Sunteți pe pagina 1din 1

care punea: osnz amestecat cu iarba vntului, snziene uscate,

busuioc i alte bolbote (ierburi), culese n vinerea de Sntoader.


125
Anotimpuri magico-religioase
Sculeul era pus n vrful pomului, cunoscut i sub numele de
Arminden, care se aeza n poarta gospodriei unde rmnea pn
la Rusalii. Dup ce se cobora armindenul, ingredientele din scule
se pstrau ca remedii contra bolilor la oameni i animale. ntregul
ritual se constituie prin simbolistica sa, ca o strveche srbtoare
cu conotaii cretine.
n satele de pe Valea Mureului
i a Geoagiului, gospodarii ineau
Armindenul pentru a intra
cu sntate n var i pentru a
alunga bolile sezoniere. n satele
comunei Mrtineti, cum sunt
Tmasa, Dncul Mic i Dncul
Mare, tinerele fete se splau
dimineaa pe mni i pe fa, cu
roua ce cdea peste noapte pe
flori i ierburi, pentru a fi mai
frumoase i plcute de flci. (inf.
Dncesu Eleonora, satul Tm
asa).
Femeile din satele Ribia, Buce
i Bulzeti din ara Zarandului
ineau srbtoarea Armindenului
avnd credina c astfel
nu se va pierde laptele la vaci.
Pn aproape de zilele noastre,
n satele din ata Haegului, cum
ar fi Silva, Petros, Peteana, Fize
ti i Rchitova, brbaii ineau
ziua pentru a-i feri boii s nu se taie la plug i pentru sntatea
vitelor trgtoare. De Arminden nu se njugau boii, nici mcar nu
126
Marcel Lapte
se atingeau coarnele lor. Cine nu respecta interdicia, putea s-i
mbolnveasc sau chiar pierde animalele de munc. ranii din
Platoul Luncanilor chiar spuneau despre Arminden c este Srbtoarea
Boilor. O btrn din Trsa, Scoi Rafila, povestea c: boii
nu se njug, i lai acolo unde au fost n ajun i nu se ating nicicum,
toat ziua. n satele comunelor Burjuc, Gurasada i Zam, btrnii
mai in i astzi ziua pentru ca viile i livezile de prune s dea road
mult i bun.
Srbtoare agrar
Toate aceste practici dovedesc o srbtoare agrar veche, ale
crei urme se pstreaz i astzi prin practici, cum ar fi butul vinului
rou amestecat cu pelin (se crede c astfel va renvia sngele organismului
i va ajuta la sntatea ficatului).
n satele din Lunca Cernii, de Arminden, se mnca ca alb, care
127
Anotimpuri magico-religioase
se credea c purific i tonifiaz organismul iar tinerele fete credeau
c vor avea tot anul ten alb i plcut, neatins de negreaa soarelui.
Conotaii din srbtoarea tradiional agrar le gsim i n Cmpul
Pinii, n zona etnofolcloric a Ortiei. Aici i astzi se crede c
Sfntul Prooroc Ieremia (Armindenul) aduce rodul i belugul n hold.