Pustnicii ,nevazuti* din Athos Mal intre cei care citese aceasta carte au auzit sauau ett poate micar o dati despre pustniii nevi din Athos. Unii fi rnumesc ,cilugiri neva ali, calugari go, ati, .pustnici ascuns', ia ali,,pustnici neti. De fap, este vorba despre un ‘grup de pustnici, dupa unii,gapte, dup’ ali, doisprezece, iar potrivit unora, ar fin numar de zece, care sildsluiese in cele mai ‘ndepsrtate locur ale pute’ athonite si sunt nevazufi pentru och ‘omenese. Acesta se arati doar celor pe care tialeg ei. De cele ‘maimutte oi, sunt vazafide un simpli célugarcusufletul cura sa deinchinatorimireni smeriji cu vif crestineasca evlavioasé. Dorese si consemnez aii spusele nui sritor contemporan, ctlugy,consderind& aceasta este cca mai bund rebate, dinpurctl de vedere aldescrieisalconyinutu,inkegiturcu, pustricinevazatt ln nga istorie a Sféntului Mute exist urmdtoarea tradi: {un grup de pustnici, in numer de sapte, (up uni, doisprezece), Irdiese in ascezd extrem, eu un singur scop, amune acela de a se ruga netncetat lui Dumnezeu pentru toatd lumea. Au daruri deosebite de la Dub Sfant si pot iri fara casa, umblind got pentru ca sunt neva de ochiul omenesc Renumeleacestor monahi, sau mai bine-straitia aceasta, se transmit de cel putin 200 de ani, din generafie in generaie, ma ‘numai in monahismul aghioritc, i sin toatd Ortodoxia. Ascefit ‘aini se ara din end in nd att unor monahi, ft siunor eres laici, De cele mai multe ori, ei fac profeii sau se adreseaza ‘persoanelorcucare vorbese, referindu-seconeret a valaacestor, ‘Aceste pari spores sfinenia locululincaretraieseastzi tug athonii jt a continitateacomunitiiaustere de pustici din fintul Muntesservese eer tine drept model spe a-iurma pe vidi vechime, fs dea napoi alin asta, nhupaiimpotiva ‘eijmasulu, Iau spin pe lsus Hristos sicd se afl subocrotirea Preanaite Sale Maci, DoamnasiApiritoarea SfintuliMunt sia 6 ‘Sinloraghiori care s-an mantuit aici de-a gu eacurlr. Deasemenea, aceste apart ntirese in credint pe asceti de astazi,ca si nu fie slabi in fata greutitilor pustci, ci lucrind ‘maintuiea, si se lepede de gria pentru nevoile trupului i s8-si puna nadejdea in Dumnezeu, Care -abnranit in chip minunat si pe prinji din vechime, dupa cum hraneste si pasar cerului sau animale piduri ‘Am vorbit despreacest subiect,adicd despre existentasiin prezent a pustncilor nevizufi,cu mul pring btn siduhovnici aghiorf, ce triesc in mndistri sau prin chili singuratce, iam sit printre ei destui care ered c4 siastzi sar mai afla ascmenca ‘oameni prin munfi Athosulu Amintnt,nt-adevi, mul stare simonahisimpliginevoitor ce cred in aceast trait. Ei spun ein locurile cele mai greu de strait din Athos, exit astfel de ascefi care traiese in depina smplitate, fri sab nimic al lr, icare sunt hrnitide Durmezeuin chip minurat. Un parinte btn mi-apovestit citi pe citiva dintre scestpustncimisteriosi, care tries ro regiune static, mul ma sus de chilioara Iu, si carorasfanta Pronie le diruieste toate cele trebuincioase penn trai Acestiapriveghea7A nope rugaindu-sein picioare, sca si nu adoarma sisi cad din pcioare dupd ore intregi de rugiciune, seleagde subyoricu finghi, pe care le prind sus, de nie bhie. Printler-a wrt sisi spund unde locuiesc acest pustici sinicialtceva despre viata lr minunat. Alli dang acest grup de sapte pustnici nevazuti nu ‘numai ci exist gi astizi, dar cf se completeaza de fiecare data ‘ind moare unul dintre ei cuun alt monah aghiorit virtuos, care ajunge in locul lor de nevoinj prin minune dumnezeiasc®, find astfl tot timpul in numa de sapte. “Traitia mai spune cf acest yapte (sau doisprezece) pustrici vor ficeicare vor sivirsicea din rma Litughie pe var Athosuli®, Inbisericufa