Liana Hancu Horatiu Iancau Gheorghe Achimas Criogenie si masini frigorifice Indrumator pentru lucrari de laborator Editura ALMA MATER Cluj-Napoca 2003Liana Hancu, Horatiu lancdu, Gheorghe Achimas Criogenie si masini frigorifice Indrumator pentru lucrari de laborator ee Referenti stiintfici Prof.dr.ing. Marian Borzan- Universitatea Tehnicd Cluj-Napoca Conf.dr.ing.Marius Bulgaru-Universitatea Tehnica Cluj-Napoca Descrierea CIP a HANCU, Liana Criogenie si masini frigorifice - fndrumator pentru lucrari de laborator - Liana Hancu, Horatiu Tancaéu, Gheorghe Achimas.- Cluj-Napoca, Alma Mater 2003 Bibliogr. ISBN 973-8397-33-2 I. Tanc&u, Horatiu Il, Achimag, Gheorghe 621.785,92(076.5) Tiraj: 100 exemplare ISBN 973-8397-33-2. Alma Mater 2003Prefata 3 {in memoria profesonutui Iosif Tapalaga Prefata Criogenia reprezinta ansamblul tehnicilor folosite la producerea, Stocarea si utilizarea gazelor lichefiate. Tehnica producerii gi utilizari temperaturilor joase i foarte joase se foloseste-in toate domeniile stiintei modeme, dar mai ales in domenille de virf cum ar fi industria chimica, aeronautic’ si aerospatiala, unde a contribuit la obtinerea nor realizari spectaculoase. Cercetarea sfintficd in acest domeniu deosebit de modem $i dinamic este foarte complex, impundnd pluridisciplinartatea, Studierea_comportirii materialeior la temperaturi criogenice Necesiténd cunostinfe solide de fizicd, chimie, matematic&, mecanica si inginerie. Preocupaiile autorilor in acest domeniu au apdrut inca din anil ‘80 ca urmare a unei fructucase colaborairi dintre un colectiv de cadre didactice, condus de regretatul profesor losif Tapalagd de la Catedra F.CM. a Facultati de Mecanicd si Facuitatea de Fizicd a Universitat Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea prezenté se adreseaza studentilor de la toate sectile ul profil inginerie industrialé, urmand a constitui un indreptar pentru \Ueréirile practice la disciplina ,Criogenie $i masini frigorifice”, Prin confinutul, structura si nivelul stintfic, lucrarea se doreste 2 fi destinata nu numai studentilor ci si inginerilor si cercetatorior ce activeaza intr-o paleta larga de domenii. Ea poate constitul un material documentar util in efectuarea unor studii fundamentale $i aplicative ce vizeaz comportarea mecanica si tehnologicd a Taterialelor in conditi criogenice. Indrumatoru! contine 10 lucrari dintre care 7 se referd la Zsterminarea caracteristclor mecanice ale materialelor metalice si metalice la temperaturi criogenice, iar 3 lucrari la determinarea aracteristicilor tehnologice. Pentru a evidentia cét mai plastic influenta mediului criogenic eupra comportarii mecanice a materialelor (rezistenté mecanica, isformabilitate, prelucrabiltate, frecare, etc.) majoritatea lucrarilor descrise atat la temperatura ambianta cat si criogenica,Prefata 4 Datorité faptului c& in prezent materialele plastice i compozite feprezint& un sector al productiei in plina dezvoltare, inregistrand sistematic ritmuri superioare de crestere, c&teva lucrari se refera la comportarea mecanic’ si tehnologic’ a acestora la temperaturi criogenice. ‘Sub o anumité temperatura, majoritatea materialelor devin fragile si deci nerecomandate pentru a prelua solicitari mecanice continue sau accidentale. Se pune astfel problema stabil materialelor care igi pstreaz& o tenacitate suficientd si la temperaturi criogenice si elaborarea unor materiale noi numite .materiale criogenice” care pot fi utlizate si la aceste temperaturi. In acelagi timp temperaturile criogenice pot fi utilizate cu succes pentru imbunatatirea prelucrabilitafii prin agchiere a ofelurilor bogat aliate, sau la debavurarea mecanic a pieselor din materiale plastice si compozite, Autor igi exprima speranta cé lucrarea va corespunde scopului propus, constituind un mijloc eficient de a transforma studentii si specialigtii din productie, din consumatori de informatie in creatori de informatie tehnica. Auutorit ~stalit bia radi 22gite nd la tori vin bi lari ale pat loe lui si i Cuprins CC a Lucrarea 1 Fehnica incercarilor mecanice la temperaturi criogenice.... lucrarea 2 Determinarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune a materialelor metalice la temperatura ambianta i ta ‘temperaturi criogenice a Lucrarea 3 Determinarea caracteristicilor_mecanice ale _materialelor plastice $i compozite prin incercarea la incovoiere la Yemperatura ambianta si la temperaturi criogenice. Lucrarea 4 Determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor metalice prin Incercarea la incovoiere prin goc la temperatura ambianté si la temperaturi criogenice. : Lucrarea 5 Incercarea la compresiune a materialelor metalice la ‘temperaturi criogenice.... _ Lucrarea 6 Incercarea |a torsiune la temperatura ambianté si la temperaturi criogenice.... i . Lucrarea 7 Studiul deformatilor plastice in condifi criogenice, in procesul de agchiere ortogonala, prin metode metalografice. 23 33 39 45 59 73Cuprins Lucrarea 8 Instalatii de presurizare a agentului criogenic utiizate la agchiere... tome Lucrarea 9 Tehnologia si echipamentul necesar pentru debavurarea pieselor din materiale plastice la temperaturi criogenice. Lucrarea 10 Influenta temperaturilor criogenice asupra frecdii Bibliografe... 81 89 97 10281 89 97 102 werarea 1 Zz LUCRAREA 1 Tehnica incercarilor mecanice la temperaturi criogenice 4.4 Scopul tucrat Scopul lucrarii este acela de a identifica principalele elemente specifce, necesare pentru realizarea incercarilor materialelor la temperaturi criogenice. Se urmareste cuncasterea instalatillor specifice, a medillor de racire, modalitatilor de masurare a temperaturi gi a izolatilor termice recomandate. 1.2 Notiuni de baz In principiu incercarile mecanice la temperaturi joase se ‘efectueaza in acelagi mod ca si la temperatura ambianta (epruveta se deformaeaza in mod progresiv cu o vitezé de deformare constanta, sau in unele cazuri cu o vitez8 de incarcare constanta). Deosebirea consta in faptul cé epruveta se raceste in prealabil la temperatura dorita si se mentine apoi la aceastd temperatura, in anumite limite prescrise, pe toata durata incercérii (fig: 1.1). De obicei, racirea epruvetelor se face la o temperatura egala cu cea de incercare. Aceasta regula este valabil in special atunci cénd epruvetele sunt: mentinute in- mediul de racire pe toaté durata Incerc&rli. Pentru epruvetele de dimensiuni mici care se incearca in afara instalatiei de racire, cum este de exemplu cazul epruvetelor de rezilient&, unele norme prevad racirea acestora la temperaturi inferi- pare celor de incercare, corespunzator unei diferente de 1 K pentruLucrared 1 8 fiecare treaptd de 10 K dintre temperatura ambianté si temperatura de Incercare (STAS 6834-75) [TAP 88}. Intotdeauna —_atunci cand este necesar’ manevrarea _epruve- telor racite in afara instalatiei_de racire, normele fac precizari asupra intervalului de timp din momentu! Figura 2.1. Diagrama de récire a epruvetei In scoateri e-pruvetei din criostat, pentru incercériie mecanice in conditi Mediul de racire pané criogenice la incercare. Acest interval se limiteaza la 5 secunde in cazul epruvetelor mici, cu grosimea de pana la 10 mm, ‘cum sunt de exemplu epruvetele pentru incercari la tractiune sau de ‘incovoiere prin soc si la 15 secunde in cazul epruvetelor cu grosimes de 16 25 mm, cum sunt de exemplu epruvetele incarcate cu sudura pentru incerc&ri de incovoiere prin soc (STAS 9261-81). ‘Sistemul de racire este alcatuit din ansamblul de mijloace prir care se realizeaz’ racirea controlaté a unei epruvete in vederea incercarii acesteia la temperaturi sc&zute, si anume: instalatia de rcire, mediul de racire si mijloacele de masurare a temperaturi Ansamblul sistemului de racire trebuie s& permita: scdderea temperaturii epruvetei [a nivelul dorit; uniformizarea temperaturi Ir intreaga masa a epruvetei care intereseaza incercarea; $i mentineree constanta a temperaturii pe toaté durata incer: a sears = Temperature (1) ri a 4.3 Echipamentul pentru incercari 1.3.1 Aparate de masurare a temperaturii Pentru masurarea in laborator a temperaturii de racire se folosesc, de obicei, termometrul sau termocuplul. In tabelul 1.1’se prezint& caracteristicile tehnice ale principalelor tipuri de termometre b omea prin brea 1 de prea fii in erea PB se Tse etre -Luorarea 1 8 hucrarea J si termocupluri utllizate pentru incercarile mecanice la temperaturi Joase [TAP 88}. Tabetul 1.4 Termometre si termocuplur utiizate in Incercérile mecanice la temperaturijoase Lichidul Ciasa de Limita de | Diviziunea| Mifecutde | termometic sau | ao trare, | minima, | teCzie a masurare materialul Fr | aParatulu termoelectrozilor de masura Termometru de 243.313 | 02 laborator, Meréur, toluen ISTAS 8375/1-89 | colorat, pentan, | 243-323 | Termometru sterde petrol [713.303 | sau anaes alcool, xilen etc. 10 STAS 8374/2-82 73.208 PL-PERA 273.1573 HTermocuplu, ~ |Cromel-Alumel | 223.1173 oe STAS 8421-87 TFe-Constantan | 73.873 02 [Cu-Constantan | 73..673 In asiguarea preciziei dorite a masurarii este de retinut Recesitatea plasarii corecte a varfului termometrului sau termocu- plului in raport cu epruveta, evitarea unor factori extemi (radiatie termica, vibratii etc.) si efectuarea masurdrilor de temperatura dup& un interval superior constantei de timp a termometrului sau termocuplului Verificarea-indicatilor termometrelor se va face prin comparare cu un termometru etalon, la cel putin 4 puncte egal repartizate. Astfel, th domeniul 83 ...193 K, se foloseste un criostat, alcool etilic, vas Dewar in care se pune aer lichid, cresterea lenta a temperaturii fiind e cel mult un grad in 10 minute. In domeniul 203 ... 273 K se folo- este un criostat, un vas Dewar umplut cu alcool peste care se 2daugai dioxid de carbon solid (z8pada carbonica). Erorile admisibile zentru termometre in domeniul temperattilor joase sunt de + 1 K.Lycrarea 1 c Tot pentru masurarea temperaturilor joase pot fi utilizate ¢. termometrele cu rezistenta, avand avantajul ca prezinté o rezistenté mecanicd mai bund decat termometrele clasice. Termometrele ou rezistent& sunt aparate de masurat temperatura bazate pe proprietatea conductoarelor metalice de a-si modifica rezistente electric’ in functie de variatia temperaturii la care sunt mentinute. Domeniile de utilizare fiind functie de caracteristicile electrice ale | metalelor din care sunt confectionate conductoarele, care sur: elementele lor sensibile, aga cum se indica in tabelul 1.2 Tabelul 1.2 Caracteristci ale termometrolor tehnice cu rezistent& Metauldin | py Metal ar | Diamar valoarea | simitele de sarmei | Rezistenta [nominala’ a} eiizare, [K] executat , pentru specifica, | rezistentei era elementul | fo mm?/m} | 'a273K, sensibilal | sensibil, fmm] 10) | deta | panate ermometrutui Platina 0,05 00981 | 46(100) | 73 | 923 [Cupra 001 oo17 | 53(100) | 223 | 453 Niche! 0,05 02 400 | 223 | 453 Termometrele cu rezistentd pot fi cu unul, doug sau mai mu: elemente sensibile, cu doud sau patru fige de iegire, de imersie sé. de suprafata, cu inertie termica mica (constanta de timp pana la 15s medie (constanta de timp pana la 90 s), mare (constanta de tim: pané la 240 s), obignuite sau rezistente la socuri si vibrati, fixe sa portabile. 1.3.2 Mediul de racire 7 Mediul de r&cire este constituit din amestecul, in anumit= proportii, a agentului frigorfic cu fluidul de racire. Agentul frigorific este componentul care actioneaza pr schimbare de stare (topire, sublimare sau vaporizare). Dator:3 ugurintei in manipulare si costului sc&zut, cei mai utilizati ager? ae =[10 sxotatea t a | si ~3orifici sunt: gheata, zapada carbonic, azotul lichid etc. In tabelul inta “3 se prezinté temperatura de fierbere a unor gaze uzuale la cu wesiunea p=1,013 -10° N/mm? utilizate la racirea criostatelor. pe inta Tabelul 1.3 Ite. Propriettile lichidelor criogenice ale wt w | t ] ee] ve jut Lichidut r 3] 7 wiogenic | ik] | 1K) (5) te [= | 3) 12 | 3,19 58 25,6 | 7,53 | 3,32 | 1,15 24,3 — 4.215 125 | 16,9 | 20,5 | 5,25 | 2,26 14,4 kb A2(p) 20,27 113,80] 71 1,338 | 445,4 | 32,98 | 12,76 | 31,82 4 22(p) 23,63 118,69] 161 | 2,30 | 305,3 | 38,3 | 16,28] 14,97 Talo) [25.04] 206 | 257 | 3.14 | 231 | 404 | 183 | 92 ™) Xe 27,09 | 24,6 | 1236 | 9,58 | 86,2 | 44,4 | 269 2,07 Gla} Ny 77,3 | 63,1 | 809 | 4,614} 199 | 126.2] 33,5 3,18 Ly co 81,6 | 68,1 | 790 45 216 | 132,9] 34,5 3,32 8B Fa 85,0 153,48} 1502 | 5.63 | 175 | 144.3] 51.5 1,74 siz 375 | &38 | 1384] 58 | 163 | 1508] 460 | 1.90 ee 90,2 | 54,4] 1140 | 4.47 | 213 | 154.6] 50,4 2,29 3 CH, 111,6 | 90,68] 423 | 1,82 | 510 | 190.5] 45,4 6,14 as & 118,7[ 175.3] 2300 | 833 | 108 |2i01 | 640 | 128 ‘atte Tj, > temperatura de vaporzare (sau ichefiere) la 1 atmostera, oa 1 temperatura punctlu tipla unde coexist in echlibrufazele a, gazoass,ichida 5 solid, pi” densitatea lichidului la Ty; timp a pg ~ densitatea gazului la Ty; Hy ~ schimbul de entalpie datorit vaporizari (caldura latenta de vaporizare, To Pe, Ve ~ temperatura critic, respectiv presiunea critica si volumul jmite§ $$ Heliul posed’ numarui de ordine 2. Se cunosc trei izotopi cu |e ~umere de masé 3,4 gi 6. Abundenta 4He este aproximativ de 100%, genti 22a a $He este 1,3 x 10%, iar a ultimului este neestimabilé avand oLucrarea 4 Hoy eet perioada radicactiva de 0,82 s (f' activ). Acesta este un izotop zsride) artificial. Heliul lichid, cu punct de firbere la 4,2 K serveste pentru -- cont obtinerea celei mai joase temperaturi. 1 Pentru obfinerea azotului in tehnicd, se folseste lichefierea si azul, distilarea fractionald a aerului. In acelagi proces se mai obtin pe nga 7 azot: oxigen, argon, neon si heliu. Azotul are temperatura critica la 3, s 126,2 K, presiunea criticd 33,45 bar, are o densitate de 0,8 10° kg/ 2s CC im gi cldura latent de 4800 Jikg. Este putin solubil in apa gi se ~ asor dizolva in cantitati mici in unele metale. 7 ‘Zapada carbonicd (CO, solid) are temperatura de vaporizare la ~sdiul 194,6 K, temperatura oritic’ la 304,16 K, iar presiunea critica la 72,9 >=-esp bari, avand densitatea de 1,6 10° kg / m’ si caldura latenta de 13700 F J/kg. Dioxidul de carbon se dizolva ugor in apa gi este mult mai solu» =~per bil In alcool eter. castor Combinatile uzuale agent frigorific- fluid de racire pentr: Incercarile mecanice la temperaturi criogenice se prezint& in tabelul 14. Tabelul 14 Medi de rire folosite la incercarile mecanice in condi criogenice oom] en Fluid de rare ineercare, in {K] frigorific Lichid Gazos 276.293 | HO (zapada) [Apa i Petrol Aer + vapor ree! 213... 