Migratiile Internationale.

Migraia internaional, fenomen care implic consecine

demografice, sociale, economice i politice a crescut semnificativ
incepand cu 1980. Imigraia este primirea populaiei deplasat in ara de
destinaie, temporar sau definitiv. ara de primire sau ara de imigraie se
caracterizeaz, din punct de vedere economic, prin urmtoarele elemente:

grad relativ mai ridicat de dezvoltare economic;

cerere mai mare de for de munc, in comparaie cu disponibilitile

naionale;

pondere redus a tineretului i a populaiei apte de munc in totalul de

populaie.

Emigraia este foarte selectiv din punct de vedere a unor aspecte cum
sunt: varst, stare matrimonial, sex, nivel de educaie etc. In timp ce adulii
migreaz aproape in permanent, btranii i copiii migreaz mai rar. Studiile
arat c brbaii migreaz in proporie mai mare decat femeile, iar in cazul in
care avem de-a face cu migranii de familii, se constat, evident, deplasri
echilibrate de copii, btrani i femei. Caracterul selectiv al migraiei
internaionale a forei de munc are drept urmare determinarea unor
diferene intre compoziiile populaiei de unde se migreaz i populaiile din
rile in care se imigreaz. Emigreaz in special tinerii, iar in cadrul acestora,
tendine de a emigra mai puternice gsim printre celibatarii cu o anumit
calificare in diferite profesii. Ponderea femeilor in migraie crete foarte
sensibil in urma regruprii familiale i, ceea ce este relativ nou, a dezvoltrii
activismului feminin.

Accentuarea fenomenului de emigrare este condiionat de

inlturarea barierelor de plecare i de informaiile trimise de primii
indivizi care au emigrat, de diminuarea cheltuielilor de transport i
de reducerea obstacolelor juridice i a incertitudinilor referitoare la
ameliorarea condiiilor de via.

Cauzele care determin migraia internaional a forei de munc ii au

suportul fie in condiii de ordin economic din ara respectiv, fie in condiii
generale de natur politic, religioas, cultural, ideologic, naional,
geografic sau de alt natur.

In contextul deosebit de complex al migrrii forei de munc din

zilele noastre, se observ dou fenomene noi :

migraia extrem de rapid a specialitilor cu inalt calificare, atat din

rile dezvoltate, cat i in rile in dezvoltare, ca urmare a omajului, a
 prigoanei politice, a convingerilor religioase sau a efectelor progresului
tehnic contemporan fa de factorul uman;

extinderea migraiei clandestine.

Migraia internaional a forei de munc cu inalt calificare

trstura actual a migraiei forei de munc, cunoscut sub denumirea de
brain drain evoc clar pentru rile de origine o pierdere a capitalului
intelectual. Acest fenomen nu este nou pentru rile de primire, ri
dezvoltate. Specific rilor dezvoltate este numrul mare al acestei categorii
de imigrani. Din rile lumii a treia, unde suprapopulaia relativ are
dimensiuni mult mai mari, acest exod se indreapt ctre rile
dezvoltate i spre rile in curs de dezvoltare deintoare de capital.

Emigrarea poate avea loc chiar i in randul persoanelor care au un loc de

munc in ar, cauza economic principal a emigrrii fiind diferenele dintre
nivelele naionale ale salariului. Realitile lumii contemporane arat c
deosebirile dintre salariile medii naionale se concretizeaz in adevrate
decalaje. Nivelul sczut al salariilor in rile in dezvoltare, determin o parte
a muncitorilor s emigreze in rile dezvoltate, unde salariile sunt inferioare
salariului mediu al muncitorilor autohtoni, dar superioare celor din patria lor.
Acest lucru permite rilor dezvoltate din punct de vedere economic s
atrag, asemenea unui magnet, pe muncitorii din ri cu condiii de munc i
via sczute.

In mod curent, aproximativ 175 milioane persoane se deplaseaz in

alt ar decat cea de origine. Din 1975 numrul migranilor s-a dublat,
60% din numrul lor la nivel mondial locuiesc in regiuni dezvoltate ale lumii
i restul de 40% in zone foarte puin dezvoltate. Muli dintre migrani triesc
in Europa (56 milioaneAproape 1 din 10 persoane triesc in regiunile
dezvoltate cu statut de migrant i, la polul opus, aproape 1 din 70
persoane din rile in dezvoltare este migrant.