Schimbarea i Fafa a Méntuitorului, dupa care va fi sflrytul lumi, adie8 cea de-a Doua Venire a Doranulu sus Hristo ‘Acesti spre (sau doisprezece) nu vor mut cise vor schimsa ”‘rupurlefor navor eunoaste moartea, i vor prim hana nestrcaciun sia venice la fel ea ale tuturor oamenilor care vor rin vremea ‘aceea. Dupiicum pune siSfantul posto Pavel, Nic tof! vom mur dar toji ne vom schimba, deodatd, intr-o clipeala de ochi la trdmbija cea de apoi. Cael trémbija va suna si mort vor invia rnestricdiciosi, ir noi ne vom schimba, Cac trebule ea acest trap srcdcios st se imbrace in nestricdciune si acest (rup) muritor suse imbrace in nemurire™ (Corinteni 15,51-53). Exist bineinfeles, i print contemporanicare considerdici _aceasttradtieste doar o legends. Dire cllugirisstarefitirtrebasi {nkegaturdacestsubiect, numa trina credeau in existenja lor. De fap, siacestiaau fst de acord ci exist calugéricaretrescin curl ‘neumblate ale muntelui, dar nu credeau cei arf mereu sapte sau doisprezece sau c& ar fineviiut?. Eiauoferit ca explicate versetele din Evangheli, in care Hristo spunea umineze lumina voastr fnaintea oamenilor, asa incdt sa vada faptele vwoastre cele bune si sa slaveased pe Tatal vosiru Cel din ceruri" (Matei5, 16) si, nme © aprinzdind faclia, n-0 cascunde sub un vas sau § n-0 pune sub pat, ci 0 -aseazitin sfegnic, pentru ea cei ce intr sa vad umina’ (Luca 8, 16). ® De asemenea,i-audat ca exemplu pe cuviosii iingicareauavuto vil ave Sint si vituoast si pe care Dumnezeu nu i-a Cay oy teres RP ra flew nec ise marines dlimpotriv,-sartat lami, pentrueaoamenisse poat apropia de cisistse folosesc desired darurie or, und valor drept exempla. Nu exist niciun motiv ca pustrci acegta si fie nevlzul, conser ci, att tmp ct pirintelePaisieAghiortul a mai dem, pirintee losifSiastrlimubiat nuau fost nevis cigimpoteiva, #-austut mii oamen, care sau folost de. Cutoate aestea att prnele Pasi it spine Tosi vorbit sausers despre exiserka calugislor neva ‘Casiiacceptim sist credemin aceasta tradi, care spune e& cei spte pasties sunt neva, treba cerctam maint Sfincle Scripuri i Vite Sfinjlor Biseriiinoastre, spre a afladac au existat situa asemandtoare cu astiel de fapte neobisnite si inexplicable, In Vechiul Testament, gsi urmitoarele:, Jar de toate, zilele Jui Enh eu fost tre’ sute saizeci si cinci de ani. $ia plicut Enoh Jui Dumneceu si apoi nu $-2 mai afta, pentru eit La mutat Dumneceu (Vacerea 5, 23-24). Prinaceste cuvinte se infelege 8, {rind Enoh pe paimant inainte de Hrists s find vafa hui plicuta Domnuli, Dumezeu La muat" sinu ka mai vazut niiunom pe plimdnt, pentru cla fost dusnalt le, scolo unde numa Elsi. fs rua fost dus acer, pentru cd daca am afrma asa ceva, am venta Contradicte cu ceea ce ne-a spus Hristos prin cuvintele: , Nimeni ‘nu sa suitin cer, decit Cel ce S-a coborat din cer, Fial Omului, Care est in cer" (loan 3,13). De asemenea, proorocul leremia avea pe lénga el un om credincios, pe mame Ebed Melch din tiopia, carcera dept sitemaitor deDurmezeu Sifnd elbunlainina sinilos, na vrt st vada mice sirobirea isralilor necredinciosi, De aceea, proorocul leremia ka trimissa string smochine si, pentrucd\ era miele gi cldura era gre de intra, s-a dus int-o pester se odinneascé, eu cogil plin de'smochine. ic, La furatsormnul sia adormit. S-atrezitabia dup 70 de anisia coboratinoras,cdnd evreidejasentorsesea cin robin Babionului, ar smochinele dn cosul sau erauca proaspit cues. 9Inziua de 4a luni august, Biserica masta i sirbatoreste pe ‘fin 7 Tine din Efex Maximian, Fxacustodian, lari, Martian, Dionisie, Joan si Constantin. Sfinti 7 Tineri din Ffes mai sunt sitbitorisipe2 octombrie. Acestcrestin s-auascus ni-o peste «dines pe vemea impiatuluiroman Deciu, in anid prigoan 249- 250. Auras in pester dormind timp de 184 de ani, ir mancare, fraps, fir mimic altceva cares inten viata omencascd, ci _-Dumnezeu, unde voiest, se biruieste induiala fri. Apoi, upd ‘multi ani in 434, iar dup unin 446, pe verea impart bizatin ‘Teodosie cel Mic), au inviat, .-au trezt* din somnul lor, implinind ‘oia Domnulu, care a fost strate oamenilorputerea ii Durmnezeu si _nreasccredinja in invirea morfilor, pentru cdexistapeatunci 0 ‘sect carenu credea in invierea cea de obste del sfirstul veacurlor ‘ntimplarea aceasta peste fre a fost consemnat att in eronicile biserioegti ct gin cele nice. Incele din um, ce septeau adormitin, Dornnul muri asada eu trupul, a eleatoioameni Deasemenca, in Vechiul Testament (IV Regi2, 1-19), sear cum proorocul lie a fost inalfat cu trupul (ca) la cer™*. In timpul acesta King ul fordan se fla proorocul Else, decare sats apropiatcincizeci de birbatdinre fil proorocilor. Acestia-acerut Jui lists lase st se dud sil caute pe Hie, ca nu curva dul Dommului sl frit apo si-lfiaruneat fein Lordan, fic pe wean ‘muntesauin veo vale de prin apropire. La nceput, proorocul Else rua yrt sii las, dar dupa aceea, sa invoit. Asadar, oamenii au Ceutat pe le peste to, timp de tre zie, dar mu hau gsi, pentru cd fasese cu adevaratinalat, (ca) acer’ Din Vechiul Testament (2 Macabei 2, 1-8), mai aflim cn timpul prooroculuiIeremia,atunci ind se apropiau zie robiit poporuhiluilsrael acesta-aindemnat pe oameni stn slabeasciicu ‘nima dinainteaidoilor de aur side argnt ai bablonenilor iséimu-L, piriseasci pe Dumnezeul cel adevarat. De asemenca, inainte ca babilrieni stint fn Lerusalim, leremiaa fos trimis de Dumnezeuss ia cortul, chivotl si jertfelnicultdmdierit $i sie ascunda. Si, cu 20 adevarat, clea uatsis-a dus cu ce in ocul de unde, mai demu, Dumnezeu i ardtase hui Moise pimntul pe care il figiduise ea ‘mostenire. leremia le-aascuns pe toate nt-o pester’ pecarea pisit- © acolo, a astupat intrarea sia plecat. Uni dintre oameniicare Faw fnsojit, au insernatlocl sidrumul pnd acolo, caste dupa accca unde sf se intoard, dar mu au izbutitnimic, pentruca Dumnezeu a Ficut pestera nevivatd. Aflind de aceasta, proorocul leremia i-a jnfruntat pe oameni, spundndu-lecalocul ela varimne necunoscut pani inivain care Durmnezeu va acu din now poporul uilsael ii va irta pdcatele. Atunci, slava Domnului se va arta iri ca in ‘remuile proorocuiii Mots siale regetuiSolomon, De asemenea, in1imonarl vechi gsimo povestre despre un parinte care senevois intr-o pester din apropierea Muntelui Sinai. ‘Vivetdu-lde depart pe ueenicul si, care puta fun saraci timp ceserugaaluatinfiisarea unui curmal, cami ntrerupt din prcin aceluia din comuniunea cu Durnezes. Dupliaceea,a hat ‘now forma omencasea, dupa cum se aratipe larg in Limon. {incartea sa despre Satul Prooroc siEvanghelist loan, Avva ‘Varsanufiespune cd tie un om (cu siguranfeste vorba despre el ‘ns care poate ti fir pine, hrnindu-se numaicurugiciune sicu Scjelepchinca hi Dumnezeu,Inougi Domeal edretespuse aceasta ha Santa Evanghelie,atunc end Tl eeart pe diavok:, Nic mumai cu dine va trai oma, ci cu tot cuvintul care iese din gura lad Dumnezeu" (Matei4, 4), Din cele istorisitede Sfanta Scriptura side Sfnfi Pain, ne «dam seama lesnec& Dumnezeu poate sifindipe ,pustniciinevizati* fri mancareperioade mati de timp, argo ind, acesia tia sit figul. Sepreapoate, agadar, caci si triascdzeci i sute de ai, fie ‘notdeauna spt, si mu abl nevoia unui acopers ss fie neva ochilor omenest. ‘Asacumse spune sin prologulacestei ctl, Pus neviizui* sau jnestiutare dows sensuri, Unulesteacela cA ascefi despre care vorbim au darul de la Dumnezeu de a nevi pentru 21