283 C02 (soa [APA *SHoering | deco, sauNn, T2# JAlcoot : fFouen 113 23 ter de patrot 38.118 Ne (ichid) [Propan, propiiené - 7 42 tHe - 7 Se atrage atentia asupra interdictiei de folsire ca ager’) frigorifici a oxigenului lichid sau aerului lichid, datorita pericotul12 lotop ontru 2a si inga ala kg! jise rela 729 $700 solu: ontru Delul 14 reci Ne (enti ide jorarea 1 43 ridere violent a oricdrui produs combustibil cu care ar putea veni “contact, In cea ce priveste manevrarea mediilor de racire, in special in ul unor fluide de racire inflamabile se recomanda urmatoarele: ~ la inceputul incercéirii, intai se riceste aparatul de racire cu 202 Sau No $i apoi se introduce fluidul de racire; prin aceasta, vapori 3e CO; sau Nz indeparteaz’ oxigenul din spatiul de racire gi ‘nicgoreaza pericolul de aprindere; la sférsitul incercari, golirea aparatului trebuie facut cand Tediul este inc’ in stare racit, luandu-se precautile Sorespunzatoare cu vasul in care se face transferul, Fluidul de racire indeplineste functia de reglare la nivel dorit a ‘emperaturii de racire. Unele fluide de racire si proprietatile fizice ale acestora se prezint& in tabelul 1.5. Tabelul 1.5 Proprietfie fizice ale luidelor de rcire 7“ Fl Tema Temperatura de: Caidura se | enmies | VePo%zare JoongelarelaprnderfsPecica| Observati recive 1 tj | temo) in fe! Joxtwon] asa | 158 fosa..26q] er | concentra: atic tie normal, neotravitor in ~ concentra wen festschs| 39 | 173 Jasa.zral 4g | comet: neotravitor Horde 7 Usor pee =| 818.988 103, farazea) ao | UF Fopan [| Gite | 230 | 63 7 : Usor inflamabil Tnainte de Fespilena] CsHe | 226 88 - - | ulllzare 20 Vor ric sub 173KLucrarea 1 14 1.3.3 Instalatii de racire Solutille constructive in realizarea aparatelor de racire, numite criostate, difer’ dupa tipul de incercare ce urmeaza a se efectua si dupa dimensiunea epruvetelor care fac obiectul incercéiri Constructiv, incintele- criogenice sunt izolate termic fata de mediul inconjurator care, in functie de destinatie si in afara sistemuului de alimenatre, inglobeazé in constructia lor, sistemul de masurare a temperaturii, de comanda, dispozitive de prindere a epruvetei etc. in general, 0 incint& criogenica se compune din trei parti principale gi anume: = incinta propriu-zis’ termostataté, In care se executd operatia pentru care a fost construita; - izolatia termic& a incintei, - sistemul de alimenatre cu lichid criogenic si evacuare a lichidului sau Vapotilor. Una din problemele de baz ale proiectarii gi realizari criostatelor 0 constitue izolarea termica faté de mediul exterior si realizarea unui consum minim de energie. Izolarea termica a criostatului prezint& unele particularitati legate de diferentele foarte mari de temperatura ce apar Intre temperatura din interior si cea a mediului inconjurator. in prezent se utiizeaza cinci tipuri de izolatii si anume: prin vid Inaintat; in straturi multiple; izolatie sub forma de pulberi, izolatie sub forma de spuma gi izolatie speciala, La alegerea tipului de izolatie se vor lua in considerare in prime! rand propriet&tile termofizice ale materialului si anume: coeficientul de conductie termic’; capacitatea radianté; confinutul de umiditate porozitatea ¢i infiamabilitatea. Pe langa acasta izolatia termicé trebuie s& fie ugoara, simplu de obtinut gi s8-aiba un pret de cost scazut. Transmiterea c&ldurii prin izolafia termicd este un proces complex, deoarece participa gi se influenteazd reciproc toa: mecanismele posibile de transfer termic: conductia, convectia 5 radiatia. Principalele tipuri de izolatii te constructia criostatelor sunt [TAP 88} aplicate in prezent @mite la si ide hulu wea parti entry Idutui lizarii lor si pa a loarte yeaa in vid P sub brimul tulde jitate, ebuie roces toate a's ant le reat 16 a) Izolatia termic& prin vid inaintat. Aceasta consta din doud ‘suprafete, cu coeficienti de radiatie termica mari, din care una este la mperatura ridicata, iar a doua la temperatura scézuta, separate intr-un spatiu vidat pana la 10 bar si chiar mai mult. Distanta intre peretiirecipientelor izolate termic prin vid inaintat este de obicei ‘njur de 1 om. Transmiterea cdilduri prin spatiul vidat se produce mai les prin radiatie, iar cand vidul nu atinge valoarea de mai sus, este osibil s& apara si transmisia caldurii prin conductie. b) Izolatia termic& prin straturi multiple. Aceasta const din straturi succesive de material cu coeficient de radiatie termicaé mare ‘de exemplu folie de aluminiu sau material aluminizat) si straturi de ‘mnaterial cu coeficient de conductie termic& sc&zut (de exemplu fibre de sticlé, hartie, tesatura din fibre de sticl4, nylon etc.). Intregul sistem este supus operatiei de vacuumare. ©) Izolatie termica sub forma de pulberi. Aceasta izolatie const din particule fin macinate din material cum ar fi: perlit&, cuart, silicat de calciu, negru de fum etc. Aceste materiale se introduc intre suprafetele ce trebuie izolate Intr-un mediu gazos (de obicei un gaz jnert) la presiunea atmosferic’: pulberea respectiva micgoreaz& sonvectia si radiatia, iar daca particulele sunt destul de mici, reduce drumul liber mediu parcurs de moleculele gazului si implicit micgoreaz’ conductia. 4d) Izolatia termica sub forma de spuma. Acest tip de izolatie are 9 structuré celulara produsa de gazul ce se degajé in timpul formarii spumei. Dintre materiale termoizolante folosite la temperaturi scéizute, cele mai raspndite sunt poliuretanul si polistirenul Principalul neajuns al acestui tip de izolatie const nu atat in valoarea ridicata a coeficientului de conductie termica (in comparatie cu celelalte tipuri de izolafie), ct mai ales in comportarea necorespunzatoare a materialului fa variatii mari de temperatur&. ) Izolatie special. Materialele termoizolante din aceasta grupa ‘au 0 constructie in forma de fagure, dintre care amintim fagurii de stil. Cregterea suplimentara a eficientei acestei izolatti, se realizeaz& prin umplerea celulelor de fagure cu poliuretan de densitate sc&zutaLucrarea 1 16 Principalele tipuri de criostate utlizate in prezent sunt -criostate pentru Incercéri_mecanice (tractiune, _oboseala, compresiune, torsiune, incovoiere, incovoiere prin soc, etc); ~ criostat pentru masurarea c&ldurii specifice; ~ criostat pentru masurarea conductivitati si a puterii termoelectrice; - criostat pentru masurarea rezistentei electrice; - criostat pentru studiul materialelor cu raze optice gi cu raze X; ~ criostat pentru determinarea susceptibiitatii magnetice; ~ criostat pentru bobine supraconductoare. Mentionm utiizarea criostatelor si in alte domenii cum ar fi: medicina, biologie, chimie ete: Determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor i conditii criogenice se face pe magini universale pentru incercar: mecanice, pe care se fixeazé criostatul pentru récirea epruvetelor. Parametrii masinilor de incercat se aleg in functie de tipui incercarii ce urmeazé a se efectua, sarcina maxima prevazutd. marimea epruvetei, precizia pe care dorim sa 0 obtinem etc. Criostatul_deschis (fig. 1.2) se utilizeaz’ pentru incercarile mecanice de tractiune pe epruvete din materiale metalice sau plastice pentru determinarea caracteristicilor mecanice de rezistenté § plasticitate ale materialelor. Agentul criogenic utiizat este azotul lichid (N,) care se toarné fie direct, fie prin intermediul unor conducte de transfer in incinte interioaré 5. Dup& turarea azotului lichid in incint& se agteapta minute dup ce a incetat fierberea violent’ a acestuia si apol sé poate realiza incercarea. Criostaul se ageazi pe masa maginii de incercat fixandu-se de aceasta prin intermediul plicii 1. Intre placa inferioard si incinte exterioara 3 se introduc calupii din lemn sau material 2 plastic cu re de izolatie termica. Tija de tractiune 16 este fixatd de traversa mobilé utilajului cu partea ei superioard, iar la capatul inferior este fixata ¢ parte a dispozitivului de tragere format din bucgele 7 si 10 gi dir bucsa de autocentrare 11. Epruveta 8 se introduce in dispozitivul de tragere prin fanta lateralé a acestuia, dupa care bucsa 11 se roteste pentru a evitaar fic in rear tipul uta, ‘rile tice asi larna finta a5 bi se lede finta rot obi’ ata o idin fanta evita aucrarea 4 42 ‘esirea epruvetei. Intregul dispozitiv de tragere, placa de tractiune Mferioara 6 si tele distantiere 9 se introduc In agentul criogenic. 14. Figura 1.2. Criostat deschis: 1-placé inferioaré; 2-calupi termoizolanti; 3- ‘ncint& interioara; 4-izolatie termicd; S-incint& interioar&; 6-plac& de tractiune nferioars; 7-bucsi inferioar’; S-epruvetd; 9-8 distantier; 10-bucs& superioar§; 11-buesé autocentrare: 12-bolt; 13-inel rigidizare; 14-placa de ‘Factiune superioar’; 15-placd superioars; 16+Hj& de tractiune; 17-surub distantier; 18-supapa de sigurant&; 19-bucsé. Dupa incetarea fierberii violente se pormeste masina de ‘ncercat, iar tija de tractiune se deplaseaza in sus trgand dupa ea tot lugul interior. Aceast& deplasare este blocatd in’ momentul in care placa de tractiune superioara 14 ajunge la placa superioard fix 15. tn acest moment tot ceea ce este fixat de placa de tractiune superioaré 14. si anume: tijele distantiere 9, placa de tractiune aferioara 6, bucsa inferioara 7 si epruveta 8 cu partea ei inferioaré “mn pe loc in timp ce traversa tsi continua deplasarea Impreuna cu sartea superioara a dispozitivului format din bucga 10, bucsa deLucrarea 4 16 Mecscss autocentrare 11 si partea superioaré a epruvetei. Astfel apare eI solicitarea la intindere a epruvetel care se continua pand la ruperes ‘ae + acesteia = Criostatul_inchis (fig. 1.3) se bazeaz’ pe acelasi principit sir deosebirea consta in faptul c& se utiizeaza gi alte fluide criogenice ny numai Nz lichid, de exemplu heli. 19 2 2 vee Fluid criogenic \ | (spre instalatia de lichefiere) nated 7 a YN (FZe, ver Se hss Se, Var Figura 1.3 Criostat inchis: 1-placé inferioaré; 2-calupi din termoizolant; 3-incinté exterioaré; 4-gard de azot; 5-azot lich placuta inferioaré; 7-cap de fixare; 8-epruveta; 9-superizolati= bucsa superioara 11-cap de fixare semisferic superior, 12-sarm feava de tractiune; 14-jug interior, 15-supapé pentru vid; 15- pentru admisia fluidulut criogenic; 17-teavaé pentru admisia 2: lichid: 18-placd superioard; 19, 20-izolati; 21-inel de etansare izolale (polistiren); 23-suruburi pentru fixarea jugului exterior.(18 wsrarea 1 ot pare —Criostatu! este construit cu dou tipuri de izolatie. Garda de brea 2zot 4 este formatd din doi pereti cilindrici sudati ta capat. Intre garda :2 azot gi incinta exterioaré 3 este prevazuté o superizolatie 9 lipiu, “ rotire cu 90° gi se poate efectua o noua incercare. Sarmele 12 au -olul de a nu permite capului conic s& cada pe fundul vasului Criostatul modulat (fig. 1.4) Folosirea, elementelor modulate in constructia criostatelor sreeazi conditile pentru realizarea unor criostate cu posibiltati largi de adaptare la cerintele impuse de schimbarile determinate de ‘narimea epruvetelor si materialul epruvetei. Criostatul modulat poate 5 utilizat pentru epruvete scurte, dar si pentru epruvete lungi, prin slercalarea unui modul intermediar (fig. 1.5) intre modulul inferior 6 gi Tiodulul superior 20, de care este fixat cu bridele 9. Se pot realiza incercari la tractiune, incercari la incovoiere si “acercéri la compresiune, prin montarea unor dispozitive sorespunzitoare incercarii care se efectueaza intre tele 4 si 15. teria Sriostatul lucreaza cu vapori de N, care se obtin prin picurare prin 1 © conducta 18. Masurarea temperaturi se realizeaza cu termometrul 14 E15 # este reglaté prin marrea sau micgorarea vitezel de picurare wea: “ecare modul poate fi compartimentat in interior cu cate o incinté rotulu centru heliu gi una pentru azot, aceasta constructie asiguré ca b; 22 ~ansferul de caldura dintre incinta cu heliu si mediul ambiant sé fie :3t mai mic (fig. 1.5). e) EyLucrarea 1 20 2 43 4 18 1617 18 | Reser prin plore Figura 1.4. Criostat modulat: 1-masa utilajului de incercat; 2-flenta fletat =~ S-olemente de agezere; 4-138 de tractiune inferioard; 5, 8, 16-inole ccm ‘etansare; 6-modul inferior, 7, 10-izolate termica; 9-elemente pentru fixaree modululul inferior de cel superior; 11-dop de etensare; 12-izolatie tormios 13-condict8 de evacuare @ vaporilor de No; 14-termometru; 17-izolajie; 13 conduot® din cupru; 19-supape de siguranta; 20-modul superior a faz | Oi | I Figura 1.8. Schita médulutui intermediar LEB, wast ime, Mex: bas In exteriorul incintei cu azot se afld izolatia termicd, care realizeaza prin vid tnaintat. De mentionat cd pierderile de azot si ales de heliu sub forma de vapori sunt ridicate dadorité transfer termic mare in zona flangelor dintre module.area 1 24 Dispozitivele de prindere a epruvetei. Pentru realizarea unei =eartizari uniforme a solicitarilor in epruvet este necesar sd se imine orice excentricitate sau inclinare a directiei de actionare a fortei, care ar produce solicitari suplimentare, deci o denaturare a 3 rezulatelor. 2c i i Masinile de incercat sunt i 2. echipate cu diferite dispozitive de 1 ey 1 Prindere, care permit o fixare axialé tt si centricd, precum gi manevrarea — rapida a epruvetelor. Dispozitivele 3a de prindere se diferentiazd in functie de forma epruvetei. Pentru epruvete cu cap conic dispozitivul L —|_ de prindere este prezentat in fig Fgura 1.6. Dispozitiv de prindere a 1.6. At&t capul de fixare 2 cAt si soruvetelor cu cap conic: 1 bucga 3 este prevazuté cu o tata =cruveld; 2-cap de fixare; 3-bucsé fereastra in directia axialé a le di aaforaastrs frezais epruvetei, realizaté prin frezare, lee care permite introducerea epruvetei din lateral. Dupa introducerea 5. 18 t2Tuvetei, bucga 2 se roteste pentru a evita iesirea eruvetei in timpul ‘vercarii. Dispozitivul pentru epruvete cilindrice sau plate este srezentat in fig. 1.7. In cazul epruvetelor cilindrice, bacurile 2 au 0 “sma interioard cilindricd, iar in cazul epruvetelor plate forma “terioara a bacurilor este rectangulara. Dispozitivul pentru epruvete ‘tate este prezentat in fig. 1.8, Este necesar ca d'>M pentru ‘troducerea epruvetei $i apoi ingurubarea ei in capul de fxare 2. les ime Prulisgura 1.7. Dispozitiv pentru prin- Figura 1.8. Dispozitiv pentru prin- 32a epruvetelor cilindrice sau plate: derea epruvetelor cu cap filetat: 1- ‘sruveta; 2-bacuri; 3-bucs& epruvet; 2-cap de fixare; 3-bucsjerarea 1 —__________22 ‘Supapa de siguranta ‘Supapa de sigurant& are rolul de a asigura securitatea instalatilor de racire. Schema unei astfel de supape este prezentaté in figura 1.9. La 0 anumité valoare a presiunii din criostat ( la suprapresiuni de 0,3 bari) folia din cauciuc 4 este presata pe flansa 5. Muchia ascutité a acesteia va, genera tdierea foliel din cauciuc facand astfel posibilé evacuarea gazelor din criostat si evitarea une! eventuale explozii 1— zolatia termica { 2— peretele exterior af incintei 3— flangd sudati de peretele exterior — 4— folie din cauciuc 5— cuit lang cu o portiune ascutta) 6 sub 2345 6 Figura 1.9. Supapa de siguranta 4.4 Concluzii In urma studierii echipamentului specific pentru incercar\ mecanice se vor evidentia particularitatile constructilor criogenice se vor trage concluzii privitoare la oportunitatea alegerii tipului criostat, de dispozitiv de fixare si de izolatie termica.itatee rentaté at (le anga 5 auciue pa une terior ‘wercdiril yenice : Ipului ¢ LUCRAREA 2 Determinarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune a materialelor motalice la temperatura ambianta la temperaturi criogenice 2.4 Scopul lucrarii Lucrarea urmareste determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor metalice ¢i interpretarea acestora sub aspectul capacitatii e deformare plastica la temperatura ambianta si la temperaturi srlogenice, 2.1 Notiunide baz Determinarea caracteristicilor_mecanice ale _materialelor suprinde urmatoarele marimi (conform SR EN 10002-1: 1995): limita de curgere (aparent4, superioarai inferioara); limita de curgere conventional; - limita de curgere remanent& - rezistenta la rupere; ~ alungirea la rupere: ~gatuirea la rupere. Definirea caracteri - Limita de curgere: a) aparent, Re este raportul dintre sarcina la care apare sterea lungirii fr marirea sarcinii si aria sectiunii transversale jale a epruvetei. Se determina vizual de pe diagrama incercari. b) superioara, Rey este raportul dintre sarcina maxima care se sregistreazA In cursul cresterii alungil fra marirea sarcinii gi aria ectiunii transversale initiale a epruvetei. ©) inferioard, Re. este raportul dintre sarcina minima care se “wregistreaz’ in cursul cresterii lungirii far mérirea sarcinii si aria setiunii transversale initiale a epruvetei - Limita_de curgere conventional (pentru 0 alungire proportional. prescriss), Rp este raportul dintre sarcina respunzaitoare unei alungiri neproportionale prescrise si aria ilor mecanice[TAP86};Lucrarea 2 sectiunii transversale initiale a epruvetei; alungirea neproportionald s: inscrie drept indice. In mod uzual, limita de curgere remanent pent oteluri se determina la o alungire neproportionala de 0,2 % (Rro)- ~_Limita de curgere remanent (pentru o alungire remaner*: prescrisa), R, este raportul dintre sarcina corespunz&toare une alungiri remanente prescrise (la desc&rcarea epruvetei) si ari sectiunii transversale initiale a epruvetei; alungirea remane: prescris& se Inscrie drept indice. in mod uzual, limita de curgt remanent pentru ofeluri se determina la o alungire remanenta de ©. % (roa) - Limita de intindere conventional (pentru o alungire tota’é ac’ prescris R; este raportul dintre sarcina corespunzatoare une ™=" alungiri totale prescrise gi aria sectiunii transversale initiale a == epruvetei. Alungirea totala prescrisd se inscrie drept indice. in mo3, ge uzual, limita de intindere conventionala pentru oteluri cs Rios <600N/mm?, se determina la o alungire totala de 05% (= ~ Rezistenta la rupere, Rm. Raportul dintre sarcina maxima fa re, rupere gi aria sectiunii transversale Initiale a epruvetei. Pee ~ Lungirea epruvetei, AL este diferenta dintre lungimeal =~. epruvetei deformate gi lungimea initial a acesteia. oo - Alungirea totalé, A; este alungirea determinata la aplicarea unei sarcini, calculata prin raportul dintre lungirea AL si lungimes; > initial Lo gi masurata in procente. eet - Gatuirea la rupere, Z este diferenta dintre aria sectiunil initiate} sar=- i aria sec{iuniifinale a epruvetei totul raportat la aria sectiuni initiale. | = Coeficiontul_de ecruisare, n. Aceasta caracterizeazs) capacitatea de consolidare (Intérire) a materialului in timp =. deformarii ace ~ = Coeficientul de anizotropie, r este definit ca raportul dintre! ter deformatia specifica in latime cp si deformatia specifica realé tn)mmz grosime eg. | 2.3 Echipamentul pentru incercari Pentru incercarea la tractiune se va utiliza masina universal: pentru incercairi de tip INSTRON, existent in laboratoarele catedret de Tehnologia Constructillor de Masini. Aceasté masina indeplinesteerarea 2 A 25 bimea |carea pimea itiate itiale. timpul dintre ala in ersala Htedrei neste conditile prevazute in SR EN 10002-1: 1995, pentru incercarea la zactiune la temperatura normala precum si condiftile prevazute in STAS 6834-75 pentru incercarea la tractiune la temperaturi stiogenice, privitor la precizia de masurare si Inregistrare a datelor sxperimentale, De asemenea ea corespunde conaifilor impuse prin SR EN 10002-3: 1995, privind verificdrile la care trebuie sa fie supusi 0 