Student: Mrgrint Laura

Master consiliere colar i dezvoltarea carierei

Anul: II

I. Premise teoretice

O modalitate de a defini familia i n special modul ei de funcionare se regsete n

teoria sistemelor provenit din matematic, fizic i ingineria anilor 1940. Sistemul este un
ansamblu organizat de pri ,care formeaz un ntreg complex.

Gregory Bateson (Nichols, 2004 ) i colegii si au descoperit c teoria sistemelor este un

instrument perfect pentru ilustrarea modalitilor n care familia funcioneaza ca unitate
organizat i nu ca o adunare de indivizi. Familia este mai mult dect o colecie de indivizi: este
o reea de relaii.

Tot Nichols (2004 ) prezint ncercrile lui Ludwig von Bertafanffy, biolog austriac, de
a combina concepte diferite din gndirea sistemic i biologie ntr-o teorie general a sistemelor
vii, realiznd o paralel ntre sistemul endocrin i sistemele sociale, ntre psihicul uman i
ecosfer. Acesta realizeaz o distincie ntre sisteme i subsisteme. Un sistem viu este deschis
i este n permanen interaciune cu mediul su nconjurtor, realizndu-se un schimb reciproc
de informaii, energie, resurse. Diferena dintre sistemele vii i sistemele mecanice const n
faptul c primele se menin prin aceste schimburi, ele nu reacioneaz doar la stimuli ci i iniiaz
n mod activ eforturi pentru a se dezvolta.

Bertalanffy (1993 ) introduce i termenul de echifinalitate care reprezint abilitatea

sistemelor vii de a atinge un anumit scop final printr-o varietate de modaliti (autoreglare,
autoregenerare, activism, creativitate, proactivitate ) . Tot pentru a sublinia aceste idei n 1970,
Speer introduce termenul de morfogenez care presupune, contrar homeostaziei, proprietatea
organismelor de a cuta schimbare. Cristea, S. i Dragu, A (2003 ) subliniaz urmtoarele
caracteristici ale sistemului:
- sistemul cuprinde un anumit numr de elemente;
 Student: Mrgrint Laura
Master consiliere colar i dezvoltarea carierei
Anul: II

- nu natura substanial calitativ a elementelor este esenial, ci configuraia i relaiile dintre ele
i, n special, relaia de feed-back sau de conexiune invers;
- elementele se asociaz n subsisteme, iar subsistemele legate i corelate ntre ele formeaz
sistemul;
- noiunile de sistem i de element sunt mobile, modificabile: ceea ce ntr-un cadru de referin
este un element, ntr-un altul apare ca subsistem, ncadrat ntr-un sistem i invers;
- este important interaciunea i dependena reciproc a elementelor;
- sistemul deschis permite att configuraii diferite ntre elementele din interiorul sistemului
(materiale, energetice sau informaionale ), ct i relaii cu alte sisteme care pot chiar modifica
configuraia interioar a sistemului iniial.

II.Studiu de caz

Nu poi pstra relaia de cuplu atunci cnd unul dintre parteneri demisioneaza.
Partenerii de cuplu pot contribui la fericirea celuilalt,ns nu pot garanta fericirea. De
asemenea ,copiii pot uni cuplul, la fel de bine cum il pot despri. Multe studii au demonstrat c
venirea primului copil ntr-un cuplu i ndeprteaz pe cei doi parteneri i aduce un oarecare stres
n viaa de cuplu. Este adevrat c venirea pe lume a unui copil pune la grea ncercare relaia
dintre cei doi parteneri. tiu c n multe cazuri venirea unui bebe a unit cuplul, dar a adus i mult
stres, de la oboseala la preri diferite de cretere acum cred c depinde de fiecare cuplu n
parte, de compatibilitatea lor.

Venirea unui copil nseamn s nu mai ai programul de dinainte i nici s faci ce pofteti cnd
doreti; s ai nopi nedormite i s nu apuci s le recuperezi; s ncerci s te lupi cu eventualele
boli; s ai pareri diferite cu soul tu legate de unul sau mai multe aspecte de cretere i, totui, e
o binecuvntare i o fericire maxim, putei fi siguri c zmbetul lui ii va face ntreaga zi
minunat! Venirea unui copil pe lume este o mare responsabilitate.

