Romanul Ion de Liviu Rebreanu

Opera Ion apartine marilor capodopere rominesti prin care Liviu Rebreanu are o contributie
capital la cunoasterea si intelegerea universului taranesc, a taranului prin in angrenajul luptei
pentru supravetuire, suferind efectele dezumanizarii specific societatii intrate sub puterea
banului. Pulbicata in anul 1920, capodopera lui Liviu Rebreanu se inscrie in specia literara a
romanului, iar ca tipologie este un roman realist obiectiv.

Gindirea lumei antice:

Cicero mentiona faptul ca drept cauza principala a criminalitatii sunt pasiunile irationale si
nesatioase ale individului pentru placerile din exterior. Acetse pasiuni, fiind nestapinite tind perm
Lcomia de pmnt i dorina de rzbunare se manifest atunci cnd intr cu plugul pe locul lui
Simion Lungu Inima i tremura de bucurie c i-a mrit averea.ns flcul i dorete mai
mult, gsind soluia n cstoria cu Ana.anent spre satisfacere, totodata exista si speranta
individului de a ocoli ispasirea pedepsei. seteapentru pmnt este trstura dominant a
personalitii sale, fcnd din el un personaj memorabil prin aceea c ntreaga sa energie este
canalizat spre atingereascopului de a avea pmnt: "glasul pmntului ptrundea nvalnic n
sufletul flculuica o chemare, copleindu-l." Alt dat, Ion exclam mptimit: "ct pmnt,
Doamne!."

Rafaelo Garofalo (1851-1934): El sustine ca exista o anomalie moral care mpinge individul la
svrirea infraciunilor , ns care devine activ doar n prezena unor circumstane exterioare
favorabile .
Dup ce planul i reuete datorit "inteligenei ascuite, vicleniei procedurale imai ales voinei
imense"(Lovinescu), Ion, ntr-un gest de adorare, srut pmntul, iar faa "i zmbea cu o
plcere nesfrit" . Ion se vede "mare i puternic ca un uria dinbasme care a biruit n lupte
grele o ceat de balauri ngrozitori"

Enrico Ferri (1856- 1929) fondatorul criminologiei sociologice . Personajul nostru se

regsete ntr-un element din clasificarea lui Ferri: INFRACTORI DE PASIUNE care comit
fapte penale sub influena pasiunilor .
Astfel actiunile de inselaciune ale lui Ion fata de ana si taical sau cu scopul de a obtine in
proprietatea sa terenurile de pamint cu scopul de asi satisfice poftele sufletesti constituie si
caracteritica infractorului de pasiune.
Alexandru Lacassagne adept al scolii sociale sustine faptul ca individul ca criminalul nu este
inascut ci un produs al conditiilor proaste de viata economica: conditii necorespunzatoare de trai
de viata care creeaza la persoana anumite anomalii psihice.

Ion este un flacau harnic si muncitor. Din pacate, insa, tatal sau, Alexandru Glanetasu,a pierdut
tot pamantul pe care il avuse, banii irosindu-i pe bautura. Ascensiunea sociala aflacaului porneste
de la a se simti cat un vierme in fata grandorii pamantului (Se simtea mic si slab, cat un vierme
pe care-l calci in picioare sau ca o frunza pe care vantul o valtorestecum ii place) la a se simti
asemeni unui zmeu, stapanind pamanturile atat de dragi lui(Pamantul se inchina in fata lui, tot
pamantul []. Se vedea acum mare si puternic ca unurias din basme care a biruit, in lupte
grele, o ceata de balauri ingrozitori).

Insultat de Vasile Baciu n faa satului, la hor, se simte ruinat, mnios, idorete s se rzbune.
Vasile i reproeaz c umbl dup fata lui, numindu-l ho,srntoc, tlhar , fiindc este srac.
Orgolios fiind, ideea de a avea pmnt i apare ca ocondiie a pstrrii demnitii umane. Dup
btaia cu George, preotul l dojenete n biseric, iar Ion hotrte s fie cu adevrat netrebnic

TEORII CRIMINOLOGICE CONTEMPORANE:

Teoria complexului de inferioritate:
Alfred Adler ( 1870-1937): existena unui sentiment de inferioritate la individ care i
declaneaz dorina de a-i depai propria condiie de existen.Ideeea de baza consta in aceea ca
existenta unui sentiment de inferioritate la individ care ii declanseaza dorinta de asi depasi
propria conditie de existenta
Relatia dintre cele doua personaje e ilustrata prin raportul de suordonare reciproca.Ion este
suordonat Anei datorita pamintului pe care acesta il detineiar ana se suordoneaza lui Ion in
numele iubirii atitudinea lor fata unul de altul reflecta antiteza dintre ei deoarece Ana e mereu
blinda, rugatoare in timp ce Ion ii raspundea cu Ura, iritat si dispret.
Ion devine ucigasul spiritual al Anei, fiind cel care o impinge spre sinucidere cucomportamentul
lui brutal, distantarea si vorbele ucigatoare. Moartea Anei nu a fost o trauma pentru el, singura sa
grija fiind copilul, cel care inca-i mai asigura pamanturile lui Baciu.
L. Rebreanu isi pedepseste exemplar personajul, acesta fiind ucis de George Bulbuc cu lovituri
de sapa in teasta. Ion isi poarta trupul langa un copac, acolo unde isi vede filmul vietiisi isi da
duhul
 Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Drept
Departamentul Drept Penal

Lucru
individual
la criminologie
pe tema :
"portretul criminologic al Ion din romanul
Ion de Liviu Rebreanu"

A efectuat : Sultan Cristian , gr. 411

Profesor : Alina avga , doctor n drept, confereniar

universitar

Chiinu , 2016