Universitatea Stefan Cel Mare

Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Albastru brilliant, Guma arabica si Guma caruba

ANUL IV, CEPA III F

Putine sunt persoanele care au grija de propria alimentatie. Toata lumea a auzit, macar in
treacat, de aditivii alimentari, dar putini sunt cei care s-au interesat despre natura acestora si
care stiu sa citeasca printre randuri o eticheta. Intrebarea mea este, cum putem ramane atat de
indiferenti la o otrava ba mai mult, sa ne semnam testamentul cu pixul oferit cadou la asa-
zisele sucuri naturale?

Ce este de fapt aditivul alimentar?

Aditivul alimentar (cunoscuţi în limbaj uzual şi ca E-uri) reprezintă orice subşstanţă naturală
sau chimică care nu este consumată ca aliment in sine şi nu este folosită ca ingredient
constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva şi care se adaugă intenţionat, cu
un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării,
preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei
modificări aplicate unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel sau altul
caracteristicile alimentelor.

Unde gasim acesti aditivi?

In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate,

mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de
tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala
guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata
consumatorilor.
Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror
reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante
nocive in produsele la care ne referim. Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si
bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt
produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la
sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor
sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu
privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice fara masura. Nu se
spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu
par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea
consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este
posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs.
Albastru Brillant FCF (E 133)

Obtinere si caracterizare

Aditivul E 133 este un colorant albastru de sinteza, care apartine clasei de coloranti
trifenilmetanici. Din punct de vedere chimic este sarea disodica a 4 {[4-(N-etil-p-sulfobenzil-
amina)-fenil]-(2-sulfonium fenil)-metilen }-[1-(N-etil-N-p-sulfobenzil)-Δ2,5
ciclohexadienimina].Are ca sinonime:CI Food Blue, FD et C Blue nr.1, Brillant Blue
FCF.Formula sa moleculara este: C37H34N2Na2O9S3, iar M= 792,84. Albastru brillant FCF
este descris ca sare de sodiu. Sarurile de calciu si potasiu sunt de asemenea autorizate. In
sinteza acestui aditiv se utilizeaza ca materie prima meta-nitrobenzaldehida,care printr-o
reactie de condensare cu dietilanilina formeaza o leucobaza incolora. Printro succesiune de
reactii,ca de exemplu descompunerea sarii de diazoniu, disulfurare cu trioxid de sulf, oxidare
cu PbO2 rezulta colorantul albastru brillant FCF sub forma de sare sodica. Aditivul E 133 se
prezinta sub forma de pudra sau de granule de culoare albastru-rosiatic, solubila in apa. Pentru
industri alimentara este necesar ca aditivul sa aiba un continut de substanta coloranta activa,
de minimum 85%, iar de coloranti auxiliari, maximum 6%.Substantele extractibile in eter sunt
de maximum 0,2% la pH=7, iar continutul de substante insolubile in apa, de maximum 0,2%.

Necesitate

Colorantul E 133 este utilizat in combinatie cu tartrazina (E102)pentru a obtine diverse nuante
de verde. Adaugata in produse alimentare restabileste culoarea initiala degradata in timpul
procesarii sau depozitarii acestora. Sunt colorate de asemenea produse fara culoare (de
cofetarie,patiserie,produse zaharoase) care astfel devin mai atractive pentru consumator.
Produse : o gama variata de produse alimentare (inghetate, prajituri, bauturi racoritoare) si
cosmetice (produse pentru ingrijirea parului, sapunuri).

Risc

Este recomandat ca acest aditiv sa fie eliminat din dieta copiilor. In cazul unor persoane
adulte, colorantul poate provoca fenomene alergice sau de intoleranta,ca si ceilalti coloranti
de sinteza. De asemenea, a fost evidentiata actiunea potential cancerigena a aditivului in
lucrare [74]. Albastru Brillant FCF mai este incriminat de inducerea sindromului de
hiperactivitate, bronhospasm si destructii cromozomale. Este interzis in Austria, Belgia,
Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Spania, Suedia si Elvetia.

Efecte secundare

Efectele adverse ale aditivilor alimentari sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care
obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introdusi.

Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara:
alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului,
tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea
nivelului de colesterol.

Face parte din categoria "E-uri suspecte".