1. DATE PERSONALE
NUME: N. Alina
VARSTA: 40 ani
STAREA CIVILA: Divorat
COPIII: un bieel n vrst de 13 ani i o fetia de 10 ani
 Student: Mrgrint Laura
Master consiliere colar i dezvoltarea carierei
Anul: II

2. PREZENTAREA PROBLEMATICII PREZENTE

La cabinet s-a prezentat o mama cu doi copii, un bieel n vrsta de 13 ani i o feti n vrst de
10 ani. Mama copiilor este divorat de 4 ani de soul acesteia, dar a continuat vreme de 3 ani sa
triasca n concubinaj cu acesta. n urm cu un an s-au separat definitiv deoarece d-na Alina a
descoperit c cea mai bun prietena a ei, cu care isi acorda suport reciproc, a trdat-o,
ntretinand, pe ascuns, o relatie intima cu domnul X, fostul so i tatl copiilor. Relaia celor doi a
durat 3 luni, apoi fostul so a zburat n alt relaie cu o femeie, om de afaceri, mai mare dect el
cu 14 ani. Aceasta din urm, oferindu-i excursii n strintate i haine de firm. Imaturitatea
emoionala i suportul financiar reprezint mobilele/motivaia ex-soului spre femeia cu un statut
social bine poziionat.

3. EVALUAREA PROBLEMEI

Pentru a evalua problemele familiei (relatia disfunctionala a familiei, dificultati de relationare si

problemele de comportament ale familiei):
Pentru mam, motivul const n explorarea personalitii si restructurarea ei in vederea
funcionarii eficiente n plan profesional i familial, maternal.
Pentru copii ,motivaia fcut de mama a fost aceea a educatiei acestora, tinand cont de
particularitatile de varsta si context; restabilirea relatiei cu ex-sotul in vederea unei bune
comunicari si relationari atat cu ea cat si cu copiii, asa cum este firesc pentru a acorda amandoi
suportul necesar unei dezvoltari armonioase a personalitatii acestora.
Baiatul refuza sa vorbeasca cu tatal lui deoarece l-a surprins pe acesta intr-o imprejurare cand isi
saruta cea de-a doua iubita. De asemenea, l-a vazut si cu cea de-a treia femeie, care conducea o
masina de lux. El refuza, de asemenea, sa-si faca temele la un instrument muzical, instrument la
care si tatal sau canta. Este trist si agresiv verbal.
Fetita avea comportamente dezadaptative in relatie cu persoanele straine, solicitand multa
atentie, iar cand acestea nu-i ofereau sau nu-i faceau pe plac le aducea jigniri si plangea,
dezvoltand tulburari de conduita atat verbale cat si comportamentale.

4. LISTA DE PROBLEME
1. Relatia disfunctionala a familiei
2. Dificultati de relationare si problemele comportamentale ale copiilor
3. Autocontrolul
5. STABILIREA OBIECTIVELOR
1. Imbunatatirea dimamicii familiale pentru obtinerea unui mediu familial functional;
2. Depasirea momentului de criza pentru ca familia sa poata functiona in continuare intr-un
climat confortabil;
3. Restabilirea relatiei cu ex-sotul in vederea unei bune comunicari si relationari atat cu ea ,cat si
cu copiii, asa cum este firesc pentru a acorda amandoi suportul necesar unei dezvoltari
armonioase a personalitatii acestora;
 Student: Mrgrint Laura
Master consiliere colar i dezvoltarea carierei
Anul: II

6. CONCEPTUALIZAREA CAZULUI EXPLICATIE DIN PERSPECTIVA UNEI TEORII

PSIHOLOGICE
TEORIA SISTEMICA
O teorie care ar putea sa functioneze ar putea fi teoria sistemica. Aceasta are un caracter holist.
Teoria se bazeaza pe sisteme daca un sistem nu functioneaza, atunci si celelalte sisteme vor fi
afectate si nu vor putea functiona eficient. Aceasta teorie se bazeaza pe out-put-uri si in-put-uri,
in-put-urile fiind sisteme inchise, care isi consuma propria energie, iar out-put-urile sunt sisteme
deschise, receptive la influente din afara. In cazul Alinei, relatia defectuoasa cu ex- sotul,
surprinderea acestuia cu amanta de catre fiul sau, in varsta de 13 ani, lipsa unei comunicari si
colaborari bune intre membrii familiei, atrag dupa sine o relatie disfunctionala a familiei,
probleme comportamentale ale copiilor, dificultati ale acestora de relationare.
Daca se restabileste o relatie intre Alina si ex-sotul ei si intre acesta din urma si cei doi copii, in
vederea unei bune comunicari si relationari, asa cum este firesc pentru a acorda ambii parinti
suportul necesar unei dezvoltari armonioase, cu siguranta se va obtine un mediu familial
functional, se va depasi momentul de criza prin care trec membrii familiei si astfel familia va
functiona intr-un climat confortabil.

