INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA NVATARII
SI
REUSITA SOCIALA

Bucuresti
- 2004 -
Autori:
COORDONATOR:
Dr. Stefan Popenici (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

ECHIPA DE CERCETARE:
Carmen Balasoiu (Cadrul legislativ, Itemii 8, 9)
Paul Blendea (Itemul 1)
Mihaela Ionescu (Itemii 1, 19, 20)
Serban Iosifescu (Rezumat, Concluzii, editare forma finala)
Ovidiu Mantaluta (Metodologie, Itemul 4)
Tiberiu M. Mihail (Item 13)
Alexandru Modrescu (Itemul 11)
Niculae Neagu (Editare, procesare date)
Cornelia Novac (Metodologie, prelucrare date statistice)
Maria Paraschiv (Itemul 5)
Gabriela Parascovici (Procesare date)
Viorica Pop (Itemul 6)
Dr. Eleonora Radulescu (Itemul 2)

COLABORATORI:
Mihaela Mocanu
Directorii scolilor din esantion
Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare
judetene
Profesori din licee, scoli profesionale si
grupuri scolare

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational
2005

2
 Cuprins

REZUMAT . 2
1. Introducere . 6
2. Metodologia cercetarii ... 11
3. Cadrul legislativ . 17
4. Rezultatele cercetarii . 21
Itemul (1): modele . 21
Itemul (2): contra-modele .. 32
Itemul (3): factori de influenta . 38
Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes 41
Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani 45
Itemul (6): rolul scolii n evolutia spre model .. 53
Itemul (7): rolul scolii n obtinerea succesului n viata 60
Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62
Itemul (10): perceptia rolului scoli n succesul modelului personal 66
Itemul (11): motivele succesului modelului personal .. 68
Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes .. 89
Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor
n functie de programul educational absolvit .. 98
5. Concluzii si recomandari generale .. 106
6. Bibliografie . 109
7. Anexe .. 110
Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor 110

1
 REZUMAT

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere
dupa ncheierea nvatamntului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru
a reusi n viata, pentru a promova n societate, pentru a cstiga un statut social superior.
De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de
reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei nvatarii, influentnd
totodata dinamica pietei fortei de munca, nvatarea pe durata ntregii vieti si din toate
activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, n ultima instanta,
calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne ndreptam.
Chiar daca n ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele
de presa care au atins si problematica educatiei, nici unul dintre ele nu s-a referit explicit
la spatiul simbolic, al valorilor si optiunilor tinerilor n legatura cu modelele de viata si la
motivatia pentru nvatare - care fac obiectul lucrarii de fata.
Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o
anumita persoana si, prin aceasta, va fi utila scolii n vederea promovarii unor modele
sociale pozitive. De asemenea, integrnd rezultatele cercetarii n curriculum si n viata
scolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si,
implicit, institutia scolara vor deveni mai credibile n fata tinerilor si a societatii n
general.
Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ, grupul tinta reprezentndu-l
elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii avnd n vedere ca, la ora
cnd acest raport este disponibil, ei fie si continua studiile, fie fac deja cunostinta cu
piata fortei de munca din Romnia, modelele sociale de succes identificate capatnd
valente operationale sporite. Un element specific acestui esantion reprezentativ l
reprezinta faptul ca ntreaga activitate scolara s-a realizat n anii de dupa 1989,
caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate,
inclusiv n privinta legislatiei scolare. Consideram, pe baza cercetarilor recente ale
Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii, dilund
influenta scolii asupra elevilor, diminund valentele formative ale scolii n special sub
aspect valoric si comportamental.
Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor
contra-modele, precum si la motivatia alegerii lor. Din constatarile noastre, pe primele
locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV, membrii familiei, sportivii,

2
oamenii de afaceri , n foarte mica masura constituind modele de succes profesorii ,
politicienii, colegii si prietenii sau oamenii de cultura. n privinta contra -modelelor, pe
primele locuri se afla vedetele TV, oamenii politici, vecinii, membrii familiei, profesorii,
prietenii si colegii, n timp ce alte categorii profesionale, oamenii de afaceri, dictatorii si
teroristi, sportivii au scoruri mici.
Dintre criteriile n functie de care sunt alese modelele , se distanteaza net
realizarea profesionala, notorietatea si banii, iar cele mai mici scoruri le au educatia,
bunatatea, altru ismul si religiozitatea. n privinta contra modelelor, motivele
dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai
ales violenta, aroganta, vulgaritatea), trasaturile psihice negative (rautate, prostie,
impulsivitate etc. ), lipsa unui rost sau unui tel n viata.
Important este ce anume i determina pe tineri sa -si aleaga modele si contra-
modele. Pe primul loc, dintre factorii sociali, se afla familia, urmata de prieteni si colegi.
Factorii ce tin de scoala, anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri
n optiunea elevilor, fapt ngrijorator n opinia noastra, ntruct devine evident faptul ca
scoala nu-si realizeaza n mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre
modele dezirabile - functie considerata ca implicita si realizata oricum. Cercetarea noastra
a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare sub-cultura de liceu si sub-
cultura de scoala profesionala care, corelate cu sexul si cu mediul de provenienta,
determina variatii semnificative n raspunsurile obtinute. Ca urmare, si interventiile
corective ar trebui sa fie diferentiate n functie de acesti factori.
Orientarea spre modelele mentionate este ntarita si de modul n care elevii
investigati si vad viitorul: ei doresc, n primul rnd, sa aiba o cariera de succes chiar
daca de multe ori succesul este vag definit -, sa aiba familie dar si siguranta din punct
de vedere material (bani, casa si masina), ceea ce ntareste orientarea pragmatica a
optiunilor de viitor a le populatiei investigate.
Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul
n care elevii chestionati percep rolul scolii n devenirea lor sociala spre modelele
exprimate: 33,8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila n pregatirea pentru viata
sociala si profesionala. Acest procentaj se obtine nsa prin cumularea raspunsurilor din
mai multe categorii scoala este utila, n general, prin: pregatirea intelectuala, educatia
oferita, cultura, pregatire pentru munca / viata, pregatire pentru comunicare / relationare,
pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. Exista, nsa si elemente din
viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. n primul faptul ca scoala nu ofera modele sau

3
nu este interesata de modelele elevului. De asemenea, elevii sunt nemultumiti de faptul
ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este
centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35,8%). Credem ca trebuie sa ne
puna pe gnduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor dect n foarte
mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.
Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care, largind
orizontul, se refera la modul n care scoala ajuta elevii sa obtina succes n viata.
Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul n viata sunt:
lucrurile nvatate, n general (fiind astfel confirmata ntelegerea menirii scolii de a
pregati pentru viata), diploma obtinuta, disciplinele scolare si profesorii. Surprinde
plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit
de a pregati pentru o cariera de succes), a conducerii scolii (care are un rol esential n
dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se
doreste a fi o adevarata scoala a democratiei).
Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de
informare, orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii
chestionati nu raspund la aceasta ntrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere n
scoala. Totodata, consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant
pentru continuarea studiilor doar de catre 2,1% dintre cei chestionati n timp ce doua
treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau i ajuta doar n mica masura sa aiba
succes n viata.
Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata, o data
n plus, de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii n succesul modelului personal.
Marea majoritate a elevilor chestionati, care ncheie cel mai important si larg segment de
scolarizare - nvatamntul preuniversitar considera fie ca scoala nu are un rol
semnificativ n succesul modelului ales, fie, pur si simplu, nu pot aprecia influenta
scolii asupra respectivului model.
Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica,
drept principali factori care au condus la succesul persoanei model, n ordine, trasaturile
de personalitate, aspectul fizic, valorificarea unor sanse sau oportunitati, naintea
pregatirii / educatiei si muncii. Din nou, scoala nu este perceputa ca avnd un rol
important n succesul modelelor personale.
Un rol important n construirea acestor modele l are mass media scrisa si audio
vizuala. Acest lucru este vizibil n tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de

4
televiziune si persoanele intens mediatizate. Scoala pierde si aici teren, mass media (n
special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement, necesar formalului de tip
scolar, dar chiar ca un substitut. Elevii nvata din ziare sau de la televiziune dat nvata
preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment.
Lucrarea se ncheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a
studiilor dupa absolvirea liceului, respectiv a scolii de arte si meserii. A reiesit,
indubitabil, dorinta tuturor elevilor de a continua studiile, o mare parte dintre ei dorind ca,
n acelasi timp sa si lucreze, fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea
drept caracteristici de baza ale generatiei avute n vedere. Procentul tinerilor care nu
doresc sa continue studiile este mic, ca si cel al nehotartilor. Exista, de asemenea,
diferente semnificative de optiune n functie de tipul de nvatamnt absolvit (liceu /
SAM), nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural).

5
 INTRODUCERE

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere
dupa ncheierea nvatamntului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru
a reusi n viata, pentru a promova n societate, pentru a cstiga un statut social superior.
De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de
reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei nvatarii, influentnd
totodata dinamica pietei fortei de munca, nvatarea pe durata ntregii vieti si din toate
activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, n ultima instanta,
calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne ndreptam.
Ce este motivatia? Succint, putem spune ca este procesul care conduce, ghideaza
si mentine comportamentele, de la cele elementare (ex. a mnca) pna la cele mai
complexe, determinnd preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente.
Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca
(determinata de dorintele, interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca
(determinata, prin impunere, din exterior). Simplu spus, a munci exclusiv pentru bani sau
a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant
extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei
recompense sau evitarea unei pedepse.
Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele
motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa n
comparatie cu cele motivate intrinsec. De aceea, atunci cnd dispare presiunea externa,
oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa.
Ca urmare, avnd n vedere ca nvatarea este o activitate care va trebui sa continue
pe tot parcursul vietii si n toate aspectele vietii, scoala este nevoita, acum, sa dubleze
motivatia externa (care, ca si n cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata n
totalitate) cu cea interna. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru
elevi, numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa nvete si atunci cnd nu va
mai fi obligat.
Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec
deosebit de important pentru evolutia individului. Importanta inerenta a modelului de
succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient, ci si la cel al subconstientului, al

6
comportamentului imitativ: reteta de succes este preluata n mod natural de individ, dar
fara a-si pierde forta motivationala.
Raportul OECD, lansat la sfrsitul anului 2003 - Learners for Life: Student
Approaches to Learning: Results from PISA 2000 identifica foarte clar motivatia ca
factor principal al succesului elevilor. Raportul ofera dovezi concrete n sprijinul
presupozitiei conform careia o motivatie puternica si ncrederea n propriile puteri
reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare.
Aceste rezultate au fost utilizate n unele sisteme de nvatamnt pentru reorientarea
politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire, ci trebuie sa ajute
elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare nvatarii independente, att n scoala
ct si n afara ei.
Raportul OECD lansat n decembrie 2004 - Learning for tomorrows world:
First results from PISA 2003 - releva un alt element foarte important pentru scoala
romneasca: pe lnga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a
aplica si utiliza n situatii reale de viata ceea ce au nvatat n scoala, raportul releva faptul
ca sistemele de nvatamnt evaluate n analiza internationala sunt inegale din punct de
vedere calitativ. Cu alte cuvinte, unele sisteme de nvatamnt ofera elevilor mai multe
sanse de a utiliza n viata ceea ce nvata n scoala, comparativ cu altele. Ne aflam ntr-o
competitie n care aceste semnale nu pot fi ignorate, pentru binele copiilor nostri, dar si
pentru progresul imediat al societatii romnesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier
pot afecta calitatea educatiei si, implicit, calitatea capitalului uman din Romnia. Prezenta
sau lipsa motivatiei pentru nvatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii
romnesti.
Pe 20 ianuarie 2004, cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul
Tnara generatie, fascinata de "descurcareti" si "tupeisti", aici notndu-se ca tinerii:
Nu-i admira pe cei care au reusit, ci pe cei care s-au descurcat. Pe cei care sunt
smecheri, au tupeu si dau n toata lumea. Pe cei care arata bine, sunt mbracati misto si
stiu sa faca bani. Sunt sedusi de personajele slobode la gura, agresive, care <<nu au
figuri n cap>>. De cei care vorbesc pe limba lor.
Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul
citat, iar anul 2004 se remarca din acest punct de vedere printr-un interes foarte crescut
fata de aceasta problematica. Barometrul de opinie publica (BOP, Gallup Romania) a
inclus n anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica, iar diferite institutii au

7
comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor n diferite probleme1,
pornind de la toleranta etnica pna la deciziile privind implicarea politica. Chiar daca
studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei, nici unul
dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic, al valorilor si optiunilor tinerilor n
legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru nvatare.
Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea
noastra. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pna n
prezent, n ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de
problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata.
Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pna n
prezent n Romnia. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema n
literatura de specialitate, cu toate ca dupa cum deja am mentionat studiile OECD -
importanta motivatiei n nvatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali
n reusita sau esecul scolar.
Stim, deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi n
mod natural de actori, vedete si, n general, de persoane publice. Acestea reprezinta, n
fond, valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. Bruno Bettelheim, celebrul
specialist n psihologia copilului, sublinia faptul ca ntrebarea pe care si-o pune un copil
nu este Vreau sa fiu bun ?, ci Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?.
Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea
de personajul care i este drag si cel care i este antipatic . Cu alte cuvinte, personajul
valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental
si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil n propria scala valorica. Sensul
profund pe care l sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea
personalitatii individului uman. Modelul social promovat reprezinta n esenta
structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de
conduita dezirabile la care se vor raporta elevii n viitoarea cariera, n insertia pe
piata fortei de munca si n societate. Cu alte cuvinte, copilul nvata sau nu nvata, se
comporta n scoala ntr -un fel sau n altul si n functie de reteta simbolica a
modelului social adoptat. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol
de clarificare a valorilor pe care accepta tnarul: daca non-modelul este caracterizat ca

1
n anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la
programele TV, perceptia publica fata de scoala, perceptia tinerilor fata de munca etc. Toate materialele la
care se face referire sunt mentionate n bibliografia studiului de fata.
2
Vezi bibliografia

8
fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru nvatare si
cunoastere, pentru a evita esuarea n categoria dezaprobata. Totodata, consideram ca
functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de
succes si i poate motiva pe elevi sa si canalizeze energiile nspre nvatare si cunoastere.
Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei nvatarii nu mai poate fi
pusa sub semnul ndoielii, nu a fost realizata n nvatamntul romnesc, pna n prezent, o
cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante n scoala. Pe de alta parte,
cercetari empirice, anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de
aspecte cum ar fi:
scaderea motivatiei nvatarii la ele vi;
cautarea de catre tineri a modelelor de viata n afara spatiului scolar, deseori n
spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului;
considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice
controversate, care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media.
Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme att sistemului romnesc de
nvatamnt, ct si ntregii societati.
Modelele de succes modelele dezirabile alaturi de ceea ce noi am numit non-
modele, personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile, au un rol
catalizator pentru evolutia personala. Modelele pot inspira si concentra energiile
indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda, 1997).
Non-modelele - cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de
droguri, alcool sau a unui stil de viata dezordonat pot sa reprezinte adevarate lectii si
retete de evitat, pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie
sa le evite n evolutia sa ulterioara. n spatele tuturor acestor impersonari se ascunde un
complex set de valori pe care ncercam sa le surprindem n studiul de fata ct mai
comprehensiv, pe baza datelor statistice, a prelucrarilor si interpretarilor operate de
profesionistii care au format echipa de cercetare.
Conturarea unui model de succes se face n interiorul unei culturi, n care traieste
si se manifesta subiectul, iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice, care
adauga un plus de adevar cercetarii noastre:
caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala
(Linton), care da sens conduitelor subiectilor;
caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului
ales;

9
 caracteristici de status si rol - persoana/modelul ales evolund ntr -un cadru de
conventii si reguli, se conformeaza unui set de asteptari, care prescriu nscrierea
ntr -un anumit comportament de rol.
Ca urmare, modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi,
astfel perpetuate, va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si, astfel,
reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri
sociale, de aici rezultnd forta formativa a modelului ales.
Este important de mentionat faptul ca, desi modelul de succes este unul dintre
factorii care influenteaza motivatia individului, el nu este singurul si, ca urmare, nu se
poate stabili o relatie simpla de tip cauza-efect. Cu toate acestea, identificarea acestui
element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea hartii axiologice
care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vrsta. Identificarea
acestui set de valori este importanta att pentru diagnoza sistemului, a perceptiilor
actorilor implicati n sistem la acest nivel, ct si pentru elaborarea programelor,
proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi ntreprinse n viitor.
De aceea consideram ca o cunoastere sistematica, realizata pe un esantion
reprezentativ la nivel national, este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea
educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, masura n care oferta educationala
generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si, pe de alta parte, care
este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor
nationale de dezvoltare sociala. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care
fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si, prin aceasta, i va fi utila scolii pentru
promovarea unor modele sociale pozitive. De asemenea, integrnd rezultatele cercetarii n
curriculum si n viata scolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale
indezirabile iar educatia si, implicit, institutia scolara vor deveni mai credibile n fata
tinerilor si a societatii n general.