Dozele admise in produsele alimentare

Aditivul E 133, comform actului normativ actual, este adaugat separat sau in combinatie cu E
100, E 102, E104, E 110, E 120, E 122, E 124, E 129, E 131, E 132, E 142, E 151, E 155, E
160d, E 160e, E 160f, E 161b in aceleeasi produse si in dozele prezentate la E 100.

Structura chimica
 GUMA CARRUBA

Gelifiant si agent de ingrosare natural, vegetal, extras din semintele de Ceratonia

siligna (roscove). Guma locust este un poliozid galactomananic. In doze mari poate avea
actiune laxativa, uneori poate provoca alergii. Poate induce scaderea colesterolului seric.
Poate contine tanini, care inhiba pofta de mancare si cresterea.
Efectele adverse ale aditivilor alimentari sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu
care obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introdusi. Printre pericolele
care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile,
dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile
hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de
colesterol. Face parte din categoria "E-uri suspecte".

Structura chimică a gumei Caruba

Utilizare
Guma Caruba este solubilă în apă la 80 – 90oC, vâscozitatea soluţiei 1 % fiind 2000–
3500cp.Se utilizează ca substanţă de îngroşare, dar în combinaţie cu guma xanthan
saucaragenan bogat în fracţiunea kappa se foloseşteşi la obţinerea de geluri.
Principalele aplicaţii practice sunt următoarele:
 geluri lactate (în combinaţie cu caragenanii);
 geluri de apă deşert (în combinaţie cu caragenanii);
 îngheţată (în combinaţie cu caragenanii şi alginaţii);
 produse în conserve (în combinaţie cu caragenanii);
 preparate din fructe ( în combinaţie cu pectinele);
 produse de panificaţie.

Deasemenea, solutiile de guma se pot altera relativ usor, daca sunt pastrate la temperatura
camerei (18-20°C).

Pentru a preveni alterarea solutiilor se pot folosi diferiti conservanti(formaldehida) sau

solutiile se pot steriliza la o temperatura de 110°C. În urma testelor efectuate s-a remarcat
faptul ca guma Carruba poate determina o reducere a nivelului colesterolului.

În industria alimentara se recomanda si se utilizeze în urmatoarele preparate

(ordinul438/295/2002): lapte pasteurizat si brânzeturi (determina o textura moale si
compacta,având rol de substanta tampon), conserve din carne si peste (are rol de stabilizare,
legare a apei si aglomerare), gemuri, jeleuri, marmelade, bauturi nealcoolice, produse de
cofetarie si patiserie (are rol de retinere a apei, îmbunatatind textura produselor, mentinerea
un timp maiîndelungat a prospetimii), supe (ca agent de îngrogare), sosuri, supe instant (ca
agent delegare si stabilizare), înghetata (ca agent de stabilizare si legare a apei, asigurând o
mentinere mai buna a texturii în cazul fluctuatiilor de temperatura)± q.s.

În cadrul CEE, guma Carruba se poate utiliza în smântâna pasteurizata sau cu un continut
redus în grasimi (directiva 95/2/CEE)± q.src; in alimentatia destinata sugarilor ± max. 10
g/kg; în alimente pe baza de cereale fara gluten destinate sugarilor si copiilor de vârsta mica ±
max. 20 g/kg (separat sau în combinatie cu alte gume);
 Gumă arabică

