Utilizarile metanolului.

Alcoolul metilic sau metanolul, CH3OH, este cel mai simplu tip de
alcool. Inainte metanolul se producea prin distilarea
descompunatoare a lemnului, dar aproapre tata cantitatea de
metanol din ziua de azi este produsa pe cale sintetica, astazai
metanolul se obtine din hidrogen si monoxid de carbon.
Metanolul este folsit ca:
- agent de denaturare pentru alcoolul
provenit din cereale
- antigel
- solvent pentru cauciuc si diferite tipuri de
lacuri
- sinteza mai multor compusi organici.
Cand ajunge in interorul organismului uman, fie
ca este inhalat sau baut, are o serie de
caracteristici distructive asupra celulelor din corp.
Metanolul este extrem de otravitor.
Metanolul se topeste la 97.8 grade Celsius,
fierbe la 64.7 grade Celsius si are o gravitate
specifica de 0.7915 la 20 de grade Celsius.

Utilizarile etanolului.
Alcoolul etilic, sau etanolul, C2H2OH este un lichid limpede si
incolor, cu un gust care lasa o senzatie de arsura si cu un miros
specific.
Etanolul este tipul de alcool pe care il gasim in
urmatoarele bauturi: bere, vin si coniac. Deoarece
are un punct scazut de inghet, este folosit in
termometre pentru temperaturi de 40 grade
Celsius(punctul de inghet al mercurului), si in
radiatoarele masinilor sub forma de antigel.
Etanolul in mod normal are concentratia in
functie de procesul sau de distilare. Comercial
etanolul contine 95% din volumul sau substanta
pura iar restul de 5% apa. Pentru a obtine etanol
pur de concentratie 100% se folosesc agenti de
deshidratare care inlatura cantitatea de apa.
Etanolul are punctul de toprire la 114,1 grade
Celsius, fierbe la 78.5 grade Celsius si are o
gravitate specifica de 0.789 la temperatura de 20
de grade Celsius.
Etanolul a fost fabricat din vremuri stravechi
prin fermentarea zaharului din fructe si cereale.
Toate bauturile din etanol si mai mult de jumatate
din etanolul industrial este obitinut prin acest
proces.
Amidonul din cartofi, porumb si alte cereale
poate constitui produsul de baza in obtinerea
etanolului.
Fermentatia acestor enzime, transforma
zaharul in etanol si dioxid de carbon. Reactia de
fermentare poate fi reprezentata prin urmatorarea
ecuatie chimica C6H12O3 2C2H5OH + 2CO2, care
actula este foarte complexa din cauza culturilor
impure de drojdie care produc cantitati variabile si
de alte substante ca si ulei, glicerina si o mare
varietate de acizi organici.
Lichidul fermentat contine intre 7-12% etanol,
care este adus la o concentratie de 95% printr-o
serie de procese de distilare.
In productia de bauturi cum ar fi whisky si
coniacul, sunt adaugate unele impuritati pentru a-I
conferi o aroma deosebita. Foarte multa din
cantitatea de etanol care nu este folosita in
productia de bauturi alcoolive este fabricata
sintetic, fie din acetilena, fie din etilena care este
produsa din petrol, o mica cantitate de etanol este
fabricata din pulpa tanara a lemnului.
Etanolul poate fi oxidat pentru a forma
acetilena si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi
deshidratat pentru a forma eter. Alte produse
fabricate din etanol sunt butadine, care sunt
utilizate in producerea sintetica a cauciucului, si in
fabricarea anestezicelor locale.
Etanolul poate fi amestecat cu benzina pentru a
forma carburant.
Etanolul este solubil in apa si cu marera majoriate
a solventilor organici.
Este un solvent excelent pentru multe
substante si este folosit in producerea
parfumurilor, lacurilor, a celulozei si a explozivilor.
Solutiile alcoolice din substantele nonvolatile
poarta denumirea de tincturi, iar solutiile volatile
poarta denumirea de spirturi.
Marea majoriata a etanolului industrial este
denaturata pentru a nu putea fi consumata pe post
de bautura.
Denaturarea implica amestecarea etanolului,
cu mici cantitati de otravuri sau substante
 neplacute, pentru a evita ca etanolul sa poate fi
cosnsumat. Inlaturarea acestor substante
amestecate implica o serie de tratamente care
sunt cu mult mai costisitoare decat taxa pe
bauturiile alcoolice. Alcooli superiori, cei ai caror
masa moleculara este mai mare decat cea a
alcoolului etilic, sunt folositi in fabricarea
parfumurilor, fixativelor si a anumitor agenti
aromatici.
Alcooli polihidrici, cei care contin mai mult de o
grupare OH sunt si ei deosebit de importanti, spre
exemplu alcoolul trihidric cunoscut ca si glicerol.