10
 METODOLOGIA CERCETARII

Metode si instrumente
Ancheta prin chestionar. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ.
Grupuri tinta / populatia vizata:
Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si
meserii.
Institutii implicate
Institutul de Stiinte ale Educatiei, Inspectorate scolare, licee, scoli profesionale
si grupuri scolare.
Calendar
Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. Aplicarea chestionarelor s-
a realizat n prima parte a anului 2004, rezultatele obtinute raportndu-se la
aceasta perioada de timp.
Scopurile cercetarii
1. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii
terminali, precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la
construirea modelelor de succes.
2. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare n elaborarea modelelor de
reusita pe baza caruia elevii si construiesc proiectele personale de reusita
sociala.

3. Analiza de context cultural, axiologic, social, si a culturii de grup a tinerilor

din grupul tinta.

4. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii,

reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman anume proiectul social
propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect

5. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar, a vietii

scolare n ansamblu, a managementului educational si a relatiilor cu actorii
educationali si grupurile semnificative de interes n vederea optimizarii
politicilor de dezvoltare scolara. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea
deciziilor de politica educationala n contact direct cu realitatile populatiei
scolare.

11
 6. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a
cadrelor didactice, managerilor scolari si altor categorii de personal din
nvatamnt

Grupuri de interes (stakeholders):

Institutii de nvatamnt superior, angajatori (patronate), decidenti n domeniul
politicilor educationale la nivelul national, inspectorate scolare, directori de
unitati scolare, cadre didactice, parimnti si elevi
Instrumentele cercetarii
Chestionarul3. Precautii metodologice
Chestionarul, ca instrument al cercetarii, joaca dublul rol de oferta de stimuli
pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. n absenta altor
informatii directe privind comportamentul subiectilor, chestionarul trebuie sa
ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru
subiecti, prin chiar structurarea itemilor.
n situatiile n care modelul ales este personalizat (actor, sportiv cunoscut,
politician), interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt
mai importante dect personajul nominalizat, care de multe ori functioneaza doar
ca stimul emotional, declansnd procesul de argumentare prin care se dezvaluie
atitudini, judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul n etapa de
argumentare. Din studiul raspunsurilor la chestionare, se vede ca argumentarea
privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (n special vedete
media sportivi, actori, cntareti etc.) sunt extrem de diverse, reflectnd orizontul
de cunoastere, ntelegere si apreciere a fiecarui subiect n parte. De aceea, echipa
de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri canonice a unor personaje
folosite frecvent de catre subiecti, pastrnd doar semnificatia argumentarii produse
de catre acestia.
Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala, parinti, vecini,
prieteni), atunci consideram ca prezinta semnificatie att alegerea ct si
argumentarea produsa de catre subiect.
n urma prelucrarii finale a itemilor, echipa de cercetare a decis eliminarea
itemului 14. n etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare
relevanta a respondentilor n cteva categorii clare, dar la aplicarea chestionarului
pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare, iar multe dintre raspunsuri au fost

3
Vezi Anexa 1.

12
 banale, de tipul voi ntreba modelul cum a ajuns sa aiba succes. Consideram ca
raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup, cu multe elemente de
particularitate, ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. Cu toate
acestea, rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate n analiza de tip
calitativ -interpretativ, rezultatele fiind incluse n raportul final.
Populatia investigata
Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai
nvatamntului secundar superior si ai nvatamntului profesional si tehnic. Ca
ipoteza de lucru, doua aspecte importante au fost luate n considerare n
constituirea esantionului: primul viznd caracteristicile retelei scolare sub
aspectul distributiei pe medii si programe educationale, cel de al doilea referindu-
se la posibilele influente de mediu socio-educational local. Daca primul aspect a
constituit baza alegerii variabilelor de esantionare, cel de al doilea a fost depasit
prin alegerea unei esantionari de tip cluster. Prin mprastierea mare a unitatilor
de esantionare, avantajul acestui tip de esantionare este dublu, att prin acoperirea
ct mai buna a plajei posibilelor influente locale, ct si prin evitarea riscului ca o
dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta
falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra- sau subevaluarea diferitelor
aspecte).
Constituirea esantionului s-a realizat n doua etape, n prima etapa fiind selectate
aleator unitatile scolare, n timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi n
cercetare, la nivelul fie carei unitati fiind selectata cte o clasa de elevi.
Datorita caracteristicii retelei scolare, selectia unitatilor s-a facut ntr-o baza de
esantionare structurata pe patru straturi, straturile reprezentnd distributia
unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural), si distributia elevilor pe
programe educationale (liceu / nvatamnt profesional). Trebuie mentionat faptul
ca unitatea de esantionare nu este ntotdeauna echivalenta cu unitatea scolara,
avnd n vedere ca grupurile scolare au fos t incluse n baza de esantionare ca
entitati distincte n ce priveste programa educationala: odata ca nvatamnt liceal
si a doua oara ca nvatamnt profesional.
Ca urmare a administrarii chestionarelor, dimensiunea medie rezultata a unui
cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi n esantion) a fost de 16 elevi, cu
20,5 elevi de liceu si cu doar 8,8 elevi din nvatamntul profesional, acesta din
urma fiind astfel subdimensionat. Ca urmare, pentru a asigura reprezentativitatea

13
 esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare, s-a
procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv, astfel
nct structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda
structurii efectivelor scolare din retea.
Structura esantionului
Retea Esantion Retea Esantion
Program
educational Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Liceu 161412 10870 1339 113 93,7% 6,3% 92,2% 7,8%
Invatamnt
profesional 56731 6076 495 60 90,3% 9,7% 89,2% 10,8%
Total 218143 16946 1834 173 92,8% 7,2% 91,4% 8,6%

Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati n esantion

Unitati Elevi Medie elevi
Zona R U Total R U Total pe scoala
Bucuresti 1 13 14 25 271 296 21,1
Centru 1 10 11 21 246 267 24,3
Nord-Est 1 11 12 17 251 268 22,3
Nord-Vest 2 7 9 71 169 240 26,7
Sud 1 6 7 17 132 149 21,3
Sud-Est 1 18 19 22 430 452 23,8
Sud-Vest 4 4 83 83 20,8
Vest 11 11 252 252 22,9
Total 7 80 87 173 1834 2007 23,1

Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati n

esantion
Zona Unitati Elevi Medie pe scoala
LIC PRF Total LIC PRF Total LIC PRF
Bucuresti 10 4 14 216 80 296 21,6 20,0
Centru 7 4 11 200 67 267 28,6 16,8
Nord-Est 10 2 12 227 41 268 22,7 20,5
Nord-Vest 4 5 9 98 142 240 24,5 28,4
Sud 5 2 7 98 51 149 19,6 25,5
Sud-Est 14 5 19 314 138 452 22,4 27,6
Sud-Vest 4 4 82 1 83 20,5
Vest 8 3 11 217 35 252 27,1 11,7
Total 62 25 87 1452 555 2007 23,4 22,2

Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21,1 elevi, cu 18,3 elevi n medie n
unitati din mediul rural si 21,4 elevi n unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe
clasa). Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior n liceu
comparativ cu media celor din nvatamntul profesional.

14
 Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v. graficul de mai jos):
Esantionul final cuprinde 2007 subiecti, dintre care 1834 elevi din mediul
urban si 173 elevi din rural. Valoarea de 6,94 - rezultata ca urmare a aplicarii
criteriului hi-patrat fiind mai mica dect valoarea tabelara de 7,8 pentru trei
grade de libertate, indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia
scolara tinta.
Unitatile selectate provin din 17 judete, acoperind toate zonele geografice si
economice ale tarii.
Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23,1 elevi, sub nivelul de 25 elevi
pe clasa. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior n nvatamntul
liceal (23,4) comparativ cu media de 22,2 a celor din nvatamntul profesional.
n raport cu localitatea de domiciliu, doua treimi dintre subiecti provin din
mediul urban si o treime din rural.
Esantionul cuprinde 46,2% baieti si 53,5% fete, restul de 0,3% constituind
non-raspunsuri.
n ce priveste nivelul educational al familiei, daca investigatia a cuprins ntrebari
referitoare la fiecare dintre parinti, ca factor de mediu socio-educational a fost
considerat nivelul de instructie cel mai ridicat. Putin peste jumatate din esantion
sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu liceu sau scoala
tehnica, n timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o
institutie universitara de scurta sau lunga durata.

Structuri ale esantionului de elevi

100% 91,4%

80% 72,3%
66,2%

60% 55,7% 53,5%

46,2%

40% 32,9%
25,1% 27,7%
18,4%
20%
8,6%

0%
liceu

liceu
urban (S)
superior
rural (D)

sc.gen/prf.

rural (S)

masculin
urban (D)

inv.prf.

feminin

Domiciliu Educatie parinti Loc.scoala Progr.educationala Sex

15
Variabile de cercetare :
n functie de caracteristicile esantionului, ca variabile de cercetare, respectiv ca
factori de influenta au fost considerate:
a) factori de mediu familial:
- tipul localitatii de domiciliu (urban / rural);
- nivelul educational al parintilor;
b) factori de mediu educational:
- tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor
semnificativ se va referi si n functie de dimensiunea localitatii
urbane);
- natura programei educationale (liceu / nvatamnt profesional si
tehnic);
c) caracteristici individuale:
- sexul subiectilor.

Aspecte metodologice :
a) Indicatori utilizati n analiza:
- pentru toate variabilele, indicatori utilizati n cercetare, au fost
determinate distributii si structuri;
- pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7), n afara
distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor,
indicator expresiv n compararea diferentelor ntre variabile; nivelul
acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor
de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute;
- n cazul itemului 3, punctajul a fost: 1p-influenta redusa, 2p-influenta
medie si 3p- influenta mare;
- n cazul itemului 7, punctajul a fost: 0p-deloc, 1p-putin si 2- mult.
b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei, ca si
pentru comparari ntre distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. Marja
de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat, reprezentativ la nivel national
pentru populatia investigata, este de 2,2%

16
 CADRUL LEGISLATIV

Populatia vizata n studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru

relevanta rezultatelor: n anul 1989, tinerii care termina acum scolarizarea n nvatamntul
preuniversitar aveau 3-4 ani. Prin urmare, este o generatie care s-a aflat, pe de o parte, n
centrul schimbarilor majore din scoala, ntr-o reforma care nu s-a caracterizat ntotdeauna
prin coerenta si continuitate si, pe de alta parte, n centrul unor profunde schimbari
sociale.
Sub semnul schimbarilor politice, economice, sociale pe care Romnia le
parcurge, ultimul deceniu a nsemnat pentru nvatamntul romnesc o perioada de
transformari majore.
ncercnd sa raspunda exigentelor formulate de o societate care si propune
construirea modelului democratic si al economiei de piata, reforma nvatamntului a
generat att un nou cadru legislativ, ct si o serie de structuri institutionale, menite sa
faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational.
Strategia reformei n domeniul educatiei s-a exprimat n primul rnd n
schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile, domeniile, formele, nivelele de
scolarizare si durata nvatamntului obligatoriu.
n nvatamntul preuniversitar legislatia adoptata n cursul ultimei decade a
introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si
dezvoltarii unitatilor scolare.
Fara a avea pretentia exhaustivitatii, acest capitol face referire la un set de
prevederi legislative care au afectat n mod direct unitatile preuniversitare, resursele
umane de care dispun aceste unitati, pregatirea scolara a elevilor cuprinsi n nvatamntul
preuniversitar, marcnd astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al
cercetarii noastre.
Din perspectiva impactului, au fost luate n considerare, ca masuri de reforma,
legile, hotarrile guvernului, ordonantele de guvern care, fie se refera direct la
nvatamntul preuniversitar, fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. Am
analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat n ultimii 15 ani, ne-am
concentrat asupra reglementarilor privind admiterea n licee si scoli profesionale / scoli de
arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare
a grupului tinta al cercetarii de fata.

17
 Finalitatile, premisele si dispozitiile generale cuprins e n textele legislative si, n
particular, n Legea nvatamntului (nr.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru
asezarea nvatamntului romnesc pe coordonate democratice.
Conform legislatiei adoptate n cursul ultimului deceniu, n Romnia, dreptul la
educatie este asigurat prin nvatamntul general obligatoriu ca si prin nvatamntul
profesional, liceal, superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia
Romniei - Art. 29-).
n conditiile n care, nvatamntul de toate gradele se desfasoara n limba romna,
persoanelor apartinnd minoritatilor nationale li se garanteaza dreptul de a nvata n
limba lor materna si de a fi instruite n aceasta limba, n conditiile stabilite de lege
(Constitutia Romniei Art. 32.).
Legea nvatamntului a suferit mai multe modificari si completari de la data
promulgarii ei, astfel printre numeroasele interventii numarndu-se si Legea nr.151 din 30
iulie 1999 prin care s-a aprobat Ordonanta de urgenta nr.36 din iulie 1997, referitoare la
obligativitatea nvatamntului obligatoriu de 9 ani: nvatamntul obligatoriu este de 9
ani. Frecventarea obligatorie a nvatamntului de 9 clase, forma de zi, nceteaza la vrsta
de 16 ani.
n iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. 268 din 13 iunie 2003, data
pentru modificarea si completarea Legii nvatamntului nr. 84/1995) prin care durata
nvatamntului obligatoriu se mareste cu un an.
Consideram importanta aceasta evolutie legislativa, din punctul de vedere al
cercetarii noastre deoarece prin extinderea nvatamntului obligatoriu creste capacitatea
scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului, mai ales n perspectiva
indiscutabilei democratizari a vietii scolare. Elevii, cel putin teoretic, sunt mai mult timp
expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori
cetateni responsabili ai unei Europe unite. Ramne de vazut si cercetarea de fata ofera
date n acest sens daca intentiile leguitorilor, fara ndoiala generoase, au devenit parte
inte granta a vietii scolare.
Admiterea n licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece
evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea
elevilor pe diversele filiere. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala,
contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura de liceu sau subcultura de
scoala profesionala).

18
 Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea n liceu, ncepnd cu anul
2001, n sistem computerizat. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a
creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si
functionare a unitatilor de nvatamnt preuniversitar (atunci n vigoare) nu le putea
rezolva. De exemplu, nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o
unitate de nvatamnt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit
criteriile de admitere. Au aparut situatii n care elevii erau obligati sa frecventeze
cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu, uneori fara posibilitate
de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari
n alta localitate. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta
la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei
navete. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti, la
nceputul anului scolar 2001-2002, care solicitau solutionarea acestei probleme.
Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament, aprobat prin O.M.E.C. nr.
4747/16.01.2001.
n anii urmatori sistemul s-a mbunatatit, multe din problemele aparute fiind
rezolvate pe parcurs. Totusi, putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au
fost afectati, uni mai mult, altii mai putin, de sistemul de selectie a unitatilor scolare
pentru continuarea studiilor.
Determinnd consecinte manifeste si latente la nivelul nvatamntului
preuniversitar, legile, hotarrile guvernului, ordonantele de guvern adoptate n ultimul
deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din nvatamntul
preuniversitar.
n fiecare caz concret, impactul prevederilor legislative, ntelese ca masuri de
reforma, a fost mediat de o pluralitate de factori generali ct si de particularitati de ordin
local. n acest sens, au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii, calitatea resurselor
umane aflate la dispozitia unitatii scolare, particularitatile comunitatilor n cadrul carora
unitatile de nvatamnt si desfasoara activitatea. Aceasta diferentiere face necesara
continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile
adoptate si aplicate n cursul ultimei decade l-a avut n mod efectiv asupra diferitelor zone
si / sau unitati scolare4. Din perspectiva continuarii procesului de reforma, evaluarea
impactului real al legislatiei n vigoare asupra unitatii de nvatamnt poate conduce la
concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul

19
legislatiei nsesi, fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare, a generatiilor
de elevi care au fost direct implicati n procesul complex de schimbari prin care a trecut
scoala romneasca n ultimii 15 ani.

4
Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact n perioada 2001-2003 dar
care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare.

20
 REZULTATELE CERCETARII

n acest capitol vom trece n revista rezultatele obtinute n urma aplicarii

chestionarului, pastrnd ordinea n care apar itemii n respectivul chestionar.
Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a
raspuns urilor precum si cteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele.

