ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Student: Mihi Loredana -Roxana

Anul III,Grupa 1323
Seria A

Profesor coordonator: Carmen Tric

Bucuresti,2016
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

CUPRINS:
I.Analiza activitatii ONG-ului
1.Aspecte privind implicarea unui O.N.G. de mediu in solutionarea unei
probleme de mediu.
1.1 Scurt istoric al O.N.G. ului
1.2 Structura organizatorica a O.N.G.-ului
1.3 Domenii de activitate
1.4 Identificarea activitatilor din cadrul domeniilor de activitate
Capitolul II:Relatiile cu alti operatori
2.1.Identificarea si caracterizare succinta a tipurilor de relatii stabilite
intre ONG si organismele guvernamentale
2.2. Identificarea si caracterizare succinta a tipurilor de relatii stabilite
intre ONG si organismele non guvernamentale
2.3. Identificarea si caracterizare succinta a tipurilor de relatii stabilite
intre ONG si organismele individuali
Capitolul III.Elaborarea unui studiu de caz in vederea stabilirii legaturii
O.N.G.-ului si a gestionarii problemei de mediu.
3.1 Problema abordata
3.2 Perioada de desfasurare
3.3 Obiective generale
3.4 Obiective specifice
3.5 Necesitatea proiectului
3.6 Desfasurarea activitatilor
3.7 Cheltuielile implicate in proiect
3.8 Rezultatele
3.9 Efectele ecologice si sociale
3.10 Analiza SWOT
3.11 Concluzii si propuneri
3.12. BIBLIOGRAFIE
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

FUNDATIA TERRA MILENIUL III

1.1.Scurt istoric

Fundatia Terra Mileniul III este o organizatie apolitica, neguvernamentala si

non-profit de protectie a mediului
Misiunea organizatiei TERRA Mileniul III este de a desfasura programe
ecologice n vederea constientizarii populatiei asupra efectelor schimbarilor
climatice si de a promova programe de dezvoltare durabila la nivel national,
regional si global.
O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost infiintata ca fundatie in Bucuresti, in
ziua de 22 decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997.
TERRA Mileniul III este o persoan romana de drept privat, cu sediul social al
Fundatiei in Romania, Bucuresti, str. Cluj, nr. 43, Sector 1.
Activitati propuse pentru desfasurate de ONG-ul TERRA Mileniul III:
activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local,
regional si global,cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate
de fenomenul schimbarilor climatice;
activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte
publice sau private asupra mediului si comunitatilor;
activitati si programe de promovare a legislatiei i modificarilor legislative in
domeniul
mediului si in sectoarele conexe;
activitati educationale pentru copii si adulti;
incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante,
cercetarea stiintifica in domenii legate de protectia mediului;
colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale i comunitatile in vederea
realizarii
protectiei ecosistemelor locale si regionale;
sa realizeze programe comune cu organizatii internationale similare in
domeniul social,
educational si al protectiei mediului inconjurator;
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a

deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu.
Numarul de membri ai fundatiei TERRA Mileniul III nu este limitat.
Componenta
membrilor este urmatoarea: membri fondatori si membri de onoare.
-Membrii de onoare, precum i membrii Consiliului Director nu pot
pastra/dobandi
aceste calitati daca au fost colaboratori sau ofiteri ai Securitatii Romane din
perioada comunista.
Membrii in functie precum si persoanele propuse a dobandi aceasta calitate au
obligatia de a semna o declaratie pe proprie raspundere in acest sens.
-Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere
ncheiat in Bucuresti la data de 22 decembrie 1997.