Scurt istoric
Guma arabică este un tip de gumă folosită atât în produsele alimentare ca stabilizator,
cât şi în cerneală şi produse textile. Guma arabică provine de la arborii Acacia Senegal şi
Acacia Seyal din Africa tropicală. Întâlnită şi sub denumirile de chaar gund, gumă de acacia,
meska sau char goond, această gumă naturală este de obicei incoloră, inodoră şi fără gust.
Când seva se scurge din copac şi ia contact cu aerul la suprafaţă, de cele mai multe ori se
întăreşte şi se formează un balon oval, de mărimea unui ou de porumbel. Acesta poate fi
aproape complet dizolvat în propriul său volum de apă. Comercializată singură, această gumă
se poate găsi sub formă de sirop, pudră, ulei, bucăţi mari sau granule.
Componentele chimice ale gumei arabice, cum ar fi glicoproteinele şi polizaharidele,
care îi conferă o consistenţă lipicioasă, sunt cele care o transformă într-un bun stabilizator
pentru alimente. La fel ca şi gelatina, guma arabică poate fi folosită atât pentru a lega
substanţe alimentare, cât şi pentru a netezi texturile sau pentru a păstra aromele. Guma arabică
este prezentă în băuturi neacidulate – cum ar fi siropurile, bomboane de ciocolată, gume,
bezele şi jeleuri.
Guma arabică are diferite întrebuinţări şi în afara industriei alimentare. Este
considerată a fi o componentă vitală în litografia tradiţională, fiind în mod special folosită în
vopsele, cerneală, lipici şi la imprimări. În industriile farmaceutică şi textilă, guma arabică
este uneori folosită pentru a controla vâscozitatea. Poate fi folosită şi în cosmetice, fotografie,
conuri de tămâie, produse de lustruire a pantofilor, timbre poştale şi operaţiuni pirotehnice.
Calitatea sevei este, de asemenea, în curs de cercetare pentru un potenţial rol pe care l-ar
putea avea în dializa intestinală.Herodot menţiona folosirea sevei pentru procedurile de
îmbălsămare, în secolul al V-lea, în Egipt. În secolul al IX-lea această gumă a fost descrisă ca
fiind utilă pentru cataplasme sau comprese pentru ochi. În timpul secolului al XII-lea, guma
arabică a fost folosită ca element de comerţ. Agricultorii africani vând guma în pieţele locale
ca remediu pentru sănătate. Oamenii folosesc această gumă pentru a-şi ameliora problemele
de stomac şi intestine, dureri în gât, probleme cu vederea, sângerări sau obişnuita răceală.

*Cercetările realizate până în prezent nu au identificat un potenţial pericol pentru sănătate în

urma consumării acestui aditiv alimentar. Guma arabică face parte din categoria “E-uri
inofensive”.
Utilizare

In industria alimentară sau farmacie ca substanță :

 de creștere a vâscozității alimentelor

 emulgator
 stabilizator

În producerea unor vopsele, acuarele, ca liant, litografie, sau în amestec cu cretă se folosește
pentru lustruirea unor suprafețe metalice.

O utilizare mai veche a ei era la producerea hârtiei speciale impermeabile, ca adeziv pentru
etichete, timbre poștale, plicuri, colete poștale. Vechii egipteni o foloseau
la îmbălsămarea mumiilor, sau în amestec cu apă și funingine la prepararea cernelii pentru
scris.

Doza maximă zilnică...

Doza maximă zilnică pentru E414 (Guma de acacia, Guma arabica) este nelimitată.

Efecte secundare

Provoaca alergii si se comporta ca o substanta de balast. Nu se recomanda consumul frecvent.

Nu se cunosc efecte secundare pentru concentraţiile folosite, dar concentraţiile ridicate produc
flatulenţă şi balonare în urma fermentării de către microflora intestinală (similar cu toate
polizaharidele digerabile).

Pe termen scurt acacia influenţează starea generală şi visele, accentuează percepţiile

vizionare, ajută la slăbit, şi elimină stresul.

Pe termen lung acacia este folosită ca antielmintic, antiinflamatoric, antidiaretic,

antihemoragicantimicrobian, antioxidant, antiseptic, astringent şi diuretic.

Ca efecte negative, în cazul unor supradoze poate apare astmul, constiparea, ameţeală,
halucinaţii, slăbirea organismului, probleme cu pielea şi gastrointestinale.
Această plantă conţine methamfetamină, nicotină, amfetamină, arginină, mescalină şi alte
substanţe care pot crea dependenţă pentru utilizatori. Este total contraindicată pacienţilor care
iau amoxicilină sau fier, sau în cazul persoanelor cu probleme respiratorii. Taninii din acacia
contribuie la favorizarea cancerului oral şi esofagian.

Acacia este folosită în canntităţi mici ca ingredient în anumite băuturi.