Primele ntrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit

identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru
tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contra-
modele, care sunt importante n egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes
au fost relationate ulterior - prin ntrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia
nvatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele n viata tinerilor, iar contra-
modelele (nu as vrea sa fiu ca) indica att categoriile respinse de tineri cu seturile
de valori corespunzatoare, ct si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata.
Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima
o motivatie pentru nvatare si munca n opozitie cu un model de rol identificat ntre lideri
ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau nvatarii5
mplinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul dect
un model de succes care este perceput ca o reteta a mplinirii individuale n care scoala
sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar
faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de
succes n viata tinerilor.

Item 1: model de succes Total % din Item 2: contra-model Total

raspunsuri Total raspunsuri
Au mentionat modele 1784 88,9% Au mentionat contra- 1823 90,8%
de succes modele
Nu au modele 129 6,4% NonR 184 9,2%
NonR 94 4,7%
TOTAL 2007 100,0% TOTAL 2007 100,0%

5
Prin nvatare definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau
culturale

21
 Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la ntrebarilor 1 si 2 reprezentata n
graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta
de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes Au precizat non-modele

NonR;
nu au NonR;
9,2%
modele; 4,7%
6,4%

au non-
modele;
au modele;
90,8%
88,9%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa l

identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care
declara ca nu au un model se ncadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, n
intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.

Opinii privind alegerea modelului de succes

si a non-modelului
1,6%
6,2% 1,3%
au model / au
3,4% nonmodel

4,8% nu au model / au
nonmodel
model-NonR / au
nonmodel
au model / nonmodel-
NonR
nu au model/ /
nonmodel-NonR
82,7% model-NonR /
nonmodel-NonR

22
 ntre modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre
optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc n ceea ce am putea numi
show time culture. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor mbracati n
costume Armani, n care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil i atrage
irezistibil pe tinerii aflati n cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau
explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente n
socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite
auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este
intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de
televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber
(Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004).
Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci cnd tinerii vor ajunge
la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu att mai
mare cu ct viata n Romnia, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu realitatile
vietii de pe micul ecran.

Distributia optiunilor privind modelul

Vedete TV

Membrii familiei

Sportivi

Oameni de afaceri

Profesori

Politicieni

Colegi / prieteni

Oameni de cultura

Alte

Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea n preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din

totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup
(Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23
copii chestionati (49%) cel mai important lucru n viata e sa ai o familie fericita.
Societatile n care familia este puternica si respectata sunt mai stabile, mai echilibrate.
Familia este totodata o stavila mpotriva disolutiei sociale.
Sportivii sunt modelul preferat de 13,3% dintre subiecti (locul al treilea). Sportul
este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. Spatiul alocat
sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive, emisiuni dedicate
profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu ntr-o lumina
foarte atragatoare. n Romnia, sportul poate fi o optiune valida pentru cariera, deoarece
sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.
Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra, 11,2 % dintre elevii chestionati au
ales ca model de succes omul de afaceri, ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al
patrulea, desi procentul e destul de mic. Adultii (n special membrii familiei si prietenii)
exercita o influenta mare asupra copiilor n ceea ce priveste configurarea perceptiilor
asupra socialului. n ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica, Romnia, Mai 2004,
p. 16) se arata ca 57% dintre adultii romni cred ca majoritatea celor care au facut avere
au reusit acest lucru prin ncalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni).
Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media, formatorii de
opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri ntr-o lumina
negativa. O influenta decisiva n cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia
generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic.
ngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de
succes atractiv de catre 7,5 % dintre cei chestionati, optiune care se claseaza pe locul al
cincilea. Educatia nu a constituit o prioritate sociala n Romnia timp de peste cei 50 de
ani ai regimului comunist. Nici n perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat
masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.
Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva n jur de 3% n timp ce media
pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. Statutul social al profesorilor este
vizibil si alegerea este normala, dar ngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si
cu carte, cu un statut social marginal.
Asemenea profesorilor, oamenii de cultura sunt aproape invizibili (1,2%) n
optiunile tinerilor din Romnia (din segmentul de vrsta al populatiei scolare investigate).

6
Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H.E. Michael
Guest, US Ambassador - Aprilie 15, 2003, Iunie 11, 2004:
http://www.usembassy.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.htm ), Associated PressAgency:
http://www.globalpolicy.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.htm , s.a.

24
Practic, cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura
reprezinta o minoritate.
Oamenii politici se bucura de putin credit si respect, doar 5 % dintre subiecti
(locul al saptelea) ar dori sa i aiba drept model, desi mass media a pus n evidenta viata
ndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. Ancheta Gallup ajunge si ea la
rezultate similare n ceea ce priveste modul n care este perceputa clasa politica de catre
adulti: 74% dintre subiecti nu au ncredere n Parlament, 77% nu au ncredere n partidele
politice, 63% nu au ncredere n Guvern (Barometrul de opinie publica, Romnia, Mai
2004, p.35). Interesul pentru viata politica este foarte scazut n rndul adultilor, doar 15%
dintre subiecti sunt interesati n mare masura de viata politica si 4% n foarte mare masura
(Gallup, Barometrul de opinie publica, Romnia, Mai 2004, p.37). Putina simpatie de care
se bucura oamenii politici n rndul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ
pentru ca ntr-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba ntre
persoane bine pregatite, dornice sa mbratiseze cariera politica. Rezultatele studiului ne
ndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor ndrepta mai ales non-valori, atrase
de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid.
Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare, din zona
extremista (Ceausescu, Mengele etc.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a
disparut, dar aceste optiuni nu sunt ngrijoratoare, deoarece se situeaza undeva sub marja
de eroare sondajului.
Modelele (model de succes sau non-model) analizate n paralel

Optiuni asupra alegerii modelului

non-model model

Vedete arta,
TV
Membrii ai
familiei
Sportivi
Oameni de
afaceri
Profesori

Politicieni
Prieteni, colegi
Oameni de
cultura
- 8 0 0 - 6 0 0 - 4 0 0 - 2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0

25
 Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii
romni n categoria de vrsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei, iar profesorii
si politicienii ramn putin interesanti. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu
semnificativ din nici un punct de vedere, fiind practic invizibili pentru viata si
proiectiile tinerilor din Romnia.

Realizare profesionala versus notorietate si bani.

Prelucrnd raspunsurile din chestionar, au putut fi identificate ca dominante prin

valorile procentuale, urmatoarele categorii de motive:
motivul dominant pentru care a fost ales modelul l reprezinta realizarea
profesionala cu 30,4%.
urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24,7%;
pe locul urmator se situeaza banii cu 20,3%;
inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere n totalul raspunsurilor cu
16,8%;
competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15,9%.
frumusetea fizica (10,4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al
motivelor cu ponderile cele mai mari.
Motivele alegerii modelului de succes care au nregistrat cele mai mici valori procentuale
au fost:
Credibilitate, sinceritate 2,9%
Educatie - 2,6%
Bunatate, altruism 2,5%
Religiozitate 1%.
Doar privind modul natural n care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea
modelului de succes, putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat ntr -o mai mare
masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala, notorietate, bani) si mai putin pe
calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta, competente sociale, frumusete
fizica).
Totodata, se poate observa ca toate categoriile de motive situate n ierahia
ponderilor pe ultimele locuri, desemneaza caracteristici de personalitate si valori
universale slab valorizate n contextul succesului social-profesional. Aceasta

26
polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de
subiectii investigati.

Motivatii n alegerea modelului din totalul celor care au model

identificat modele
Bani 20,3%
Notorietate 24,7%
Realizare profesionala 30,4%
Competente sociale/interpersonale 15,9%
Putere / independenta / personalitate 6,5%
Religiozitate 1,0%
Credibilitate / sinceritate 2,9%
Frumusete fizica, altele 10,4%
Tenacitate 9,9%
Bunatate/altruism 2,5%
Inteligenta 16,8%
Familie 4,4%
Educatie 2,6%
Persoana de succes 9,9%
Altele 9,2%
Nu stie/nu are motive sa raspunda 0,8%
NonR 0,2%

O parte dintre cei chestionati (30,3%, locul nti n ierarhie) si motiveaza alegerea
modelului de succes prin realizarea profesionala. Alegerea se datoreaza, pe de-o parte,
importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vrsta clarificarilor n
ceea ce priveste viitorul loc de munca, iar pe de alta parte, confuziei din mintea multor
subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane
realizate profesional. n lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa
arate ce nseamna vedeta profesionista, confuzia de care aminteam mai sus e fireasca.
O alta parte dintre subiec ti (25,0 %, locul al doilea n ierarhie) au ales modelul de
succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.
Adolescentii si tinerii sunt n general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie
substantiala nsotita de o notorietate pe masura.
Pe locul al treilea n ierarhie, cu 20,1 % dintre optiuni, se afla persoanele cu bani.
Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani, indiferent de
provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste
medie. Desi sunt alese de multi subiecti, notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi
atinse n viata dect de 3 - 5% dintre cei chestionati.
Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16,8%) si
cele care au competente interpersonale (16,2 %), locurile patru si cinci, adica pe la

27
jumatatea ierarhiei, ceea ce nseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o
orientare axiologica benefica pentru societate.
Frumusetea fizica (10,3%), tenacitatea (10,3%) si succesul (10,1%) se situeaza
aproape pe acelasi plan n optiunile celor chestionati, cu procente destul de mici. De
remarcat, ca subiectii, n mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul, desi optiunea
pentru vedeta TV este lider n ierarhie.
Puterea este slab cotata cu doar 6,7 %, ceea ce este n concordanta cu datele
prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului
autohton.
Educatia este foarte slab cotata - penultimul loc n ierarhie - cu doar 2,7%
din optiuni. Acest procent infim, confirmat de datele privind profesorul ca model de
succes, e nca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e n regula n domeniul
educatiei n Romnia
Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc, avnd sub 1% (0,9%) dintre optiuni. E
clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte
din Romnia, care releva n toate sondajele de opinie ca institutia n care au cea mai mare
ncredere este Biserica. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic
al vrstei, dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un
posibil clivaj de valori sau chiar o rearanjare axiologica ntre generatii.
Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat
alegerea cu persoana cinstita si persoana harnica, ceea ce ne pune n fata unui posibil
esec al familiei, scolii si societatii n a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea.
n concluzie, putem spune ca deocamdata societatea romneasca nu poate sa
produca modele de succes benefice, atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri
activi ai societatii pe piata fortei de munca, ori viitori intelectuali, studenti n universitati.
Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria
oameni de cultura, care ramne invizibila att ca model ct si n calitate de contra-
model, nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. Vedetele reusesc
sa se suprapuna ca model si contra-model, remarcndu-se prin cea mai mare vizibilitate n
acest spatiu simbolic, atractiv si detestat n egala masura. Profesorii sunt o alta categorie
care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii, ramnnd la o cota
foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. Optiuni net favorabile au
sportivii, oamenii de afaceri si membrii familiei. Se distanteaza ca optiune
defavorabila politicienii, categorie marcata negativ n optiunile tinerilor.

28
 Surpr inde plasarea prietenilor si colegilor n categoria dominata de optiunile
defavorabile : ncrederea n cei din jur ca principal ingredient al vietii sociale si politice
n societatile civilizate apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. Teoreticieni ai
stiintelor sociale sau politice, de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de
accord ca ncrederea (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea
regimurilor democratice.

Optiuni asupra alegerii modelului

favorabile nefavorabile
8 0 0

6 0 0

4 0 0

2 0 0

Vedete Membrii ai Sportivi Oameni de Profesori Oameni Prieteni, Oameni de

arta,TV familiei afaceri politici colegi cultura

Corelatii semnificative

Alegerea n sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient

semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii, daca nu este nsotita si de motivatia
pentru care respectivul model de succes a fost ales.
Prin introducerea itemului 2.1 n chestionar, prezenta cercetare a ncercat sa
circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model, tocmai
pentru a surprinde varietatea acestor motive si, binenteles, motivele dominante ce ne pot
conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative
succesului.

7
De exemplu, vecinii

29
 1. Motivatia alegerii relationata cu familia si educatia ca seturi de valori
45

40

35

30

Familie
25

20

Educatie
15

10

Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni

familiei prieteni afaceri cultura

2. Calitati / caracteristici profesionale n alegerea modelului

300

Bani
250

200

Notorietate
150

100
Realizare
50
profesionala

0
Persoana de
succes
Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni
familiei prieteni afaceri cultura

3. Capacitati / caracteristici personale

160

Competente
140

sociale
120

100
Religiozitate
80

Credibilitate /
60

sinceritate
40

Bunatate /
20

altruism
0

Inteligenta
Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni
familiei prieteni afaceri cultura

4. Caracteristici de personalitate
60

50

40

Tenacitate
30

20 Putere /
independenta /
10
personalitate
0

Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni

familiei prieteni afaceri cultura

30
 Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante n alegerea unui anumit
model de succes. Asa cum a fost prezentate mai sus, categoriile de persoane care au fost
identificate ca modele de succes sunt:
membrii familiei
colegii-prietenii
profesorii
vedetele TV
sportivii
oamenii de afaceri
oamenii de cultura
politicienii
alte categorii de persoane, nespecificate.
Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele
alegerii lor ca modele de succes:
n privinta membrilor familiei, motivele dominante care au stat la baza alegerii
lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28,3%), realizarea
profesionala (22,2%), tenacitatea (17,8%) si inteligenta (15,5%). Ultimele motive pentru
care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.
n cazul colegilor-prietenilor, acestia au fost alesi ca modele de succes datorita
mai ales competentelor sociale, intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25,8%), urmate
cu procente similare de bani, sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16,1%).
Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea, urmat de tenacitate, realizari
familiale.
Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de
succes au fost: competentele sociale, interpersonale cu un procent mare de 50%, iar al
doilea motiv dominant l reprezinta realizarea profesionala (27,6). Al treilea motiv este
reprezentat de inteligenta (19,4%) urmat de tenacitate cu 16,4%. Motivele cel mai putin
reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea,
notorietatea si realizarile familiale.
Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea
modelului de succes, iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: n primul rnd
notorietate cu 37,6%, urmata de realizarea profesionala cu 28,2%. Cu aceeasi valoare
procentuala (22,1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta.

31
Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost:
educatia, religiozitatea, bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea.
n cazul sportivilor, motivele dominante pentru care acestia au fost considerati
modele de succes au fost: realizarea profesionala (44,5%) si notorietatea (38,7%), urmate
de bani cu 30,3%. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate,
credibilitate, sinceritate, bunatate, altruism si educatie.
Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes ndeosebi pentru
motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%), precum si notorietate (26%).
Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0,5%), alaturi de religiozitate,
credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute.
Desi cu procente foarte mici, oamenii de cultura s-au numarat printre modele de
succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31,8%), realizare
profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27,3%). Motivul cel mai putin invocat
este tenacitate si realizari familiale.
Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum:
notorietate (32,6%), realizare profesionala (29,2%) si bani (20,2%). Cele mai scazute
procente au fost nregistrate la motive precum: realizari familiale, bunatate / altruism,
frumusetea fizica si religiozitatea.

Analiznd rezultatele obtinute n privinta motivelor alegerii modelelor de succes,

se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt ndeosebi:
realizarea profesionala , notorietatea si competentele sociale / interpersonale . Iar
motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au
fost: religiozitatea, bunatatea / altruismul, realizarile familiale , puterea /
independenta / personalitatea, credibilitatea / sinceritatea si educatia.

Itemul (2): contra-modele

ntrunind un numar mare de raspunsuri, ntrebarile referitoare la contra-modele

n domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis:
elaborarea evantaiului de contra-modele;
stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie;
estimarea unor factori ce au influentat alegerea.

32
 Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate

Vedete TV
Oameni politici
Vecini
Membrii familiei
Profesori
Prieteni, colegi
Categorii profesionale
Oameni de afaceri
Dictatori, teroristi
Persoane fara rost in viata
Sportivi
Persoane fara tel in viata
Oameni de cultura
Altele
NonR
0 100 200 300 400 500 600 700

n analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s-a pornit de la premisa ca,
similar modelului de succes, contra -modelul are o serie de caracteristici:
poate fi reprezentat de o persoana care, n virtutea unor trasaturi, comportamente,
actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale;
dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate
depasi, n unele cazuri, perenitatea modelului de succes.
Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele, componenta acestor categorii,
continutul criteriilor de selectie indica, cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu
realitatea, ancorarea puternica n social; capacitatea de a se raporta la multiple arii
si structuri sociale ( altele dect familia si scoala); capacitatea de a observa, spiritul
critic.