1.2.Structura organizatorica a Fundatiei TERRA Mileniul III

Presedinte

Consiliul directori
Comisia de
cenzori
Director executiv

Coordonator Asistent relatii

proiecte publice si
comunicare

Organele de conducere ale Fundatiei TERRA

Mileniul III sunt:
1. Consiliul Director;
2. Cenzorul sau comisia de cenzori.
1.Presedintele
Presedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu
majoritate simpla de voturi si este membru fondator al Fundatiei. El reprezinta
organizatia n relatiile cu alte organizatii, organele si organismele de stat, ale
administratiei cat si cu cele similare prin obiect de activitate, interne i
internationale, angajand-o fata de acestea prin semnatura si stampila
fundatiei.Incheie acte juridice de dispozitie, conservare, reprezentare i
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

administrare n numele si pe seama Fundatiei, putand semna valabil n numele

acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului Director
Presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile
Consiliului Director.
2.Consiliul Director
Consiliul Director al Fundatiei TERRA Mileniul III este organul suprem de
conducere
ntrunindu-se n sedinte ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre
membrii Consiliului Director ,el fiind format din 5 membri.Acesti membri se
intrunesc o data pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14
zile nainte de data fixata, mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele
extraordinare pot fi convocate de orice membru al Consiliului Director precum
si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de data sedintei. Convocarea
membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile Fundatiei.
Atributiile Consiliului Director al Fundatiei TERRA Mileniul III sunt
urmatoarele:
a) stabileste strategia generala si programele Fundatiei;
b) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Fundatiei;
c) aproba bilantul contabil al Fundatiei;
d) alege si revoca cenzorul sau comisia de cenzori;
e) infiinteaz filiale ale Fundatiei n tara sau in strainatate;
f) aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Fundatiei;
g) aproba organigrama si strategia de personal pentru Fundatie;
h) aproba modificarile si completarile la statutul Fundatiei cat si dizolvarea
acesteia;
i) aproba rapoartele directorului executiv.
3.Directorul executiv
Directorul executiv este angajat contractual al Fundatiei. Angajarea si
revocarea sa se realizeaza de catre Presedintele Consiliului Director, conform
legislatiei in vigoare.
Atributii:
a) reprezinta fundatia in relatiile cu tertii, incheind acte juridice de conservare si
administrare, precum si de reprezentare (angajare de avocat in numele Fundatiei,
delegare de atributii) in numele si pe seama Fundatiei. Actele juridice de
dispozitie se vor incheia de catre Directorul executiv in limita stabilita de
Consiliul Director;
b) asigura conducerea operativa a fundatiei intre sedintele Consiliului Director;
c) Directorul Executiv poate fi imputernicit de unul din membrii Consiliului
Director sa il
reprezinte la sedintele extraordinare ale Consiliului Director;
d) asigura realizarea proiectelor si programelor aprobate de Consiliul Director;
e) prezinta rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa si a personalului
fundatiei;
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

f) raspunde de elaborarea si propune aprobarea bugetului de venituri si

cheltuieli, bilantului contabil, regulamentului de ordine interioara;
g) planifica sedintele ordinare si extraordinare ale Consiliului Director i
stabileste ordinea de zi;
h) intocmeste organigrama fundatiei si o supune aprobarii Consiliului Director;
i) angajeaza, evalueaza, promoveaza i concediaza personalul, incheie contracte
de colaborare si stabileste drepturile si indatoririle salariatilor si colaboratorilor;
j) indeplineste alte atributii date n competenta sa prin hotararea Consiliului
Director.
4.Cenzorul sau comisia de cenzori
Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si
revocati tot de catre acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a
Fundatiei asupra careia se intocmeste un raport anual supus spre aprobare
Consiliului Director.
Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:
1. verifica activitatea financiar-contabila a fundatiei, gestionarea patrimoniului
acesteia, a
filialelor si a sucursalelor;
2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli
si
programele aprobate;
3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-
contabila;
4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate
din verificari si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a fundatiei;
5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor
la bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la
solicitarea Presedintelui sau a Consiliului director
6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire
la asociatii si fundatii.
7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si
nu poate
ncheia acte de gestiune sub nici un motiv.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

1.3. Domeni de activitate

Ca domeniu de activitate fundatia non-guvernamentala s-a implicat in:
-activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local,
regional si global, cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate
de fenomenul schimbarilor climatice;
- activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte
publice sau private asupra mediului si comunitatilor;
- activitati si programe de promovare a legislatiei si modificarilor legislative in
domeniul mediului si in sectoarele conexe;
- activitati educationale pentru copii si adulti;
- incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante,
cercetarea stiintifica in domenii legate de protectia mediului;
- colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale si comunitatile in vederea
realizarii protectiei ecosistemelor locale si regionale;
- programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social,
educational si al protectiei mediului inconjurator;
- promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a
deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu.