masina pentru incercéri mecanice inaintea utiizarii ei Mfasina universal pentru incercéri INSTRON este echipaté. cu 2spozitivele pentru strangere rapida, in care se pot introduce atat sacuri striate pentru epruvete plate din tabli, cat si bacuri pentru spruvete cilindrice. Masina este dotat& cu un sistem automat de inregistrare a Zagramei de variatie a fortei in timpul solicitari, Masurarea fortei se “zalizeaz cu un traductor de fort piezo-electric. Forta maxima care ate fi masurata este 25tf iar puterea masinii este de 8KW. Viteza solicitare se poate regia intre 0,5-500 mm/min pe urmatoarele repte: 0,5:1; 2; 5; 10; 20; 50; 100; 200; 500 mm/min. Magina de incercari INSTRON ofer& posibilitatea aplicdrii rcinii lent si progresiv far a depasi o vitezA de crestere, de “daN/mm? pe secunda; in anumite cazuri cum ar fi pentru tablele btiri este recomandata o vitez gi mai lent de aplicare a sarcini zentru a evita tendinta de ingustare simultand a sectiunii in mai multe souri Conditlle de incercare la temperaturi criogenice sunt realizate s2 ajutorul unui criostat de tip deschis prezentat in figura 2.1. Placa “erioara 1 se fixeaza prin intermediul unor bride de masa maginii de “roercat, iar tija 16 se fixeazd de traversa mobil a masini, Aplicarea sexcinii se face lent, fara socuri, epruveta fiind solicitatd in momentul © care placa de tractiune superioara 14 ajunge la placa 15, care find 4, blocheazé migcarea partii inferioare a epruvetei, in timp ce zz‘tea superioara a acesteia se deplaseaza in continuare, datorita de tractiune 16, simultan cu traversa mobilé a masini. Dupa perea epruvetei, jugul interior se scoate afara din containerul iat din incintele interioara gi exterioaré 3 si 5 si se monteaz’ o ‘cua epruveta. Pentru incercarea la temperaturi criogénice, inainte de Feperea tractiunii se toarna azot lichid in container gi se agteapta 5 T vute dupa ce a incetat fierberea violent a acestuia, Forma gi dimensiunile epruvetelor pentru incercarea la tractiune Tetuie alese ‘astfel incdt pe toatd lungimea de referint& Lo (fig. 2.2) = existe o stare de tensiuni monoaxiala. In mod obisnuit, epruveteleiucrarea 2 28 au sectiunea circularé sau dreptunghiulara, cu raportul laturilor sectiunii mai mic decat 4:1. Pe ee 12 PSS - “Shh Sigs a SNe = sah ' ; ry i EN 4 ty Th ; rl WAZA. VIZ: i LLLLLLLLLLL LLL LLL LL Figura 2.1. Criostat deschis: 1 -placd inferioard 2 -calupi izolator; 3 -) inaintd exterioar’, 4 -izolatie termicd; 5 -incint& interioard; 6 -placd de tractiune; 7 -bucga inferioara, 8 -epruvetd; 9 -t/@ distantier, 10 -bucsé superioard; 11 -buoga autocentrare; 12 -bolt; 13 -inelrigidizare; 14 -place de tractiune superioars; 15 -plac& superioars; 16 -tia de tractiune; 17 - ‘surub distantier, 18 -supapa de sigurant; 19 -bucs8. i In figurile 2.2, 2.3, 2.4 $i 2.5 notatiile utilizate sunt urmBtoareld Lo -lungimea intre reperele initiale; } Lg -lungimea zonei calibrate; Ly - lungimea total; | hh -lungimea zonei de prindere in bacuri; } B - latimea zonei de prindere; D - diametrul zonei de prindere; I dg - diametral initial; ' a ~grosimea initiala; bo- l&timea initiald. jes26 buczea 2 27 lutilor DacS o epruveta plat& are sectiunea Sp (SR EN 10002-1 atunci se poate considera ca are diametrul echivaient: dy = 113,89 (2.1) 18 Figura 2.2. Epruveta cu capete de prindere cilindrice pentru incercarea 2 tractiune Capetele de prindere ale epruvetei trebuie sa fie coaxiale cu ccrtiunea calibrata, pentru a se asigura solicitarea la tractiune simpla. 19 Fsrma si dimensiunile se aleg in functie de dispozitivele de prindere 22 masini de incercat. Epruvetele cilindrice pot avea capetele i <'ndrice netede (fig. 2.2), conice (fig. 2.3,a) sau filetate (fig. 2.3,b). ruvetele plate pot avea capete de prindere fara orificiu pentru bolt ‘3. 2.4,a) sau cu orficiu (fig. 2.4,b) In cazul incercarii fontelor cenusii, in afaré de prescriptille snerale (SR EN 1002-1: 1995) exist si conditi tehnice specifice placa STAS 9644-87). Epruvetele sunt de doua tipuri A si B, avand forma te; 17 -2 figura 2.5. Pentru produsele din metale gi aliajele neferoase locul si pozitia lucru a probei sunt prevazute in STAS 839-69 in functie de tipul ‘odusului, directia de deformare, grosime (pentru table, benzi $i 2:Sci) gi de marimea sectiunii itoarett a b Fura 2.3. Epruvete cilindrice pentru incercarea la tractiune: a -cu capete de "dere conice; b -cu capete de prindere filetateLucrarea 2 a m7 z a b os Figura 2.4. Epruvete plate pentru incercarea /a tractiune: a -cu capete rindere fr orificiu pentru bolt; b-cu orificiu pentru bolt wa Figura 2.5. Epruvete din fonté pentru incercarea la tractiune: a -de tip A; b-de tip B 2.4 Modul de lucru Centrarea epruvetei in bacurile de tractiune se va face deosébita atentie. Orice abatere de la axialitatea solicitarii epruvex atrage dupa sine solicitéri suplimentare la incovoiere, care duc denaturarea rezultatelor incercarii. Dispozitivele de prindere treb. 8 corespunda tipului de epruvete utllizate. Pentru tablele si benzile sub 0,2 mm grosime se va determ numai rezistenta la rupere. Conditile pentru determinarea caracteristicilor mecanice ‘ncercarea la tractiune sunt indicate in SR EN 10002-1: 1995. Rezistenta la rupere se va indica cu precizie la o uni valorile fractionare, rotunjindu-se. La incercarea la tractiune la temperaturi criogenice se va ut ca mediu de incercare azotul lichid a cdrui temperatura de lichef este 77 K. Conditile care se cer a fi indeplinite gi modul in care se executa aceasta incercare sunt indicate in STAS 6834-75, in sunt prevazute particularitatile acestei incercdiri fata de incercaree tractiune efectuata la temperatura ambianta,zarea 2 29 2.4.1 Etapele incercaril In vederea realizarii incercairii se vor avea in vedere urmatoa- =e otape: a) Se masoara secfiunea initial a epruvetei determinandu-se ‘ecrile latimi gi grosimil ei in portiunea calibrata b) Se stabileste lungimea de masurare Intre repere I,; se pte ¢ *=arte in 10 sau 20 de parti egale de cte 5 sau 10 mm, cu ajutorul +£ 5 dispozitiv cu ac de trasaj. Trasajul serveste la determinarea prin soul statistic a pozitiei zonei de rupere a epruvetei, aceasta vestuandu-se intotdeauna la mijlocul epruvetei. Pentru realizarea = 2ulului statistic se vor incerca minim 10 epruvete din aceeasi sari ¢) Pregatirea masini de incercat: aducerea la zero a rc'satorului, alegerea fortelor de strangere corespunzatoare, ¥ ‘egerea scairii in functie de sarcina probabil de rupere, alegerea #zei de deplasare a hartiei gi a vitezei de deplasare a traversei 4) Asezarea criostatului pe masa maginii de incercat, in cazul * zerc&ril in conditiicriogenice. e) Fixarea epruvetei_ in masiné pentru incercarea’ la ein ‘A: eperatura normal, respectiv fixarea epruvetei in dispozitivul atagat zstatului fn cazul incercarii in conditi criogenice, asigurandu-se o ‘sv'citare axial a acesteia. Epruvetele solicitate in conditi criogenice fi marcate cu numere pe capetele acestora deoarece scoaterea criostat se realizeaz’ numai la sfarsitul incercéi hare f) Umplerea incintei criostatului cu azot lichid dintr-un vas Cewvar. {Wet 9) Solicitarea epruvetel in conditjile prescrise de SR EN 10002- fuc - 1995 pentru temperatura ambianta si STAS 6834-75 pentru [0Uter-peraturi criogenice. mir 1) Citirea sarcinilor Fey, Fely, Fn cu precizia de 1% (forte cerespunzatoare rezistentelor Re, Rey, Rm a caror semnificatie P pres indicata in figura 1.6). i) Indepartarea jumatatilor rupte ale epruvetei din falcile maginii hitat@e:erminarea lungimii finale Ly prin punerea cap la cap a jumatatitor ~<:e gi msurarea distantei dintre reperele trasate initial cu ajutorul utilizar gubler de 0,01 mm. In caz c& este necesara o precizie de 'efiewr2surare mai mare se vor folosi extensometrele existente in dotarea ‘se wrsinii universale INSTRON, cu care se pot obtine precizii de 1 Calmesurare de 10° mm. trea _}) Determinarea _caracteristiclor, efectuarea calculelor i ierea datelor in tabelul 2.1 $i in tabelul 2.2.Lucrarea 2 34 2.4.2 Rezultatele incercdiri Dimensiunile epruveteior inainte si dupa incercarea la tractiuns se vor indica in tabelul 2.1. Marimile determinate, atat la temperatur ambiant cat si la temperaturi criogenice se vor indica in tabelul 2.2 Ih urma solicitarii la tractiune se va obtine pe inscriptorul maginii dé incercat 0 diagram de forma prezentaté in fig. 2.6. Au%) Figura 1.8, Diagrama incercéii fa tractiune cu indicarea pozttie! unor caracteristic! mecanice mai uzuale Marimile care se determina sunt - Limita de curaere aparent Re, cu cele doua posibile va ale ei, Rey -limita de curgere aparenta inferioara si Rey -limita curgere aparenta superioard, care se determina din diagrama mas: conform SR EN 10002-1: 1995. Ra Ges Ren (2.2) So unde Fey, este forta de curgere aparenta minima, iar Fey este forta ‘curgere aparent superioard; Sp -sectiunea initiala. - Rezistenta maxima ia tractiune Rim Rin = (23) unde Fry este forta maxima citité de pe diagrama de variatie a fort Inregistrata de masina30 =warea 2 34 ~ Alungirea la tupere A, : 2.100 [%] (24) fiune atura [22 ae Ly este iungimea finala intre repere, dupa punerea cap la cap a iii de =27elor rupte ale epruvetei, - Gatuirea la rupere Z; 100 [%} (25) 0 §_, - sectiunea finala in zona rupta - Coeficientul de ecruisare n; at(14 At) n=in(t io) (28) _rde Ay este alungirea total’ ta rupere. - Coeficientul de anizotropie r; s =Ih— (2.7) "S (2.7) Tabelul 2.1 TS] raterar | Tem Dinara Dinara 7 Obs = Kk ‘inate ‘nae t 7] % | % |u|] & | a fem] | fem} | fem] | fem} | mmm} | Imm) 1 \valor—, jta de 1 Il lasini L LL Tabelul 2.2 - Re | | Materia | Tem _ | {ra oe 1) | Rev] Ren | Rm [An] z |n{r| oo t Lat] fx} xy | 8 | Lim? | } Lem? | | Loam?) + 4 iorteto— L[ite Le | ae 2.4 Concluzi Referatul lucrarii de laborator va confine in final interpretara Det, rezultatelor obtinute in cadrul incercarii la tractiune materialelor I temperatura ambianta si la temperaturi criogenice si aprecieri asupt Pk modului in care pot fi utilzate aceste rezultate in studiul deforma 7 prin presare la rece a materialelor metalice. | Se vor trage concluzii privind influenta temperaturii” asu deformabilitatii materialelor, facandu-se permanent comparatia modul decomportare la temperatura ambianta. Se va sta a deformabiltatea in functie de datele inscrise in tabelul 2.1 si tabel 7 2.2 si de raportul Re/R,, comparandu-se diagramele obtinute ‘incercari de tractiune la temperaturi criogenice cu cele realizate temperatura ambianta., erarea 3 retare lelor ‘asup mati ‘asup pia: stat tabe He p zate LUCRAREA 3 Determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor plastice $i compozite prin incercarea la incovoiere la temperatura ambianta si la temperaturi criogenice 3.4 Scopul lucrarii Lucrarea urmareste determinarea, prin Incercarea la incovoiere, 2 influentei temperaturilor criogenice asupra caracteristicilor mecani. 33 ale materialelor plastice si compozite. incercarile se vor efectua =3t la temperatura ambiant& (293 K) cat gi la temperatura azotului tid (77 K). e 3.2 Notiuni de baz Incercarea la Incovoiere se aplicé cu prioritate materialelor te, care in general nu se pot aprecia pe baza caracteristicilor inate prin incercarea la tractiune, datorit deformatilor mici ale tora. Incercarea const in aplicarea in mod progresiv a unei sarcini 3eTendiculare pe axa unei epruvete, agezate orizontal, cu capetele =v nite pe dou’ suprafete cilindrice, la mijlocul distantei dintre "=azeme, pand la ruperea epruvetei (figura 3.1). Starea de tensiune in epruveta este neomogena, atét datorit ‘2 stlel momentului incovoietor de la o sectiune transversalai la alta fea 3.2, a), cat si datorité faptului c& pentru o sectiune ‘Te"sversala dat, tensiunea variazd liniar in domeniul elastic (figura 2 2). Tensiunea intr-o fibré oarecare aflata la distanta y este -“ x 4) |wrce: M este momentul Incovoietor in acea sectiune iar |, momentul | ~erlie al sectiunii transversale in raport cu axa de incovoiere. Pentru materiale plastice, metoda de determinare a caracteris- mecanice prin incercarea la incovoiere este standardizata in 30 178 : 1998. Aceasta metod’ permite determinarea tensiunii voiere Rj, sigeata f si modulul de elasticitate E,Luerar 34 atiarea: Figura 3.1. Schema incercani la incovoiere dupa SR ISO 178: 1998 Tensiunea de incovoiere la rupere, in MPa, este tensiunea incovoiere in momentul ruperii epruvetei. ‘Tensiunea de incovoiere la un moment dat al incercari, (Ri), MPa, este tensiunea maxima in fibra marginala a epruvetei la mij distantei dintre reazeme. Figura 3.2. Scheme de solicitare a unei epruvete la Incovoiere: ‘a - variatia momentului Incovoietor : b ~ starea de tensiune In sactiune transversalé Tensiunea de Incovoiere la sarcina maxima, in MPa, ¢ tensiunea de incovoiere in momentul in care sarcina atinge valoar | maxima. Sageata f, in mm, este distanta parcursa in planul initial cAtre miilocul fetei epruvetei solicitate. in timoul incercariinea d AR), | mijloc 36 3.3 Echipamentul pentru incercari incercarea se efectueaz pe magina de incercare la tractiune- ‘=rsresiune tip INSTRON 1196, la care se ataseazA un dispozitiv @zut cu doud role de reazem cu axele paralele (abaterea de la 27 elism intre axele rolelor este, dupa STAS 7391/3-74, in clasa Xil ecizie) conform figurii 3.3. 1 —Placa indoire 4— Rola pentru indoire 5 —Poanson 6 - Piulita vo nO Figura 3.3. Dispozitivul pentru incercarea la incovoiere Conditile care trebuie indeplinite sunt urmatoarele: lasarea relativa a poansonului in raport cu reazemele s se facd vitez& constanta si regiabila; une rcina indicaté pe scara gradata sa fie identicd cu cea aplicaté pe ( e22vet8, iar dimensiunile scari s& permita citirea cu o precizie de Pa, @3_ —zele de curbura ale poansonului (r)) si (12) sa fie de: valoar |nitial ¢ y= 5201 mm fg =2+0,2 mm (pentru grosimi > 5 mm)ir 3 - epruvetele folosite pentru Incercare au forma de bara cu sectiunes transversal de forma dreptunghiulara. Dimensiunile epruvetelor incadreaz in valorile normale, indicate in SR ISO 178: 1998 anume: =lungimea (Lo): minim 80 mm; -litimea (b): 10 £0,5 mm; =grosimea(h): 44 0,2 mm; 3.4 Modul de lucru —— vr Se masoard ldtimea (b) a epruvetei cu precizia de 0,1 mm grosimea (h) cu 0 precizie de 0,002 mm, in mai multe puncte sectorului calibrat. Sarcina se aplicd lent si fara gocuri, la mijlocul distantei di reazeme, cu o vitez’ de 1 mm/min, pana la rupere sau pana obtine sageata dorita ‘Alura curbei de variatie a sarcinii in functie de sageata inregistrat’ de dispozitivul de inregistrare al maginii. Pentru epruvetele care se rup inainte sau la atingerea sag conventionale, se noteaza sarcina si sageata la rupere. Pentru epruvetele care nu se rup inainte sau la atinger s&getii conventionale, se noteaza sarcina la ségeata conventional’ Pentru epruvetele care ating sarcina maxima inainte de ajunge la sigeata conventionala, se noteaza sarcina maxima sdgeata corespunzatoare, Pentru incercarile la temperaturi criogenice, epruvetele se raci intr-o incint& izolata fata de exterior, in care se introduce az‘ lichid care are temperatura de 77 K. Mentinerea epruvetelor in flui criogenic se realizeaza pana la incetarea fierberii violente a aces! gi incd 5 minute pentru stabilizarea temperaturi. Dupa ra epruvetele sunt scoase din mediul criogenic cu un cleste si as pe dispozitivul de incovoiere. Se recomands ca timpul de manevr 84 fie cat mai scurt pentru a se evita incaizirea epruvetei considera cA dup scoaterea din mediul criogenic epruveta incdlzeste cu 5 grade la fiecare secunda [TAP 80]. Cu valorile masurate (létimea si grosimea epruvetei) si cu determinate de pe diagrama sarcind-sageata (forta de rupere| sageata la rupere), se calculeaza: ~ tensiunea de incovoiere la rupere (3.2){3 woarea3 37 june -modulul de elasticitate aparent E;, se determina folosind e* junea liniard initial a curbei sarcind-sdgeat sau tangenta cu S Zanta maxifna a portiunii crescdtoare a curbei sarcina-sdgeaté. Se mina cregterea f a saigetii ca in figura 3.4,a $i 3.4,b. Bor 4b-he [MPa] (3.3) mms lea dint nas bes bage Figura 3.4 Diagrame sarcina-sageat’ igere la. ze: F - sarcina aplicatd, in N; de~ L_ -distanta dintre reazeme, in mm; ma b -inaltimea epruvetei, in mm; h -grosimea epruvetei, in mm; few AF - cregterea sarcinii pentru o crestere Af a sdgetii fea (din diagrama incercarii). i ="siunea de incovoiere gi modulul de elasticitate pot fi exprimate in stu \ =a? faci 4 MPa = 1 MNimm? = 1 Nimm? }e22'-. 