Categorii de contra -modele

Contra-modelele (nu as vrea sa fiu ca) mentionate de catre subiectii

cercetarii se constituie ntr-o ierarhie n cadrul careia:
vedetele ocupa primul loc (34,9%), situndu-se la o distanta mare fata de
urmatoarea categorie si depasind procentul ntrunit de membrii de familie,
prietenii, vecinii, profesorii (considerati mpreuna - 27,3 %);

33
 oamenii politici ocupa locul secund (14,2 %), urmati la o distanta
semnificativa de urmatoarele categorii;
vecinii (7,6%), membrii ai familiei (7,2 %) , profesorii (6,5%), prietenii (6%)
ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici;
pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza, cu ponderi apropiate, oamenii de
afaceri (5,5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4,9%);
desi cu ponderi mici, sunt prezente n ierarhia respingerilor dictatori si
teroristi si persoane fara rost sau fara tel.
Nu as dori sa fiu ca: Din total
Membrii familiei 7,2%
Prieteni, colegi 6,0%
Profesori 6,5%
Vedete de televiziune 34,9%
Sportivi 1,8%
Oameni de afaceri 4,9%
Oameni de cultura 0,7%
Oameni politici 14,2%
Dictatori, teroristi 2,6%
Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost, serviciu, venit) 2,6%
Persoane fara tel in viata (nu au tel, viitor, orizont) 1,2%
Vecini 7,6%
Categorii profesionale (meserii) 5,5%
Alte 4,3%
TOTAL 100%

Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele:

vedetele includ persoane din lumea televiziunii, muzicii, teatrului, filmului:
membrii de familie se refera la persoane avnd vrste diferite si statusuri
variate la nivelul familiei;
oamenii politici reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale
ierarhiilor politice( parlament, guvern, autoritati locale, partide politice);
teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale
prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.
Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai,
este relevant faptul ca, profesorii ntrunesc o pondere relativ mica (6,5%) n cadrul
ierarhiei contra -modelelor.

34
 Criterii de selectie a contra-modelelor

Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate ntr-o

ierarhie ce cuprinde:
comportamente inadecvate , ce ntrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri
(3,8%) si n cadrul carora ocupa un loc special violenta, aroganta, vulgaritatea;
trasaturile psihice negative, ce sunt exprimate prin rautate, prostie, caracter
urt, dezechilibru afectiv, impulsivitate si ocupa pozitia secunda (16,2%);
lipsa unui rost si / sau a unui tel, situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei
(6,3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4,7%) si de dezacordul
dintre potentialul personal si statutul social (4,2%).
Desi cu procente mici (0,7 % - 4,2 %) sunt mentionate, n cadrul listei de criterii
pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri, reputatia proasta,
vedetismul, lipsa de scrupule, minciuna, nselaciunea, hotia (13,4 % - considerate
mpreuna).
Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii,
este relevant faptul ca, desi ntruneste o pondere relativ mica (4,7 %), nivelul redus de
educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane n categoria
contra-modelelor.
Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii
le-au enuntat ca baza pentru selectie, se constata diferente relevante n ceea ce priveste
modul n care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele.
Vedetelor incluse n categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici
nedorite / neplacute ale profesiei, aspectul exterior neplacut, dezacordul dintre
statutul social si potentialul profesional, comportamentul inadecvat, trasaturile
psihice negative, ve detismul.
Oamenilor politici li se fac reprosuri legate n special de: trasaturile
statutului, dezacordul dintre statutul social si potentialul personal,
comportamentul social inadecvat, imoralitate / lipsa de scrupule, trasaturi
psihice negative, minciuna / nselaciunea.
Oamenii de afaceri sunt penalizati n special pentru comportament social
inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura.

35
 Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes n special
din cauza: trasaturilor profesiei / statutului, lipsei unui ideal, nivelului de
cultura.
Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita:
comportamentului inadecvat, trasaturilor psihice negative, lipsei de cultura.
Profesorii sunt mentionati ca un contra model n primul rnd datorita:
dezacordului dintre statutul social si potentialul personal, comportamentelor
inadecvate, trasaturilor psihice negative.
n acelasi context, urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de
contra modele:
trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate
puternic n primul rnd cu oamenii politici si cu profesorii si, n al doilea
rnd cu vedetele si membrii ai familiei;
aspectul exterior neplacut n cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros
adus n primul rnd vedetelor;
dezacordul ntre statutul social si potentialul personal actioneaza ca un
factor puternic de respingere n cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o
relativa semnificatie n cazul profesorilor;
comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare
pentru vedete , fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie n cazul
oamenilor politici, oamenilor de afaceri, profesorilor, membrilor familiei,
prietenilor, colegilor;
lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari - n calitate de
criteriu de selectie - n cazul oamenilor politici mentionati drept contra-
model;
trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea
vedetelor si determina - ntr-un procent relativ semnificativ - respingerea
unor oameni politici, profesori, membrii ai familiei, prieteni / colegi;
minciuna si nselaciunea sunt mentionate ca acuze n special la adresa
oamenilor politici;
lipsa unui rost / ideal ca un criteriu n selectia contra modelelor este
asociata n proportii semnificative cu membrii ai familiei, prieteni / colegi,
persoane din categorii defavorizate;

36
 nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare n special
pentru vedete si oameni de afaceri.

Contra modele si modele

Comparnd ponderile ntrunite de categorii comune, ce se regasesc att n ierarhia

modelele ct si n cea a contramodelelor, se poate afirma ca:
vedetele ntrunesc o pondere foarte apropiata n ambele ierarhii;
membrii de familie, sportivii, oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de
raspunsuri care i ncadreaza n categoria modele, comparativ cu cele care i
indica drept contra-model;
oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri
care i ncadreaza n categoria contra-modele, comparativ cu cele care i
indica drept model;
profesorii se nscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele modele si
contra-modele.
Comparatia ntre modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta n
sub-categorii ce difera aparent - prin felul cum includ un segment social sau altul pe
lista modelelor sau a contra modelelor. n realitate, comparnd cele doua seturi de criterii
ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor, se constata existenta unor
elemente comune , ce pot fi privite n oglinda (prostie / inteligenta, educatie / lipsa de
educatie, lipsa de rost / realizare profesionala etc.).
Aceste elemente comune, regasite si n raspunsurile la ntrebari referitoare la
factori de succes si aspiratii / dorinte, arata ca un procent semnificativ din categoria tinta
se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes, potential personal / trasaturi
personale pozitive, comportament adecvat n cadrul aparitiilor publice, respect,
cre dibilitate.
Conform datelor cercetarii, asupra alegerilor referitoare la contra modele n
domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta,
mediul scolii, nivelul de educatie al parintilor, tipul de scoala, sexul subie ctilor
investigati.
Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca:
n linii generale, factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu
privire la alegerea contra modelelor;

37
 diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate n special de sexul
subiectilor supusi cercetarii;
diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a
fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele - vedetele,
respectiv oamenii politici.
Dincolo de aceste corelatii, explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la
contra modele trebuie cautata n actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de
datele factuale care au fost nregistrate, de trasaturile personale ale subiectilor, de
contextul social si educational sau de anturaj si de familie.

Itemul (3): factori de influenta

Analiza acestui item s-a realizat n prezentarea succinta a tabelelor A si B -

conform urmatorilor indicatori:

INFLUENTA (din 1634) Redusa Medie Mare NonR

PUNCTAJ 1p 2p 3p
1. Familie 890 534 492 91
2. Colegi/prieteni din scoala 1080 615 206 106
3. Prieteni din afara scolii 909 634 351 113
4. Profesori 1255 425 224 103
5. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1405 320 155 127
6. Televiziune 643 522 727 115
7. Reviste/ziare 780 567 541 119
8. Internet 1119 444 313 131
9. Altele 765 556 572 114

Factori sociali:

INFLUENTA Redusa Medie Mare NonR MEDIE

1. Familie 44,3% 26,6% 24,5% 4,5% 1,79
2. Colegi / prieteni din scoala 53,8% 30,6% 10,3% 5,3% 1,54
3. Prieteni (din afara scolii) 45,3% 31,6% 17,5% 5,6% 1,71
4. Profesori 62,5% 21,2% 11,2% 5,1% 1,46
5. Consilierea si orientarea organizate de 70,0% 15,9% 7,7% 6,3% 1,34
scoala

Influenta unor factori de informare si comunicare

1. Televiziune 32,0% 26,0% 36,2% 5,7% 2,04

2. Reviste/ziare 38,9% 28,3% 27,0% 5,9% 1,87

38
 3. Internet 55,8% 22,1% 15,6% 6,5% 1,57

Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza

pe primul loc televiziunea, care si confirma si aici rolul de principal educator sau
altfel spus de transmitator de valori, retete de viata, preferinte si modele de urmat. Nu
este clar gradul n care Televiziunea este un educator sau un formator constient si
responsabil moral, o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct
destinul si alegerile pe care le fac tinerii, alegeri care au efecte de lunga durata, cu
implicatii adnci n structura societatii si n destinele individuale. Noii "eroi" propusi sau
impusi de mass-media se constituie n modele cu care generatiile tinere se identifica,
imitndu-le comportamental, si atitudinal: se preia constient sau inconstient un set de
elemente si valori care constituie reteta de succes reprezentata de modelul identificat.
Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare, initiere si transmitere a
modelelor purtatoare a valorilor fundamentale - functie ce revenea scolii - este preluata n
prezent de televiziune.

Studiile pe aceasta tema, derulate n anul 2004 n Romnia de institutii

prestigioase8, confirma acest monopol ideologic al televiziunii n spatiul valorilor si
alegerilor de tip axiologic. Studiul Expunerea copiilor la programe radio si TV (2004,
Metro Media Transilvania si The Gallup Organization), releva date ngrijoratoare:
vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de
petrecere a timpului liber si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta,
pornografie, consum de alcool etc. Timpul petrecut n fata televizorului rivalizeaza direct
cu timpul petrecut de tineri n scoala si este clar ca Televiziunea n Romnia nu este - n
cele mai multe cazuri cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. n plus, se
remarca absolut corect ca definirea ca principala instanta educationala dubleaza
atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber (p. 5, op. cit.).

8
The Gallup Org., IPP, MMT etc.

39
 I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului

Familie

Prieteni

Colegi

Profesori

OSP

Televiziune

Presa scrisa

Internet

0 0,5 1 1,5 2 2,5

Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri n alegerea

modelului, acest factor plasndu-se pe locul doi n ierarhia importantei factorilor de
influentare (1,79). Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala, dar procentul
ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator, o valorizare puternica a
familiei si a valor ilor asociate, ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult
pentru stabilitate sociala, educatie si progres.

Presa scrisa este un important factor de influenta n alegerea modelelor, dar itemii
ulteriori releva o preferinta pentru revistele si ziarele de divertisment.

Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a

profesorilor si a consilierii: aceste categorii au pentru tinerii chestionati cea mai
redusa influenta n alegerea modelelor de urmat. Se confirma si aici o criza de vizibilitate
si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ, de prezentare si negociere
a valorilor. Chiar daca tinerii cauta n mod firesc modele de urmat n viata, singura
institutie sociala care are ca scop explicit educatia, prezentarea reperelor morale si a
directiilor constructive, scoala este cel mai departe de acest rol. Daca familia se
dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate n viata si evolutia tinerilor, scoala se
dovedeste incapabila sa si mai atinga functiile educative n realitate, dincolo de miturile
auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. Interventiile sunt necesare n planul

40
culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra
locului n care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.

Influenta factorilor sociali in alegerea modelului

2,5

Familie
2,0 Colegi
Prieteni
Profesori
1,5 OSP

1,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Influenta mediului de informare in alegerea modelului

2,5

TV
2,0

Presa
scrisa
1,5
Internet

1,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes

Din cele 17 categorii, prin care s-a efectuat nchiderea itemului 4, in urma analizei
Pareto se pot trage urmatoarele concluzii:
Pentru ndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie,
exista 8 categorii, listate n ordinea descrescnda a frecventelor:
1. Realizare profesionala.
2. Notorietate.
3. Bani.
4. Inteligenta.
5. Competente sociale / interpersonale.
6. Frumusete fizica, altele.
7. Tenacitate.

41
 8. Persoana de succes.

20
18
16
14
12
10
8 82%
6
4
2
0
Bani

Altele

Familie

Religiozitate
Credibilitate /

Educatie
Tenacitate
Notorietate

Inteligenta

NonR
Nu stie/nu are motive
Frumusete fizica, altele

Bunatate/altruism
Putere / independenta
Realizare profesionala

Persoana de succes
sociale/interpersonale

sinceritate
/ personalitate

sa raspunda
Competente

Categoriile anterioare cumuleaza 82.1% din totalul celor 1784 de cazuri n care
respondentii declara existenta unui model de succes. Numarul de 8 categorii, din totalul
de 17, arata o dispersie destul de mare a optiunilor, pe care le grupam astfel:
ntre 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii frecventa cumulata de
64.7%
1. Realizare profesionala.
2. Notorietate.
3. Bani.
4. Inteligenta.
5. Competenta.
ntre 9% si 5% sunt 5 categorii - frecventa cumulata de 32.8%
6. Competente sociale / interpersonale.
7. Frumusete fizica, altele.
8. Tenacitate.
9. Persoana de succes.
10. Altele.
ntre 5% si 1% sunt 5 categorii frecventa cumulata de 11.3%
11. Putere / independenta / personalitate.
12. Familie.
13. Credibilitate / sinceritate.
14. Educatie.

42
 15. Bunatate / altruism.
Intre 1% si 0% sunt 3 categorii frecventa cumulata de 1.2%
16. Religiozitate.
17. Nu stie / nu are motive sa raspunda.
18. NonR
Al doilea criteriu Pareto, de maximum 20% din categorii, care nu poate fi
ndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4, conduce la
luarea in considerare a 3 categorii, care au o frecventa cumulata de 44.8%:
Realizare profesionala.
Notorietate.
Bani.
Categoriile care se situeaza ntre cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si
criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele:
Inteligenta
Competente sociale / interpersonale.
Frumusete fizica, altele.
Tenacitate.
Persoana de succes.
Aceste categorii au frecventa cumulata de 37.3%

Analiza Pareto, n cazul populatiilor statistice care nu ndeplinesc simultan cele

doua criterii, presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate,
cel mai probabil grupnd, n cazul de fata, sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1-
3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8.
Continund cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii
teoretice, observam ca realizarea profesionala, notorietatea si banii reprezinta mai
degraba stari finale la care ajunge individul, stari la care, n societatea romneasca
actuala, se ajunge mai mult conjunctural dect prin efort individual si calitati
personale .
Totodata, cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta, competente
sociale / interpersonale, frumusete fizica, tenacitate, succes. Aceste categorii cuprind
cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes, acesta fiind chiar
mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model.

43
 In ideea gasir ii unor subpopulatii reale, semnificative, vom cauta n cadrul
criteriilor de stratificare continute n itemii 14-17. Vom cauta distinctii la nivelul primului
raspuns semnificativ pentru itemul 4, pornind de la ipoteza ca primul cuvnt cheie ales
reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului.

300
250
200
150
100
50
0
Realizare - urban
Realizare - Liceu

Notorietate - Rural
Notorietate - Feminin
Realizare - profesionala

Notorietate - Urban
Realizare -feminin

BANI - Masculin
Realizare - rural

Notorietate - Profesionala

BANI - Rural
Notorietate - Masculin

BANI - Feminin
Realizare - masculin

Notorietate - Liceu

BANI - Urban
BANI - Liceu

BANI - Profesional
Constatam diferente importante n optiunile pentru categoria realizare
profesionala ntre subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai
multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea
profesionala, n raport cu cei de la SAM.
Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta, raportul fiind
de 1,3 n favoarea respondentilor de sex feminin.
Raportul urban / rural este important, optiunea mentionata fiind de 2 ori mai
frecventa pentru subiectii din mediul urban.
Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din
liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1, raportul pe sexe fiind de 1,5 la 1 in favoarea sexului
feminin, raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban.
Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la
1, raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2,5 la
1.
Utiliznd comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor, raportul
creste semnificativ, aratnd ca este vorba de subpopulatii reale, si nu doar teoretice :

44
 Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea
profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se
afla n raport de 9,5 la 1.
Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea
fata de cei de la SAM din mediul rural se afla n raport de 6 la 1. Proportiile n
care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural
sunt sensibil egale, iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu
urban. La fel, la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din
mediul rural.
n ceea ce priveste banii, subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de
la SAM din mediul rural se afla n raport de 5,6 / 1 iar baietii din mediul urban
care opteaza pentru bani se afla n raport de 2,3 / 1 fata de cei din mediul
rural.