La finele anului 2001, numrul refugiailor la nivel mondial era de 15,9

milioane din care, 3 milioane refugiai in rile dezvoltate i 12,9 in rile in
dezvoltare. Asia gzduiete cel mai mare numr de refugiai (9,1 milioane),
iar pe locul doi se afl Africa cu 3,6 milioane refugiai.

In ultimii cinci ani, in rile dezvoltate imigrarea a inregistrat un nivel sczut,

i, un trend similar s-a constatat i in cazul rilor in dezvoltare. Astfel, din
2001, 44% din rile dezvoltate i 39% din rile in dezvoltare au
implementat politici axate pe imigrare redus. In ceea ce privete
emigrarea, aproximativ trei ptrimi din rile dezvoltate i cele in dezvoltare,
in anul 2001, au inregistrat rate ale emigrrii considerate satisfctoare (deci
nu foarte inalte) i una din cinci ri promoveaz politici bazate pe
emigrare redus.
Democraiile europene, care au dorit in sub control migraia ilegal au fost
nevoite s se angajeze n forme de cooperare internaional pentru a stopa
fenomenul, deoarece msurile luate de guvernele naionale nu au avut
succesul scontat. Cooperarea internaional las uneori de dorit atunci cnd
este nevoie s se asigure refugiailor condiiile decente de trai. Dei
migraia, n special, migraia creierelor are efecte pozitive asupra
economiei rilor de destinaie, ea devine constant un subiect predilect al
campaniilor electorale i al celor de pres. n condiiile crizei actuale,
reducerea sau stoparea migraiei nu ar face dect s adnceas deficitul
economic al rilor care se confrunt cu dezechilibre pe piaa muncii.
Adversarii migraiei uit prea uor c n unele ri jumtate din dezvoltarea
economic se datoreaz minii strine de lucru. n sfrit, migraia
personalului cu o nalt calificare reprezint un factor de risc social att
pentru rile de origine ct i pentru cele de destinaie.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, migraia internaional a continuat,
cauzele fiind diferite - a continuat migraia spre America de Nord, Australia
i Africa de Sud; rzboiul din Vietnam a dat natere unui nou val de refugiai;
s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite
ale Americii; migraia evreilor spre Israel, n special din Europa Central i
din Rusia, mai nou, migraia est-europenilor spre Europa de Vest i S.U.A.
Probabil va avea loc n viitor i un proces sensibil de migraie a populatiei din
zonele Asiei de SudEst ctre Europa. Toate aceste micri de populaie nu
reprezint dect o parte a unui tablou global, care nu poate fi descris n toate
detaliile sale, pentru c nu sunt suficient de bine cunoscute proporiile
migraiei ilegale.

Cauzele generale ale miscarilor migratorii sunt multiple. Ele sunt atribuite
indeosebi proceselor de suprapopulare care au loc intr-o gama imensa de
conditii asa-zise secundare, ce rezida din situatia economica, culturala,
sanitara si psihologica.
Prin suprapopulare se intelege ruptura care se poate produce intr-o tara sau
in alta intre cifra populatiei si resurse. Atunci cand cresterea naturala a
populatiei nu este urmata de o crestere corespunzatoare a gradului de
folosire a forte de munca, de o crestere a venitului, la nivel de tara sau
regiune, atunci in mod direct, in mod obiectiv se produce o suprapopulare si,
ca urmare, o miscare a populatiei dintr-un loc in altul.
Suprapopularea poate fi provocata prin miscarea naturala a populatiei cand
excedentul natalitatii domina indicele mortalitatii. Suprapopularea nu este o
simpla consecinta demografica. De amintit sunt consecintele pe care le-au
avut, intr-o serie de tari, trecerea in agricultura, de la policultura la
monocultura, trecerea agriculturii de la cultura pamantului la cresterea
intensiva a animalelor, trecerea, in consecinta, la ramuri economice care cer
o reducere a mainii de lucru.
Populatiile din tarile de campie sunt fascinate de regiunile inalte muntoase.
Populatia odata emigrata, stabilita intr-un loc favorabil, poate deveni un pol
de atractie pentru compatriotii sai.
Un interes deosebit il prezinta miscarile migratoare interne ale populatiei si
deplasarile pentru munca, determinate mai ales de diferentierea nivelelor de
dezvoltare a regiunilor, in functie de ritmul de industrializare a tarilor
respective.