Restricţii dietetice

Guma arabică poate fi folosită de către toate grupările religioase, vegani şi vegetarieni.
 Tratarea adsorbţiei şi recuperarea vopselei periculoase, albastru
brilliant FCF, peste fundul de cenuşă şi de ulei de soia

Abstract
Două deșeuri de materiale — jos cenușă, o pierdere de putere de plante, şi de ulei de
soia, deşeuri agricole — sunt utilizate cu meticulozitate şi cu succes ca un adsorbant pentru
eliminarea şi recuperarea unui colorant triphenylmethan periculos, albastru brilliant FCF.
Ambele materialele au fost caracterizate de analiza chimică, IR, studii DTA, SEM şi XRD.
Caracteristicile lor fizice ca suprafață, porozitate, densitate și pierderea la aprindere au fost de
asemenea stabilite. Adsorbția vopselei peste atât materiale a fost realizat în conformitate cu
diferite pH-uri, concentrația adsorbante dimensiunea sitei, adsorbant doza, contact de timp și
temperatură, condiții etc. Pentru ambele sisteme au fost adsorbția izotermei modelelor aplicate
Langmuir şi Freundlich și, bazate pe aceste modele, parametrii termodinamice utile au fost
calculate. Pentru ambele absorbanților, măsurătorile kinetice indică faptul că urmează
procesul adsorbției, incurajare, ordinea cinetica, film difuziei și particule difuzie sunt
mecanisme operativ la concentrații mai mari sau mai mici, respectiv, în fiecare caz. Prin
scurge soluția colorant prin fixe coloane eliminarea vrac a Albastrului brilliant FCF s-a
efectuat și parametrii necesari decişi să gaseasca procentul de saturatie din ambele coloane.
Recuperarea albastru brilliant FCF a fost făcută de dilutia NaOH cu pH=11 pentru fiecare
coloană.

Introducere

Albastrul briliant FCF (4- N-etil-N-3-sulfofenilmetil)

aminofenil-2-sulfofenil metilium disodiusare) este un colorant triphenylmethane, care este
folosit ca un colorant în textile şi din piele. Înainte de interdicţia acestuia, în special în ţările
dezvoltate, a fost folosit pentru a acţiona ca un aditiv alimentar comun
în băuturi, produse lactate, pulberi, jeleuri, confectii, siropuri, extracte de condimente timp de
mai mulţi ani. Interdicţia a fost impusă, datorită toxicităţii sale severe, în special
faţă de copii. La om toxicitatea sa [1-3] include cancerigenitate,tulburări de
reproducere şi neurologice. Chiar si urmele de vopsea provoaca efectele negative:alergii
severe şi, din păcate, până în prezent, nu a existat nici un tratament de prim ajutor disponibil
pentru astfel de efecte nocive.Prezenţa sa în produselor alimentare provoacă
reacţii anafilactice ,inclusiv erupţiicutanate,umflare şi probleme de respiraţie pentru unele
persoane, care pot declanşa, de asemenea, astm. În cazul în care colorantul a fost
injectat la rozătoare,s-au observat de asemenea convulsii,tumori gastro-
intestinale, limfom sânge.
Interesant, Albastrul briliant FCF, de asemenea, a fost propus ca un trasor de
colorare adecvat de a vizualiza caile fluxului de apă în solurile din zona de vadose.

Efecte adverse asupra sănătăţii umane / animale şi varietate de utilizări ale albastru
strălucitor FCF a atras o atenţie deosebită la nivel mondial pentru a dezvolta metode uşoare
şi sigure pentru determinarea Cromatografica , fotoelectrica, spectrometrica , spectroscopica .
În ceea ce priveşte îndepărtarea FCF Albastru Briliant din apă şi a apelor uzate
este îngrijoratoare, din cauza complexităţii structurii sale tehnici foarte limitate . În afară
de adsorbţie, numai tehnicile electrochimice şi fotochimice de degradare au fost
explorate. Din toate aceste încercări, procedurile de adsorbţie ce au fost
încercate sunt costisitoare:materiale adsorbante ca xerogels poroase şi polimerice.
Prezenţa de produse toxice degradate persistă. În plus, în toate aceste studii nu s-au
făcut încercări de a recupera această costisitoare vopsea.