Din cele de mai sus, putem trage o serie de concluzii interesante :

Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin, din mediul urban, de la
liceu, care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala,
notorietatea si banii, n opozitie cu populatia rurala si de la SAM, care
apreciaza putin aceste lucruri.
n acelasi timp, populatia feminina apreciaza mult mai putin banii, dar
fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea
profesionala si notorietatea, depasindu-i aici pe baietii din mediul urban.

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani

Acest item urmareste adncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul
tinta att n ceea ce priveste profunzimea optiunilor, ct privind modul de argumentare a
acestor optiuni. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la
itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra
personalitatii tnarului.
Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion:

45
 25,1%
Optiuni de viitor
33,1%

categorii socio-
profesionale
domenii /
profesiuni
NonR

41,8%

Domenii /profesiuni
5,1% Categorii 1,5% 1,5%
5,7% 20,3% socio-profesionale 8,2%
10,4% Profesor
7,5% Domeniul industrial
11,0%
Persoana de succes Domeniul economic
Om de afaceri 12,8% Ordine publica / armata
4,4% Realizat profesional 13,7% Domeniul serviciilor
Patron Arta / audiovizual
9,3% 19,4%
Persoana independenta Sport
Persoana sanatoasa Sanatate / asistenta sociala
Persoana fericita 14,8% Creator de mode
11,1%
24,7% Persoana respectata Constr./amenajare terit.
18,6%

5.1. (Peste 10 ani) mi doresc cel mai mult sa fiu

Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate
din punct de vedere profesional (8,2%), persoane de succes (6,7%) sau oameni de afaceri
(6,4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala. Dintre cei care au
mentionat ca si doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional, majoritatea
provin din mediu urban, urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.
Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema omului de succes. Conform
sintezelor din literatura de specialitate, categoria numita a oamenilor de succes are o
serie de trasaturi distincte:
Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera
obstacolele ntlnite drept trepte spre succes.
Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort
sustinut, care sa le confere substanta, altfel ele sunt sortite pieirii.
Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla
la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.

46
 Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta
are o solutie, iar ei, pe baza experientei, ncrederii si intuitiei, vor gasi aceasta
solutie.
Oamenii de succes au ncredere n fortele proprii, au o mare capacitate de
persuasiune, sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru.
Spre deosebire de oamenii de succes, ceilalti fug de responsabilitate, de
asumarea riscurilor, de ndoieli sau de situatii noi.
Referitor la domeniul profesional, cei mai multi (7,8%) doresc sa lucreze n
domeniul serviciilor, fara a avea studii superioare. Acest lucru este explicabil deoarece
este un domeniu n plina dezvoltare, n care se gasesc mai multe locuri de munca sau n
care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. Pe de alta parte, alte studii au
demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii ct mai scurta si o insertie
rapida pe piata muncii.
Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6,2% dintre acestia sunt
atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica
clasica sau muzica usoara, ziarist, crainic, impresar etc.), 5,7% opteaza pentru domeniul
economic (expert contabil, economist, manager etc.), 4,6% pentru domeniul ordinii
publice si al armatei (politist, jandarm, ofiter), 5,3% doresc sa fie sportivi, 4,3% dintre
ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic,
farmacist, asistent medical, asistent social), 3,4% pentru meseria de profesor si doar
3,1% ar dori sa lucreze n domeniul industrial.
n Romnia, sportul poate fi o optiune valida pentru cariera, deoarece sportivii de
succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.
Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o
treime dintre subiecti provin din mediul rural.
Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu
este atractiv. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. Cele mai importante
mutatii n profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel:
anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar, datorata
fenomenului de migratie, n special a persoanelor de sex masculin;
scaderea ponderii specialistilor, att a celor care lucreaza n agricultura, ct si
a celorlalti (profesori, medici etc.);

47
 scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural, att intra-generational, ct si
inter -generational. Daca pe ansamblul populatiei, migratia si-a schimbat
sensul, pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban;
tinerii cu vrste cuprinse ntre 20-29 ani prezinta, conform tuturor studiilor,
cea mai puternica mobilitate.
Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive, ofera conditii dificile de
munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere.
3,6% dintre tinerii chestionati si doresc, cel mai mult, ca peste 10 ani sa fie
sanatosi, 1,9% dintre ei sa fie fericiti si 1,7% dintre ei sa fie respectati.
Doar 3,1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei
afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si n acelasi
timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale.
Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este ntr-o continua
dezvoltare, doar 0,6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui
domeniu (inginer constructor, arhitect).

5.2. (Peste 10 ani) mi doresc cel mai mult sa am

mi doresc cel mai mult sa am

O casa 15,4%
Masina 13,6%
Bani 20,0%
Familie 33,3%
O firma personala 6,9%
O viata mai buna 5,5%
Sanatate 7,4%
Cariera 6,8%
Succes 4,4%
Un loc de munca 5,2%
Copii 2,6%
Prieteni 1,9%
Altele 0,4%

Majoritatea tinerilor investigati (33,3%) si doresc o familie. Cercetari recente au

demonstrat faptul ca parintii sunt ntr-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. Inclusiv
cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii
din cadrul populatiei tinta. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac n mod obisnuit se va regasi
mai trziu si n obiceiurile copiilor. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie,
n consecinta, ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara, fundamentarea
succesului si disponibilitatea de a fi ntelesi. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute

48
de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca
pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru n viata e sa ai o
familie fericita. Societatile n care familia este puternica si respectata sunt mai stabile,
mai echilibrate. Familia este totodata o stavila mpotriva disolutiei sociale.
n domeniul educatiei asistam la nceputul unui proces de polarizare a populatiei:
creste att proportia celor care ramn la nivelul educatiei primare si gimnaziale, ct si a
celor care se nscriu n nvatamntul superior. Suportul oferit de sistemul educational pare
sa fie mai putin pus n valoare de tineri, acestia sprijinindu-se n continuare pe ajutorul
traditional al familiei.
20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani, 15,4% doresc o casa iar
13,6% doresc o masina. nsumnd procentele ( 20%+15,4%+13,6%) reiese faptul ca
49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala
garanteaza succesul n viata. Aceste bunuri materiale care apar n procent semnificativ
(bani, casa, masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa
traiasca decent n cadrul unei societati prospere.
n Romnia, tinerii au dificultati locative n proportie de masa. Desi statul acorda
tinerilor unele facilitati, de acestea beneficiaza n realitate mai degraba cei cu venituri
substantiale.
n procesul dobndirii statutului de autonomie sociala, tinerii se confrunta cu
dificultatile specifice unei societati n tranzitie. Politicile de tineret ar trebui sa aiba n
vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri, formarea tinerilor pentru viata precum si
sprijinirea initiativei acestora.
Doar 6,8% dintre tineri si doresc cel mai mult o cariera iar 6,9% o firma
personala.
Pentru integrarea socio-profesionala, gasirea unui loc de munca reprezinta primul
si cel mai important pas. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole n fata
tinerilor, printre care: insuficienta locurilor de munca, lipsa calificarii, a experientei, lipsa
relatiilor, lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca, lipsa de sansa / noroc,
nepriceperea n a cauta un loc de munca, modul n care actioneaza oficiile de munca,
dezinteresul pentru munca. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de
participare economica.
7,4% dintre tineri si doresc cel mai mult sanatate, 5,5% o viata mai buna, 5,2%
un loc de munca si 4,4% succes.

49
 Foarte putini tineri ( 2,6% ) si doresc cel mai mult copii si doar 1,9% si doresc
prieteni.
Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii, este
atomizarea, restrngerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate.

5.3. (Peste 10 ani) mi doresc cel mai mult sa fac

mi doresc cel mai mult sa fac

Afaceri 6,8%
Bani 6,8%
Copii 3,0%
Cariera 15,7%
Calatorii 7,0%
Sport de performanta 4,0%
Lucruri extreme, periculoase, pasionante 1,1%
Munca de caritate 8,4%
Politica 0,2%
Spectacole, muzica, modeling 3,2%

La aceasta ntrebare, cei mai multi tineri afirma ca si doresc cel mai mult o
cariera (15,7%) ceea ce nu concorda cu ntrebarea anterioara la care doar 6,8%
mentioneaza ca si doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes.
8,4% dintre tinerii investigati si doresc cel mai mult sa se implice n activitati de
caritate.
7% doresc cel mai mult sa calatoreasca, 6,8% sa faca afaceri si 6,8% sa faca
bani.
Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1,1% lucruri extreme,
periculoase, pasionante.
De spectacole, muzica, modeling sunt puternic atrasi 3,2%, iar de politica un
numar foarte mic dintre tinerii chestionati, doar 0,2%. Participarea civica si politica a
tinerilor romni este relativ scazuta.

Schimbarile radicale n sfera social-economica, politica si spirituala fac sa creasca

dificultatile cu care se confrunta tineretul, favoriznd o criza acuta a constiintei valorice
individuale si ducnd la erodarea, pentru unii, a unei parti din aspiratiile si mentalitatile
construite n perioada adolescentei. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a
tnarului precum si investitii psihice n scopul adaptarii tnarului la un astfel de mediu.

50
 Tnarul poate deveni sensibil si recalcitrant la ntlnirea cu nonvaloarea,
incompetenta si din ce n ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite, interesante si
care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. De asemene a,
tnarul poate ncerca sa iasa n evidenta, sa-si creeze reputatie prin stilul personal de
participare la diferite activitati, prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de
imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. Pe l nga conduitele
normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului,
nonconformismului extrem, excentricitatii - toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate
catre toti si toate.
Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor
raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor
referitoare la optiunile profesionale, morale, politice etc. Parintii constituie prezentele
cele mai puternice pe termen lung n timp ce colegii, prietenii sunt mai importanti
pentru comportamentul imediat.
Influenta parintilor este efectiva numai n cazurile de afectiune si respect reciproc
si este de cele mai multe ori inexistenta n lipsa acestora. ntr-o societate aflata n
continua schimbare, n care reperele sociale, familiale, ierarhice au suferit mutatii,
tendinta este aceea de rentoarcere la familie. Dar parintii, ca si societatea, se confrunta cu
o diversitate de modele si precepte educative, ei gasind din ce n ce mai greu strategii
adecvate pentru asumarea responsabilitatilor n ceea ce priveste educarea copiilor lor si
sustinerea lor pentru reusita scolara, profesionala si sociala.
Populatia tnara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile, mprejurarile,
evenimentele prin care, sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare).
Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta, caracterul dinamic
al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. Vulnerabilitatea tinerilor este
accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc, respectiv fenomene
si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si cultural-
moral-civice a tinerilor:
zona geografica / istorica de provenienta mai ales pentru tinerii care provin
din zonele cu o dezvoltare economica scazuta;
calitatea vietii (nivelul de trai n familiile de provenienta);
somajul - afecteaza negativ procesul de insertie profesionala;
nesiguranta unui loc de munca;
nivelul si gradul scazut de instructie si educatie;

51
 adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata
n ceea ce priveste specializarea;
delincventa, criminalitatea ca efect al disfunctiilor economice si sociale, ale
dezorganizarii vietii familiale, ale esecurilor n viata profesionala / personala,
dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si
securitate sociala;
traficul si consumul de droguri n continua expansiune, corelate cu tendinta
scaderii vrstei de debut si a raspndirii drogurilor tari;
coruptia: n absenta unor modele profesionale - umane si moral-culturale
pozitive, cstiga teren comportamentul corupt.
Grupul caruia i apartine tnarul constituie o prezenta vie, concreta, mai apropiata
dect aceea a parintilor sau a profesorilor. Adolescentul vrea sa placa grupului, sa -si
consolideze pozitia n grup, sa dinamizeze viata grupului si, de aceea, surpinde pozitia
modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare.
Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate,
deseori dupa modelul tatalui, uneori al mamei - contnd si ceilalti membri ai familiei -
exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se nsele ei nsisi asupra
propriilor aptitudini, interese sau dorinte profesionale.
Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una
dintre problemele care i framnta deopotriva pe parinti si pe profesori. Rolul scolii si al
familiei n viata tinerilor este considerat esential n insertia generatiilor tinere n societate,
adica n asigurarea continuitatii si nnoirii societatii umane. Este, de asemenea, scoasa n
evidenta interdependenta dintre familie si scoala, pe de o parte, si institutiile sociale
structurate, pe de alta parte. Credem ca o mare parte a tinerilor are ncredere n institutia
scolii, adica n capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. n principiu, tinerii sunt
convinsi de importanta scolii n pregatirea lor intelectuala si morala, pentru viata, dar, n
realitate, ei considera ca n prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei.
Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33,8% dintre
elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si
profesionala dar 36,5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu
este interesata de modelele elevului. Un procent mare de 68,9% dintre respondenti
considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile /
concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. Elevii care
provin din mediu rural apreciaza n proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile n

52
vederea atingerii modelului ales dect cei ca re provin din mediu urban. Majoritatea
tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor
pietei muncii.
Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata; cei mai multi
dintre tineri au proiecte de viata vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea
consilierii pentru viata si cariera.
n concluzie, putem remarca drept nota dominanta, existenta unei orientari
majore spre realizare profesionala si succes, spre continuarea studiilor sau
combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca.

Itemul (6): rolul scolii n evolutia spre model

Acest punct are doua subpuncte:

Da, scoala ma ajuta - prin: activitati ale scolii / elemente de cultura
scolara, profesori / oameni ai scolii, diploma, cariera, continuarea studiilor,
pregatire intelectuala, educatie, cultura, pregatire pentru munca / viata,
pregatire pentru comunicare / relationare, pregatire psihica si fizica, educarea
comportamentului);
Nu, scoala nu ma ajuta - principale le motive: scoala nu este suficienta
pentru alegerea directiei n viata, trebuie completata cu altceva, poti ajunge ca
persoana model si fara a face scoala, nu ofera modele sau nu este interesata de
modelele elevului).
La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice, insatisfactii privind
oferta scolii: nu este interesanta, nu creeaza conditii pentru nvatare, nu este corecta,
scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete, nu ofera sanse
de viitor, nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice, nu este interesata
de elev, viata si familia lui.

Scoala ma ajuta sa ajung Scoala nu ma ajuta sa ajung

ca persoana-model ca persoana-model

NonR;
Nu; 26,4%
38,3%

nu stiu;
0,5%
Da; 61,3%
NonR;
73,1%
nu stiu;
0,4%

53
100%
Factori scolari favorizanti
alegerii modelului
75%
Pregatirea pentru viata

50% Asigura sansa la educatie

Pregatirea pentru viata

25%
Asigura sansa la educatie

0%
Membrii Prieteni, Profesori Vedete de Sportivi Oameni de Oameni de Oameni Alte
familiei colegi televiziune afaceri cultura politici

100,0%
Factori scolari defavorabili
alegerii modelului
75,0% Nu ofera modele

Poti ajunge ca persoana

50,0%
model si fara a face scoala
Scoala trebuie completat cu
25,0% altceva
Alte

0,0%
Membrii Prieteni, Profesori Vedete de Sportivi Oameni de Oameni de Oameni Alte
familiei colegi televiziune afaceri cultura politici

La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35,1% dintre
cei chestionati. Daca se iau n calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model
(205 respondenti) ramne un numar de 369 (22,5%) de elevi din esantion care, desi au un
model nu si exprima parerea despre modul n care scoala i ajuta sa ajunga ca persoana
model aleasa.
Procentul de non-raspunsuri n privinta factorilor de mediu scolar care
influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4,31%) la elevii esantion cu
domiciliul n mediul urban dect la cei din mediul rural (3,61%). De asemenea, lund n
considerare mediul n care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban
(4,01%) este mai ridicat dect n rural (3,50%). Fetele au un procentaj mai mic de non-
raspunsuri (3,45%) fata de baieti (4,63%), iar procentajul este mai mare la elevii din
nvatamntul profesional (4,98%) dect la cei din liceu (3,70%).