7. PLANUL DE INTERVENTIE TEHNICI REZOLUTIVE

TIPURI DE PRESCRIPTII TERAPEUTICE
SEDINTA 1
Interviul psihologic, date semnificative din anamneza pacientei. Stabilirea obiectivelor impreuna
cu pacienta.
Alina este divorat de 4 ani de soul acesteia, dar a continuat vreme de 3 ani sa triasca n
concubinaj cu acesta. n urm cu un an s-au separat definitiv deoarece d-na Alina a descoperit c
cea mai bun prietena a ei, cu care isi acorda suport reciproc, a trdat-o, ntretinand, pe ascuns, o
relatie intima cu domnul X, fostul so i tatl copiilor. Relaia celor doi a durat 3 luni, apoi fostul
so a zburat n alt relaie cu o femeie, om de afaceri, mai mare dect el cu 14 ani. Aceasta din
urm, oferindu-i excursii n strintate i haine de firm. Imaturitatea emoionala i suportul
financiar reprezint mobilele/motivaia ex-soului spre femeia cu un statut social bine poziionat.
SEDINTA 2
Instrumente de evaluare pentru copii:
1. Convorbirea cu cei doi copii
2. Desenul arborelui
3. Desenul familiei
Povestea terapeutica Transformarea (sedinta cu copiii)

SEDINTA 3
Instrumente de evaluare pentru copii:
1. Testul Raven pentru baiat
2. Testul omuletului pentru fetita
3. Modelaj
 Student: Mrgrint Laura
Master consiliere colar i dezvoltarea carierei
Anul: II

4. Interviu dirijat

SEDINTA 4
Instrumente de evaluare pentru mama:
1. Exercitii de sugestibilitate
1. Interviul Drumul
2. Inventar de personalitate Freiburg
3. ST1
SEDINTA 5
Metodologia de lucru pentru copii:
1. Povesti terapeutice
2. Joc de rol
3. Psihoterapie prin ritual
4. Psihoterapie expresiva, experientiala
Metafora terapeutica (sedinta cu copiii)
SEDINTA 6
Metodologia de lucru pentru mama:
1. Psihoterapie prin hipnoza. Ancorarea intr-o stare resursa (sedinta cu mama)
SEDINTA 7
Psihoterapie cognitiv-comportamentala. Programul de control al comportamentului; Tehnici de
modificare a comportamentelor nedorite:
a) Tehnici bazate pe recompensa
b) Tehnici aversive
Principiul lui Premack: un comportament mai putin frecvent, dar dezirabil, poate sa creasca in
frecventa daca el se asociaza cu un comportament de mare frecventa: Nu bei laptele dimineata
decat dupa ce iti faci patul! (sedinta cu baiatul).
SEDINTA 8
Activitate cu mama pentru a constientiza importanta tatalui pentru copiii. Constientizarea
separarii de fostul sot. Discutarea si delimitarea rolurilor de tata si de sot. (Sedinta cu mama)
SEDINTA 9
Transa hipnotica. Control corporal (sedinta cu copiii)
SEDINTA 10
Transa hipnotica. Progresie in timp (sedinta cu copiii)
SEDINTA 11
Finalizarea terapiei (sedinta comuna).