Activitatii din cadrul domeniilor de activitate

De a lungul timpul timpului Fundatia Terra Mileniul III a derulat mai multe
activitatii printre care enumeram:
-Activitati in domeniul schimbarilor climatice ce se axeaza pe reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera din sectorul energetic, prin trecerea de la
combustibili fosili si energie nucleara la utilizarea surselor regenera bile de
energie si implementarea proiectelor de eficienta energetica.
-Activitati in domeniul energiei ce se axeaza pe promovarea exemplelor de
succes in utilizarea surselor regenerabile de energie, precum si participare
publica in elaborarea politicilor nationale din domeniul energetic.
-Activitati in domeniul energiei nucleare ce se axeaza pe documentare,
informarea publicului cu privire la costurile, impactul si riscurile utilizarii
energiei nucleare si participare publica in luare deciziilor din acest domeniu.
-Activitati din domeniul transporturilor ce se axeaza pe participare publica in
procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de
infrastructura de transport, pentru a reduce impactul negativ social si de mediu
al acestora. De asemenea, TERRA Mileniul III sprijina comunitatea afectata de
proiectul de pasaj suprateran Basarab din Bucuresti pentru a opri construirea
acestuia.
-Fundatia TERRA Mileniul III monitorizeaza investitiile institutiilor financiare
internationale pentru a asigura ca proiectele finantate de acestea nu au impact
negativ asupra mediului si comunitatilor, si participa in procesul de imbunatatire
a politicilor acestora, in special in ceea ce priveste mediu, infrastructura, accesul
la informatii, participare publica si transparenta etc.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Capitolul II:Relatiile cu alti operatori:

Fundatia Terra Mileniul III a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri
din tara si din strainatate,cu instituti guvernamentale precum si cu a cu institutii
internationale implicate in probleme de protectie a mediului etc.,aflandu-se in
diferite relatii cu acestea.
Relatii de parteneriat
-In vederea realizari proiectului Tineri pentru mediu proiect ce a avut ca
scop sporirea gradul de constientizare a tinerilor elevi de liceu asupra
problemelor de mediu in trei zone urbane din Romania (Calarasi, Sighisoara si
Constanta) desfasurat intre iulie 2007 iulie 2008,cu Asociatia Pentru
Dezvolatre Durabila Dunarea de jos-Calarasi; ONG Mare Nostrum-Constanta
si Sighisoara Durabila-Sighisoara.
-Cu privire la realizarea proiectului Transportul public durabil in
Bucursti,desfasurat in perioada 2008-2009, fundatia a stabilit relatii de
parteneriat cu Sindicatul Transporturilor din Bucuresti.
-Pentru proiectul Fii responsabil, recicleaza!,ce s-a desfasurat in perioada
octombrie 2007-mai 2008, avand ca scop imbunatatirea nivelului de
constientizare a copiilor si tinerilor privind protectia mediului, a stabilit relatii de
parteneriat cu Asociatia ALMA-RO,Bucuresti
-Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,proiect ce s-a desfasurat in
perioada mai-decembrie 2007,avand ca scop oprirea unui proiect cu impact
semnificativ asupra mediului si sanatatii populatiei, respectiv proiectul de pasaj
suprateran Basarab,a stability relatii de parteneriat cu Centrul de Resurse
Juridice
-Proiectul Tineri motivati pentru viitor,desfasurat in perioada decembrie
2006- octombrie 2008,ce a avut ca scop participarea tinerilor la activiti de
protecie a mediului n nou zone urbane izolate i defavotizate din Romnia,
Bulgaria i Macedonia,cu A SEED Europe, Olanda coordonator
internaional,Eco-Sense, Macedonia si cu Za Zemiata, Bulgaria
- Clima este in mainile noastreproiectul a fost derulat pe perioada septembrie
2006 august 2009. Proiectul a avut ca scop constientizarea reprezentantilor
educatiei si a oficialitatilor cu privire la schimbarile climatice,avand ca parteneri
Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania , AIDRom, Bucuresti;Asociatia
ALMA-RO, Bucuresti; Amoeba Eco Center , Gheorgheni, Harghita;Asociatia
Pro Conventia Carpatica, Targu Mures, Mures; Asociatia Floarea Reginei,
Sinaia, Prahova;ONG Mare Nostrum, Constanta ;Asociatia Prietenii
Pamantului, Galati ;Asociatia pentru protectia mediului Rhododendron,
Targu Mures, Mures; Asociatia Sighisoara Durabila, Sighisoara,
Mures;Fundatia TERRA Mileniul III, Bucuresti etc.
Relatii de finantare
-Administratia Fondului pentru Mediu a finantat proiectul Tineri pentru Mediu
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