54
 Doar 19,1% din elevi declara ca scoala i ajuta prin activitati / elemente de cultura
scolara. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea
perceputa ca fiind extrem de scazuta, doar 3,9% din subiecti declarnd ca simt o astfel de
influenta.
Diploma, cariera, continuarea studiilor, chiar cumulate sunt percepute doar de
3,5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model.
Un procent de 33,8% percep scoala ca fiind utila n pregatirea pentru viata
sociala si profesionala. Acest procentaj se obtine nsa prin cumularea raspunsurilor
date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala, educatie, cultura (23,5%), pregatire
pentru munca /viata (1%), pregatire pentru comunicare / relationare (1,2%), pregatire
psihica si fizica (6,5%) si educarea comportamentului (1,6%). Foarte mici sunt procentele
de respondenti care considera scoala ca fiind importanta n pregatirea lor pentru munca /
viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model.
Spre deosebire de primul sub-punct, la cel de-al doilea foarte putini elevi (1,8%)
nu au stiut ce sa raspunda.
Un procent mare (36,3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera
modele sau nu este interesata de modelele elevului.
n privinta opiniilor critice, insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de
respondenti sunt foarte mari, un procent de 68,9% considernd ca scoala nu are legatura
cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33,1%) si ca nu este centrata pe elev
si pe nevoile / interesele lui specifice (35,8%).
Destul de multe raspunsuri (32,7%) nu au putut fi ncadrate n grila si au fost
considerate la altele.
S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se
refera la modelul ales. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din
esantion considera ca scoala i ajuta sa-si atinga modelul n principal prin activitati /
elemente de cultura scolara (19,6%), pregatire intelectuala, educatie, cultura (27,5%),
pregatire psihica si fizica (10.9%). Cei mai putini (0,4%) considera ca pot ajunge ca
modelul ales din familie prin diploma. Doar 4% considera ca profesorii i ajuta pe tineri
sa-si atinga acest model.
Un procent de 26,9% considera ca scoala i ajuta sa ajunga ca modelul ales din
rndul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala, educatie, cultura. Nici unul
dintre subiecti nu considera ca scoala i ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma,
cariera, continuarea studiilor, pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru

55
comunicare / relationare. Un procent de 83,3% considera ca activitatile din scoala
(cumulat procentajele de la pregatire intelectuala, educatie, cultura, pregatire pentru
munca / viata, pregatire psihica si fizica , educarea comportamentului) i ajuta sa ajunga
ca modelul ales.
n cazul alegerii modelului din rndul profesorilor cele mai mari procentaje
indica faptul ca scoala i ajuta prin pregatire intelectuala, educatie, cultura (31,5%),
respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. Doar 4% considera ca profesorii
i ajuta sa ajunga ca modelul ales din rndul profesorilor.
n cazul n care modelul ales este din rndul vedetelor TV, un procent de 23,55 %
considera ca pregatirea intelectuala, educatia, cultura oferite de scoala i ajuta sa ajunga ca
modelul., iar cei mai putini (1,2%) considera importanta educarea comportamentului.
Daca modelul ales este din rndul sportivilor, profesorii influenteaza cel mai
putin atingerea modelului (doar 2,2%) si doar 3,4% din elevii din esantion considera ca
scoala le asigura sansa de a atinge acest model. Totusi 52,8% dintre elevi considera ca
prin activitati ale scolii pot atinge modelul.
Influenta profesorilor este extrem de redusa n cazul n care modelul este ales din
rndul oamenilor de afaceri , doar 2,2% din elevii esantionului percepnd o astfel de
influenta. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca
oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge
om de afaceri.
n cazul alegerii modelului din rndul oamenilor de cultura acelasi procentaj
(23,8%) considera ca scoala i ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara
si respectiv pregatire intelectuala, educatie, cultura. Influenta profesorilor este perceputa
n acest caz ca fiind importanta de 4,8% dintre elevi (acelasi procentaj ca n cazul
pregatirii psihice si fizice oferite de scoala).
Daca modelul ales este din rndul oamenilor politici acelasi procentaj (23,5%)
considera ca scoala i ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara, respectiv
prin pregatire intelectuala, educatie, cultura. Nici unul dintre elevii care si-au ales un
astfel de model nu considera ca scoala l ajuta prin pregatire pentru comunicare /
relationare.
Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului n patru mari
categorii:
pregatirea pentru viata sociala si profesionala - pregatire pentru munca / viata
(pregatire intelectuala, educatie, cultura);

56
 pregatire pentru comunicare (relationare, pregatire psihica si fizica, educarea
comportamentului);
asigurarea sanselor la educatie(diploma, cariera, continuarea studiilor);
profesori / oameni ai scolii, activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.
Cel mai mare procent (83,3%) considera pregatire pentru viata sociala si
profesionala ca fiind importanta n cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni.
Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si n cazul
alegerii altor modele (membrii familiei, profesori, vedete TV, sportivi, oameni de
cultura), n cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%.
Procente foarte mici (sub 9%) se nregistreaza la asigurarea sansei n educatie (diploma,
cariera, continuarea studiilor), iar n cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau
oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera, sub acest aspect ca
scoala favorizeaza alegerea modelului.
Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favoriznd alegerea
modelului, indiferent care ar fi acest model.
Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) n mediu rural
apreciaza n proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului dect colegii
lor din mediu urban.

Insatisfactii privind
5,0% 5,5%
oferta scolii:

19,6%
Nu este interesanta

Nu ofera sanse
36,9%
Nu ofera informatii utile
Nu este centrata pe elev
Nu este interesata de elev

32,9%

57
 n privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel
mai mare, 36,9%, l nregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe
nevoile/interesele lui specifice, iar procentul este crescut si de cei care spun, mai simplu
ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5,5%). Dintre respondenti 32,9% considera
ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete.
Procentaje semnificative (19,6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera
sanse pentru viitor. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de
elev, de nevoile lui specifice.
n opinia a 36,35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este
interesata de modelele lor, iar 25,45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie
completata cu altceva) pentru a reusi n viata.
Daca modelul ales este din rndul oamenilor de afaceri 20,6% dintre elevi
considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala, iar daca
modelul este din rndul oamenilor politici 10,0% considera ca pot atinge modelul fara a
face scoala.
Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu
ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor.
Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rndul colegilor / prietenilor sau
din rndul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala.
S-a ncercat realizarea unor grupari n cadrul variantelor de raspuns care sa
permita opinii pro si contra unor aspecte.

DA, prin NU, deoarece

Activitati ale scolii/elemente de cultura
scolara
Profesori/oameni ai scolii
Asigura sansa la educatie (diploma, cariera,
continuarea studiilor)
Pregatirea pentru viata sociala si profesionala
Poti ajunge ca persoana model si fara a face
scoala
Nu ofera modele, nu este interesata de
modelele elevului
Scoala nu este suficienta, trebuie completat
cu altceva
Scoala nu are legatura cu viata reala/nu
ofera informatii utile/concrete

n privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile

elevilor din esantion sunt favorabile n ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru
viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu
are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de
cultura scolara (312 opinii favorabile, fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca
persoana model si fara a face scoala).

58
 Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile n ceea ce priveste rolul pe care
l au profesorii pentru a ajunge ca persoana model, n timp ce 201 considera ca scoala nu
ofera modele si nu este interesata de modelele elevului.
Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este
suficienta, trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi, opinii favorabile (legate
de oportunitatile oferite de scoala privind cariera, diploma, continuarea studiilor) sunt
exprimate doar de 57 din elevii din esantion.
n general, indiferent de tipul unitatii, localizarea ei (mediu urban sau rural) sau
sexul elevilor din esantion, influenta profesorilor n alegerea modelului este perceputa
ca fiind extrem de scazuta. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor dect n foarte
mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.
Daca modelul ales este din rndul colegilor / prietenilor, subiectii considera n
procentaj foarte mare (83,3%) ca scoala i pregateste pentru viata sociala si profesionala
pentru a-si atinge modelul. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca
model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional
similar cu acesta. Educarea comportamentului n scoala este perceputa n cazul alegerii
acestui model mai importanta dect pentru alte modele alese. O situatie interesanta apare
n acest caz, 75% declarnd ca scoala nu ofera modele, nu este interesata de modelele
elevului.
n cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii n privinta alegerii modelului
un procent destul de mare de raspunsuri (32,7%) au fost ncadrate la categoria alte
raspunsuri. Aceasta poate rezulta din nentelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea
sa-si exprime opiniile n raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca
model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. Unii dintre subiecti au
raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta.
n cazul n care modelul ales este din rndul oamenilor de cultura nici unul din
elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala i ajuta sa -si
atinga modelul prin diploma, cariera, continuarea studiilor, pregatire pentru munca / viata
sau pregatire pentru comunicare / relationare. Toti elevii care si-au ales un astfel de model
considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales.
Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si
profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana
model este mai mare dect numarul de raspunsuri nefavorabile. n cazul rolului jucat de

59
profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri
nefavorabile este mai mare dect al celor favorabile.

Itemul (7): rolul scolii n obtinerea succesului n viata

Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat. S-a cerut
elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul n
viata, dincolo de modulul ales. Rezultatele sunt nfatisate n tabelul de mai jos.

Mult Putin Deloc NonR Medie

Punctaj 2p 1p 0p
1. Profesori 39,8% 44,6% 13,5% 2,1% 1,27
2. Disciplinele scolare 46,2% 39,9% 11,3% 2,6% 1,36
3. Activitati extrascolare 34,4% 39,1% 23,8% 2,7% 1,11
4. Lucrurile nvatate 66,7% 22,8% 8,5% 2,1% 1,59
5. Diploma obtinuta 59,1% 27,7% 11,4% 1,8% 1,49
6. Dirigentia 24,3% 41,9% 31,1% 2,7% 0,93
7. Conducerea scolii 18,2% 35,2% 43,4% 3,1% 0,74
8. Consiliul elevilor 15,1% 27,8% 53,8% 3,3% 0,60
9. Consiliere si orientare 23,1% 36,9% 36,5% 3,5% 0,86
10. Altele 35,9% 37,0% 23,3% 3,9% 1,13

Plasarea pe primele locuri a lucrurilor nvatate n scoala releva prin corelatie

cu raspunsurile la ceilalti itemi9 - ca elevii sunt n general deschisi nvatarii si considera n
majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului n viata.

Scoala ma ajuta sa am succes n viata prin:

Lucrurile nvatate

Diploma obtinuta

Disciplinele scolare

Profesori

Activitati extrascolare

Dirigentia

Consiliere si orientare

Conducerea scolii

Consiliul elevilor

Alte

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

60
 Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii, care este
implementata n viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar retete de
succes pentru aplicarea lucrurilor nvatate n afara contextului institutional al ultimilor
ani de scoala.
Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile, fiind nsa cea
care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru n mod
constient si programatic, avnd misiunea explicita de a forma noile generatii pentru
progresul social si economic. Rezultatele releva faptul ca sistemul romnesc de
nvatamnt este pus n prezent n situatia de a-si formula, mai mult dect oricnd, optiuni
valorice clare si reale. Realitatea sociala a nceputului de mileniu este tot mai diferita fata
de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.
1,8 1,8
Opinii privind Opinii privind
1,6 1,6
factorii scolari factorii scolari
1,4 1,4

1,2 1,2

1,0 urban (D) 1,0

urban (S)
0,8 0,8
rural (D) rural (S)
0,6 0,6

0,4 0,4

1,8 1,8
Opinii privind Opinii privind
1,6 1,6
factorii scolari factorii scolari
1,4 1,4

1,2 1,2

1,0 liceu 1,0 masculin

0,8 inv.prof. 0,8 feminin
0,6 0,6

0,4 0,4

1,8
Opinii privind
1,6
factorii scolari
1,4

1,2
sc.gen./prof
1,0
liceu
0,8 universitar
0,6

0,4

9
n special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.

61
 n era informatiei si n societatea cunoasterii, scolile sunt fortate - pentru a-si
putea realiza misiunea - sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea
scolii la noile realitati sociale n care sunt plasati elevii si n care vor fi obligati sa se
integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. Dupa cum arata si studiul de fata,
individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta n
vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune
schimbarea modului n care scoala si organizeaza activitatea. Omul nceputului de
mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de
munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor, de schimbarea relatiilor
de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Familiile sunt
configurate diferit 10, oamenii se muta mai des dintr-un loc ntr-altul, ia r societatea trece de
la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. Din punct
de vedere politic si civic, individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii
n planul libertatii, egalitatii si moralei ntr-un context aproape total diferit fata de
perioadele anterioare de dezvoltare sociala. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei
motivatii reale pentru nvatarea pe parcursul vieti. Ea va forma persoane capabile sa
utilizeze o baza de informatii tot mai larga si, totodata, apte sa se adapteze flexibil la noi
medii si conditii n care vor trebui sa devina fie competitori de succes.
nceputul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde n toate planurile
existentei sociale, care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ
si formativ moral de catre educatia publica, pentru ca noile generatii sa devina capabile sa
stapneasca accelerarea dezvoltarii.

Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala

Dupa Revolutie, activitatea de informare, orientare si consiliere a carierei a fost

relansata, att sub aspect normativ prin prevederile cuprinse n Legea nvatamntului
nr.84/1995 ct si operational, prin activitatea efectiva a centrelor nfiintate n scoli, a
profesorilor consilieri si a psihologilor angajati n sistemul scolar. Mai mult dect att, n
Curriculum-ul National pentru nvatamntul preuniversitar s-a introdus o noua arie
curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost
introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III), module menite sa le

10
Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale.

62
ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si
socio-profesionala.
Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si
profesionale n scopul gasirii unui loc de munca, a rezolvarii problemelor psiho-afective,
a celor de comunicare. nvatarea n sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a
nvata pentru a sti sa faci si nu a nvata pentru a sti.

Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Total

Diriginte 43,0%
Psiholog 14,1%
Alte persoane sau institutii 16,5%
Nu stiu 12,2%
Nu am beneficiat de consiliere n scoala 19,2%
NonR 43,0%

Rezultatele obtinute la itemul nr. (8) indica, nsa, mari probleme legate de
desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre
subiectii chestionati nu raspund la aceasta ntrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat
de consiliere n scoala (aproape 20%).

45 Diriginte
40
35 Psiholog
30
Nu am
25 Alte persoane sau
20 beneficiat de institutii
consiliere in
15 Nu stiu
10 scoala
5
Nu am beneficiat de
0 Diriginte
consiliere in scoala
1

Dupa cum vedem n reprezentarea grafica de mai sus 11, cele mai semnificative
scoruri la acest item releva faptul ca n scoala dirigintele a realizat consilierea si
orientarea n cea mai mare masura. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta
activitate ramne neacoperita de nici o institutie: 19,2% dintre elevi nu au beneficiat

11
Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar, fara a se include n
reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total).

63
vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pna la terminarea
liceului.
n conditiile economiei de piat scoala ar trebui s se constituie ntr-un furnizor de
servicii educationale, care s vizeze mult mai direct si explicit dect n psrezent,
pregtirea elevilor pentru via t, avnd o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala.
Accentul n orientarea si consilierea elevilor trebuie s fie pus pe facilitarea
integrrii n via ta social, dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si
abandonului scolar. Motivatia nvtrii trebuie de asemenea bine conturat si abordat din
perspectiva elevului. Consilierea duce la dezvoltarea psihic si face posibil auto-
evaluarea potentialului elevului, fcndu-l s nteleag ce sanse are pe pia ta muncii,
ajutndu-l s discearn ntre ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede c i s-ar potrivi.
Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei
care desfasoara activitatea de orientare si consiliere:
Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare
desfasurarii acestei activitati.
Insuficienta comunicare si colaborare ntre diferitele servicii implicate n
domeniul orientarii, informarii si consilierii.
Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere.
Carentele cadrului legislativ nca insuficient centrat pe prioritatile si cererile
clientilor ce apeleaza la aceste servicii.
Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national, european si
international.
Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr. (9) care
se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a
deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare.
Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata Din totalul
raspunsurilor
1 Influenta foarte mare - orientare in viata 21,8%
2 Continuarea studiilor 2,1%
3 Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) 1,5%
4 Distinctia intre valori si non -valori 5,8%
5 Autocunoastere 3,9%
6 Confirmarea unor realitati cunoscute din familie 0,6%
7 Stima de sine 0,3%
8 Insatisfactie 7,9%
9 Nici un impact 16,3%
10 Nu am beneficiat de consiliere 9,1%
11 Nu stiu 32,9%

64
 In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii
scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este, din
pacate, destul de mic n comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de
catre factorii de decizie - numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta
consiliere are o influenta foarte mare , oferind o posibila orientare n viata si cariera. La
polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact 16,3% - si cei
care nu au beneficiat de consiliere - 9,5%. La acestia se adauga cei care raspund ca nu
stiu (unii respondenti releva clar ca nu stiu despre ce este vorba atunci cnd sunt
ntrebati de consiliere si orientare). Numarul semnificativ al celor care nu stiu ce impact
are consilierea n alegerile lor de viata 32.9% - releva o slaba vizibilitate si o confuzie
alarmanta privind aceasta activitate.
Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru
continuarea studiilor doar de catre 2,1% dintre cei chestionati, un procent extrem de
redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. Pe 5,8% dintre
elevi i ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3,9% considera ca-i
ajuta n procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. Un procent de 0,3% dintre cei
chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces, n timp ce 7,9%
si exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara.
Se constata ca un procent de 9,1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu,
iar 32,9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra
constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. Dintre cei chestionati, 0,86%
considera ca acest serviciu oferit elevilor, ca exponent al scolii, i ajuta sa aiba succes n
viata, n timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36,5%) si al celor
care sustin ca sunt ajutati n mica masura (36,9%) sunt destul de ridicate.
Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra
constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre
importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si
realitatea existenta n teren, la nivelul scolii, acolo unde de fapt toate reglementarile
teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia n
domeniu nu este suficienta, iar n unele situatii exista disfunctionalitati si, n general, se
remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.
Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca
avnd un rol important n consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre
psiholog (numai 14,1%). Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti n acest

65
domeniu, care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina n
ntmpinarea nevoilor lor. Desi n prezent n fiecare judet al tarii exista un cabinet de
consiliere si orientare n care si desfasoara activitatea (n medie) 300 de practicieni,
numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara, dotarile materiale nu
corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu, iar profesorii-consilieri nu sunt
stimulati material n suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura
activitatea n bune conditii.
Totodata, se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile, nu sunt destul de
popularizate, calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Se impune diversificarea
serviciilor oferite si a domeniilor abordate, fiind necesara o situare a acestora mai aproape
de beneficiarul - elev, ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala
ci si o consiliere psihologica, att de necesara tinerilor.
Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie ntr-un proces care sa se
deruleze de-a lungul ntregii scolaritati si mai ales la sfrsitul unei etape de studii, cu
mijloace moderne supuse unui proces de adaptare, de modernizare si integrate noilor
continuturi ale nvatamntului conturate de curriculum-ul national.
nfiintarea unui serviciu privat n acest domeniu ar putea fi raspunsul attor
asteptari si solicitari nregistrate de catre ambele parti, prestator beneficiar, pentru ca
doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient n ndeplinirea
sarcinii ncredintate si atingerii scopului propus.

