescu a venit personal la ei pentru a-i calma si le-a promis satisfacerea revendicarilor. Dupi ce acestia s-au intors Ja Iucru, securtatea a inchis zona si a facut anchete in urma cArora iniiatorii grevei aU fos trimisi in lagire de munca sau mutati in alte zone miniere. in 1987 muneitorii de la dou intreprinderi din Brasow au facut un miting de protest, Liderii lor au fost anchetati si batuji de Securitate. Coneluzii: Regimul Ceausescu desi a inceput ca unul reformator a ajuns sa fie foarte dur. Securitates = folosit alte metode decat in vremea Iui Dej: suprimarea fizica si tortura au fost inlocuite cu ascultarea telefoaneice citirea corespondentei, ingridirea libertatii personale (domiciliul fortat) si in cazuri extreme, bataia, Regina Ceausescu a fost foarte dur in ultimii ani datorita restricfiilor la produsele elementare necesare traiului si dat metodelor sofisticate de urmatire a tuturor cetifenilor, folosite de Securitate. Protestele romfnilor fafa de reg comunist au fost mult mai palide decat in alte state comuniste (Cehoslovacia, Polonia, Ungaria) unde = registrat numeroase greve, mitinguri, organizatit de masa anticomuniste, proteste oficiale ale intelectualilor. L ‘cu exceptia minerilor si muncitorilor bragoveni, protestele au fost individuale si izolate. Totusi, cides mului comunist s-a produs prin cele mai mari miscari de protest inreeistrate in Eurona de est noi