- Uniunea Europeana prin Programul Phare,Componenta 2- Democratie,

protectia mediului,protectia consumatorului,dialog,aspecte de gen si ocuparea
fortei de munca,a finantat proiectul Transport public durabil in Bucuresti.
- ECOROM ambalaje S.A..,Bucuresti, a finantat Fii responsabil,recicleaza!
-Proiectul Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,finantat de
Fundatia pentru Parteneriat
-Proiectul Tineri motivati pentru viitor,finantat de Comisia European prin
Directoratul General pentru Tineret
-Proiectul Clima este in mainile noastre,finantat de Kerkinactie (Olanda)
prin AIDRom, Bucuresti

Capitolulul III: STUDIU DE CAZ : IMPACTUL GAZELOR CU EFECT

DE SERA ASUPRA CAPITALULUI NATURAL
Transporturile reprezint un element esenial n cadrul societii umane.
Acestea sunt indispensabile n toate domeniile vieii sociale, economice i
culturale, dar impun costuri substaniale ntregii comuniti, prin efectele
semnificative i pe termen lung produse asupra calitii mediului i prin
influena direct sau indirect manifestat asupra strii de sntate a populaiei.
Efectele negative generate de activitile de transport i pun amprenta asupra
tuturor componentelor mediului, prin:
Poluarea atmosferic, datorat emisiilor de particule i gaze toxice, care atac
sntatea populaiei, mediul natural i construciile;
Poluarea solului i apelor cu produse petroliere i alte tipuri de deeuri lichide;
Poluarea sonor, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sntii,
ntruct traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele
urbane;
Generarea unor cantiti considerabile de deeuri (anvelope uzate, acumulatori,
uleiuri uzate, .a.m.d.);
Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoac efectul de ser cu
impact pe termen lung;
Accidente, cu pierderi de viei sau afectarea temporar sau permanent a strii
de sntate;
Infrastructura necesar activitilor de transport afecteaz mediul prin ocuparea
unor suprafee mari n mediul urban pentru parcri, n detrimentul spaiilor
verzi, trotuarele, .a.;
Circulaia i staionarea n locuri neautorizate a mainilor, transformarea prii
carosabile a strzilor i a trotuarelor n parcri, etc.
Din multitudinea tipurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian, special,
combinat), n funcie de mijlocul ntrebuinat, transportul rutier constituie o
surs major de poluare, n special n mediul urban. Practic, tot ce se elimin pe
eava de eapament (monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

formic, pulberi ncrcate cu metale grele) este toxic pentru mediu i sntate.
Impactul traficului rutier asupra mediului se concretizeaz n aciunea
poluanilor gazoi i a metalelor grele, generai n timpul activitilor de
transport, asupra mediului i sntii.

TRANSPORT PUBLIC DURABIL IN BUCURESTI

Perioada de desfasurare: 1 aprilie 2008 23 octombrie 2009

Necesitatea proiectului:

Proiectul Transport public durabil n Bucuretia fost necesar deoarece prin

activitatiile derulate i-a propus creterea gradului de contientizare a populaiei
i autoritilor publice locale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
ser prin utilizarea transportului public n comun, precum i creterea gradului
de promovare a master planului de transport pentru Bucureti, din perspectiva
promovrii transportului public i ncurajrii populaiei s l foloseasc.