2cile masurate gi calculate se noteaza in tabelul 3.1. si tabelul 3.2. bvra pi. 8 Tabelul 3.1 ta sf T Material _| Temp. Dimensiunile L | Obs. =| ik] epruvetel Imm) poe | to b h fia trom)_| trmemy_|_ ten)\crarea 3 3g Lees Tabelul 3.2 Ne | Material [Temp] AF | Af | R, E [| Obs. ort, kK) [MPa] | [MPa] m ter ' + Deter | 4 t 3.5 Coneluzii Referatul lucrarii de laborator va cuprinde rezultatele obtint prin incercarea la incovoiere la temperatura ambianta si criogenica| unor epruvete din material plastic sau din materiale compozite. Se vor trasa diagramele rezistenta la incovoiere ~ sageta a pentru temperatua ambianta cat gi pentru temperatura criogenica Incereare. ‘Se vor trage concluzii privind modul in care_temperat criogenica influenteaza carcteristicile de plasticitate si fragilitate materialului 5agerend 39 32 k LUCRAREA 4 —, Determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor metalice prin incercarea la incovoiere prin soc la temperatura ambianta si la temperaturi criogenice 4.4 Scopul lucrar finut —_Lucrarea igi propune determinarea caracteristicilor mecanice a jicderestalelor metalice prin incercarea la incovoiere prin soc a ‘=:eratura ambianti si criogenic’. Se va: evidentia influenta A alte -eraturilor criogenice asupra caracteristicilor materialului. kao falu 4.2 Notiuni de baz tee incercarea la incovoiere prin soc este cea mai raspandita we2da de incercare dinamic& a materialelor. Ea a luat amploare a.c4 producerea catastrofelor navale datorate ruperiior fragile, c2zetrofe care au atras atentia c& un material care in mod normal dustil, poate deveni fragil in anumite conditii de solicitare, de wiezd de deformare mare, de temperatura si de stari de tensiune ‘swzcale. Experimental s-a ardtat c& pentru producerea ruperii fragile m. =8te necesar ca toti acesti factori sa fie prezenti simultan. Incercarea la incovoiere prin soc se utilizeaz& pentru: ~ 2¢erminarea comportarii tenace sau fragile a materialului, - 2"Ticarea uniformitati tratamentelor termice aplicate; - =2minarea gradului de imbatranire al materialului \cercarea la incovoiere prin $oc const& in ruperea dintr-o ‘575-3 lovitura cu’ un ciocan pendul a unei epruvete prevazutd la mmc: cu crestaturé in "V" sau crestatura in "U" aflati la tw--=sratura de incercare si agezata liber pe doua reazeme. Principiul incercdiii la temperaturi criogenice const in récirea @@-.21¢i intr-o baie de azot lichid (cu temperatura de 77 K), apoi we=z'ea ei pe suportul ciocanului pendul si ruperea cu o singura lier -5 a acesteia, + Marimile care se determing sunt : = enta KCV 5 eezia consumata la rupere KVE TAP 88b] Principalele aspecte care trebuie avuts ~ sc="= a alegerea unui otel, legate de caracteristicle de duct ts: fuia, sunt urmatoarele: 1) Temperatura minima de servicis. In creraturii de serviciu este in stransa legatura cu conditile de sc'iz73"e ale piesei, starea de tensiuni si natura solicitari Prezenta fisurilor de oboseala determing ¢ cez_as2ve semnifica- tiv a curbei de tranzitie c&tre temperaturi mai rd'zate. La epruveta cu crestatura U (de tip Mesnager), utilizata curer: peru caracteriza- rea calitatii otelurilor pentru construct’ de magin'. se apreciazd 08 delimitarea domeniului de comportare ductilé a materialuiui (tempera- tura de tranzitie) ar putea fi fcuta impunand o valcare minima a rezilientei de circa 35 Jicm’. In cazul otelurilor cu rezistenta mai ridicata aceasta valoare este necesar sd fie majorata. 2) Continutul de carbon. Alegerea marcii de ofel trebuie facut jin concordant cu rezistenta, in care este economic s se incadreze in final materialul. Totusi, nu se va recurge la oteluri cu continut de carbon peste valoarea minima necesara, deoarece ductiitatea materialului scade considerabil cu cresterea contfinutului de carbon. Pentru realizarea caracteristicilor de rezistenté la nivelul dori este recomandabil sa se recurga la tratamentul termic, Normalizarea (pentru C < 0,2%) si in special imbunatatirea, au efect favorabi asupra ductilitatii materialului. 3) Continutul de elemente impurificatoare (sulf, fosfor, oxigen hidrogen etc.). © influent& importanté asupra tenacitatii o are puritatea ofelului, evidentiata prin confinuturi mici atat dé i Puritatea ofelului are o influent& mare in reducerea fragilizare ca urmare a mentinerilor de durat& in domeniy temperaturilor care favorizeazd fragilizarea la revenire. F 4) Concentratorii de tensiune, defectele de suprafata. Ir| general, otelurile pentru constructii de masini sunt sensibile la efectu concentratorilor de tensiuni, mai ales in condi criogenice, deoarece atat prin valorile relativ ridicate ale continutului de carbon, cat si pri natura constituentilor structurali, ele se caracterizeaz& prin} capacitatea de deformare plastic’ localé destul de scazuta| Fenomenul este deosebit de periculos, in special a organele masini care lucreaz& in conditii de solicitiri ciclice la temperatu joase. Amorsarea unor microfisuri in zonele solicitate ale piesei, mi mai probabil in cazul acestor solicitari, este urmaté de cele multe ori de scoaterea rapid din functiune a reperului respect4 at deoarece fisurle de oboseald sunt concentratori foarte i, care influenteazi apreciabil comportarea materialului la = 221i dinamice. 5) Microstructura. La ofelurile supuse tratamentului_ termic, ‘rc"rstructura constitue un factor important care determina variatia "= sntei la temperaturi joase. Constituentii formati prin revenirea ‘T27snsitel au o influent’ favorabila asupra nivelului rezistentei La unele oeluri carbon (In special aliate cu crom gi nichel) se #4 0 reducere sensibila a valorilor rezilientei dupa cdlire. $i re, la temperaturi cuprinse intre 573 si 873 K. Acest fenomen ‘#53 cunoscut sub denumirea de fragilitate la revenire. in vederea => "‘Ampinari fragilitti’ otelurilor, este indicat s& se evite revenirea rczselor din aceste oteluri in domeniul temperaturilor mentionate sa de a se practica, dacd este posibil, o racire accelerata la ‘acu _ _ 8) Duritatea, Pentru 0 anumita marca de otel, variatia rezilientei adrea = “27peraturi joase este in mare masura determinat de nivelul put ¢ 22%! otelului (variabil functie de temperatura de revenire) si deci de iltatg "2 = caracteristicilor de rezistenté. Rezilienta ramane ridicatd bon, 227e duritati variind intre 27 si 35 HRC pana la temperaturi dé173 I dor lizare Nora 4.3 Echipamentul pentru incercari Os ____Incercatile se efectueazé pe un ciocan pendul cu energia suziy 272 Tala de 150 J, indeplinind conditile din SR EN 10045 - 2: 1994 ug: 1) je Siocanul este prevazut cu un dispoztiv de centrare a imeni®"~*2telor pe suport astfel incat ruperea sé se realizeze din partea S=LS8 crestaturi, Ruperea epruvetei trebuie s& se produc dintr-o a. ‘s-c.7d lovitura. Epruveta se considera rupta chiar dacd ruptura nu lefect €? ="Odus pe intreaga sectiune dar este antrenatd de ciocan dincolo joare( “2azeme. Racirea epruvetelor se realizeaz& cu agentii de racire ircicafi in tabelul 4.1 Tabelul 4.4 ‘Temperatura ‘Agent a la -75°C Alcool etilic gi z8pada carbonic re-75°C ‘si-100°C inclusiv | Eter de petrol si vapori de azot i=2~100°C si-196°C Alcool etilic absolut gi azot lichidlucrarea 4 a y y, SIS Figura 4.1. Ciocan pendul pentru incercarea la incovoiere prin soc Incinta pentru racirea epruvetelor este in construcfie sudatd c. pereti dubli gi izolatie termica intre acestia. Epruvetele utiizate sunt cu crest&turd in "V", STAS 7511-8 (fig. 4.2, a, b) sau cu crestatura in "U", STAS 1400-75 (fig. 4.3, a, b). H Hy v2 } SY sS SS beat a b Figura 4.2. Epruvete cu crestéturé In *V’", a-dispozitiv pentru mésurarea rezilientei; b-epruveté pentru determinarea rezilientei 343 be : BF Boa Menem ol a b Figura 4,3. Epruvete cu crestaturé in *U", a-dispozitiv pentru masurarea energie consumate la rupere, b-epruvelé pentru determinarea energie’ consummate la rupere 4.4 Modul de tucru Epruvetele se introduc in incinta de racire unde sunt mentinute: - cel putin 5 minute pentru raciri in mediu lichid; ~ cel putin 15 minute pentru raciri in mediu gazes. Pentru manipularea gi scoaterea epruvetelor din instalatia de racire se foloseste un cleste racit la temperatura acestora. Clestele irebuie sa fie tinut in mediul de racire tot timpul dinaintea scoaterii epruvetelor. Dup scoaterea din incinta, epruvetele se ageaza intr-un dispozitiv de centrare pe ciocanul pendul in aga fel incat ciocanul sa ‘oveasca partea opusa crestaturii. Pentru a se evidentia incalzirea epruvetei la contactul cu aerul sald, incercarea trebuie executatd in cel mult 5 secunde de la scoaterea acesteia din incinta. incercarea se executA pe un numar de minim trei epruvete, daca nu se prevede aitfel in documentele tehnice normative ale produsului. Prin incercarea epruvetelor cu crestaturd in "U" se determina cezilienta materialului considerat, !a temperatura ambianta (293 K) gi ‘a temperatura azotului lichid (77 K). Rezilienta se determina cu relatia: keu=Y [yfom?y (ay So 3 - energia consumata la rupere Sp - aria sectiunii transversale a epruvetei in dreptul pianului de simetrie al crestaturiiLucrarea 4 44 Rezilienta se exprima in valori rotunjite la multiplii de 2u/em* pentru KCU < 100 J/cm? gi de 5 J/cm? pentru KCU >100 Jicm*. Prin incercarea epruvetelor cu crestatura in "V" se determina energia consumaté la rupere KV pentru aprecierea tenacitati materialului. Energia consumata la rupere se exprima cu o precizie de 2J pentru KV 100 J si de 5 J pentru KV >>100 J. incercarile se realizeaza cu respectarea prescriptilor din SR EN 10045-1:1994, Rezultatele obfinute pe epruvete cu crestatura in "U" se trec in tabelul 4.2 iar pentru epruvete cu crestatura in "V" in tabelul 4.3. Tabelul 4.2 Nr. | Material b ag So | T w KCU | Obs. ert, [mm] | fmm) | ery} IK) |B) 1 2 3 Tabelul 4.3 Nr. | Material b h T | KV | Obs. crt, [mm] } [mm] | IK] 4.5 Concluzii Dupa prelucrarea rezultatelor se vor trasa graficele ‘incerca" atat la temperatura ambianta cat si criogenica. Se va evident influenta temperaturilor criogenice asupra fragilittii materialului defi sre: ™p im) ac rer ‘setru nina ati lzie bin bari nia Lucrarea 45 LUCRAREA 5 incercarea la compresiune a material temperaturi crioger 5.1 Scopul lucrarii Pentru cunoasterea comportarii unui material in timpul deformairii, atat la temperatura ambianta cat si in conditii criogenice, precum gi in scopul exploatarii corecte a utilajelor de deformare, este important s& se stabileasca rezistenta la deformare ky. O metoda simpla si sigur pentru necesitatile practice s-a dovedit a fi incercarea la compresiune. Totodat& aceasta Incercare se apropie cel mai mult de majoritatea operatilor de prelucrare prin deformare volumica. 5.2 Notiuni de baza In cazul compresiunii, adicd a unei stari de tensiune uniaxiala 2 = =0, atét criteriul de curgere a lui Tresca cat si a lui Huber- ‘Mises-Hencky conduc la rezultatul: ky =04 6.1) Aceast& conditie poate fi indeplinité numai daca frecarea pe suprafata de contact dintre epruvet si platoul de deformare este negliabild. Rezistenta la deformare ky este in acest caz egalé cu tensiunea exterioara c; [TAP 86]. ‘incercarea la compresiune poate genera stari de solicitare Reomogene, din cauza frecdirii dintre scula gi epruvetd, ceea ce va determina aparitia fenomenului de butoiere. . Frecarea dintre scula si epruvetd poate fi micsorata, dar nu complet anulata. Numerogi cercetétori au ‘cdutat s puna la puntLucrarea 5 ___4 condifile experimentale necesare obtinerii unor curbe efort deformatie, relative la conditile ideale de compresiune uniaxiala, cu probe la care solicitarile nu sunt de compresiune pura In conditii ideale (material omogen gi frecare nula), deformatille. plastice vor fi uniforme, fie in directia axial, fie in directia radialt (fig.5.1), condifile de solicitare in fiecare punct al epruvetei, vor fF date de ecuatiile: L 6, (62) 08= HHO ea in care: 04 F este sarcina, in momen- tul considerat; 08 0804 R A-aria sectiunii, in mo- mentul considerat; on- efortul axial; ,- efortul radial; I q- efortul circumferential Figura 7.1.[TAP86] Schema deformatitor ideale intr-o epruveté cilindric& supusé la ‘compresiune Deformatille efective ale epruvetei in fiecare moment, vor fi ep aint Bh 2 (6.3) jin care: Hp este in&itimea initial a epruvetei, . H - indltimea epruvetei in momentul considerat. Considerand migcarea unui punet (fig. 5.1) de coordonate ro§ €; <8 = hg $i folosind iegea constantei volumului, se poate scrie: To: yng 7h 64) deci toate punctele situate in planul r-h al epruvetei de compresiure ideal se vor misca de-a Iunaul unor hiverbole. a si ve er st ef pr pr de in FigLucrarea 47 In epruveta realé de compresiune, prezenta frecarii dintre scula si fetele epruvetei va determina conditii de solicitare complexe, care vor genera deformatii neomogene caracterizate de butoierea epruvetei; trecerea unei portiuni a suprafetei laterale a epruvetei in suprafata de contact gi insuficienta l&tire a suprafetelor de contact ale epruvetei. ° Fenomenul de butoiere demonstreaz’ c& in epruvet sunt prezente solicitari tangentiale datorité c&rora directia_solicitari principale nu este axiald, iar trecerea suprafetei laterale in suprafaté de contact va determina o reducere anormala a epruvetei, datorita céreia calculul deformatiei-nu poate fi bazat numai pe reducerea ‘inaltimii, Figura 5.2. [TAP86] Deformatiie Figura 5.3. [TAP86] Utiizarea veale Intr-o epruvetii de compresiune unor bacuri conice pentru incerearea la compresiune In figura 5.2 sunt redate deformatiile efective ale unei epruvete nelubrifiate, in comparatie cu deformatile ideale, asa cum rezulta din figura, fenomenul de butoiere determina o crestere a diametrului in cele doua extremitati. Eliminarea frecarii dintre fetele epruvetei si scula a fost realizaté prin utiizarea unor bacuri conice. Suprafetele conice vor avea un unghi egal cu unghiu! de frecare dintre materialele de contact (fig. 5.3), rezulténd o fort paralel& cu suprafata de contact (P, ), egala si de sens contrar cu forta de frecare, rezuttand o forté de compresiune axiala (fig. 5.4).Figura 5.4. [TAP86] Distributia fortelor a epruvetele de.compresiune, in zona de contact dintre bacuri si epruveté LLLAL/ LLL Figura 5.5.[TAP86] Schema de butoiere a nei epruvete de ‘compresiune epruvetei (fig. 5.5) 48 in. acest caz conditille ideale de deformare sunt realizate numai la nceputul deformarii, dup& care, odata cu micgorarea tndiltimii epruvetei trebuie realizati 0 reducere treptata a unghiului suprafetelor conice, ori_=—smentinand neschimbat acest unghi, zona central a epruvetei va avea o inailtime mai micd decat in zona Perifericd cea ce va determina aparitia in centrul probei a unei deformatii relative mai mare decat la periferia epruvete Pentru obtinerea tensiuni efective, se poate folosi si urmatoarea relatie [TAP 86}: Sins. Sot Falak 65) 1m care: cingt este efortul cores- punzétor sectiunii instantanee maxime; a - raza sectiunii maxi- me a epruvetei deformate; R - raza de curburd a generatoarei Aceasta corectie nu este valabila pentru valori mari a raportulu: a/R, iar in particular pentru a/R=: 4, se objine ag¢= co. Rezult’ cé aceasta corectie se poate aplica numai la epruvete ce au o inaltime mica in comparatie cu diametrul. Valorile cele mai corecte se obtin pentru inaitimi ale epruvetelor egale sau mai mari de 1,5 diametre § pentru deformatii axiale de maxim 30 %. Fenomenul de butoiere poate fi micgorat printr-o lubrifiere corespunzatoare a fetelor epruvetei ce vin in contact cu scula. In acest mod se reduce considerabil forta de frecare, realizandu-se deformatie radialé a materialului din vecinatatea sculei de OI os eax de 20, 788Lucrarea 5. EEE se saaeaane ne ssnOuuaRanNE eee tates eee compresiune, obtinandu-se 0 latire aproape constanta pe toatd inditimea. Pentru 0 lubrifiere bund s-au confectionat epruvete cilindrice preva- zute cu cavitati circulare (fg. 5.6,a) sau pentru eliminarea alunecéfriilate- rale s-au realizat epruvete cu cavitati inelare (fig Figura 5.6, Epruvete pentru’ incercarea la 5.6,b). Compresiune, avand cavitati de lubriiere:a- cu cavitif circulare;b-cu cavittiinelare ZL, EIA os | 08. in \ucrarea [HSI 69] s-a remarcat c& determinarea curbei Sef —fet Pe epruvete de tractiune este conditionata de reducerea deformatillor care preced gatuirea. Din aceasta cauza, incercarea de compresiune este indicata pentru deformatilor plastice mari, care se realizeaza Intotdeauna in procesele de extrudare. Lubrifierea suprafetelor de contact se va face in functie de materialul ce se deformeaza, cu seu, bisulfuré de molibden, teffon ete. Comportarea la deformare a unui material se caracterizeaza, printre altele, prin rezistenta opusé la deformare ky. Aceasta este 0 tensiune de referinta care indic& inceputul curgerii materialului ~ _ Dupa ipoteza tensiunii de forfecare a lui H. Tresca, avem 04-03 =ky (66) in schimb dupa ipofeza deformarii a lui Huber v, Mises, avem un rezultat putin diferit. Astfel, rezistenta la deformare, este de forma: [lor~on)* +(02 03)? +(65 09? 