Curs 12

Particularitati ale masurlor in zona de silvostepa

Solurile caracteristice:

- Cernoziomuri
- Aluviosoluri
- Hagnosoluri

Clima

- Temperature medie multianuala este de 9-11 grade Celsius

- Precipitatiile medii multianule sunt de 500-550 mm

Sortimenul de plante cultivate :

- Porumb
- Grau
- Orz
- Ovaz
- Trifoi
- Sfecla de zahar
- Soia
- Mazare
- Fasole
- Lucerna

Irigarea culturilor este o masura principala.

Lucrarile solului : inmagaznarea si conservarea apei in sol

Aratura se efectueaza cand s-a recoltat planta premergatoare. Concomitant

se va marunti cu o grapa. Se evita araturile de primavera. In perioada de
vegetatie se impune controlul buruienilor si distrugerea crustei.

Pentru culturile de toamna se prefera sistemul minimum tillage.

Ingrasamintele folosite sunt preferate in doze moderate si aplicate
fractionat. Semanatul se face la inceputul perioadei optime si ceva mai
adanc. In cazul in care patul germinativ nu s-a pregatit corespunzator se va
folosii tavalugul( preseaza sgtratul superficial de sol, distruge buruienile,
pune in contact samanta cu solul.
Pentru fiecare cultura se respecta densitatea de semanat optima sau mai
mica.

Dezmiristitul a se evita pe cat posibil lucrarea cu grapa cu discuri

primavera.

ZONA FORESTIERA

- Cea mai mare parte

- Are 2 subzone :
1) zona stejarului( zona forestiera cu very calde)
2) zona fagului ( zona forestiera cu very reci)

Zona stejarului

Temperaturile medii sunt de 9 g Celsius. Ocupa zone din Muntenia,

Oltenia, Transilvania, Moldova, Crisana. Precipitatiile anule sunt de 550-
650 mm. in aceasta zona forestiera se gasesc urmatoarele soluri :
preluvosol brun roscat, luvosoluri brune luvice, faeziomurile / soluri
cenusii, gleiosoluri.

Sortimentul de plante : cele care se gasesc in zona silvostepei + cartof,

in,canepa, lucerne, trifoi, pomi fructiferi, culture pentru furaj.

Lucrarile solului care se executa sunt diferite in functie de climatul

regiunii. Pe preluvosoluri apar frecvent crovuri( baltirea apei). Se
executa araturi adanci si lucrari de afanare adanca a solului.

Ingrasimintele chimice :

-doze mari de N, P, K ( soluri mai putin productive)

- sunt necesare aplicarea unor cantitati mai mari de GG ( 30-40 T/ ha)

Controlul buruienilor trebuie efectuat cat mai correct datorita

precipiatilor successive. Semanatul trebuie sa se faca in epoca optima
pentru a nu fi afectata cultura datorita brumei si inghetului.

ZONA FAGULUI

Temperature medii de 7-8 grade Celsius

Precipitatiile sunt de peste 650 mm pe an , in unele zone chiar 800

Soluri : luvosoluri albice , stagnosoluri, gleiosoluri

Sortimentul de plante : grau orz, in pentru fibre, cartof, sfecla de zahar,
trifoiul rosu, sfecla furajera, varza furajera, borceag, porumb masa
verde, mai putin porumbul pentru boabe, soia, fasole.

Lucrari principale ale solului

Lucrarile solului urmaresc : crestereaa permeabilitatii solului, reducerea

fenomenului de eroziune la suprafata, in general zona este inclinata.
Se recomanda lucrari de afanare adanca cu scopul de a sparge
orizonturile impermeabile de sol si a da posibilitatea ca apa sa
patrunda in profunzime.

In unele situatii sunt necesare lucrari de desecare / drenaj , de a

elimina excesul de apa din sol. In cazul fertilizarii se prefer
ingrasaminte organice in doze mari ( 40 t/ha). Sunt necesare
ingrasiminte chimice in raport de N : P : K

2 : 1 : 1
2,5 : 1 : 1
Pe unele soluri sunt necesare corectii / amendamente cu calcar.
Semanatul culturilor de toamna se face devreme, iar semanatul
culturilor de primvara se face mai tarziu. Controlul buruienilor se face
in perioada de vegetatie. Excesul de apa favorizeaza germinarea si
rasarirea buruienilor.