Prin urmare, lucrarea de faţă este o încercare de a elimina Albastrul Briliant din apele
uzate . Două materiale utilizate adsorbant în studiul de faţă, de jos şi de-frasin ulei de
soia, sunt de fapt astfel de materiale a deşeurilor, a căror eliminare este o cauza de ingrijorare
pentru autorităţile în cauză.Cenuşa este un material de deşeuri obţinute din termică pe bază de
cărbune, centralele de producţie de energie. Are o culoare gri
inchis, granular, poros, inflamabile, cum ar fi nisip Materialul, este colectat în partea de jos
a cuptorului în timpul arderii carbunelui.Eliminarea de cenusa de pe fund a fost întotdeauna o
chestiune de mare îngrijorare, deoarece fac obiectul unui dumping cenuşă este foarte potrivit
pentru agricole foloseşte şi cum se face ca terenurile agricole şi sterp neproductive . Uleiul de
soia este un produs din soia. Este o substanta de culoare galbenă, material poros, fulg
obţinut după extragerea tuturor nutrienţilor şi proteinelor din soia.Utilizarea de hexan ca
solvent extractor şi prelucrarea improprie eliberează activitate lipoxigenaza, care
face ca uleiul de soia sa aiba un gust amar impropriu pentru alimentatia
omului. Rapoartele sugerează că peste 170 de reziduuri de hexan ppm în ulei de soia il face
toxic pentru pasari, animale şi peşti ,deoarece din acest export de făină de
soia a avansat lent în ultimii ani.Disponibilitatea mare a acestui material duce la utilizarea sa
ca adsorbant potential pentru indepertarea colorantilor toxici.

pH-ul soluţiilor au fost măsurate pe microprocesor, pH-metru de baza,

Model HI 8424 (Acte Henna,Italia). Experimentele spectrofotometrice au fost efectuate
cu lungimea de undă 200-710 nm, folosindu-UV / vizibil spectrofotometru,
Modelul 117 (Systronics, Ahmedabad, India).Mercurul porosimeter a fost utilizat pentru a
determina porozitate;
sticlei .

Concluzii
Documentul raport în prezent are hârtie clar sugestiva,de aceea atât materialele pot fi
eficiente și absorbtia economica a colorant, albastru brilliant FCF, fără chiar de a prezinta
oricare ameninţare pentru calitatea apei. Lotul studii clar sugestive că atât cenușa și uleiul de
soia prezinte aproape capacitatea de adsorbție similare spre albastru brilliant FCF şi pot fi
eliminaţi 100 la 90% din colorant în concentrații 0.007 la 0.03 mM, la 30, 40 și 50 ◦C.
Rezultatele obtinute sunt bine definite în formele liniară de adsorbția izotermei Freundlich şi
Langmuir şi procesul de adsorbție este posibil, spontane şi endotermă în natură pentru ambele
materialele.

Valoarea ratei constante derivate în cele două cazuri specifice, de aceea uleiul de soia
adsorbe albastru brilliant FCF la o rata mai repede şi, de asemenea, elimină mai mult
cantitatea de colorant de cenușă înainte de atingerea echilibrului platou. Studiile cinetice
sugerează că ambele materialelor supuse pur,prin mecanisme de difuzie film şi particule de
joasa şi inalte concentrații de substanță colorantă.
Valorile de difuzie eficiente a coefficientului, pre-exponentiala constantă, activare de
energia și entropia de activare au fost sa fie găsite similare pentru ambele materiale şi
sugerează creșterea mobilitatii ionilor cu creșterea temperaturii.
Îndepărtarea colorantului prin coloana operațiunile rec-ommends care jos cenușă
coloana adsorbs mai repede şi mai mult în vrac cantitatea de colorant (aproximativ 95%)
decât coloana de-oiled soia (aproximativ 79%). Saturaţia procentul cenușa coloana a fost
găsit, de asemenea, uşor mai ridicate. Fiind colorant acide desorbția albastru strălucitor FCF
ar putea face cu uşurinţă de soluţie de NaOH pH-ului mai mare şi despre 95 și 98% din
colorant ar putea fi recuperate în condiţii de siguranţă de la cenușa și ulei de soia coloane,
respectiv. Ca-pacities descoperire a două coloane, de asemenea, au fost găsite în aproape
același raport pentru ciclurile de ulterioare
 BIBLIOGRAFIE

 Elena Oranescu-Aditivi alimentari necesitate si risc, Ed. Agir, Bucuresti , 2008

 http://www.scribd.com/torrent100/d/27661539-ADITIVI-ALIMENTARI-C8-gume