7) in cazul unei stiri de tensiune uniaxiala 92 =03=0, ambele criterii de curgere duc la rezultatul o;=ky. Aceasta conditie Poate fi indeplinita numai daca frecarea dintre suprafata epruvetei si sculd este neglijabilaLucrarea 5 50 La Incercarea prin compresiune, valoarea eforturilor unitare depinde foarte mult de valoarea coeficientului de frecare psi de raportul do/Lo. In timpul deformarii epruvetei acest raport se schimba, deci gi starea de eforturi unitare sa va schimba Folosind ecuatia de plasticitate de forma: (6 -6,)* 43-12, = 3k? (6.8) incare: o, -este efortul normal axial; 5; -efortul normal axial; tz _- efortul tangential; k ~efortul tangential maxim, Rezult’ ca prin cregterea efortului o, (do /Lo creste in timpul deformarii) va creste gi efortul normal radial o, Incercarea de compresiune, se bazeaz& pe aparitia fisurilor pe partea lateral a epruvetei (o, =0), ar rezulta c& o, nu are efect asupra incercari, fapt imposibil deoarece nu se poate separa complet stratul superficial de restul materialului Totodat’, din cauza frecdrii pe ‘suprafata de contact dintre epruveta si scula are loc fenomenul de butoiere, ceea ce duce fa aparitia in jurul epruvetei a eforturilor de intindere care contribuie la aparitia fisurilor si chiar a crapaturilor pe suprafata lateral a epruvetei (fig. 5.7). Valoarea acestor eforturi de 3 intindere de pe suprafata lateral a ‘epruvetel supuse la compresiune nu se poate masura si nici determina pe cale analitica, fapt pentru care indicele de Figura 57, Forma unei epru. Se"Ormare nu ‘eprezint’ corect vote deformati prin compres. MAsura cantitativ’ a deformabilitstil la une rece a metalelor si aliajelor. Din cauza frecdrii dintre epruveta si sculd, apar fenomene complexe care fac ca in tipmul deformarii s& in se as un -¢ ek + sti de de cil at tre fit di se fo aul re Lucrarea § 51 fie prezent un sistem complex al eforturilor unitare, iar in mod aproximativ marimea efortului 1 poate fi exprimat printr-o functie de forma celei prezentate in relatia: o= fon or | 69) bo) incare: o - este efortul axial la marginea epruvetei; H - coeficientul de frecare; d= diametrul epruvetei; Lo -inditimea epruvetei; T -raza cercului consideret. In cazul deformarii uniforme, deplasarea particulelor elementare se face in mod egal in toate directile de curgere a materialului. O asemenea deformare a materialului prin compresiune este posibild in urmatoarele conditi: ~ Omogenitatea caracteristicilor fizico-chimice a tuturor particulelor elementare ce se deformeaza; - lipsa infiuentei frecarii dintre epruveta gi scula, Datorita lipsei frecarii dintre epruvet si scula tensiunile 62 gi og sunt nule si prin urmare deformarea se produce in conditile unei tari de tensiune liniara (fig. 5.8 a), de aceea la compresiunea cu deformare uniforma, rezistenta la deformare ky, este egala cu limita de curgere @ materialului. In acest caz forma epruvetei se pastreazé cllindrica, schimbandu-se doar raportul hid. Aceasta se datoreaz& absentei fortelor de frecare, tot din aceasté cauz& fenomenul de trecere a suprafetei laterale in suprafata de contact lipseste. In conditile unei raciri la temperaturi criogenice a epruvetei, fluidul utiizat va actiona ca un lubrifiant pe suprafetele de contact dintre epruveta si bacurile de comprimare. In acest fel forta de frecare Se reduce foarte mult si se poate considera o stare de tensiuni liniara La compresiunea cu deformare neuniformé (fig. §.8 b), datorita fortelor de frecare dintre material gi scula, are loc fenomenul de butoiere. In zona ce se gaseste sub influenta forfelor de frecare exterioare (zona de miloc) deformarea se produce in condifile ‘Sehemei starii de tensiune |, iar In zona ce se adseste in afaraLucrarea 5 5 suprafetei de contact, deformarea se produce in conditle scheme ‘st&rii de tensiune Il (comprimare dupa doua directii si intindere in cee de-a treia directie) ‘Schimbarea semnului efortulul principal o3 se datoreaza pe de © parte fortelor de frecare, care se opun méririi perimetrului la suprafetele de contact, iar pe de alta parte, patrunderii zonelor de deformare in interiorul materialului gi marirea perimetrului in zona de mijloc a acestuia. Figura 5.8. [TAP86]Starea de tensiune la compresiune: a-fara frecare; b-cu frecare Marirea perimetrului suprafetei de contact se poate face pe doua cai si anume: = prin trecerea materialului din interiorul epruvetei spre suprafata de contact; - prin trecerea materialului de pe suprafata laterala a epruvetei, pe suprafata de contact. Trecerea materialului spre suprafata de contact, fie din interior epruvetei, fie de pe suprafata lateral este legat de raportul d/h. I- conditiile in care diametrul epruvetei este mai mic decat indltimea cresterea suprafetei de contact are loc numai pe seama trecen materialului de pe suprafata laterala. Rezult& cd deformares epruvetelor cu raportul d/h<1 are loc aproape de condit eforturi liniare. de as de de 6 ur ca “atLuorarea 5 53 in cazul compresiunii cu deformare uniforma, traiectoria deplasarii particulelor elementare de material (inclusiv fibrajul), se aseamanéi cu o familie de curbe hiperbolice. Determinarea traiectoriei de deplasare a particulelor elementare, in timpul compriméirii epruvetei cu deformare uniforma, se face tinand seama de volumele deplasate in timpul deformari Pentru calculul rezistentei la deformare nu se pot utiliza relatile (6.8) si (5.7), deoarece este aproape imposibil de a crea conditile nei deformari uniforme sau in cazul unei deformari neuniforme nu “exist posibilitatea masurarii efortulor «2 si og. De aceea pentru calculul rezistentel la deformare k,, se va utiliza relatia: F 2 Wea [dan /mm?] (6.10) in care: F este forta maxima in daN; ™m -coeficientul de corectie, care tine seama de frecarea dintre suprafetele de contact a sculei cu epriveta (m=14031-dpin /h); A -aria sectiunii maxime a epruvetei deformate (A= drag /4), In mm? Din cele prezentate rezulté c& rezistenta la deformare este functie de gradul de deformare si de viteza de deformare, adica: ms ke =f9,0) (6.11) Rezistenta la deformare este influ-entata de schimbarea _formei / epruvetei_ prin compresiune, care produce $i 0 schimbare in uniformitatea deformarii si a sistemului eforturilor. Dar al schimbarea formei epruvetei depinde in mare masu-ra de frecarea dintre scula © 20 40 80 8100 si epruvetd, care depinde de asemenea > Ao [%) it de viteza de deformare, de felul Figura 5.9. Legatura dint . igure 59. Legatura dint riicatel etc, deformarea specific’ $i gradul | de deformare logaritmic Pentru grade mari de deformare , n>048e poate utiliza in calcululLucrarea § 54 parametrilor si scurtarea procentuali A,, deoarece psi Ac sunt aproximativ egale (fig. 5.9) ‘Inceracrea la compresiune se apropie foarte mult de operatile de prelucrare prin deformare in volum, in ceea ce priveste starea de tensiuni gi deformabilitatea. De aceea cunoasterea rezistentei la pli deformare ky prezinta importanta pentru calculul fortei necesare si a lucrului mecanic de deformare. bin Ca © particularitate a incercarii la compresiune se remarca faptul c& ruperea poate s& se produc numai la materiale fragile. intrucat cele tenace se deformeaza plastic continuu. Din acest motiv la incercarea materialelor tenace se indica doar limita de curgere aparentd sau cea tehnica Influenta agentului criogenic asupra rezistentei la deformare kr depinde in primul rand de materialul din care este confectionaté epruveta. Astfel, pentru otelurile carbon gi slab aliate se observa ¢ crestere a caracteristicilor de rezistenta si o sc3dere pronuntatd 2 caracteristiclor de plasticitate. Pentru otelurile bogat aliate austenitice se observa in condif criogenice o crestere a caracteristicilor de rezistenté si o scddere, dav de valori mai mici, a caracteristicilor de plasticitate. Otelurile dir aceasta grup’ sunt utilizate pentru executia 90 K Metalele pieselor care lucreaza la temperaturi sub gi aliajele neferoase prezinta o crestere a indicatorilor de rezistenta mecanica - conditii criogenice iar proprietatile de plasticitate scad foarte putin sa. chiar cresc. Aceast& proprietate determina folosirea lor la aparatura $ instalatile care lucreazé la temperaturi criogenice. 5.3 Echipamentul pentru incercari Incercarea la compresiune se execut& la 0 magina de incer universal, care trebuie sa indeplineasc toate conditiile specificate| in SR_EN 1002-1: 1995. Magina pentru executarea incercarii la compresiune trebuie s mai indeolineasca urmatoarele condituorarea§ a) Sa aiba platourile de presare ale epruvetei perfect plane, confectionate din ofel cali, avand duritatea minima de 60 HRC si rugozitatea suprafetei R, 0.8 ... 1.5; b) Platoul inferior, pe care se ageazA epruveta, va fi prevazut cu cercuri concentrice, pentru centrarea epruvetei faté de axa de aplicare a fortei; ©) Unul din platouri va fi prevazut cu un dispozitiv cu calota sferic, pentru a permite aplicarea in mod egal a sarcinilor pe suprafata epruvetei Pe masind se asez& criostatul (fig. 5.10) pentru realizarea Incere&ril in conditi: criogenice. 4 - masa masini 2 - calupi izolanti 3 - criostat 4 - platou inferior 5 - epruveta 6 - platou superior 7 - tij& pentru compresiune Figura 5.10. Schema criostatului pentru Incercarea la compresiune in condi criogenice 5.4 Modul de lucru Epruveta folosit pentru incercarea la compresiune a metalelor STAS 1552-67 va fi de forma cilindrica, cu bazele paralele intre ele, avand dimensiunile si abaterile limita din tabelul 5.1. Suprafetele epruvetei (lateralé gi a bazelor) trebuie s& fie rectificate, iar locul de luare a epruvetelor si orientarea acestora fataLu 5 e de directia de deformare plastica a materialului se va specifica tr standardele de produs. Tabotul 5.4 Felul Diametrul | Tnaljimea | Abateri | Inalfimea epruvetelor dy ho limita trasata Imm] [mm] | '@ do si ho hy [mm] [mm] Normala (uzuaidy 30 30 £04 - Proportionala| 10...30 | do +01 : Speciala 10... 30 3do +04 28do Pentru determinarea limite de elasticitate conventionaé| (tehnicd) coo2c, sopie si @ limitei de curgere conventionaé (tehnica) co2¢ precum gi modificdirile dimensiunilor epruvetei, defo~ marea se va face in 4... 5 etape cu grade de deformare diferite. Aplicarea sarcinii se face lent, continuu, progresiv si fara gocu lar viteza de incdrcare, pand la atingerea limitei de curgere este ce mult 10 MN/m%/s (1 daNimm’Is). La o incercare de compresiune, s2 va lua in considerare media rezultatelor obtinute pe cel mult tre epruvete. Incercarea se realizeaza atat la temperatura ambianta gi la temperaturi crogenice. In primul caz se utilizeaz& criostatul prezentat in fig. 5.10 fara al umple cu fluid criogenic. in cazul al dol acesta se umple cu azot lichid prin tunare directa sau picurare. Du 5 minute de la terminarea fierberii violente incercarea poate realizaita, Pe baza datelor experimentale se vor calcu: urmatoarele[TAP86} 5.4.1 Rezistenta la compresiune o,,, se evalueaza pe bi ‘sarcinii maxime inregistrate ta aparitia primei fisuri, sau la ruper epruvetei, raportat la suprafata initial a epruvetei (o7¢ = Fm/So). Se considera fisuré atunci cand lungimea acest suet este srebLucrarea § ae 57 este de cel putin 5 mm. in cazul cand nu apare fisura, incercarea trebuie continuata pana la scurtarea epruvetei fa 5 = 50% . Rezistenfa la compresiune o59¢, este raportul dintre sarcina Fso¢, corespunzitoare scurtarii relative remanente a lungimii epruvetei, de 50 % §i suprafata initialé a epruvetei So itate conventional (tehnic&) poze corespunde unei scurtari remanente a lungimii epruvetei de 0,02 % gi este raportul dintre sarcina Fo.2¢ $i Suprafata initiald a epruvetei So (op92c =Foo2c/So)- In cazuri speciale se determina limita de elasticitate conventionala (tehnica) spoic. corespunzatoare unei scurtari remanente de 0,01 % (spot =Footc /So) 5.4.3 Limita de curgere conventionala tehnic’ og2¢, corespun- zatoare unei scurtari remanente a lungimii epruvetei de 0,2 % gi este raportul dintre sarcina Fo2_ si suprafata initial a epruvetei So (o02c =Fo2c!/So). 5.44 Limita de curgere aparenta og, la metalele care au curba sarcina-deformatie cu palier si este raportul dintre sarcina Fre si suprafata initiala a epruvetei Sp (coc = Fee /So). 5.4.5 Scurtarea_specifica_a_epruvetei_la rupere prin compre- siune (sau considerata la aparitia primei fisuri) 3¢, este raportul 5.4.6 Umflarea_sectiunii_transversale a epruvetei_la_compre- siune Z, si este raportul Su-So 0 Pe baza prelucrarii rezultatelor masuratorilor si a calculelor efectuate se va completa tabelul 5.2. Ze 100 [%}lucrarea5 58 In baza datelor experimentale trecute in tabelul 5.2 se vor trasa graficele: - Variatia neuniformitatii deformatiei in functie de gradul de defor- mare la cele doua temperaturi; - Variatia ky = f(S,); ky =f(Z,) gi kyf() la T=293 K gi T=77K. Tabelut 5.2 Wr [Tipul jt, Jepru vetei] & | Ze. ‘simate- | [K] Pal | Pe rialul 7 2 1 2 6.5 Concluzii Pe baza compararii rezultatelor obfinute la incercarea la Compresiune la temperatura ambianté si la temperaturi criogenice se vor trage concluzii cu privire la prelucrabilitatea materialelor prin deformare volumicé. Se va aprecia de asemenea modificarea comportarii materialului la temperaturi scazute. Se vor face aprecier cu privire la variatia duritéti materialului functie de gradul de deformare, in zonele 1, 2 si 3, conform figurii 5.7 si se va urmar modificarea gradului de butoiere la temperatura de 77 K. orelu vezis rece es efor eotun arte vomer 2628 2 FonLucrarea 6 59 LUCRAREA 6 Incercarea la torsiune la temperatura am! temperaturi criogenice 6.1 Scopul lucrarii Pentru cunoasterea comportarii unui material in timpul Prelucrarii prin presare la rece este important s& se stabileasca rezistenta la deformare a acestuia. O metoda simpla gi sigurai pentru necesitatile practice, s-a dovedit a fi incercarea la torsiune, incercare ce se apropie cel mai mult, atat ca stare de tensiune cat si ca deformabilitate, de majoritatea operatilor de prelucrare prin presare volumica. 6.2 Notiuni de baza Incercarea la torsiune este una din incercarile mecanice mai Putin utilizate, desi constituie principala metod& de examinare a comportarii materialelor sub actiunea tensiunilor tangentiale. Aceasta metoda se recomanda a fi utiizat8, deoarece sectiunile epruvetei nu se modificd sensibil in timpul incerc&ri a. Deformare in domeniu elastic In cazul torsionairii elastice (fig. 6.1) se poate stabili legatura dintre momentul de torsiune Mi si efortul unitar [TAP86]. Astfel momentul de torsiune este suma tuturor momentelor elementare fat de centrul sectiunii O: Mie = fr-r-aa 6.1) Calculul integralei (6.1) necesit cunoasterea legii de distributie a eforturilor pe suprafata sectiunii transversale. Se va admite cALucrarea 6 60 materialul epruvetei este omogen, izotrop gi satisface legea lui Hooke, iar dupa aplicarea cuplului de torsiune, epruveta deformata verificd ipoteza lui Bernouli si ipoteza deformatilor mici. See tat Figura 6.1.[TAP86] Repartitia efortului tangential Ja torsiunea elastica: a sectiune transversal8; b-sectiune longitudinala Tensiunea tangentialé +, trebuie s& fie tangent& la conture epruvetei, in caz contrar ar trebui sa existe 0 componenté radiala +z a tensiunii tangentiale si totodaté, conform legii paritati, o tensiune tangenjialé de aceeasi marime tz pe suprafata exterioar = epruvetei dirijata in lungul generatoarei cilindrului. Dar suprafate ilindrica exterioara a epruvetei nu este incdrcata ou astfel de forts exterioare. Rezult& deci ca, +2 =0, iar in fiecare punct de pe cont. tensiunea tangentiala din sectiunea transversala este perpendicular? pe raz. Tinand seama (fig. 6.1) o&: (6.2) relatia (6.1) devine: aK fp. Me=R f 7-aa (6.3) unde Pan constituie momentul de inertie polar al sectiu~™ transversale. In aceste condi, expresia momentului de torsiune maxim, va* (6.4) in ai ur se Re: Fig fo)Lucrarea 6 = 61 ‘in care -d este diametrul epruvetei; -k - efortul tangential maxim al materialului (k = tmx). b. Deformare in domeniul plastic Daca epruveta este solicitaté in domeniu! plastic [TAP86], caz intainit la deformarile plastice in volum, momentul de torsiune va fi at conform figurii 6.2 de relatia : R Mip = fe-r-dA = 2n- fr-r? dr (6.5) A 6 unde s-a considerat dA =2-n-r-dr. Daca finem seama ca intreaga sectiune este solicitaté la efortul t =K,, relatia (6.5) devine xd Mp =~" cazul cel mai frecvent intainit la prelucrarile prin presare la rece. -¢. Deformare in domeniul elasto-plastic [TAP86] ‘in acest caz momentul maxim de torsiune Mep va fi conform figurii 6.3: k, (6.6) R t Mop = fr-t-dA = [einer drt fanter?-dr 7) A 0 % Rezolvand integrala, se obfine: (po 2 R? =2nk.| = -0 Mtep = 2a (a2 (6.8) Met io! Figura 6.2. [TAP86] Repartiia Figura 6.3. [TAP@6] Repartiia efortului tangential la torsiunea efortului tangenfial la torsiunea plastict elasto-plasticasLucrarea 6 ee Incate: — ~fp este raza zonei solicitate elastic; -R-- raza exterioard a epruvetei; -k - efortul tangential maxim (k = zc). Dac& se face raportul dintre relatia (6.6) si relatia (6.4), se obtine: Mp _ 16 Me 12 Din relatia (6.9) rezulta c& utilizarea epruvetei cu intreage sectiune solicitaté in domeniul plastic, conduce la cresterez momentului de torsiune cu 33%. d. Deformare in domeniu! elasto-plastic cu ecruisare [TAP86] in practica deformarilor la rece, se intélnesc cel mai frecver: cazurile de solicitare in domeniul elasto-plastic cu ecruisare, aceea se va trata si problema torsionarii epruvete-lor in aces domeniu (fig. 6.4). =133 9) max, Figura 6.4. [TAP86] Repartitia efortului tangential in torsiunea elasto-plasticd cu ecruisare Figura 6.5. Schema deformat= unghiulare la torsionarea epruvete Momentul de torsiune Mr, va fi dat de retatia: Mt =Mte +Mip + Min, (6.10) incare: — -Mjg este momentul de torsiune elastic& (pe zona tp); -Mjp- momentul de torsiune plastica (pe zona R...); -Mjp-momentul de torsiune datorat ecruisérii materialule 8 it o ul deLucrarea 6 ~ 63 Pentru caiculul momentelor mentionate in relatia (6.10) este necesar a se stabili marimea 1, care delimiteazd zona deformata elastic de zona deformata plastic. Se va considera o lungime elementara "dl" din epruveta solicitata (fig. 6.5), Astfel se va putea determina deformatia unghiular’ 7 9 bb'=y-dl=r-da, sau (6.11) incare: —- este deformatia unghiulara; ~do.