Obiectivul general:
Promovarea transportului durabil in Bucuresti ca solutie pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera.

Obiective specifice:
Cresterea gradului de constientizare a populatiei si autoritatilor publice locale cu
privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin utilizarea
transportului public in comun;
creterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucuresti,
din perspectiva promovarii transportului public si incurajarii populatiei sa il
foloseasca.
Printre principalele activitati derulate in vederea atingerii obiectivelor putem
enumera:
- realizarea unor instrumente de promovare transportului public ca solutie la
reducerea efectelor schimbarilor climatice autocolante, film documentar (ce au
fost distribuite/ promovate chiar in mijloacele de transport in comun);
- organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice
si transport, in cadrul caruia au fost instruiti reprezentanti ai ONG-urilor de
protectia mediului nationale, ai sindicatelor transportatorilor din Bucuresti si alte
4 orase si ai autoritatilor publice locale din Bucuresti;
- organizarea unei actiuni de Ziua Mondiala fara masini 22 septembrie ce a
vizat promovarea utilizarii transportului public;
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

- realizarea raportului final al proiectului;

- organizarea unei mese rotunde la nivel national care va contribui la
diseminarea rezultatelor proiectului la nivel naional, oferind posibilitatea
replicarii proiectului si in alte localitati;
- realizarea unui sondaj de opinie in randul cetatenilor cu privire la perceptia
acestora asupra calitatii transportului in comun in Bucuresti;
- realizarea unui raport cu recomandari pentru implementarea master plan-ului
de transport Bucuresti;
- derularea unei campanii de advocacy la nivelul autoritilor publice locale din
Bucureti pentru promovarea masurilor de imbunatatire a master planului de
transport actual;
- modernizarea unui traseu-pilot, pentru o linie de autobuz, prin amplasarea unor
harti integrate in statiile de autobuz.

Venituri
In anul 2008 Terre Mileniul III si-a desfasurat activitatea avand ca suport
financiar urmatoarele surse:
-contributii externe: 30 269 RON
-sponsorizari: 172 487 RON
- dobanzi: 27 524 RON
-Venituri din activitati fara scop patrimonial: 251 977 RON
-alte venituri: 15 054 RON
Total Venituri = 497.311 RON
Active imobilizate - total: 32.347
Capitaluri total: 78.712
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Structura cheltuielilor
Cheltuielile suportate de Terra Mileniul III in anul 2008 au o valoare totala de
464.920 RON
Principalele cheltuieli dupa natura lor: - RON-
Denumire Valoare
Cheltuieli administrative birou 61 917
Cheltuieli cu personalul 35 653
Cheltuieli cu serviciile executate de 20 120
terti
Cheltuieli cu serviciile bancare 15 445
Cheltuieli cu deplasarile 9 1 182
Cheltuieli cu posta si comunicatiile 17 084
Cheltuieli cu echipamente si mobilier 37 750
Cheltuieli pentru transport 19 978
Cheltuieli cu primele de asigurare 14 112
Cheltuieli financiare 52 392
Consultanta 22 073
Alte cheltuieli 77 214

Rezultatele vizibile ale proiectului

realizarea unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante,
pliante, mini-documentare difuzate n autobuzele dotate cu ecran LCD);
realizarea unui raport cu recomandri pentru implementarea master plan-ului de
transport Bucureti;
modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea
unor hri integrate n staiile de de pe traseu;
organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si
transport, ce a avut ca grup int reprezentaii sindicatului TRANSLOC,
operatorii de transport public, autoriti publice locale i ONG-uri;
derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti
pentru promovarea msurilor de mbuntire a master planului de transport
actual;
organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziua internaional fr
maini.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Efectele proiectului
Efectele ecologice ale proiectului
Criteriu Subcriteriu Efect
Aerul Calitatea Proiectul contribuie la
aerului imbunatatirea calitatii
Apa Calitatea apei aerului si apelor si solului
precum si la conservarea
biodiversitatii
Solul Suprafete
degradabile