TERENURI IN PANTA ( particularitati agrotehnice)

Un teren este in panta in momentul in care aceasta depastete 5-6
grade / 100 m
In Romania terenurile in panta ocupa 2/3 din suprafata totala. Doar 40-
45 % sunt suprafata sunt terenuri arabile.sunt intalnite in Zona
colinara dar si zona campiilor (bazine hidrografice). Apar fenomene de
eroziune la suprafata (procesul prin care particulele de sol de la
suprafata sunt desprinse, transportate si depozitate in alte locuri).
Apare datorita apei , vantului( eroziunea colinara) . eroziunea de
suprafata nu estevizibila( este perceputa in timp). Procesul de
eroziune de suprafata se manifesta puternic in bazinele hidrografice
ale raurilor din Romania : Barlad.Siret,Slanic, Mures,Arges.
Eroziunea de adancime- se produce pe directia de curgere a apei , apa
sapa, desprinde cantitati mari de sol si formeaza drene de curgere ,
portiuni din ce in ce mai adanci. La inceput formeaza siroaie( 0-20
cm) , fagase ( 20-80 cm) , ogase( 80-200 cm) , prapastii > 2m .
Factorii care influenteaza eroziunea solului
Relieful prin :

Panta
Cu cat este mai mare cu atat eroziunea terenulului este mai
mare. Influenteaza direct viteza de scurgere a apei

Lungimea versantului
Accentueaza eroziunea. Cu cat un versant este mai lung un cu
atat se acumuleaza o cantitate mai mare de apa si procesul
este mai mare

Forma vesantului
Poate fi dreapta ,concave,in trepte. Eroziunea solului va fi mai
puternica unde panta este mai mare. Pe versantii concave in
treimea superioara procesul de eroziune este maxim.
Expozitia versantului
Versantii sudici sunt mai erodati decat cei nordici. Expozitia
sudica face ca primavera zapezile sa se topeasca brusc si
erodarea sa fie mai puternica.

Precipitatiile : cele torentiale afecteaza cel mai mult erodarea solului(1 l /

m^2 / minut)

Tipul de sol

solul prin caracteristicile pe care le are influenteaza in mod

diferit procesul de eroziune
solurile lutoase,permeabile, cu o buna stabilitate hidrica
franeaza procesul de eroziune.
Cele mai expuse eroziunii de suprafata sunt solurile argiloase.

Vegetatia

Pentru a stopa eroziunea de suprafata solul ar trebui sa fie

acoperit tot timpul anului cu vegetatie
Picaturile de apa sa nu loveasca solul , sa cada intai pe
Frunze, sa se prelinga pe tulpina sis a ajunga usor pe sol

Activitatea omului

Se manifesta prin interventii nechibzuite care accelereaza

foarte mult procesul de eroziunea ( defrisarea padurilor,
 dezmiristirea padurilor, pasunatul excesiv,lucrarea solului din
deal in vale, lipsa fertilizarii organice.

Pagube produse de eroziunea de suprafata a solului

1) Degradarea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului.

Ca urmare a indepartarii orizontului cu humus de la suprafata
solului
Se degradeaza structura solului
Se micsoreaza permeabilitatea pentru apa, porozitatea
Scade capacitatea de retinere a apei in sol
Scade cantitatea de elemente nutritive in sol
Procesele chimice sunt mai reduse
Activitatea microbiologica din sol este incetinita
Prin spalarea argilei se modifica si textura solului.
2) Se accentueaza seceta
Terenurile in panta sunt primele care intra in seceta
Se acumuleaza cantitati mici de apa pe terneurile in panta
3) Inundatii
Dupa topirea zapezilor si dupa ploi torentiale se produc
inundatii car afecteaza terenurile din aval sau distrug culturile
de la poalele versantului.
4) Poluarea mediului ambiant
Prin spalarea substantelor chimice din amonte
( ingrasaminte, pesticide) si prin transportarea lor in aval
afecteaza / polueaza apa freatica , raurile sau determina
influente negative asupra florei si faunei.
5) Reducerea efectului unor elemente din tehnologia de
cultura( ingrasaminte chimice)
6) Productiile sunt mai mici datorita acestor aspect
7) Costurile de productie cresc

Curs 13

ASOLAMENTE SI SORTIMENTUL DE
PLANTE CULTIVATE

Asolament pe teren in panta: lucrarea solelor se va orient ape

directia curbelor de nivel, linii care unesc punctele de aceasi
cota.
 Este de dorit ca solele sa fie egale ca marime, sa cuprinda un
versant sau o portiune din verasntul respective. Latimea
solelor : in functie de panta
- Panta5-12 % latimea intre 400-200 m
- Panta > 18 < 80-100 m

Sortimentul de plante cultivate pe terenuri in panta.