~ unghiul de rasucire; -dl- lungimea epruvetei. Aplicand relatiei (6.11) legea iui Hooke pentru torsiune, se obtine: t=6-y (6.12) incare _G este modulul de elasticitate transversal, +t-efortul tangential Din relatile (6.11) si (6.12), se poate calcula valoarea lui fp, in condifile in care t=k gi r=1o, astel ran (6.13) Marimea efortului tangential maxim tmax existent la fibra exterioara a epruvetei este data de doud componente (fig. 6.4), astfel: Tmax =K+ At, (6.14) Incare: -At este cresterea efortului tangential ca urmare a ecruisaii -k - efortul tangential. Valoarea lui At, se poate calcula cu retatia At=(y~Y¢)-D, (6.15) unde: este modulul de ecruisare; ~1- deformatia unghiulard maxima, ~t¢~ deformatia unghiular& pentru «=k Tinandu-se seama de relatile (6.12) gi (6.13), relatia (6.15) devine:Lucrarea 6 64 Ftc ara (Rm)! (6.16) in aceste conditii expresiile momentelor de torsiune din relatia (6.10) devin: este fuer err (6.17) R Mip = fenr?accdr *orsi roe! Pentru calculul momentului de torsiune My datorat ecruisar este necesar& cunoasterea valorii lui At,, valoare care se poas calcula din fig. 6.4, adic’: At 2 AE (6.18) T= R- de unde: rt Ay At R=19 inlocuind valoarea lui Az, in integrala de mai sus, aces devine: R 2 ft My = [2ar?. 22. adr (6.20) MD J oe (6.20) Rezolvand aceasta integrala in limitele stabilite si inlocuine R=d/2 §1 fo =do/2, se obtine: xd* (4 Ady , of) = | 3-20 4 <9 (6.20) waaay Oe gt) 620) Expresia momentului de torsiune devine: adk Mio (6.21)Lucrarea 6 85 6.3 Echipamentul pentru incercari Schema de principiu a instalatiei pentru tncercari la torsiune este prezentaté fn figura 6.6. Pentru realizarea experientelor in cadrul lucrapii de fata a fost necesar ca instalatia de deformare la torsiune s& permité urmatoarele determinari ~ m&surarea momentului de torsiune pana la ruperea epruvetei; -mésurarea fortelor axiale ce apar in timpul incerc&ril la torsiune; -mésurarea scurtarii sau alungirii ‘epruvetelor in timpul incerearii ~ Inregistrarea numérului de rotafii pana la ruperea epruvetelor, - Inc&rcarea cu o fort axial din exterior, cares permita deformri combinate (torsiune + tractiune, respectiv torsiune + com- presiune); - solicitarea epruvetei la diferite viteze de deformare. Masurarea momentului de torsiune si a fortei axiale se face cu ajutorul unor combinatii de marci tensometrice (C.T.T.M.) Pentru inregistrarea numarului de rotalii pan& la ruperea epruvetei se utiizeazi discul perforat D.; semnalele provin de la fotodioda F.D., masurarea deplasdiilor fécandu-se cu un traductor inductiv de deplasare tip IWB 202. Circuitul de inregistrare mai cuprinde 0 punte tensometrica de tip N 2302 si UM 131, iar inregistrarea se face cu un oscilograf cu bucla de tip RFT BLS-1 Comanda intregii instalatii se realizeaza cu ajutorul unei cutii de comand’ electric .C.C.E., care prin intermediul unui cuplaj electromagnetic C.E.M., cupleaza-decupleaza antrenarea epruvete. In vederea incercarii ia torsiune in conditi ctiogenice se va monta criostatul pentru incercari, conform figurii 6.7. Acesta este de forma circulara cu pereti dubli intre care se realizeaz’ vid. Admisia fluidului criogenic se realizeaz& printr-o conducta de cupru care, perforata fiind, permite stopirea epruvetei pe toaté lungimea ei, Restul instalatiei va ramane acelasi ca tn cazul incerc&rii la temperatura ambianta3B Lucrarea 6 ‘eunisio} e} Heose0u nyjued ® nidiouud ep ewoyss fogdv/L] °9'9 eanbiy soujawiosue) e1quun ap atjeuiquioo - WiLL giemids - 3 POIpOIO} - ' oujoa|e epueWoo ep aqND = '3'0'D qweosepueout cag - 1a aiesejdep ep ajonpul sojonpen OTL heron oujswiosus} aiund = Wild 9p njrupuinu eezensibeuu! naued os1p - | UM. 293K 77K Obs cnt bistrate sau | 8 T]2] =] WET YZ] | we calculate G dia dia Tatas s frsonoieaia | on | - er emaTE 2 lings | 7 | 198 3 [eases comare Unga 4 frovsunetoes | ct | 128 reac 5. |torsiune pentru | ae | rad na lst Ugh de 6. |torsiune pentru | op | rad soe lsh Wont 1. [rating (ea Nn foshna Teena 6. fowinela | ae | Nm ita de cupere Toren de 9. isan tin [tay | en (la rupere) 10, eee To Sa 3 11 REE TTT Nota: Incercairile la torsiune se vor executa pe epruvete, din diferite materiale si cu diferite viteze de deformare. Rezultatele objinute la tncercarea prin torsiune in domeniul elastic, vor fi comparate cu cele obtinute la incercarea prin tractiune {conform criteriului de plasticitate Huber-Hencky-Mises), utilizand relatile:Lucrarea 6. © tea: =e¥3 (6.31) a y (6.31) incare: — -ceeste limita de curgere a materialului; -8-deformatia specific’ 6.6 Coneluzii ‘Dupa efectuarea calculelor si trasarea curbelor caracteristio= se vor trage’ concluzii privind avantajele gi dezavantajele utilizé” acestei metode pentru determinarea rezistentei ‘la deformare = materialelor. De asemenea se vor observa modificarile valoris obtinute prin incercarile la temperaturd ambiant& si la temperat= criogenicd gi se vor trage concluzii privind influenta racirii criogenis= supra rezistentei la deformare. ric um pla sis pla mic ger ric est cat me det Rot ore ai sot util etLucrarea 7 73 LUCRAREA 7 1 deformatiilor plastice in conditii criogenice, in procesul de agchiere ortogonala, prin metode 5 metalografice 7A Scopul lucrarii Lucrarea are drept scop cunoasterea tehnologiei de agchiere criogenica, a avantajelor si a domeniilor de aplicare ale acesteia. Se urmareste’ -studierea pe scaré microscopic a zonei de agchiere, identificand procesul de formare a aschiei ca un proces de deformare plastica a metalului, -determinarea directiei de deformare caracterizata de unghiul y si a directiei de forfecare, marcata de unghiul de forfecare © fata de planul muchiei de agchiere; -studiul ecruisarii materialului agchiat prin masurarea microduritatii; -studiul influenfei parametrilor procesului de agchiere si a geometriei sculei asupra caracterului deformatilor piastice. Toate aceste studii au loc atat la agchierea clasica cat si la cea criogenica comparandu-se rezultatele obtinute. 7.2 Consideratii generate Fenomenul cu cea mai mare pondere in procesul de agchiere, este deformarea plastic’. Pentru formarea unei imagini complete a caracterului formarii agchillor, este util a se studia prin metodele metalografiei, marimea zonei deformate, intensitatea si directia de deformare gi de forfecare. [AN83] In anul 1967, cercetatorul japonez OKOSHI experimenteaza un Rou mediu de agchiere criogenicd si anume azotul lichid , datorita Pretului de cost sc&zut si a faptului c& nu este nociv. Se obtine astfel © imbunatatire a conditilor de agchiere si o marire a durabilitati sculelor la prelucrarea otelurilor bogat aliate cu Cr, Ni, Ti, W etc., utiizate tot mai frecvent in industria moderna, in special cea aeronautica si a centralelor nucleare.[cca ae 7 Sees eee La noi in {ara primele cercetdrii au inceput in anul 1980 la facultatea de Mecanicd a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca la catédra T.C.M. [IAN83] inca de la primele incercari s-a ajuns la concluzia & procedeul este avantajos gi ca in unele cazuri constituie singurul mijloc de a imbundtatii prelucrabilitatea prin agchiere a ofeluritor bogat aliate. In conditile temperaturilor sc&zute, adic& cu mult sub 273 K, ‘tat proprietatile fizico-mecanice ale materialului prelucrat cat si ale sculei agchietoare suferd o serie de modificari. Astfel se aprecieaz& c& la majoritatea materialelor metalice se produce o crestere a caracteristicilor de duritate si rezistenté precum si o reducere @ plasticitatii . In cazul otelurilor inoxidabile austenitice, agchierea in condifii criogenice duce la transformarea austenitei reziduale in martensit, ceea ce are ca efect o ameliorare a caracteristicilor functionale ale pieselor prin cresterea rezistentei la oboseala. In cazul sculelor din otel rapid, prin racirea intensa cu azot lichid in timpul prelucrari, are loc de fapt un tratamant termic al acestora, in urma céruia austenita reziduala se transforma in martensita, ceea ce duce lao imbunatatire si pe aceasta cale a duritati 7.3 Desfagurarea lucrarii Pentru efectuarea lucréiri [GIU86] s-a construit un dispozitiv (fg.7.1) adaptat pe o masini de rabotat, care permite atét intreruperea instantanee a procesului de agchiere, cat si racirea ct azot lichid a sculei si a piesei, obtinandu-se aga numita aschie de radacind, adic o agchie in fornare. Agchia intrerupta este decupaté din epruvet pe o portiune ce confine toaté zona implicata ir formarea agchiei, si se inglobeaz& intr-un bloc de rasina epoxidica apoi se executa un slif metalografic c&ruia i se fac microfotografi Experientele se efctueaza pe o magina de rabotat transversal tip SH-425c, avnd lungimea maxima a cursei active de 425 mm s frecventele la cursele duble de: 14, 29, 38, 53, 75, gi 105 cd/min. Pe aceast{ masing-unealt’ se monteaz& dispozitivul de obtinere 2 agchiei cu radacina, reprezentat in figura 7.1. Se realizeaza o agchie ‘ortogonala, la care muchia tdisului este mai lat& decat semifabricatu! iar directia vitezei de agchiere este perpendiculara pe muchia sculei Pregatirea dispozitivulul pentru obtinerea agchiei se face ir urmatoarele etape * se monteaza dispozitivul cu cele patru guruburi in canale T ale mesei maginii ; g | cunt de ravorerz Lucrar 15 quelyo8e e aredniequy #§ a10R1 op agizodsia [genio] LL esnBict soieees So 1unetucrarea7? 0 «© se slibeste stringerea fixarii penei 3 de la guruburile de fixare ; * se aduce sania de fixare 2 a piesei tn pozitia initial (pana le atingerea penei 3) ; J ‘+ se aduce pistonul 9 in pozitia din figura 7.1 si se comprimé arcul 10 respectand cota de 20 mm ; * se coboara parghia de blocare 6 pana ce se realizeazéi cote de 4-5 mm ; * se strang suruburile penei 3 pana aceasta se ageazS comple: tn locagul ei; © se roteste spre stinga gurubul de ancorare 8 pand se realizeazé o sgeatd de 140 mm, céreia fi corespunde 0 fort de tragere de 300 daN ; + realizarea racirii cutitului de rabotat si a piesei de agchiat 1 lz temperatura de pana la 173 K. Instalatia de racire (fig.7.2) functioneaza astfel: din vast Dewar 4, presurizat la 0,2 bar., cu ajutorul tubului sub presiune 5 § reductorului 6 prin sifonul 7, azotul ajunge in rezervorul dispozitivul de racire 3 in care se afld epruveta, precum gi la placuta agchieto: a sculei speciale 1 Figura 7.2. Schema de principiu a instalafiei de alimentare cu azot lichid \Vasul Dewar reprezinta o incinté de stocare a azotului lichiz debitul de azot reglandu-se cu ajutorul reductorului 6 gi a ventilului Dupa efectuarea acestor etape dispozitivul este pregatit continuare este actionat butonul de pornire a culisei maginii. Dupa c= cutitul patrunde in semifabricat se actioneaz8 brusc maneta blocare 12, moment in care pistonul 9 este deblocat si loves: Lucras pargh mobil fortei si ag proce deter plate, 60 proce retea 0,2-0 anter invec defor gio. intr-u obtinLucrarea 7 : mm parghia 6, datoritd destinderii arcului 10. Parghia 6 elibereaza sania mobil 2 ce se deplaseazé pe ghidaje odata cu epruveta 1, datorité fortei dezvoltate de arcul 7. Astfel procesul de agchiere este intrerupt si agchia ramane pe epruvet& in locul unde a fost surprinsa in procesul de formare. 7.4 Rezultate experimentale jn lucrare se urmaregte studierea deformatiei plastice si determinarea unghiului de deformare si a unghiului de forfecare Pentru obfinerea aschiei cu radacina se folosesc epruvete plate, ca cele prezentate in figura 7.3. 340,03 3x45" o x 2 gauri 12.5 gs 4_|6-— Ye) Fy 6130, | As 100 Figura 7.3. Epruvet8 plat Unghiul de deformare ¥ si de forfecare © se pot determina prin procedeul observarii laterale a epruvetei, pe care a fost trasaté o relea ortogonala de linii subtiri (fig. 7.4) avand distanta intre ele de 0,2-0,3 mm. Dupa obtinerea agchiei cu rdacin& dup& metodologia descrisa anterior, se decupeaz& cu ferastraul aschia si o parte din portiunile TInvecinate, Privind agchia cu lupa sau cu microscopul se va observa deformarea retelei ortogonale, putandu-se masura unghiurile Y si. Pentru studiul metalografic al agchiei, aceasta se inglobeazé Intr-un bloc de ragind gi se procedeazé la lusiruirea partii laterale, obtinandu-se un slif metalografic conform metodologiei cunoscute laLucrarea 7 78 semifabricat Figura 7.4. [GIU86] Re{ea ortogonala pentru determinarea zonelor de deformare studiul metalelor. La microscopul_mefalografic se studiazi” zona deformata gi se face o schité cu toate detalile care se pot pune Ih evident’. Se fotografieazd la _microscop _imaginea obfinutd gi se determina grafic unghiul de forfecare ©, — dupa —_localizarea planului de — forfecare. Acest unghi se determin pentru materiale diferite, la mai multe viteze de agchiere, grosimi de agchiere’ gi unghiuri de degajare, cu si far& racire criogenic’. Rezultatele experimentale obtinute la cele dout temperaturi se trec in tabelul 7.1 [Materialul semifabricatului Materialul sculei Tabelul 7.1. Duritate HRC Nr. [Grosimeal Viteza de | Unghiu! | Unghide | Unghide | Coef. de exp.| agchiei | agchiere | de | forfecare | deformare | contractie fmm] | v [m/min] 203K degajare|—O("] we | webs 8 '193K|293k|193K|293K| 193k ey Utilizand datele din tabelul 10.1 se pot trasa grafic urmatoar dependente, realizandu-se pe acelasi grafic diagramele de variatie '2 temperatura ambianta gi la temperaturi criogenice: (a);Kef(y) , o La proba metalografic’ se masoara microduritatea in diferite puncte ale zonei deformate, consemnindu-se rezultatele ca si in Fig.7.5, Se observa cA materialul epruvetei din zona agchiei si a Sstraturilor superficiale ale portiunii prelucrate, are o duritate mai mare decat materialul de baza, ceea ce confirma existenta deformatilor Plastice in zona de aschiere. Planul de forfecare va fi evidentiat prin schimbarea Microduritatii de 0 parte si de alta_a lui. Se determina in continuare adincimea_ stratului ecruisat, sub suprafata agchiat, precum si curba de variatie a microduritatii, pe adincimea stratului superficial _agchiat. Masurarea —microduritaii se recomand’ a se face la o distanta de 0,05 mm. agchie suprafata Figura 7.5. [GIU86] Schema de ‘mésurare a microduritfii 7.5. Concluzii si observatii Pe baza rezultatelor experimentale obtinute si a formei curbelor trasate notam concluziile privind intensitatea deformatilor plastice in zona de aschiere. Experimentele efectuate au drept scop evidentierea influentei conditilor criogenice asupra fenomenelor ce insotesc procesul de agchiere, avandu-se In vedere posibiltatile de Feducere a energiei de deformare gi de ridicare a eficientei procesului de prelucrare. Caracteristica principal a aschierii in conditii criogenice, const in trecerea particulelor de material din starea tenace in starea fragila ca urmare a diminuarii deformatilor plastice ce insotesc procesul de prelucrare. Acest fenomen este evidentiat prin * micgorarea coeficientului de contractie al agchiei (ki),Luerarea «© cresterea unghiului de forfecare (©) si ¢ micgorarea fortelor de agchiere. in conciuzie, agchierea in conditii criogenice este avantajoas2 din punet de vedere energetic deoarece procedeul permite cresteree productivitatii muncii datorité posibilitatii intensificdrii regimului de aschiere. Studiul metalografic al rdacinii agchiei permite $i evidentiores in anumite cazuri, a fenomenului de depunere pe taig, atat f= agchierea clasic& cat gi la agchierea in conditii criogenice s modalit sipiess mai ur studiate P 3b as ~ediuit stode rrsiucn si *nafir = zateLucrarea 8 | | LUCRAREA 8 Instalatii de presurizare a agentului criogenic utilizate la agchiere 8.4 Scopul lucrarii | Scopul acestei lucrari il constitue cunoasterea principalelor ‘modalitati de vehiculare a agentului criogenic spre scula agchietoare si piesa de prelucrat, in vederea utilizarii corecte a acestora. Lucrarea Mai urmareste cunoasterea modalitatilor de utilizare a instalatilor studiate la alte tehnologii criogenice. 8.2 Notiuni de baza Complexitatea instalatiei _utilizate la agchierea ‘criogenica depinde de solutia de racire aleasa gi de natura mediului de agchiere. Din punct de vedere tehnologic scula gi piesa pot fi racite prin urmatoarele modalitat a) rAcirea prealabild a intregii piese ce urmeaza a se aschia; ®) pulverizarea mediuiui de agchiere in zona formar agchilor (de obicei zapada sau gheata carbonica); ©) inundarea zonei de agchiere si a parti active a sculei cu un mediu criogenic (de obicei azot lich). Prima metoda este total neeconomica gi foarte putin eficient& sub aspectul durabilitatii sculei agchietoare. In functie de natura mediului de aschiere utiizat in practica se utilizeaza celelalte dou’ metode. Aceasta se alege finand cont de materialul care se prelucreaza si de eficienta scontata a prelucr&ril Mediul de agchiere utiizat cel mai frecvent (pentru ca este ieftin si ugor de manipulat) este azotul lichid In lucrare se vor prezenta particularitatile constructive si funetionale ale instalatiilor de vehiculat azot lichid. Metodele de raicire utiizate sunt urmatoarele: a) rdcirea parti active a sculel agchietoare: ») racirea materialului piesei in zona de actiune a sculei agchietoare;82 c) facirea simultana a sculei agchietoare si a piesei de prelucrat. Indiferent de metoda de racire aleasa, o instalatie de vehiculat ‘azot lichid este compusa din urmatoarele parti principale: ~criocontainer (vas Dewar); “ sisteme de presurizare cu: - pompa pentru lichide criogenice; = rezistentd electric’; ~ aer sub presiune; Lue - azot gazos. - elemente de automatizare a instalatiei; = conducte de transfer, -izolatie termica, 8.3 Modul de lucru Se vor studia variantele de presurizare din figurile 8.1, 8.2, 8.3. 8.4, 85 gi se vor pune in evident diferentele si asemanarile dintre ele. Se vor evidentia elementele comune ale variantelor prezentate precum gi acele elemente care le individualizeaza iar datele obtinute se vor trece in tabelul 8.1 ‘a) Instalatie de presurizare cu pomp& pentru lichide criogenice(figura 8.1) Motorul electric 5 antreneaza turbina 2 gi rotorul pompei * care face ca azotul lichid s& fie scos din vasul Dewar 3 si suc presiune s& fie vehiculat prin conducta de transfer spre scula 9 § piésa 8. b) Instalatie de presurizare cu pompé de vapor (figura 8.2) Pompa de vapori 4 absoarbe vaporii de azot din interiors vasului Dewar gi fi inclzeste prin contactul cu elementele sale calde marind in acest fel volumul pe care il ocupa, dupa care fi introdu. din nou in Dewar cu presiune mai mare. Prin cresterea temperaturi '* interiorul vasului Dewar, datorit& azotului gazos creste gi presiunes incintei, astfel c& azotullichid este evacuat prin conducta de transi" spre sculé ¢i in zona formairii agchiilor. ¢) Instalafie de presurizare cu rezistent& electricd (figura 8.3) fn vederea vehiculérii azotului lichid din vasul Dewar st utlizeazé rezistenta electric’ 1 imersat& in lichid. Prin incalzires rezistentei electrice creste temperatura in incint’ iar la partes superioara a acesteia se formeaz vapori de azot care creeaza = ‘suprapresiune datorité c&reia azotul lichid este evacuat la sculd $ piesa, " 4) instalatia de presurizare cu azot gaz (figura 8.4) jcrare: reducte introdu: debitul | presiun | conduc | introdu | aspira | sit& mv prevaz supape creaza seul. Nr. ort. 7 a} a} oy)Lucrarea 8 83 ‘Azotul gaz din butelia de stocare sub presiune 11 prin reductorul de presiune 10 gi electrovalva normal deschisa 5 este introdus in vasul Dewar la o presiune bine stabilité in functie de debitul de azot lichid necesar in procesul de agchiere. Datorita presiunii create, azotul lichid este evacuat din vasul Dewar prin conducta de transfer spre scula gi piesa. ; €) Instalatie de presurizare cu aer comprimat (figura 8.6) Suprapresiunea in vasul Dewar este realizaté prin introducerea aerului comprimat. In acest sens electrocompresorul 16 aspira aer din atmosfera prin fitrul 13 i 1! vehiculeaz& prin filrul cu sité moleculara 15 si supapa unisens 14 in rezervorul tampon 11 prevazut cu supapa de siguranf& 12. In continuare aerul trece prin | supapa unisens 10, electrovalva 5 gi ajunge in vasul Dewar 1 unde | creaz& o suprapresiune care determina vehicularea azotului spre | scula. Z _ Tabelul 8.1 Ne Tipul Elemente | Elemente | Obs. crt. | instalatiei comune | specifice 1 | | | | [2 ; _ 4 ~ | | 5 | | 8.4 Concluzii in urma studierii variantelor de presurizare se vor- trage concluzii privitoare la avantajele si dezavantajele utlizérii acestora pentru realizarea operatiei de agchiere si se vor face propuneri pentru alegerea variantei optime pentru urmatoarele tehnologi: -ambutisarea criogenic& -debitarea criogenic& -debavurarea criogenic& ~fecuperairi criogeniceLucrarea 8 Lucran 38 4- Popa pentru lichide 2s criogenice 2-Turbina 3- Dewar 4 Supapa de sigurant& 5 Motor electric 6 - Robinet manual 7 - Electroventil | 8-Piesa 9-Soula 10 - Traductor 11 - Regulator de temperatura ummm = Azot lichid Figura 8.1.{TAP88b] Instalatio de presurizare cu pomp pentru lichide eriogeniceLucrerea@ 85 2- Supapa de siguranta 3 Robinet manual 4 -Pompa cu vapori 5 - Regulator de temperatura 6 -Electroventil 7-Piesa 8-Scula 9- Traductor smmmm Azot lichid mer Vapori de azot amr Azot gaz Figura 8.2. [TAPE8b] Instalatie de presurizare cu pompa de vapori\uorarea 8 Luorar 7 8 9 10 BN ae 6 5 368 4 3 4 -Rezistentd electric& 2. 2-Vas Dewar 3- Supapa de siguranta 4-Mufa §- Robinet manual 6 - Electroventil e 7-Piesa 8-Scula 9- Traductor 410 - Regulator de temperate 1 1 ummm = Azot lichid Figura 8.3.{TAP88b] Instalatie de presurizare cu rezistenta electric&Lucrarea 8 87 6 7 8 9 5 4 10 3 1 1 - Dewar 2.- Supapa de siguranta 3 - Robinet manual 4-Electroventil 5 - Electrovaiva 6-Piesa 7-Scula &- Traductor 9) Regulator de temperatura 10 - Reductor de presiune 11 -Butelie Azot lichid EEE Azot gaz Figura 8.4. [TAP88b] Instalatie de prosurizare cu azot gazarea 8 2 - Supapa de sigurants 3 - Robinet manual 4 Electroventi 5 -Electrovalvi 6-Piesa 7-Scula 8 Traductor 9 - Regulator de temperatura 10 - Supapa unisens 44 - Rezervor tampon 12- Supapa de siguranta 13 -Filtru 44 Supapa unisens 416 -Fillru cu sita moleculara 46 - Electrocompresor come = Azot lichid == Aer comprimat Figura 8.5. [TAP8b) Instalatio de presurizare cu aer comprimat 8 Lucrare asupra care st de del cunost debavt substa “sinile substa 2U pC 1 “sina zoxilia88 LUCRAREA 9 Tehnologia gi echipamentul necesar pentru debavurarea pieselor din materiale plastice ° 1a temperaturi criogenice 9.1 Scopul lucrarii Scopul lucrarii este cunoasterea influentel fluidelor oriogenice asupra caracteristicilor mecanice ale materialelor plastice si modut in care se utilizeaza aceste cunostinte pentru elaborarea unei tehnologit’ de debavurare criogenicd. Se urmareste de asemenea asimilarea cunostintelor privind alegerea, constructia si utilizarea instalafiilor de debavurare. 9.2 Consideratii generale Utiizarea tot mai larg& a materialelor plastice in epoca contemporana a fost posibilé deoarece prezinta o serie de avantaje comparativ cu materialele clasice. Astfel ele au un pret de cost sc&zut, au caracteristici superioare de rezistenta la coroziune, usurinfa la prelucrare, densitate mica, inlocuind cu succes materialele clasice a c&ror prelucrare este nu numai greoaie dar si costisitoare. ‘Materialele plastice nu pot ins iniocui orice fel de material si in orice condifii de prelucrare, de aceea folosirea lor impune o analiza prealabil asupra modului de comportare la anumite solicitari Materialele plastice sunt materiale macromoleculare ~ adica substanfe chimice cu masa molecular rdicata, obtinute prin polimerizare. Componenta proprietatile lui de substantele organice rasinile sintetice sau {7 substante rasinoase sau polimerizaré. La reactia de condensare ragina de condensare auxiliare, de cele mai m:Lucrarea 9 20 moleculé mai mare in comparatie cu moleculele componentelor initiale, iar compozitia elementara a raginil intotdeauna se deosebeste de compozitia substantelor initial. Reactia de polimerizare este un proces chimic de formare, a unei noi substante prin legarea intre ele a moleculelor de aceeasi ‘compozitie intr-o molecul& cu greutate molecularé mare. Molecula initial’ are denumirea de monomer, iar molecula nou formata se numeste polimer. Adeseori o molecul de polimer este compusa din zeci sau chiar din sute de mii de molecule de monomer. La reactile de polimerizare nu are loc separarea produselor auxiliare. Prin aceast particularitate reactia de polimerizare se deosebeste mult de reactia de condensare. Compozitia polimerului nu se deosebeste de cea a monomerulu. Materialul plastic poate fi compus in intregime din polimer (polietlena, polistirenul, polipropilena, etc.) si in acest caz denumirea materialului plastic si polimerului coincid, iar insusirle fizico chimice si importanta tehnicd a materialului plastic depind in intregime de ‘compozitia chimica si de structura polimerului Materialele de umplutura (faina de lemn, talajul, fibra de sticl, fesaturi de bumbac, hartie, azbest, etc), dau pieselor rezistents, duritate, stabilitate termicd si de multe ori contribuie la ieftinirea produselor. In ultimii ani aparitia noilor materiale de umplutura, a permis in mare masura de a imbundtafii unele proprietati ale materialelor plastice. Astfel, fenoplastele fabricate cu faina de lemn nu sunt suficient de rezistente la actiunea apei si au insusiri fizico- mecanice relativ inferioare. Inlocuirea fainei de lemn ca material de umplutura cu fesdtura de sticlé sau cu fibra de sticla a permis s& se obtind produse cu rezistenté mecanica mare, cu putin inferioara rezistentei bronzului gi a altor aliaje deficitare. Materialele care contin ca material de umplutura azbestul, fibra de sticla si alte materiale anorganice se deosebesc prin stabiltate termicd mare. Introducerea grafitului, cuartului gi altor materiale similare in compozitia materialului plastic, se aplicd pentru obtinerea unor materiale plastice de mare rezistenta la actiuni chimice si la caldura si care se folosesc pentru confectionarea pieselor necesare aparaturii chimice. Plastifiantii ugureaz& prelucrarea materialelor si le confera proprietatea de a fi elastice, cum si alte insusiri dorite. ‘in unele compozitii de materiale plastice trebuie introdusi stabilizatori pentru protejarea acestora impotriva distrugerii sub actiunea luminii sau ‘calduril tn timpul prelucrarii sau folosini. Intr-o clasificare a materialelor plastice bazatd pe modificarile care apar in timpul Incalziri, se observa c& acestea se impart in doud Lucrare mari tesmoy 1 presiu | Transt | poate | initiala | factori radica termoi mater | polies preluc din p | calan piesel instal anum sibilit modif Huet | transt | deper defon FE | L Figur namictucrareag lt mari grupe: materiale plastice termorezistente si materiale termopiastice. Materialele termoplastice - trec sub actiunea caldurii si presiunii in stare plastica fra a suferi modificari chimice radicale. Transformarile lor sunt reversibile. Un produs presat gi solidificat te fi din nou inmuiat gi poate c&pata prin metode obisnuite forma ila sau de alta natura. Materialele plastice termoreactive — sub actiunea acelorasi factori tehnologici (caldura $i presiunea) — sunt supuse la transformari radicale ireversibile. Produsele confectionate din materiale termoreactive nu pot fi din nou inmuiate gi prelucrate. Materialele termoplastice din care fac parte majoritatea materialelor plastice polimerizate poliesterice, (polietilena, polistirenul, poliesteri, poliamide, fluoropolimeri, acetat de celuloza, etc.) pot fi prelucrate in piese prin metodele cele mai moderne si convenabile din punct de vedere economic (turmare sub presiune, extrudare, calandare, etc). Tn lucrarea de faté se prezinté debavurarea criogenicd a pieselor din materiale termoplaste sau cauciuc, cu observatia insd c& instalatia ce se va prezenta in continuare poate fi folosita gi pentru anumite tipuri de materiale plastice termorezistente. Caracteristica principala a materialelor termoplastice este rever- sibilitatea. Actiunea unui agent criogenic asupra acestora conduce la modificarea proprietatilor fizice gi implicit transformarea din materiale cu capacitate de deformare elastic in materiale casante. Aceasta transformare pe care se bazeazi debavurarea criogenica este dependent de temperatura de racire precum si de viteza de deformare. © stare soca | our ina etetcs | Stare vaso Samos | Bal cok, diagrama de stare termodi- namicd a unui polimer ter- Moplast. Pe diagrama din figura se disting trei zone {stiri fzice ale polimerului). Zona | corespunde starii sticloase caracterizaté prin deformari —elastice foarte mici care cresc liniar ae odataé cu temperatura; aceasta stare se mentine pan fa punctul de vitrifere ‘Ty. Temperatura de vitrifiere | In fig. 9.1 se prezinta Figura 9.1. Diagrama de stare terrod namicé a unui polimer termoplast2 temperatura de tranzite sticloasa determina limita superioara de utilizare a unui material plastic. Valoarea Ty este determinata de structura polimerului gi creste odaté cu masa moleculara. Termenu! Tp reprezinta temperatura minima pana la care materialul nu este casant si se numeste temperatura de fragilizare iar T. este temperatura de curgere a materialului plastic. Zona II corespunde starii inalt elastice cand deformatia crete rapid cu temperatura la inceputul intervalului, ramanand apo constant. Deformatia in acest interval dispare odaté cu incetarez efortului Zona Ill corespunde starii plastice gi se caracterizeaz’ prir deformatti permanente ale polimerului 9.3 Tehnologia operatillor de debavurare criogenica in general piesele din cauciuc gi materiale plastice se obtin prir operatii de formare in matrite prin injectie sau presare. Bavurile se formeaza de regula in planul sau planele de separatie a matritei si eie pot fi bavuri interioare sau exterioare. in figura 9.2 se remarcé distributia bavurilor la o piesa de configuratie relativ simpla. Este de dorit ca solutia matritei s& fie astfel realizatd, incé: numarul zonelor cu bavuri s& fie minim gi pe cat posibil bavurile interioare sa fie excluse. Tehnologia debavurarii criogenice [TAP88b], se bazeaza aparitia prin racire sub punctul de tranzitie Ty a starii de vitrffere gi ce urmare pierderea elasticitatii lui. Zonele racite devin casante, fin: sensibile la socuri jin aceasté idee piesele se introduc int inointa care este racita cL ajutorul agentului criogenic Incinta sau elementele de antrenare din inci trebuie sA asigure, dug? racirea sub punctul vitrifiere a bavuri, ciocnirez pieselor intre ele, sau c alte corpuri, asigurar= Figura 9.2. Distributia bavuriorla piese _astfel desprinderea bavur. fp rote Elementele regimu de lucru sunt: temperatura, regimul solicitarilor macanice si timpul c= debavurare. Lucrare : depind vitrifier corpuri care e reglata F vitrifier cauciu F piesa ¢ L piesele interio:uorarea 9 _ —__—___—1#3 ‘Temperatura de lucru trebuie 88 asigure fragilizarea bavuri. Ea depinde de natura materialului, configuratia piesei, punctul de Vitrifiere, cantitatea de piese ce se debavureaz’ odata, prezenta corpurilor de antrenare gi ciocnire etc. Datorita multiplilor factori de care ea depinde, valoarea se stabileste experimental. Ea poate fi reglata prin debitul de azot ¢i masurata in interiorul incintei Pentru stabilirea temperaturii se porneste de la temperatura de vitrifiere, care se cunoaste pentru majoritatea materialelor plastice si cauciue. Regimul mecanic trebule s& asigure frecventa ciocnirilor piesd- piesa sau piesa-perete. La piesele care prezinté bavuri interioare se introduc odata cu piesele de debavurat, bile metalice, care au rolul de a ciocni bavurile interioare. In cazul In care se introduc gi bile, raportul cantitativ de bile si piese este cuprins intre 1/4 — 1/2 In functie de complexitatea piesei si numarul de bavuri, Diametrul bilei se stabileste astfel incat bila s& oat patrunde ugor in interiorul piesei Viteza de rotatie a tobei se coreleaza cu timpul de mentinere a pieselor in incinta de debavurare. Numarul de rotatii al mecanismului de antrenare este intre 20 — 300 rot/min. Viteze mai mari se stabilesc pentru piesele la care apare pericolul racirii rapide a intregii piese. Timpul de debavurare trebuie corelat cu primii doi parametri, astfel, ca regimul de lucru s& asigure fragilizarea bavurii si nu a piesei. El se determina “experimental pentru diferite forme si complexitati de piese Tehnologia de debavurare poate fi realizata in doua faze: - debavurare de degrosare; ~ debavurare de finisare. Debavurarea de degrosare se recomanda la piesele unde prescriptille de precizie dimensionala si de forma nu sunt severe in zona bavurii. Ea se realizeaza prin procedeul prezentat, in instalatil care asigura prin migcarea de rotatie ciocnirea pieselor. Debavurarea de finisare se realizeazé pe utilaje mai complexe, in care piesele racite sunt bombardate cu alice metalice sau particule realizate din samburi vegetali 9.4 Instalatii pentru debavurarea criogenica Debavurarea pieselor din cauciuc si mase plastice in conditii criogenice presupune utiizarea uno: ‘nstalaffi complexe care sé asigure realizarea parametrilor de iucry $i ceretarea lor. In componenta utilajului trebu’s #2 ex’ste urmatoarele sisteme:tucrarea Qi ‘© = circuitul de racire cu lichid criogenic; '« ~sistemul de izolare termica a pieselor rdcite in raport cu mediul exterior; * -sistemul de ciocnire si antrenare a pieselor pentru debavurare; ‘s =sistemul de alimentare si evacuare a instalafiei cu piesele de debavurat; © -echipamentul de reglare si m&surare a elementelor regimului de luoru. Instalatia pentru debavurat ou toba fix Se caracterizeazA prin faptul ca toba este fix avand 0 izolatie termic prin pereti dublii intre care se afld perlit oxigen, 0 pudré folosité ca izolator termic in constructile criogenice nu prea pretentioase. Antrenarea pieselor in migcarea de rotatie in vederea realizarii ciocnirilor se face cu nigte perii montate pe doi arbori paraleli care se rotesc in sensuri opuse. In figura 9.3 este redatd schematic 0 sectiune prin toba unei asemenea instalafii. Carcasa stabila 1 izolata termic prin pereti dubli ‘intre care se afia fie polistiren expandat fie perlit oxigen, are montat! {in interior doi arbori 3 si 3' pe care sunt montate perille 4 si 4 Antrenarea pieselor pentru debavurat se face prin rotirea perilor 4 $! 4'n sensuri opuse, realizdnd astfel ciocnirea pieselor intre ele. Moc Figura 9.3. [TAP88bJSchema unei instalatii de debavurare cu incinta dé izolare fx Lucran prin te unifon parte: bavur de ev un se permi debay instal aflata care : interic peri mont: Figu tobe sefeLucrarea 9 eA Fluidul criogenic utilizat este azotul lichid. Acesta se introduce prin teava de admisie 2 care are orficii radiale ce permit distribuirea uniforma a acestuia pe piesele aflate in procesul de debavurare. Alimentarea cu piese se face prin orificiul cu capac § aflat In partea superioaré a carcasei. Piesele debavurate Impreund cu bavurile desprinse se scot prin partea inferioara unde se aflé orificiul de evgcuare prevazut cu capacul 6. Piesele si bavurile cad in containerul 7 ca apoi sd fie sortate de un separator vibrator. Productivitatea instalatiei este ridicaté ins nu permite introducerea de adaosuri de materiale auxiliare destinate debavurarii interioare. Instalatia pentru debavurat cu tob& rotativ’ in figura 9.4 este redatd schematic o sectiune printr-o astfe! de instalatie de debavurat. In incinta 1 termostata prin izolatia termicd aflata intre peretii dubli ai acesteia, se aflé montata toba rotativa 2 care se roteste odaté cu semiaxele 4 si 5. Toba rotativa are sectiunea transversal octogonal iar in interioru! ei sunt montate paletele sau periile 3. Aceste palete sau Perii au diferite dimensiuni si forme ele avand posibilitatea s& fie montate la diferite unghiuri fata de perpendiculara pe suprafata tobei. A-A 8 Neprin picurare 6 4 x zi = Figura 9.4, [TAP88b] Schema i 2 de debavurare cu incint’é mobila Racirea se face cu azo! fic~'d “5 zn ovifc'ul 6, fie prin axul 4 al tobei. in ambele cazuri evacuarea 2z2* ‘tat fn urma raciri se face prin orificiul 7. Toba rot ~ aocesul azotuluiducraeaQ lichid la piese in cazul récirii prin orificiul 6 si pentru evacuarea ugoard a azotului gaz in cazul racirii prin axul 4. Incarcarea tobei se face prin orificiul 10 aflat pe incinta si orificiul 11 aflat pe toba. Evacuarea pieselor debavurate impreuna cu bavurile desprinse se face prin orificiul 12 de pe carcasd i 11 de pe toba, acesta din urma find pozitionat in dreptul orificiului 12. Forma octogonala a tobel si periile sau paletele montate in interiorul ei permit ca prin rotirea tobei s4 se realizeze o amestecare bun a pieselor cu bavuri pentru a se efectua cat mai multe ciocniti Intre piese intr-un timp relativ scurt. ‘Aceastd instalatie permite gi mixarea pieselor de debavurat cu alice sau corpuri prismatice care ajuta a finisarea pieselor si la realizarea debavurdrilor interioare. 9.5 Concluzii Procedeele de prelucrare prezentate in aceasté lucrare. confirma avantajele pe care scaderea temperaturii la aduce le imbunatatirea tehnologiilor realizate la temperatura ambianta Utilizarea tor in constructia de masini se face cu rezerve atét datorita faptului c& fiind relativ noi nu sunt cunoscute suficient, cat §) datorit& aplicarii lor gresite. Obtinerea avantajelor urmarite se realizeaz& in special prin cunoasterea comportarii materialului le temperaturi sc’zute si alegerea corecté a parametrilor regimului de lucru, La introducerea acestor tehnologii se recomanda urmatoarele: - 88 se efectueze studiul comportarii materialului in cazul ir care nu se cunosc proprietatile fizice si mecanice la temperatur joase; ™ agentul de racire s& fie stabilit in concordant cu temperatura la care apare schimbarea proprietatilor materialului; = 8a se stabilescd parametrii regimului de lucru (de regulé temperatura gi durata de mentinere la temperatura stabilita) gi ei s& fie controlafi in timpul procesului de prelucrare; ~ instalatia in care se realizeaz& 83 asigure consum minim de lichid criogenic gi mésuri de tehnica securitatii munci Lucra! criogy prezit ‘incer asc fortel criog asch oper: temp puter medi sau exple strat exist anun obtin coefi usca obtinmomo DF oo lcrerea 10. LUCRAREA 10 Influenta temperaturilor criogenice asupra frecarii 10.1 Scopul lucrarii Scopul acestei tucrari este evidentierea influentei racirii criogenice asupra fortelor.gi a coeficientului de frecare. In lucrare se prezinta metodologia de lucru precum $i echipamentul necesar pentru incercari. 10.2 Notiuni de baza Reducerea frecarii favorizeaza fiabilitatea organelor de masini, a sculelor, a dispozitivelor si in acelagi timp contribuie la reducerea fortelor cu care se realizeaza prelucrarile prin agchiere si deformare. Din incercarile efectuate asupra procesului de agchiere criogenic& a rezultat c& utiizand soule racite cu azot lichid fortele de agchiere scad iar durabilitatea sculelor crete semnificativ. In procesele de deformare plastica la rece, la unele materiale si operatii ca extrudarea, se obtin rezultate asemanatoare prin scéderea temperaturii in zona unde fortele de frecare sunt mai mari. Rezultate s-au obfinut gi in cresterea fiabiltétii_ rulmentilor puternic solicitati prin functionarea lor in mediu cu azot lichid, Forta de frecare, coeficientul de frecare[OLT0O} in conditii industriale, la scurt timp dupa prelucrare, datorita mediului ambiant suprafetele cuplei se acopera cu straturi de oxizi sau cu molecule adsorbite (HjO, Np etc). Totodata, in conditii de exploatare sau prin manigulre. pe suprafetele pieselor se depun straturi moleculare de lubrvianti (de origine animal sau vegetala) existand astfel conditi pe-t% ‘ealzarea unui alt tip de frecare si anume frecarea limita Cpo27: ston"), avand ca rezultat obtinerea unor valori ma! -e¢: coeficientilor de frecare. Tinand seama de ce'e 2d: uscata "tehnica" si nu o frecare obfine numai in condifii speciale == Legile frecairi uscate sunt 2 eamite 0 frecare se poateLucrarea 10 9 4. Forfa de frecare este direct proportional cu sarcina normala de contact. 2. Forta de frecare este independenté de aria aparenté de contact. 3, Forta de frecare este independenta de viteza de alunecare. In conformitate cu teoriile de mai sus, literatura de specialitate prezint8 diferite relatii intre fortele de frecare si coeficientii de frecare. Astfel, dupa vechiul concept al fortei de frecare, relatia dintre forta de frecare la alunecare gi sarcina de incarcare normala este dat& de legea Amontons-Coulomb: Fy =Ha-Fr (10.1) in care: * F; este forta de frecare [N]; « _F, este sarcina normala care incarcé cupla de frecare [NI; © la coeficient de proportionaliate egal cu coeficientul de frecare la alunecare; ‘Se cunosc doul tipuri de coeficienti de frecare: © Hag coeficient de frecare static + Hax- coeficient de frecare cinetic Tinand seama de cele dou’ tipuri ale coeficientilor de frecare relatia (10.1) poate fi scris’ sub formele: Fig =Has-Fn _~forta de frecare static’; (10.2) Fic =Hak ‘Fh ~ forta de frecare cinetica (10.3) Pe baza teoriei puntiior de sudura (Bowden, Tabor), coeficient. de frecare de aderenta se considera ca fiind efectul combinat 2 tensinilor normale si tangentiale in cazul frecarii de natura molecula= (adeziva sau coeziva). Aceasté frecare poate fi apreciaté prin energ disipat sau lucrul mecanic efectuat la formarea si ruperea legaturl > formate de punctele de contact dintre’cele doua suprafete aflate ~ migcare relativa. Astfe!: jin cazul suprafetelor rugoase din metale (aliaje) elasto-plast's= aria realé A, datorata fortei normale de apasare F, se formeazé = tranzitia de la regimul de deformare elastic la cel plastic: FoaApo (10.4) Lucrare unde « [Mpa] suprat neces unde find t Coefit unde piezo criog criog mont cuin FhLucrares 10 99 unde o reprezint tensiunea de curgere a materialului mai moale in [Mpa] Suprafata generaté A,, a corpului mai moale aders la suprafata conjugata formand microjonctiuni, forta de frecare fiind forta necesara ruperii acestora in timpul procesului de alunecare. Astfel: FrpaAp-t (10.5) nes (10.6) 3 unde + reprezinta rezistenta la forfecare a stratului aderent (la limit& find tensiunea de forfecare a stratului aderent) [Mpa] Coeficientul de frecare jimo) are expresia: 0 " +B 10.7) Hmol = 5 \ unde to reprezinté tensiunea tangentiala de forfecare, iar fi este piezocoeficientul componentei moleculare a frecarii 10.3 Echipamentul pentru incercari Pentru incercari se utilizeaza un tribometru (fig. 10.2), 0 incintd criogenicd (fig. 10.1) si 0 instalatie de presurizare a agentului criogenic. Incinta criogenica (fig. 10.1) este formata din epruvetele (1) montate in buosele (2) pe incinta exterioara (3). Ele sunt in legaturd si cu incinta interioara (4). te intre incinta interioaré si cea Nellchié| — exterioara exist izolatla termica za” (5). Agentul criogenic se introduce onfficiul (6). de presurizare a este formaté Figura 10.1. Incinté c:Lucrarea 10 400 Tribometrul (fig. = 10.2) este alcatuit din om 5] urma-toarele —elemente 4 + compo-nente: un disc de : rotatie (2) pe care se sprijing capul sferic al epruvetelor cilindrice(3); © incint& crio-genicd (4) @ c&rei migcare de rotatie 1 7 40 manerul (7) care apasa pe lamela elastic (9) pe care 11 sunt montafi doi traductor tensometrici (8). Acestie = sunt conectati la ur 12 tensometru electronic (6) Discul principal (1) este fixat rigid pe axul principa (11) care primesete Figura 10.2. Tribometru [OLTOO] migcare de la un mote” electric (12) Materialele incercate sunt sub forma de epruvete cilndrice, c capul sferic si raze de 3 mm, Epruvetele sunt montate in incinte criogenica $i agezate pe discul de rotatie. De pe diagrama de etalonare F; = f(nr. diviziuni), se stabileste forta de reactiune a arculu Fa. Timpul de incercare este 5 secunde. Cupla de frecare se incarcz cu 9 sarcini normale (Fy4...Fr9) citindu-se forta Fai pentru fiecare sarcind de incercare Fr; Dupa fiecare incercare, discul de rotatie se slefuieste cu hart abraziva, se curata de impuritati si se degreseaza. Incercarile sunt efectuate in acelagi fel si la temperatura cric- genic& dupa montarea instatatiei de presurizare a agentului criogenic Se stabilesc cele 9 sarcini normale de incarcare F,--.Fyg - S? citeste numarul de diviziuni gi se determina valoarea fortei F, div diagrama de etalonare. Forfa de frecare se calculeaza cu relatia: (10.8) este impiedicata de~ Lucrare: care: expe 293 asupLucrarea 10. 404 incare: -Rg- distanta de la manerul care atinge arcul lamelar la axul de rotatie R=54,33 mm Coeficientul de frecare se calculeaza cu relatia: Fr at 10.9) usd (10.9) Coeficientul mediu de frecare se calculeazé ca o medie a coeficientilor obfinuti la fiecare incercare: Su Himes = HE (10.10) Rezulatele experimentale obtinute la cele doud temperaturi se trec in tabelul 10.1 5 Tabelul 10.1 Ne[ Material [Fe | T | Fr | nm | bm | Observati crt. IN) | (1 | IN 1 2 3 leeea| 4 C 5. fe 10.4 Concluzii in urma efectuarii incercarilor si a prelucrarii rezultatelor experimentale se vor trasa graficele 1 = f(F,) la temperatura de 293 K gi 77 K. Se va evidentia influenta temperaturii criogeniceBibliografie 102 [ALB84] [BANOO] IBAR67] [BAR81] {CON80} [CON70] [ctus6] [HANES] [HANS8a] [HAN88b] [HAN88c} Bibliografie Albu, A., §.a., Bazele cercetarii experimentale, Editura Institutului Politehnic Cluj-Napoca, 1984. Banabic, D., ed., Formabilty of Metallic Materials, Heidelberg: Springer Verlag, 2000 Barron,R., Cryogenic Systems, Mc.Grow-Hill Company, New York, 1967, Bartenev, G. M., Friction and Wear of Polymer, Amsterdam, 1981. Constantinescu, |., Golumbovici, D., Militaru, C., Prelucrarea datelor experimentale cu calculatoarele numerice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980. Conte, KR., Elements de cryogenie, Ed. Mason, Paris, 1970. Giurgiuman ._H., §.a, Bazele asdchierii si generari suprafetelor, Indrumator pentru lucrari de laborator, Atelierul de multiplicare al IPC-N, 1986. Tapalagal, Lazar,P., Cercetéri_privind comportarea unor materiale electroizolante compozite la 77K prin Incercarea la tractiune, Buletinul stinffic al 1PC- N, nr.29, 1986. Hancu,L., Matiesan,D., Tapalagail., Olteanu,|., Costan,D. Cercetari privind influenta lichidului criogenic asupra fortelor de frecare, Buletinul Stintific al Institutulu’ Politehnic Cluj-Napoca, seria Matematica mecanic& aplicata gi Constructii de masini, p.37-43, nr.31 1988. Hancu,L., Tapalaga,|., Berce,P., Cherebetiu,T., Popa,M. Crigan,L..Nicoard,|., Cercetari privind influenta _unor paramettii ai regimului de lucru la debavurarea pieselo” din cauciue in mediu criogenic, Buletinul Stitntific 2 Institutului Politehnic Cluj-Napoca, seria Matematicé mecanicé aplicat& si Constructii de masini, p.43-47, nr.3+ 1988. Hancu,L., Constantinescu,V., Cercetéri privind recupe- rarea prin criomacinare a otelurilor pentru rulmenti Buletinul Stintfic al Institutului Politehnic Cluj-Napoca seria Matematicd mecanicd aplicatd si Constructii de masini, p.47-53, nr.31 1988. Bibliogra {HANSO [HSI 69 [IANB3) ILANGS [LAN8@ [moce {oLm] (PoP7! ITAP8C ITAPat {TAP8Bibliografie 193 [HAN9O} IHS! 69} (IAN83] [LAN85] [LANa8} [Mocs2} {OLT)) [POP75} [TAP80] [TAP86] [TAP88a] [TAP88b] (wie71) Hancu,L.. lancdu,H., Cs: asupra 2" * cazul unor epruvete din diferite me: ‘caroate cu material aport, a Via Conferinté a specialigilor tn frecare, ungere, uzare “Tribotehnica ‘90°, p.305-310, 27-29 sept. 1990. Hsii, T. C. Studiul incerc&rii de compresiune la metale ductile. In: Materials Res. Standards, nr. 9, 1969. Contributi' la imbundtatirea procesului de brogare al alezajelor gI studierea materialului la prelucrare. Tez de doctorat, |.P.C-N, 1983. Lange, K., Handbook of Metal Forming, McGraw-Hill Book ‘Company, 1985. Lange, K., Prozessimulation in der Umformtechnik, Tagungrband 4, Aachen, p.5.2.1-5.2.15, 1988. Mocanu,D.R., §.2., Incercarea materialelor , voll gi Il , Bucuresti, Editura Tehnica ,1982 Olteanu, |. §. a. Tribologie, Elemente teoretice si Lucrari de laborator, Editura Todesco, 2000. Pop,l., Fizicé moleculara si termodinamica, Editura Didacticd si Pedagogic’, Bucuresti, 1975. Tapalag’, |, Achimas, Gh., lancdu, H., Tehnologia preséiii la rece, Institutul Politehnic Cluj Napoca, vol.! gi I! Cluj Napoca, 1980. Tapalaga, |., Achimas,-Gh., lancdu, H., Banabic, D., Coldea, A., Tehnologia presarii la rece, Indrumator pentru lucrari ‘de laborator, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1986. ‘Tapalaga.l., Berce,P.,_lancéu, H., Cherebetiu,T., Hancu,L., Contributi privind dezvoltarea tehnologillor criogenice in constructia de masini, Buletinul Stiintific al Institutului Politehnic Cluj-Napoca,p.7-16, nr.31 1988. Tapalaga, |, Bere, P., lancdu, H., Cherebetiu, T., Achimag, Ghe., Vermesan, G.: Criogenia in Constructia de Masini, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1988, Wigley, D.A., Mechanical Properties of Materials at Low ‘Temperatures, New York- London, Plenum Press, 1971 SR EN 10002-1: 1995 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Partea 1 Metoda de incercare. SR EN 1002-2: 1995iografie 404 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Partea 2: Verficarea sistemului de masurare a fortei la maginile de incercat la tractiune SREN 10002-2: 1995 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Partea 2: Verificarea sistemului de masurare a fortei la maginile de ‘incercat la tractiune STAS 6834-75 ‘incercarile materialelor. incercarea la tractiune la temperaturi scdzute STAS 9644-87 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune’ a fontelor cenusii SR ISO 178 : 1998 Materiale plastice. Determinarea _proprietatilor la incovoiere SR EN 10045 - 2: 1994 Materiale metalice, Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpal) Partea 2: Verificarea maginilor de incercare (ciocan-Hendul). STAS 8375/1-69 Termometre de laborator. Termometre cu slif normal STAS 8374/2-82 Termometre tehnice. Termometre tubulare STAS 8421-82 Mijloace de m&surare a temperaturli. Termocupluri tehnice. Conditiitehnice generale de calitate. STAS 9261-81 . Incercarile materialelor. incercarea la incovoiere prin soc e epruvete incdrcate cu sudura STAS 6834-75 ‘incercarea materialelor. Incercarea la tractiune la temperaturi sc&zute.