Biodiversitate Fauna si flora Este impiedicata disparitia

a vietuitoarelor acvatice,
care populeaza apele

Efectele sociale ale proiectului

Criteriu Subcriteriu Efect
Sanatate Mortalitate Proiectul imbunatateste
calitatea vietii si poate
infuenta prin aceasta durata
de viata a oamenilor din
capitala
Educatie Educarea Prin impartirea de
populatiei materiale informative s-a
realizat o constientizare si o
educatie a populatiei in ceea
ce priveste problemele
mediului
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Analiza SWOT
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE:
-modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia -lipsa fondurilor pentru
de autobuz 381, prin amplasarea unor hri crearea de culoare unice de
integrate n staiile de de pe traseu; deplasare pentru transportul
-realizarea unui raport cu recomandri pentru public
implementarea master plan-ului de transport -nerespectarea unui orar de
Bucureti; calatorie.
-organizarea unui mar cu biciclete de 22 -Absenta studiilor de
septembrie, Ziua internaional fr maini. fluidizare a traficului n
-derularea unei campanii la nivelul spatiu si timp pentru arterele
autoritilor publice locale din Bucureti urbane si starea
pentru promovarea msurilor de mbuntire necorespunzatoare a
a master planului de transport actual. arterelor rutiere
OPORTUNITATI: AMENINTARI:
-Crearea de culoare unice de deplasare pentru -Nerespectarea in totalitate
transportul public; a prevederilor legale in
-Introducerea transportului public de vigoare privind protectia
suprafat pe timp de noapte; mediului
- Introducerea, afisarea si respectarea unui -Cresterea numarului de
orar de autovehicule in raport cu
calatorie. numarul de parcari
amenajate corespunzator
-Amplificarea
fenomenului de poluare
atmosferica ca urmare a
intensificrii traficului auto
si neconformarea cu
cerintele standardelor
EURO a vehiculelor.

Analiza de mediu
In urma datelor prezentate putem spune ca inainte aplicari acestiu proiect,
populatia nu era informata corespunzator cu referire la dezechilibrele ce au loc
in natura datorita emisilor de gaze ce sunt emanate de masini, deasemena odata
cu initierea acestiu proiect s-a tras un semnal de alarama autoritatilor.Acest
proiect a pus in evidenta principalele efecte negative ce apar datorita traficului
infern din Bucuresti atat asupra omului cat si asupra capitalului natural.
Dupa aplicarea proiectului principalele avantaje au fost informarea populatiei
cu referire la efectele negative ce au loc, modernizarea unui traseu pilot, pentru
linia de autobuz 381, prin amplasarea unor hri integrate n staiile de de pe
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

traseu; realizarea unor instrumente de promovare a transportului public

(autocolante, pliante, mini-documentare difuzate n autobuzele dotate cu ecran
LCD); derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din
Bucureti pentru promovarea msurilor de mbuntire a master planului de
transport actual; precum si organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie,
Ziua internaional fr maini.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Concluzii si propuneri
In concluzie imbunatatirea retelei rutiere trebuie studiata in detaliu pentru a
determina
necesitatea si impactul acesteia. Reducerea nevoii de transport, utilizarea mai
eficienta a drumurilor existente si alte mici imbunatatiri ar trebui sa constituie o
prioritate fata de investitiile mari in infrastructura de transport rutier. Impactul
retelei rutiere asupra traficului, asupra utilizarii terenului, dar si asupra mediului,
trebuie de asemenea studiat. Trebuie luate in calcul numai proiectele cu rezultate
pozitive trebuie implementate, iar eventualele efecte negative atenuate.
Din punct de vedere al impactului transportului asupra mediului, principala
problema este in prezent zgomotul. Un plan de prevenire a zgomotului bazat pe
harti de zgomot trebuie implementat.Impactul sectorului de transport asupra
climei este cel mai bine ateunat prinschimbarea sistemului de impartire modala.
Norme cu privire la folosirea de combustibili alternativi si de vehicule cu emisii
scazute trebuie adoptate urgent pentru a permite acestora un tratament favorabil.
Siguranta traficului poate fi cel mai usor imbunatatita prin reducerea vitezei
vehiculelor in centrul orasului si in cartierele de locuinte. Mediul de trafic va
trebui recalculat pentru a sprijini deplasarea cu viteze mai sigure.
Crearea de culoare unice pentru transportul public si schimbarea culorii
semaforului la intrarea n intersectii a mijloacelor de transport public trebuie de
asemenea studiat.