- Este important ca solul sa fie acoperit in toata perioada a anului de
vegetatie.
In functie de gradul de acoperire al solului cu vegetatie avem:
- Plante foarte bune protectoare (75 % acoperire : leguminoasesi
graminee perene)
- Plante bune protectoare ( 50-75 % acoperire : cereal paioase, plante
cultivate in randuri dese)
- Plante moderat protectoare : ( 25-50 % leguminoase anuale)
- Plante slab protectoare < 25 % prasitoarele
Cu cat gradul de acoperire este mai mic cu atat ponderea culturilor
slab protectoare este mai < .
Aplicarea ingrasaamintelor pe terenurile in panta :
- Se aplica toate tipurile de ingrasaminte :organice, minerale
- Gunoiul de grajd 40-50 t/ ha
- Ingrasaminte organice + minerale 20 t/ha gg, 70 kg / ha de N ( SE
APLICA FRACTIONAT) , 30 KG / ha de P
- Ingrasaminte verzi : lupin + ovaz + raygros, mazariche+ ovaz +
rapita

Lucrarilke solului pe terenurile in panta

Se fac pe directia generala a curbelor de nivel si nu se fac din deal in
vale. Aratura in panta de 8-10 % se poate face cu orice tip de plug , pe
pante mai mari este obligatoriu folosirea plugurilor reversibile. Pe
pante mai mari de 14 % brazdele trebuie sa rastoarne spre amonte ,
pe pante mai mari de 18 % se folosesc tractoare cu senile, roti duble
sau cu zabrele.
Lucrarile de nivelare a araturii de-a lungul curbelor de nivele se incepe
de la baza versantului. Ecartamentul tractoarelor se mareste la maxim.
Semanatul se face pe linia generala a curbelor de nivel . se seamana
putin mai la suprafata cu 1-2 cm la poalele versatului si se seaman
ceva mai adnac cu 2-3 cm in zona de eroziune maxima.
Lucrarile de intretinere se executa de-a lungul curbelor, la prasitoare ,
tractoarele au lantulrile stabilizatoare intinse la mxim, iar zona de
protective este mai mare pentru a se evita accidentele.
Sisteme de culturi antierozonale:
 1) In fasii
Panta de 5-12 % , latimea fasiilor : 30-100 m. se alterneaza fasii
bune protectoare cu cele slab protectoare. Are scopul de a bloca
viteza apei
2) In benzi inierbate
Panta de 12-18 % , se impart in fasii cu latimea de 30-120 m , intre
ele fiind prezente benzi inierbate/ benzi tampon ( 4-8 m) lucerna,
trifoi
3) Cu agroterase
Panta de 15-25 % . agroterasele sunt terase realizate prin aratura.
Terenul inclinat se imparte in fasii late (10-40 m din 20-25 m).
Fasia se lucreaza in fiecare an pe aceeasi lungime, rasturane se face
spre aval. Dupa un timp rezulta terase si taluzuri intre terase.
Tersale sunt culture cu lante din cultura mare, iar taluzurile sunt
inierbate
4) Cu terase in banchete
Panta mai mare de 25% , este o lucrare de imbunatatire funciara,
presupune masuratori de IF, se realizeaza cu buldozeresau cu
masini special.

Particularitati ale masurilor agrotehnice pe terenurile nisipoase.

Relief valurit format din dune si interdune. Conditiile climatice aride ,

temperatura > soluri grosiere ( > 80 % nisip nu retin apa, soluri slab
productive.

Sortimente de plante cultivate : pepeni galbeni, verzi, fasolem tutun, ricin,

soia, secara, porumb.

Lucrarile solului

-aratura se executa cu catva zile inainite de semanat

- terenul lasat cu resturi vegetale intelenesc terenul si minimalizeaza

deflatia. Pe anumite soluri nisipoase sunt recomandate si lucrari de afanare
adanca.

La pregatirea patului germinativ ( cu aggregate clasice) se ataseaza

tavalugul care pune in contact semintele cu solul.

Semanatul se face pe directia cu vantul dominant, semanatori echipate cu

brazdar limitator de adancime. Se seaman ceva mai devreme pentru cultura
de primavera pentru ca nisipurile se incalzesc repede , se seamana mai
adanc 1-2 cm pentr a pune samanta in contact cu solul.

Masuri de ameliorare:

- Perdele forestiere de protective

- Fixarea nisipurilor prin inierbarea , impadurire(salcam, dud, plop)
- Incorporarea de gg in straturi successive si in ani suucesivi 30 t /ha
- Pe terenurile irrigate nivelarea /modelarea nisipurilor
- Utilizarea unor substante superabsorbante cu rol de a retine apa in sol
- Incorporarea in sol a unor pelicule de asfalt