8. REZULTATELE PSIHOTERAPIEI
Tatal lor i-a contactat, iar copiii au vorbit cu acesta, au fixat o intalnire, a venit in vizita si a decis
sa lucreze cu baiatul la instrument, el fiind un profesionist in domeniu.
Acesta i-a scos in oras si au cinat impreuna cu copii si ex-sotia, el a decis sa ramana in actuala sa
relatie.
Mama a constientizat greselile de comportament in relatia cu copiii: lucreaza in mai multe locuri
pentru a le asigura resursele financiare, nealocand timp suficient comunicarii, educarii, hobby-
urilor si relaxarii in timpul liber. Copiii au petrecut prea mult timp cu bunicii, fiind lipsiti de
suportul afectiv al ambilor parinti, si-a constientizat impulsivitatea manifestata in raport cu fostul
 Student: Mrgrint Laura
Master consiliere colar i dezvoltarea carierei
Anul: II

sot, a decis si a pus in practica un comportament mai tolerant si si-a reevaluat si revalorizat
feminitatea. Si-a restructurat unghiul de vedere asupra unei relatii de cuplu la modul global. A
decis sa lucreze mai putin, sa-si faca timp pentru ea si pentru copii, sa renunte la carja oferita
de bunici ,atunci cand pleaca in deplasari. Se simte mult mai confortabila, si-a asigurat o liniste
sufleteasca, are un sentiment de confort personal si interpersonal in relatiile ei cu copii si ceilalti
semeni. A hotarat ca dupa un doliu de un an, timp in care a refuzat sa cunoasca si sa intre in
contact cu alti barbati sau intr-o relatie de cuplu sa-si reia viata fireasca, dandu-si o sansa sa
cunoasca un barbat in vederea refacerii familiei.

Terapia si consilierea continua.

La baiat toate testele au pus in evidenta o depresie si o agresivitate moderate, nevoia de

autonomie si intrebari specific varstei de dezvoltare. Modelajul ne sugereaza dorinta de a-si
dezvolta independenta traind tensiuni interne in absenta unui model parental masculin, acesta a
modelat o masina fara volan si sofer. La indicatia consilierului a completat modelajul si s-a simtit
foarte fericit.
La modelaj fetita a facut o casa daramata, o floare foarte frumoasa, soarele, luna, pamantul si o
forma rotunda. Explicatiile desenului din punctul de vedere al consilierului, dar si al interpretarii
fetitei au fost:
casa daramata familia dezorganizata,
Floarea este fetita,
Soarele relatia cu tatal,
Luna relatia cu mama,
Pamantul jos, stabilitate, realism,
Cerul cu nori grijile
Forma rotunda perfectiunea
Mama si-a construit un model de barbat care sa corespunda unor asteptari si valori ale sale, a
desenat un barbat care sa fie inteligent, elegant, sensibil, manierat, educat, cult si cu un serviciu
stabil, cu resurse financiare pentru traiul firesc.
Sugestiile la metodologie date mamei au fost ca aceasta sa-i ofere copilului un model parental
masculin, pozitiv, rol jucat de un verisor, coleg mai mare, un prieten, un bunic sau chiar de un
tata vitreg. In relatiile de prietenie, pe care le incheaga mama, ar fi de dorit sa existe si o familie
model, in care rolurile sunt jucate in mod diferentiat si corect de catre soti si copii, pentru ca si
fiica sa aiba un mod de relationare cu figura tatalui, chiar daca pentru moment aceasta reprezinta
o compensare. De asemenea, i-am sugerat mamei sa interactioneze pe ca posibil cu tatal copiilor
pentru a-si imbogati stilul comunicational cu acesta, dar si pentru ca tatal si copiii sa-si poata si
ei dezvolta si imbunatati comunicarea, interactiunea, relatiile interpersonale si sa-si satisfaca
nevoile de afectiune, suport, siguranta, educatie, jucand in mod autentic rolurile firesti de
parinte sau de copil. Persoana flexibila si receptiva, mama a pus in practica lectiile de viata
invatate in cabinetul si deja se observa anumite transformari cu impact pozitiv asupra
personalitatii celor patru membri ai familiei, comunicarea este primul obiectiv la care s-a lucrat,
iar efectele nu intarzie sa apara.
 Student: Mrgrint Laura
Master consiliere colar i dezvoltarea carierei
Anul: II

BIBLIOGRAFIE

1.Cristea, S.;Dragu, A., (2003 ), Psihologie i pedagogie colar, Constana: Editura Ovidius
University Press
2.Nicholas, M.P., Schwartz, R.C. (2004 ), Terapia de familie. Concepte i metode, Boston:
Pearson Education, Inc
3. Mitrofan, I., Vasile, D.L. (2012). Terapii de familie. Bucureti: Editura SPER.