Propunerii
Recomandarea principala este aceea de a se trece cat ma rapid la elaborarea
unui
plan de msuri care s fie supus dezbaterilor publice si de a implementa
proiectele si masurile aferente infrastructurii rutiere si transportului public intr-
un
mod echilibrat, pentru a asigura cresterea nivelului de serviciu si pentru a atrage
mai multi calatori catre transportul public. Se recomand, de asemenea, sa fie
implementate masuri de politici publice in transporturi orientate catre reducerea
utilizrii autoturismului si a oferi n acelasi timp servicii mai bune de transport
public. Efectul implementarii scenariilor confirm aceast recomandare ca fiind
principal.
Soluti propuse:
1. Crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public.
Principalul beneficiu pe care l va genera acest proiect este c va reduce
congestionarea traficului. Totodata va oferi pasagerilor timpi de cltorie
mbunatatiti, asigurnd servicii de transport public de suprafata cat mai atractive.
Un alt cstig l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser din
sectorul de transport public, atenuandu-se astfel impactul asupra mediului prin
faptul ca parcurgerea traseului cu o viteza constanta, fara a accelera excesiv
sau a tura motorul autovehiculului, mentine un nivel scazut al emisiilor.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

2. Introducerea transportului public de suprafat pe timp de noapte.

.Bucurestiul are, ca orice capitala europeana, o nevoie de mobilitate urbana pe
timp de noapte, dar spre deosebire de alte capitale, aici nu exista o oferta de
transport public pe timp de noapte. Introducerea unor mijloace de transport
public de suprafata cu o frecventa de succedare de minim 30 de minute si
afisarea unui orar de calatorie pe timp de noapte poate aduce beneficii
importante, financiare dar si de imagine, ce vor genera n timp o crestere a
fluxului de calatori n mijloacele de transport public cu costuri mai scazute
pentru
utilizatori decat daca acestia s-ar deplasa dintr-un punct n altul al orasului cu
taxiul sau autoturismul personal.
.3. Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de calatorie.
Introducerea unui orar de calatorie care sa fie respectat mpreuna cu transportul
n comun pe timp de noapte reprezinta cea mai usoara modalitate de corelare
a unor masuri/proiecte care, cu un cost scazut, pot avea un impact major
generand o crestere a utilizarii transportului public.
Afisarea orarului de calatorie n toate statiile duce la educarea publicului
calator, acesta avand posibilitatea de a-si estima timpul necesar pentru a
parcurge traseul ales fara sa mai creeze aglomeratie n statii.
4. Introducerea unei linii telefonice de informare asupra serviciilor de transport
n comun.
5. Suplimentarea numrului de mijloace de transport n comun pe liniile
aglomerate, la orele de vrf.
O suplimentare a numarului de mijloace de transport n comun prin
redistribuirea
lor de pe traseele cu un volum mai mic de calatori catre cele suprasaturate poate
duce la evitarea aglomeratiei, acest lucru atragand mai multi calatori, schimband
orientarea lor de la utilizarea autoturismelor personale catre transportul public si
diminuand astfel cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera.
6. Intreprinderea demersurilor necesare pentru nfiintarea Autoritatii
Metropolitane de Transport.
Crearea unei astfel de autoritati, prima de acest gen nfiintata n Romania, poate
fi considerata o masura pilot ce va aduce numeroase beneficii. Prin nfiintarea
Autoritatii Metropolitane de Transport se va putea coordona mult mai eficient
activitatea de transport public din Bucuresti si zonele limitrofe, va duce la
elaborarea unei strategii integrate bazata pe principiul intermodalitatii si va fi
baza de plecare pentru constituirea de noi autoritati de acest gen in celelalte
mari orase din tara.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

BIBLIOGRAFIE:

http://terraiii.ngo.ro
http://wikipedia.ro
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE N BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI