CURS 1 - CRIMINOLOGIE

Obiectul cercetrii criminologice

I. Fenomenul criminal - acceptiuni:

- infractiune NICIUNA DINTRE ACESTE ACCEPTIUNI
- ansamblul infractiunilor NU ESTE CORECTA
- ansamblul infractiunilor si al masurilor represive

Nu sunt corecte deorece:

- se ignora factorul uman si aspectul social
- se ignora latura individuala a realitatii criminale

Continutul fenomenului criminal - crima, criiminalul, criminalitatea

1. Crima - intelesuri posibile:

A) sensul comun o infraciune intenionat ndreptat mpotriva vieii persoanei, fie c este vorba
de omor, de omor calificat, pruncucidere
- infraciuni care au un alt obiect juridic principal, dar care au ca rezultat moartea unei
persoane - talharie/vatamare urmata de moartea victimei

B) sensul penal o infraciune grav, pentru care legiuitorul stabilete pedepse diferite i proceduri
speciale, in raport cu celelalte infraciuni
- acest sens este dat de mparirea tripartit a infraciunii n: crime, delicte i
contravenii.

- crima = cea mai grava categorie de infractiune

- contraventii = in 1954, contraventiile au fost scoase din sfera ilicitului penal, infractiunile ramanand
impartite in crime si delicte
- delicte = C.penal din 1968 a renuntat la impartirea in crime si delicte

Trebuie remarcat faptul ca notiunea de crima folosita in limbajul comun nu acopera categoriile crimelor
din impartirea tripartita. Astfel, pe langa infractiuni contra vietii ori cele care au avut drept urmare moartea
victimei, se adauga si faptele penale grave infractiuni contra sigurantei statului, unele fapte de coruptie,
talhariile, violurile, actele de terorism, traficul organizat de stupefiante. In doctrina penala, notiunea de crima
este utilizata in sensul general de infractiune, fapta penala.

C) sens criminologic: - se pleaca de la definitia data infractiunii in Codul Penal:

- fapta prevazuta de legea penala
- savarsita cu vinovatie
- nejustificata
- imputabila

cercetarea criminologica este interesata si de fapte carora le lipseste una dintre trasaturile esentiale ale
infractiunii:

fapte care nu (mai) sunt prevazute de legea penala:

- fapte incriminate cu zeci/sute de ani in urma
- fapte recent deziincriminate =>din punct de vedere criminologic, notiunea
fapte comise fara vinovatie de crima se refera la o fapta penala sau cu

1
 fapte care sunt justificate justificata aparenta penala
fapte neimputabile
Astfel, art 17 alin (1) C. Pen. cele 3 conditii pentru existenta unei infractiuni:
fapta sa fie prevaz de legea penala dpdv criminologic, se au in vedere faptele incriminate cu zeci de
ani inainte sau cele recent dezincriminate, studierea, examinarea infractorului, a traseului ereditar al
acestuia.
fapta sa fie savarsita cu vinovatie dpdv criminologic, se studiaza si faptele care nu au fost savarsite
cu vinovatie, dar care au insa un caracter de infractiune deoarece rezultatul socialmente se produce, fiind un
motiv de studiu al faptelor - criminalitatea aparenta = toate faptele comise fara vinovatie
fapta sa prezinte un pericol social dpdv criminologic, sunt analizate si faptele ce intra sub incidenta
art 181 C. Pen.
- pe langa sensul de crima, sunt analizate si comportamentele deviante alcoolismul, prostitutia, consumul
de substante stupefiante
- pericol social abstract apreciat de legiuitor
- pericol social concret apreciat de judecator
- sociologia criminala = analiza comportamentelor deviante
- cercetarea criminologica = analizarea comportamentelor deviante in raport de fenomenul criminal

CURS 2 - CRIMINOLOGIE

2. Criminalul:
Savarsirea unei fapte Inceprerea Efectuarea in continuare Punerea in miscare Hotararea definitiva
prevazute de legea penala urmaririi penale a actiunii penale a actiunii penale de condamnare

Faptuitor Suspect Inculpat Condamnat

(infractor)

In criminologie, notiunea de criminal este diferita de cea de infractor sau delincvent, fiind susceptibila
de mai multe intelesuri:

sens general: persoana care a comis o infractiune

sens penal: sens general + hotarare de condamnare definitiva
sens criminologic: sens penal +* persoane suficient de abile pt. ca actiunile lor sa nu intre sub
incidenta legii
* bolnavii psihic

Criminal = persoana care comite o crima in sensul de fapta penala sau cu justificata aparenta penala.

3. Criminalitatea:

- sens general: ansamblul faptelor penale comise intr-un anumit spatiu si intr-o anumita perioada de timp.
- sens special: anumite categorii de fapte penale: clasificare subiectiva si clasificare obiectiva.

A. Clasificarea subiectiva - are in vedere criterii alese in mod arbitrar de cel care face clasificarea:
spatiu: perioada de timp: categorii de persoane:
- criminalitate nationala - criminalitate anuala - criminalitate juvenila
- criminalitate zonala - criminaliate cincinala - criminalitate adulta
- criminalitate continentala - criminalitate seculara - criminalitate feminina
- criminalitate mondiala - criminalitate masculina

2
 dupa natura faptelor penale:
- criminalitate violenta
- vicleana
B. Clasificarea obiectiva- in functie de un criteriu unic: gradul de cunoastere a faptelor penale de catre
organele de justitie penala:

1. Criminalitatea reala - CR

- Include faptele comise efectiv, cunoscute sau nu, de organele de justitie penala.
- Aceasta include toate celelalte forme ale criminalitatii.
- Are un grad maxim de generalizare.
- Cunoasterea ei exacta nu este niciodata posibila.

2. Cifra neagra a criminalitatii - CN CN=CR-CA - nu poate fi niciodata calculata exact

- ansamblul faptelor penale comise efectiv care nu ajung la cunostinta organelor de justitie penala: politie,
procuror, instanta.

Factorii care genereaza cifra neagra a criminalitatii:

- abilitatea infractorului
- ineficienta organelor de cercetare penala
- pasivitatea victimei

A. Abilitatea infractorului:
- urmele materiale si rezultatul socialmente periculos nu sunt sesizate de organele de cercetare penala
- fapta nu este descoperita
- se deosebeste de dosarele cu autor necunscut (AN) care vor intra in categoria criminalitatii aparente.

B. Ineficienta organelor de cercetare - organele de cercetare penala art.55 CPP:

- procurorul
- organele de cercetare penala ale politiei judiciare
- organe de cercetare penala speciale

Cifra neagra este determinata si de ineficienta altor organe cu anumite atributii de control in diferite
domenii, care au obligatia legala de a sesiza organele de urmarire penala in cazul constatarii unor infractiuni.

Ineficienta organelor de cercetare penala decurge din:

- organizare deficitara, care poate avea:
- surse obiective:
- lipsa mijloacelor tehnice
- cadrul legal necorespunzator
- surse subiective:
- repartizarea necorespunzatoare a resurselor umane si materiale
- alegerea gresita a unor obiective ori prioritati in activitate

3
 - incompetenta profesionala - incapacitatea functionarilor cu atributii in cercetarea penala de a depista
unele fapte penale comise
- incorectitudinea unor functionari - aspecte de comoditate/coruptie

C. Pasivitatea victimelor:
Prin pasivitatea victimelor intelegem acele persoane care au suferit direct/indirect o vatamare produsa in
urma savarsirii unor fapte penale si care nu sesizeaza organele de urmarire penala si acestea din urma nu
ajung la cunoasterea autorului faptei. Se manifesta in general:

- in cazul unor infractiuni patrimoniale, de regula sustrageri, avand ca obiect material bunuri a caror detinere
este ilegala - victimele nu sesizeaza organul pt ca acest lucru ar duce si la raspunderea penala a lor

- infractiuni contra vietii sexuale - in particular viol, in urma carora persoanele nu dezvaluie faptele de teama
produsa de publicitatea procesului penal, reactia sotului, a prietenilor, rudelor indepartate.

Posibilitati de evaluare a cifrei negre a criminalitatii:

- anchete de auto-confesiune
- anchete de victimizare au fost folosite pentru prima data in SUA

anchetele de auto-confesiune se realizeaza anumite chestionare personale pt stabilirea faptelor

comise si ramase nedescoperite (prin ancheta trebuie sa se asigure secretul informatiilor deoarece, practic,
persoanele isi marturisesc propriile infractiuni)
anchetele de victimizare desfasurarea in randul potentialelor victime pe baza chestionarelor, fara ca
faptele sa fie reclamate sau sa ajunga la cunostinta organelor penale

3. Criminalitatea aparenta - CA

- reprezinta totalitatea faptelor cu aparenta penala ajunse la cunostinta organelor de justitie

- caile prin care justitia ia la cunstinta despre comiterea acestor fapte - art.288 CPP:
- plangere
- denunt
- sesizare din oficiu
- plangere prealabila

- motivele pentru care unele fapte raman in sfera criminalitatii aparente:

- constatarea vreuneia din imprejurarile care impiedica puenrea in miscare a actiunii penale sau
exercitarea acesteia - art.16 CPP
- existenta dosarelor cu autor necunoscut (AN)

4. Criminalitatea legala - CL

- faptele penale pentru care s-a prinuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare definitiva
- este categoria cea mai restransa si aparent cea mai sugestiva dar:
- nu cuprinde faptele comise, dar nedescoperite
- nu cuprinde faptele pentru care in mod nejustificat s-a dat o solutie de neurmarire si unde s-a dispus in
mod gresit achitarea inclupatului
- sunt incluse artificial cazurile de condamnarea definitiva nejustificata

NB: pentru evaluarea cat mai corect posibil a criminalitatii trebuie avute toate categoriile.

Fenomenul criminal, perceput din punct de vedere uman i social, iar nu ca simpl abstracie juridic,
reunete n coninutul su o realitate individual crima cu vectorul ei inerent criminalul i o realitate
colectiv criminalitatea.
4
5