Bibliografie: Microsoft
Encarta Premium 2006

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

Intoxicaia acut cu metanol

Cauze i factori de risc
Semne si simptome
Diagnostic clinic si paraclinic
 Tratament
Prognostic
Recomandri

Metanolul (alcoolul metilic) este alcoolul cu cea mai simpl structur chimic i este
extrem de toxic. El se gsete n cantiti mici n natur i poate fi obinut industrial prin
procesul de distilare a lemnului sau din gaz de sintez. n stare lichid, alcoolul metilic este
incolor, foarte inflamabil, cu miros ptrunztor i gust neplcut. Pe msur ce metanolul
este purificat prin distilri succesive, el devine mai plcut la gust, fapt ce crete riscul de
consum accidental sau deliberat. [1]

Metanolul sau derivaii si sunt utilizai la scar larg ca aditivi ai benzinei, combustibili,
solveni pentru lacuri, vopsele, decapani de vopsele i adezivi, diluani, sunt coninui n
lichidul antigel, n lichidul de dejivrare sau n lichidul pentru tergtoarele de parbriz, precum
i n soluiile pentru tipografie. [2]

De asemenea, metanolul poate fi utilizat ca agent de denaturare a alcoolului etilic, utilizat

ulterior n alte scopuri dect cel alimentar. Totui, ca urmare a regimului fiscal diferit pe care
l are alcoolul denaturat, acesta poate fi utilizat pentru obinerea de buturi alcoolice
contrafcute sau chiar consumat voluntar pe post de butur alcoolic surogat, cu risc
major de intoxicaie acut cu metanol. [3]

Incidena intoxicaiei acute cu metanol nu este exact cunoscut, fiind o patologie destul de
rar n rile dezvoltate, dar mai frecvent ntlnit n pturile mai srace din rile n curs de
dezvoltare, ca urmare a consumului crescut de buturi alcoolice contrafcute sau prost
distilate. Ea poate surveni sporadic (prin expunere accidental sau intenionat la metanol)
sau n epidemii (ca urmare a consumului de buturi alcoolice coninnd metanol ntr-o
comunitate de exemplu). [4]

Cauze i factori de risc

Metanolul poate ajunge n corpul uman pe mai multe ci (prin inhalare, ingestie, contact
cu pielea sau cu ochii), ns cea mai important cale de expunere la acest toxic
rmne ingestia intenionat (n scop suicidar de exemplu) sau fr intenie (n cele mai
frecvente cazuri, prin consum accidental de soluii coninnd metanol de ctre copii,
consum de buturi alcoolice contrafcute sau consum de buturi alcoolice prost distilate). n
mediul industrial ns, inhalarea de vapori de alcool metilic sau absorbia prin piele pot
produce i ele veritabile intoxicaii. [4, 5]

Metanolul se absoarbe rapid prin ingestie i inhalare i mai lent prin piele. El este
metabolizat la nivel hepatic de aceleai enzime implicate n metabolizarea alcoolului etilic,
ns afinitatea lor pentru metanol este mult mai redus. Astfel, ntr-o prim faz, metanolul
este transformat de alcool dehidrogenaz n formaldehid (procesul este destul de lent,
explicnd latena dintre ingestie i apariia tabloului clinic caracteristic), iar ulterior
formaldehida este transformat rapid, n aproximativ 1-2 minute, de aldehid
dehidrogenaz n acid formic. Acesta poate fi metabolizat n prezena acidului folic la CO2
i ap, dar procesul se desfoar foarte lent, ducnd la acumularea masiv de acid formic
n organism. Metanolul se excret urinar, fie sub aceast form, fie sub form de acid
formic.

Toxicitatea propriu-zis a metanolului este destul de mic, mai periculoi fiind metaboliii
si formaldehida i acidul formic. Acetia sunt capabili s induc acidoz metabolic (att
prin acumularea direct de acid formic n organism, ct i prin inducerea depresiei
respiratorii mitocondriale cu instalarea acidozei lactice), au efect iritativ asupra tubului
digestiv i glandelor anexe (ficat, pancreas) i sunt nefrotoxici att prin mecanism direct, ct
i prin inducerea rabdomiolizei. De asemenea, ei se acumuleaz cu predilecie la nivelul
nervului optic i putamenului, inducnd distrugerea lor cu instalarea consecutiv a orbirii i
a sindromului parkinsonian. Metanolul este, la fel ca i etanolul, un deprimant al sistemului
nervos central i al respiraiei. [4]

n cazul intoxicaiei prin ingestie, consumul de 10 ml soluie 40% metanol poate conduce
la orbire, iar doza minim letal este de aproximativ 30 ml soluie 40 %. Doza letal la
intoxicaia prin inhalare este de aproximativ 6000 ppm. [5]

Semne si simptome
Intoxicaia acut cu metanol devine simptomatic la 12-24 de ore de la ingestie. Perioada
de laten dintre momentul ingestiei i apariia simptomelor, precum i severitatea tabloului
clinic depind de volumul de metanol consumat i de volumul de etanol consumat
concomitent (pentru c etanolul are o afinitate mai mare pentru alcool dehidrogenaz i
mpiedic metabolizarea metanolului de ctre aceasta).

Iniial, ingestia de metanol d simptome asemntoare cu cele ale consumului etanolului,

uneori chiar cu dezinhibiie i ataxie. Dup perioada de laten, pacienii pot ncepe s
experimenteze:
simptome neurologice: cefalee, vertij, letargie, confuzie cu evoluie pn la convulsii
i com n intoxicaiile severe;
simptome oculare: scderea acuitii vizuale, vedere nceoat, scintilaii,
scotoame, fotofobie cu senzaia de cmp de zpad, iar ulterior chiar cecitate;
simptome digestive: grea, vom, dureri abdominale, hemoragii abdominale, diaree,
la care se pot aduga simptome rezultate ca urmare a alterrii funciei hepatice normale
i pancreatitei;
simptome renale: hematurie, oligoanurie;
simptome respiratorii: dispnee. [1, 4, 6]
La examenul obiectiv general, principalele semne observate sunt cele determinate de
acidoza metabolic indus de metaboliii metanolului, astfel c pacientul este tahicardic,
tahipneic, hipertensiv, cu status mental alterat. n intoxicaiile mai grave, att funcia
pulmonar, ct i contractilitatea cardiac sunt sever afectate, cu instalarea sindromului de
detres respiratorie acut i a hipotensiunii arteriale.

La examenul oftalmologic, pupilele sunt n midriaz fix, cmpul vizual este redus, iar
fundul de ochi este modificat (edem i hiperemie l nivelul papilei optice, modificri minime
sau absente la nivel retinian). [1, 4]

Diagnostic clinic si paraclinic

Diagnosticul clinic este uneori dificil de stabilit pentru c simptomele se dezvolt tardiv i
sunt de cele mai multe ori nespecifice. La debut, intoxicaia cu metanol poate fi confundat
cu intoxicaia cu un alt toxic (arsenic, cocain, substane volatile, etilenglicol, monoxid de
carbon), crize convulsive parial complexe sau orice afeciune care se prezint cu acidoz,
status mental alteral i posibil colaps circulator. Tocmai de aceea, un rol important l are
anamneza pacientului i mai ales posibila lui expunere la diverse substane toxice. [4]

Investigaiile paraclinice contribuie foarte mult la stabilirea diagnosticului pozitiv de

intoxicaie acut cu metanol prin modificrile gsite:
acidoz metabolic, hiatus anionic crescut (ca urmare a acumulrii acizilor formic i
lactic n organism) i bicarbonat seric sczut;
hiatus osmotic crescut (ca urmare a acumulrii masive n snge a moleculelor cu
greutate mic precum metanolul);
dezechilibre hidroelectrolitice;
amilaze pancreatice crescute (aproximativ dou treimi dintre pacienii cu intoxicaie
metanolic dezvolt pancreatit hemoragic);
concentraii crescute ale metanolului seric;
hemoragii sau necroz la nivelul ganglionilor bazali (n special la nivelul
putamenului), necroz de nerv optic, necroz subcortical de substan alb, necroz
cerebelar sau edem cerebral difuz pe RMN. [1, 4]

Tratament
Managementul intoxicaiei acute cu metanol cuprinde:

Tratament suportiv corectarea acidozei metaboliceprin administrarea de bicarbonat

intravenos, evaluare respiratorie i circulatorie, precum i monitorizarea funciei respiratorii
cu protezare respiratorie la nevoie.

Decontaminarea pacientului n cazul ingestiei de metanol, decontaminarea este

eficient doar dac pacientul se adreseaz medicului la scurt timp de la incident pentru c
metanolul se absoarbe rapid din tractul gastrointestinal. n cazul contactului metanolului cu
ochii, se recomand splarea ochilor cu ap timp de 15 minute.
 Creterea eliminrii metaboliilor toxici prin:
stimularea metabolizrii acidului formic la CO2 i ap prin administrare intravenoas
de acid folic sau derivai (folinat de calciu);
blocarea genezei de metabolii toxici din metanol prin administrare
de etanol intravenos (avnd afinitate mai mare pentru alcool dehidrogenaz, el
mpiedic metabolizarea metanolului prin mecanism competitiv) sau de inhibitori ai alcool
dehidrogenazei (4 metil pirazol/fomepizol); utilizarea etanolului ca antidot este limitat
de efectele sale adverse, complexitatea dozrii i dificultatea meninerii unei concentraii
serice terapeutice constante, pe cnd cea a fomepizolului este limitat de preul
crescut;
hemodializa este eficient att pentru eliminarea din organism a metanolului, ct i
a metaboliilor ei toxici; este indicat n tratamentul intoxicaiei metanolice severe la
ingestii de etanol mai mari de 30 ml, la concentraii serice ale metanolului peste 20mg/dl,
n prezena complicaiilor vizuale sau cnd acidoza nu poate fi corectat cu bicarbonat.

Tratament de susinere i al complicaiilor: corectarea acidozei i a dezechilibrelor

hidroelectrolitice, monitorizarea markerilor de retenie azotat i a amilazei pancreatice,
monitorizarea concentraiei serice a metanolului i etanolului, cuparea convulsiilor. [4, 7]

Prognostic
Prognosticul intoxicaei cu metanol este dependent de cantitatea de toxic ingerat i de
cantitatea de etanol consumat concomitent. Cu ct cantitatea de metanol consumat este
mai mare i cea de etanol este mai mic, metabolizarea acestuia la acid formic i
formaldehid este mai mare i intoxicaia este mai sever. Concentraia seric a
principalului metabolic toxic, acidul seric, se coreleaz direct proporional cu mortalitatea i
morbiditatea acestei patologii. [4]

Cele mai frecvente sechele ale intoxicaiei cu metanol sunt oftalmologice i neurologice.
Cele oftalmologice sunt reprezentate n special de reducerea cmpului vizual i scderea
masiv a acuitii vizuale, pn la cecitate. Printre sechelele neurologice posibile se
numr parkinsonism, polineuropatii sau encefalopatie. Ele sunt de obicei persistente i se
pot chiar agrava n timp, mai ales n cazul pacienilor provenit din grupuri la risc (alcoolici
cronici care continu s consume etanol dup intoxicaie). [6, 8]

Recomandri
Intoxicaia cu metanol este o patologie cu mortalitate i morbiditate ridicate despre care
ntreaga populaie ar trebui s fie corect informat. Politicile de prevenie a consumului
accidental de metanol se axeaz pe evitarea cumprrii sau consumului de buturi
alcoolice contrafcute, evitarea consumului de buturi alcoolice fcute n cas i uneori
prost distilate, nelsarea substanelor toxice la ndemna copiilor i nmagazinarea corect
a acestora, n recipiente corect etichetate.
n caz de expunere accidental, este recomandat ndeprtarea imediat a persoanei de
sursa de expunere i prezentarea de urgen la medic.