Itemul (10): perceptia rolului scoli n succesul modelului personal

Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul
foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul modelului de rol pe care l
au n viata este datorat scolii. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in
alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. Un
Nu categor ic este marcat de 24, 8 % dintre subiecti, dar ceea ce este ngrijorator n
egala masura este procentul celor care Nu pot aprecia daca modelul lor are succes
datorita scolii si educatiei 40.5%.
Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei
de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de
1,5%, dar cei care nu pot aprecia rolul scolii n succesul modelului lor este alarmant de

66
mare daca se ia n considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un
rol n succesul modelului lor de urmat.

Succesul modelului meu

se datoreaza scolii
NonR;
1,5%

DA;
33,2%
Nu pot
aprecia;
40,5%

NU;
24,8%

Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol n succesul modelului demn
de urmat, procentul celor care nu stiu sa raspunda 12 releva o confuzie profunda privind
alegerile din planul valorilor, a directiei de viata. Minoritatea de 33,2%, care afirma ca
scoala are un rol n atingerea succesului n viata nu poate schimba situatia
majoritatii raspunsurilor, care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care ncheie
cel mai important si larg segment de scolarizare - nvatamntul preuniversitar
plaseaza scoala pe un loc marginal, paralel cu nevoile vietii reale, cu cerintele sociale
si cu nevoile individuale. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din Romnia, care intra
acum pe piata fortei de munca sau n segmentele de scolarizare superioare, un garant al
succesului, al atingerii telurilor pe care si le -au fixat.
Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie,
beneficiara directa a tuturor schimbarilor din nvatamntul romnesc al ultimilor 15 ani:
daca nu asigura succesul si mplinirea catre care tinde tnarul, scoala are un rol pur
formal si o functie sociala neclara.

12
Dar refuza optiunea lipsei de raspuns.

67
 Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu
privire la institutia scolara, fiind evident ca sunt necesare interventii urgente att la nivelul
culturii organizationale a scoli, dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale.
Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si ntelegere a elementelor care
concura n atingerea succesului si mplinirii de catre tineri, dar ordinea alegerilor operate
de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor

Itemul (11): motivele succesului modelului personal

ntrebarea de la acest item ncearca prin combinatie cu precedenta - identificarea

perceptiei elevilor n legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din
partea persoanei aleasa ca model. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante
att n legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de
perspectiva, ct si privind cerintele legate de ndeplinirea acestor aspiratii si oferta
propriului context.
Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise, evitndu-se sugerarea unor
posibile alternative de raspuns. Sinteza raspunsurilor s-a realizat n trei faze. n prima
faza, pe baza unui esantion reprezentativ, s-au analizat raspunsurile primite si s-au
identificat 10 categorii principalele n care se pot ncadra raspunsurile, fiecarei categorii
asociindu-i-se mai multe subcategorii. A doua faza a constat n codificarea tuturor
raspunsurilor primite, n functie de categoriile si sub-categoriile identificate. A treia faza,
cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite, a permis obtinerea unei viziuni de
ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale
raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare.
Trebuie mentionat nca de la nceput faptul ca, n general, elevii percep succesul
modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la
identificarea unuia singur, oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de
raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe
care o considera ca fiind un model de succes).
Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite, n functie de persoanele alese ca
modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobndirea succesului,
scoate n evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora, multe
raspunsuri fiind concentrate att asupra unor categorii de modele, ct si asupra unor
factori de succes. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor, axa asociata numarul de

68
raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii
considerati ca au contribuit la dobndirea succesului). Astfel, modelele cele mai vizate
sunt vedetele de televiziune, urmate de membrii de familie, sportivii si oamenii de afaceri,
iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor
modele, mpreuna cu numarul de raspunsuri n care apar, sunt:
n cazul vedetelor de televiziune - aspectul fizic (235) , trasaturile de personalitate
(188), educatia (119), valorificarea oportunitatilor (115), urmarirea unui scop n
viata (87), munca (79);
n cazul membrilor de familie - trasaturile de personalitate (96), educatia (71);
n cazul sportivilor munca (64), aspectul fizic (64), trasaturile de personalitate
(58);
n cazul oamenilor de afaceri valorificarea oportunitatilor (69).

Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare

factori
1 Educatie/pregatire
2 - Munca
240 3 Activitate stimulativa
4 Scop n viata
5 Valorificare oportunitati
6 Personalitate
7 Aspect fizic
190 8 Sprijin extern
9 Conditii/resurse
10 Alti factori

140
1 Codificare
2 modele
90 3 1 - Membrii de familie
2 - Prieteni, colegi
9 4 3 - Profesori
7 5 4 - Vedete de televiziune
5 5 - Sportivi
40 6 6 - Oameni de afaceri
3
1 2 3
Modele 7 7 - Oameni de cultura
4 5 1 8 - Oameni politici
6 7 8
8 9 - Alte modele
Factori 9 10
9

69
 Succesul se datoreaza

Trasaturilor de personalitate

Aspectului fizic

Valorificarii unei oportunitati

Pregatirii / educatiei

Muncii

Scopului propus in viata

Conditiilor / resurselor

Caracteristicii stimulative a
activitatii
Sprijinului extern

0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550

Principalele aspecte, considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea

succesului de catre modelul ales, enumerate n ordinea descrescatoare a mentionarii
acestora n cadrul raspunsurilor, sunt urmatoarele:

Factor considerat ca a condus catre dobndirea succesului Ponderea aparitiei

factorului printre
raspunsurile elevilor
Trasaturi de personalitate 28,5%
nfatisare/aspect fizic 25,7%
Valorificare oportunitati /sanse 18,8%
Pregatire/educatie 18,7%
Munca 15,2%
Existenta unui scop n viata 14,6%
Conditii /resurse disponibile 6,4%
Caracteristica stimulativa a activitatii 5,3%
Sprijin extern 4,7%
Altele 3,6%

Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri n legatura cu aspectele care au

condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6,5%.
Analiza raspunsurilor primite scoate n evidenta faptul ca trasaturile de
perso nalitate sunt considerate ca avnd un rol foarte important n obtinerea succesului,
ocupnd primul loc n cadrul raspunsurilor primite, fiind mentionate de 508 de ori de
catre cei 1784 de elevi, care au declarat ca exista o persoana considerata model de
succes. Trasaturile de personalitate au aparut n cadrul raspunsurilor elevilor sub forma

70
diferitelor enunturi, precum: ncredere n sine, ambitie, perseverenta, vointa, hotarre,
curaj, rabdare, sociabilitate, orgoliu, diplomatie, personalitate, caracter puternic, simt al
umorului, inteligenta, talent, preocupare privind adevarul, credinta, cinste, bunatate,
disponibilitate pentru ajutor.

Ponderea trasaturilor de personalitate fata de

ponderile altor factori considerati ca au
contribuit la succesul modelului ales Codificare
modele
1 - Membrii de familie
35.0
2 - Prieteni, colegi
30.0 3 - Profesori
25.0 4 - Vedete de televiziune
Procent

20.0 5 - Sportivi
15.0 6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
5.0 8 - Oameni politici
0.0 9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes,

pondere a trasaturilor de personalitate variaza ntre minim 14,8% si maxim 29,7%. Pe
baza acestei ponderi, modelele se pot grupa n urmatoarele categorii:
prieteni sau colegi (29,7%);
categoria alte modele (24,9%);
membrii de familie (23,8%);
oameni politici (23,3%);
profesorii (20,5%);
vedetele de televiziune (19,1%);
sportivii (18,1%);
oamenii de cultura (16,7%);
oamenii de afaceri (14,8%).
Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele:
vedete de televiziune (37%), membrii familiei (18,9%). sportivi (11,4%).

71
 Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de
personalitate, n functie de modelul ales Codificare
modele
40.0 1 - Membrii de familie
35.0 2 - Prieteni, colegi
30.0 3 - Profesori
Procent

25.0 4 - Vedete de televiziune

20.0 5 - Sportivi
15.0 6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
5.0 8 - Oameni politici
0.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Aspectul fizic ocupa al doilea loc, n ordinea factorilor considerati ca fiind

determinanti n dobndirea succesului, acesta aparnd de 459 ori n cadrul raspunsurilor
celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.

Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor

factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales Codificare
modele
1 - Membrii de familie
30.0
2 - Prieteni, colegi
25.0 3 - Profesori
Procent

20.0 4 - Vedete de televiziune

15.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
5.0 8 - Oameni politici
0.0 9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Comparativ cu alti factori, ponderea acordata aspectului fizic variaza n functie de

modelul ales, fiind cuprinsa ntre 10,5% si 23,9%, pentru primele 8 categorii de persoane
considerate ca modele de succes. n cazul categoriei alte modele, aceasta pondere este de
2,8%. Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobndirea
succesului, comparativ cu ceilalti factori, se pot face urmatoarele grupari, n functie de
valoarea procentelor asociate modelelor:
vedetele de televiziune (23,9%);
sportivii (20%);
oamenii de cultura (20%);
prietenii (18,9%);

72
 oamenii de afaceri (18,6%);
oamenii politici (15%);
membrii de familie (13,6%);
profesorii (10,5%).

Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic,

n functie de modelul ales
Codificare
60.0 modele
50.0 1 - Membrii de familie
2 - Prieteni, colegi
40.0
Procent

3 - Profesori
30.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
20.0
6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
8 - Oameni politici
0.0
9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

n cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic, cel mai adesea acest factor este
considerat ca fiind important n cazul vedetelor de televiziune (61,2%), sportivilor
(13,9%), membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10,7%).
Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al
treilea loc ca importanta, n ordinea factorilor mentionati de elevi ca avnd un rol
important n obtinerea succesului de catre modelul ales. Cei 1784 de elevi, care au
specificat o persoana ca reprezentnd un model de succes, au inclus de 335 de ori acest
factor, printre raspunsurile lor. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute n
viata este exprimata ca atare, sau prin diferite enunturi, cum ar fi: sclipire la momentul
potrivit, a fi descurcaret, abilitate, valorificarea spiritului ntreprinzator.

Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile

altor factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales
Codificare
30,0 modele
1 - Membrii de familie
25,0 2 - Prieteni, colegi
20,0
Procent

3 - Profesori
15,0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
10,0
6 - Oameni de afaceri
5,0 7 - Oameni de cultura
0,0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

73
 Comparativ cu alti factori, ponderea valorificarii oportunitatilor variaza n plaja 5-
26%, modelele putnd fi grupate n functie de aceasta pondere n urmatoarele categorii:
oamenii de afaceri (26,2%);
oamenii de cultura (16,7%);
categoria alte modele (15.8%);
membrii de familie (13,4%);
oamenii politici (13,3%);
vedetele de televiziune (11,7%);
prieteni sau colegi (10,8%);
sportivi (10,6%);
profesori (5,3%).

Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea

oportunitatilor, n functie de modelul ales
Codificare
40.0 modele
35.0 1 - Membrii de familie
30.0 2 - Prieteni, colegi
3 - Profesori
Procent

25.0
20.0 4 - Vedete de televiziune
15.0 5 - Sportivi
10.0 6 - Oameni de afaceri
5.0 7 - Oameni de cultura
8 - Oameni politici
0.0
9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar n special n asociere cu

urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34,3%), oamenii de afaceri
(20,6%), membrii de familie (16,1%), sportivii (10,1%).
Urmatorul loc, n cadrul factorilor considerati ca fiind importanti n asigurarea
succesului modelului ales, l ocupa pregatirea sau educatia, cu un numar de 333 aparitii
printre raspunsurile celor 1784 de elevi, care au dat un raspuns nenul la itemul privind
existenta modelului de succes. Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin
enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei, dobndirea si valorificarea
competentelor, existenta conditiilor necesare pregatirii, etc.

74
 Ponderea pregatirii sau educatiei fata de
ponderile altor factori considerati ca au
contribuit la succesul modelului ales
Codificare
25.0
modele
1 - Membrii de familie
20.0 2 - Prieteni, colegi
3 - Profesori
Procent

15.0 4 - Vedete de televiziune

10.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
5.0 7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea

succesului persoanelor alese ca model, ponderea pregatirii sau educatiei variaza ntre 6%
si 21%. Modelele pot fi grupate n functie de aceasta pondere astfel:
profesorii (20,5%);
oamenii politici (19,2%);
membrii de familie (17,6%);
categoria alte modele (16,9%);
prieteni sau colegi (16,2);
oamenii de cultura (13,3%);
vedetele de televiziune (12,1%);
sportivii (7,2%);
oamenii de afaceri (6,8%).

Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire

sau educatie, n functie de modelul ales

40.0
Codificare
35.0 modele
30.0 1 - Membrii de familie
Procent

25.0 2 - Prieteni, colegi

20.0 3 - Profesori
15.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
10.0
6 - Oameni de afaceri
5.0
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate n special cu vedetele

de televiziune (35,7%), membrii de familie (21,3%) si profesorii (11,7%).

75
 Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la
dobndirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori,
n cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model,
ocupnd locul al cincilea. n cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o
mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina,
seriozitate, sacrificii, etc.

Ponderea muncii fata de ponderile altor factori

considerati ca au contribuit la succesul modelului
ales

25.0 Codificare
20.0 modele
1 - Membrii de familie
Procent

15.0 2 - Prieteni, colegi

10.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
5.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
Model 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese,

munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate
muncii n raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa n urmatoarele
categorii:
sportivii (20%);
oamenii de cultura (13,3%);
profesorii (13,2%);
categoria alte modele (1,3%);
prieteni sau colegi (10,8%);
oameni politici (10,8%);
membrii de familie (10,7%);
vedetele de televiziune (8%);
oamenii de afaceri (7,2%).

76
 Distributia raspunsurilor referitoare la munca, n
functie de modelul ales

35.0 Codificare
30.0 modele
25.0 1 - Membrii de familie
Procent

20.0 2 - Prieteni, colegi

15.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
10.0 5 - Sportivi
5.0 6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
Model

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobndire a succesului, sunt

concentrate n special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si
membrilor de familie (15,9%).
Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop n viata reprezinta un alt
factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de
ori. Referirile legate de urmarirea unui scop n viata sunt exprimate ca atare, sau sub
forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra
viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona
n cunostinta de cauza.

Ponderea scopului n viata fata de ponderile altor

factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales
Codificare
20.0 modele
1 - Membrii de familie
15.0 2 - Prieteni, colegi
Procent

3 - Profesori
10.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
5.0 6 - Oameni de afaceri
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

Comparativ cu alti factori mentionati n legatura cu succesul persoanelor alese ca

model, referirile privind scopul n viata au ponderi cuprinse ntre 5% si 16%. n functie de
aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate n urmatoarele categorii:
categoria alte modele (15,3%);
profesorii (13,7%);

77
 membrii de familie (12,2%);
oamenii de afaceri (12,2%);
oamenii de cultura (10%);
vedetele de televiziune (8,9%);
oamenii politici (8,3%);
sportivii (7,5%);
prieteni sau colegi (5,4%).

Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea

unui scop n viata, n functie de modelul ales

40.0 Codificare
35.0 modele
30.0 1 - Membrii de familie
Procent

25.0 2 - Prieteni, colegi

20.0 3 - Profesori
15.0 4 - Vedete de televiziune
10.0 5 - Sportivi
5.0 6 - Oameni de afaceri
7 - Oameni de cultura
0.0
8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

n cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop n viata, ponderi mai mari
sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor
de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor
(9,2%).
Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul
modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lnga
exprimarile ca atare, n aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele
modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior,
existenta unei averi, sprijinul moral, educatia primita, reclama care s-a realizat n jurul
persoanei aleasa ca model.

78
 Ponderea conditiilor si resurselor fata de
ponderile altor factori considerati ca au contribuit
la succesul modelului ales
Codificare
10.0
modele
8.0 1 - Membrii de familie
Procent

6.0 2 - Prieteni, colegi

3 - Profesori
4.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
2.0 6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9
9 - Alte modele
Model

n comparatie cu alti factori, conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate

procente cuprinse ntre 2,8% si 8,4%. Pe baza acestor procente, modelele se pot grupa n
urmatoarele categorii:
oamenii de afaceri (8,4%);
prietenii sau colegii (8,1%);
sportivii (4,4%);
vedetele de televiziune (4,3%);
membrii de familie (4,2%);
oamenii politici (4,2%);
oamenii de cultura (3,3%);
profesorii (3,2%);
categoria alte modele (2,8%).

Distributia raspunsurilor referitoare la existenta

conditiilor sau resurselor necesare, n functie
de modelul ales

40.0
Codificare
modele
30.0 1 - Membrii de familie
Procent

2 - Prieteni, colegi
20.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
10.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
0.0
7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
Model 9 - Alte modele

79
 Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost n
general legate de vedetele de televiziune (36,5%), oamenii de afaceri (19,1%), membrii
de familie (14,8%) si sportivii (12,2%).
Caracteristica stimulativa a activitatii, reprezinta un alt factor considerat
importat n dobndirea succesului de catre modelele alese, regasindu-se n 94 de
raspunsuri. n aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea
activitatii, realizarea de lucruri iesite din comun, atractivitatea domeniului sau activitatii.

Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii

fata de ponderile altor factori considerati ca au
contribuit la succesul modelului ales

12.0
Codificare
10.0
modele
1 - Membrii de familie
8.0
Procent

2 - Prieteni, colegi
6.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
4.0
5 - Sportivi
2.0 6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
Model

Comparativ cu alti factori, caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente

ntre 0 si 11,1%. Pe baza acestor procente, modelele de succes se pot grupa n urmatoarele
categorii:
profesorii (11,1%),
categoria alte modele (6,8%);
oamenii de cultura (6,7%);
sportivii (6,3%);
vedetele de televiziune (2,4%);
oamenii de afaceri (2,3%);
membrii de familie (2%);
oamenii politici (0,8%);
prietenii sau colegii (nici o asociere).

80
 Distributia raspunsurilor referitoare la
caracteristica stimulativa a activitatii, n functie
de modelul ales
Codificare
30.0
25.0
modele
1 - Membrii de familie
20.0
Procent

2 - Prieteni, colegi
15.0 3 - Profesori
10.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
5.0
6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
Model

n cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii, majoritatea

elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25,5%), profesori (22,3%),
sportivi (21,3%), categoria alte modele (12,8%).
Sprijinul extern , acordat n afara familiei, de catre colegi, anturaj, sau prin
diverse relatii, este de asemenea considerat, un factor important n dobndirea succesului
de catre persoanele alese ca model, fiind mentionat de 84 de ori.

Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor

factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales
Codificare
6.0
modele
5.0 1 - Membrii de familie
4.0 2 - Prieteni, colegi
Procent

3 - Profesori
3.0 4 - Vedete de televiziune
2.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
1.0
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

n comparatie cu alti factori, sprijinul extern are asociate procente cuprinse ntre 0
si 5%. n functie de aceste procente, modelele pot fi grupate n urmatoarele categorii:
oamenii politici (5%);
vedetele de televiziune (4,1%);
sportivii (3,8%);
categoria alte modele (3,4%);
oamenii de afaceri (3%);
profesorii (2,1%);

81
 membrii de familie (2%);
prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).

Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul

extern, n functie de modelul ales

50.0 Codificare
40.0
modele
1 - Membrii de familie
Procent

30.0 2 - Prieteni, colegi

3 - Profesori
20.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
10.0 6 - Oameni de afaceri
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

n cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern, vedetele de televiziune

reprezinta 47,6% din totalul raspunsurilor, fiind urmate de sportivi cu 14,3%, oamenii de
afaceri si membrii de familie cu 9,5%.

n continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au

contribuit la succesul modelului ales, asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul membrilor de familie
1
30.0
2
Codificare
25.0 3 factori
20.0 1 Educatie/pregatire
4
2 - Munca
15.0 5 3 Activitate stimulativa
6 4 Scop n viata
10.0
7 5 Valorificare oportunitati
5.0 6 Personalitate
8 7 Aspect fizic
0.0 9 8 Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 Conditii/resurse
10
Factori 10 Alti factori

n cazul membrilor de familie , cea mai importanta contributie la succesul

acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23,8%) si educatiei sau
pregatirii (17,6%), n timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt
percepute a fi contribuit ntr-o mica masura (2%)

82
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la
succesul prietenilor sau colegilor
1 Codificare
35.0
30.0
2 factori
3 1 Educatie/pregatire
25.0 2 - Munca
4
20.0 3 Activitate stimulativa
5 4 Scop n viata
15.0
6 5 Valorificare oportunitati
10.0 7 6 Personalitate
5.0 7 Aspect fizic
8 8 Sprijin extern
0.0 9 9 Conditii/resurse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 Alti factori
10
Factori

Perceptia privind factorii care au contribuit la dobndirea succesului de catre

prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29,7%),
aspectul fizic (18,9%) si educatia sau pregatirea (16,2%), iar factori precum caracterul
stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot
asigura succesul acestor modele.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul profesorilor
1
25.0
2
Codificare
20.0 3 factori
1 Educatie/pregatire
4
15.0 2 - Munca
5 3 Activitate stimulativa
10.0 6 4 Scop n viata
5 Valorificare oportunitati
5.0 7
6 Personalitate
8 7 Aspect fizic
0.0 9 8 Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 Conditii/resurse
10
Factori 10 Alti factori

Succesul profesorilor este perceput ca fiind, n special, rezultatul educatiei sau

pregatirii si trasaturilor de personalitate, fiecare cu cte un procent de 20,5%, sprijinul
extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2,1%).

83
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la
succesul vedetelor de televiziune
1
30.0
2
Codificare
25.0 3 factori
20.0 4 1 Educatie/pregatire
2 - Munca
15.0 5 3 Activitate stimulativa
6 4 Scop n viata
10.0
7 5 Valorificare oportunitati
5.0 6 Personalitate
8
7 Aspect fizic
0.0 9 8 Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 Conditii/resurse
10
Factori 10 Alti factori

n cazul vedetelor de televiziune , factorii care sunt considerati ca au avut o

contributie importanta sunt aspectul fizic (23,9%) si trasaturile de personalitate (19,1%),
cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2,4%).

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul sportivilor
1 Codificare
25.0
2 factori
20.0 3 1 Educatie/pregatire
2 - Munca
4
15.0 3 Activitate stimulativa
5 4 Scop n viata
10.0 6 5 Valorificare oportunitati
7 6 Personalitate
5.0 7 Aspect fizic
8 8 Sprijin extern
0.0 9 9 Conditii/resurse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 Alti factori
10
Factori

Perceptia privind succesul sportivilor scoate n evidenta urmatorii factori ca fiind

importanti: munca si aspectul fizic, ambele cu o pondere de 20%, si trasaturile de
personalitate, cu o pondere de 18,2%.

84
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit
la succesul oamenilor de afaceri
1 Codificare
30.0
2 factori
25.0 1 Educatie/pregatire
3
20.0 2 - Munca
4 3 Activitate stimulativa
15.0 4 Scop n viata
5
10.0 5 Valorificare oportunitati
6 6 Personalitate
5.0 7 Aspect fizic
7
0.0 8 Sprijin extern
8 9 Conditii/resurse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9 10 Alti factori
Factori
10

Factorii cei mai importanti, considerati de catre elevi ca au contribuit n mare

masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor
(26,2%), aspectul fizic (18,6%) trasaturile de personalitate (14,8%) si existenta unui scop
n viata (12,2%). Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2,3%) sunt
factorii mentionati cel mai putin.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul oamenilor de cultura
1
25.0 2 Codificare
20.0 3 factori
4 1 Educatie/pregatire
15.0 2 - Munca
5 3 Activitate stimulativa
10.0 6 4 Scop n viata
5.0 7 5 Valorificare oportunitati
6 Personalitate
8
0.0 7 Aspect fizic
9 8 Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 9 Conditii/resurse
Factori
10 Alti factori

Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic

influentat de factori precum: aspectul fizic (20%), valorificarea oportunitatilor si
trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16,7%), educatiei si munci (cu procente de
13,3%). Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru
oamenii de cultura.

85
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la
succesul oamenilor politici
1
25.0
2
Codificare
20.0 3 factori
1 Educatie/pr egatire
4
15.0 2 - Munca
5 3 Activitate stimulativa
10.0 6 4 Scop n viata
7 5 Valorificare oportunitati
5.0 6 Personalitate
8 7 Aspect fizic
0.0 9 8 Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 Conditii/resurse
10
Factori 10 Alti factori

Conform perceptiei elevilor, factorii care au contribuit la succesul oamenilor

politici au fost, n special, trasaturile de personalitate (23,3%), educatia/pregatirea
(19,2%), aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13,3%). Caracterul
stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.8%), n legatura cu
succesul oamenilor de afaceri.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul persoanelor incluse n categoria alte
modele
1
Codificare
2
30.0
3
factori
25.0 1 Educatie/pregatire
4 2 - Munca
20.0 3 Activitate stimulativa
5
15.0 4 Scop n viata
6
10.0 5 Valorificare oportunitati
7 6 Personalitate
5.0 8 7 Aspect fizic
0.0 9 8 Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 Conditii/resurse
10
Factori 10 Alti factori

Succesul persoanelor incluse n categoria alte modele este perceput ca fiind

datorat n special trasaturilor de personalitate (24,9%), educatiei/pregatirii (16,9%),
valorificarii oportunitatilor (15,8%) si existentei unui scop n viata (15,3%). Procente mici
sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3,4%), aspectului fizic si existentei
conditiilor/resurselor (fiecare avnd 2,8%).

Din analiza raspunsurilor primite n legatura cu factorii care sunt considerati ca au

contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies cteva concluzii:

86
 Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii, fapt
confirmat si de raspunsurile la alti itemi, privind influenta diferitilor factori
asupra alegerii modelului de succes;
Aceasta influenta, exercitata n special de posturile de televiziune si publicatiile n
cautare de audienta, distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au
dus la dobndirea succesului (spre exemplu, aspectul fizic este considerat unul
dintre factorii cei mai importanti, care ar fi condus la succesul oamenilor de
cultura, fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes);
Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobndirea
succesului n viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o
persoana ca model de succes, alti factori, precum trasaturile de personalitate,
aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor, fiind mentionati de mai multe ori n
cadrul raspunsurilor;
n general, importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un
anumit tip de model, apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare, n
raport cu ceilalti factori, nu difera foarte mult n functie de modelul ales.
Astfel, variatiile dintre ponderile minime si maxime, sunt de aproximativ 10% n
cazul:
- trasaturilor de personalitate (15-25%, cu exceptia prietenilor/colegilor, la
care ponderea este de 30%, lucru explicabil ca urmare a contactului direct
pe care l au elevii cu acestia);
- aspectului fizic (10-20%, cu exceptia vedetelor de televiziune, care au
asociat un procent de 25%);
- valorificarii oportunitatilor (10-20%, cu exceptia profesorilor 5% si
oamenilor de afaceri 26%);
- educatiei/pregatirii (10-20%, cu exceptia sportivilor si oamenilor de
afaceri, care au n jur de 7%);
- muncii (10-20%, cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de
afaceri, care au n jur de 7-8%);
- existenta unui scop n viata (5-15%).
Pentru restul factorilor importanta se diminueaza, re ducndu-se n acelasi timp si
plaja de valori n cadrul careia aceasta variaza;
n cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes, n functie de modelul
ales, vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de

87
 trasaturile de personalitate, aspectul fizic, valorificarea oportunitatilor,
educatie/pregatire, existenta unui scop n viata, sprijinul extern, caracteristica
stimulativa a activitatii;
Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model,
rezulta faptul ca:
- trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de
peste 20%) n cazul membrilor de familie, prietenilor, profesorilor,
oamenilor politici si n cazul categoriei alte modele;
- educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobndire a
succesului (cu ponderi de peste 15%) n cazul profesorilor, membrilor de
familie, prietenilor sau colegilor si oamenilor politici;
- aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% n cazul vedetelor de
televiziune, sportivilor, prietenilor sau colegilor, oamenilor de afaceri,
oamenilor de cultura si oamenilor politici;
- valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% n cazul
oamenilor de afaceri, oamenilor de cultura si n cazul categoriei alte
modele;
- munca este asociata cu un procent de peste 15% numai n cazul sportivilor.

Pe baza analizei raspunsurilor elevilor n legatura cu factorii care au contribuit la

dobndirea succesului de catre persoanele alese ca model, se pot face cteva recomandari:
organizarea n cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se
nvata si asupra utilitatii studiului realizat;
organizarea de dezbateri, cu participarea elevilor si profesorilor, privind rolul
educatiei si pregatirii, realizate n scoala sau n afara acesteia, n dobndirea
succesului n viata;
organizarea de dezbateri ntre elevi si profesori privind rolul scolii n dezvoltarea
trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi);
organizarea de ntlniri ntre elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins,
exprimati n termeni de competente necesare dobndirii succesului n viata;
organizarea de ntlniri ntre elevi si profesori pentru explicarea modului n care
activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de
dobndirea succesului n viata.

88
 La nivel de sistem de nvatamnt, n strnsa legatura cu motivarea elevilor pentru
nvatare, ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale, sa se
regaseasca si asigurarea confortului elevilor n scoala. De modul n care se simt elevii n
scoala si de felul n care valorifica acestia timpul petrecut n clasa poate depinde n mare
masura motivarea lor pentru nvatare.
Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la
dobndirea succesului n viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic, prin
explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe ntre obiectivele curriculare si
dezvoltarea personalita tii n vederea asigurarii succesului n viata.
n conditiile n unele valori par a fi n disolutie, sistemul educational este pus n
fata unei mari provocari, aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele
societatii contemporane, care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.

Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes

Este deja evident ca mass-media joaca un rol important n construirea modelului

de succes, multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind
prezentate, adesea obsesiv, de presa scrisa si audio-vizuala.
Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune.
Pentru presa scrisa, ierarhia raspunsurilor este urmatoarea:
1 Reviste culturale / educationale 4,8%
2 Reviste T V 7,5%
3 Reviste tematice (Casa, Pescuit, Auto etc.) 8,0%
4 Reviste divertisment 44,7%
5 Ziare locale 16,3%
6 Ev Zilei 4,5%
7 Libertatea 16,3%
8 Jurnalul National 6,8%
9 Ziare sport 12,1%
10 Ziare/Reviste PC 3,7%
11 Reviste erotice/adulti 3,8%
12 Adevarul 6,0%
13 Ziare /rev economice 2,1%
14 Nu citesc reviste 10,5%
15 Non-raspuns 8,8%

n privinta emisiunilor de televiziune preferate, distribuitia preferintelor este

urmatoarea:

89
 Stiri
Divertisment
Cultura-stiinta
Filme
Muzica
Talk-show
Nu se uita
Altele
Non-raspuns

Desi pe cai si n moduri diferite, att varii analize de sistem/proces educational,

ct si efortul proreformator din sistemele care au ajuns n stadiu autoreflectiv sau recenta
strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si
autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". n aceste conditii, interogarea
potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se
dovedeste ndrituita, chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni
educationale .
Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni - datorata 'galopului tehnologic' al
tarilor dezvoltate, mai cu seama din epoca "razboiului rece" - este din ce n ce mai putin a
informalului de proximitate si din ce n ce mai mult a nonformalului telematic constituit
n sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si, de curnd, n
aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'.
Predominanta vizualului este azi nendoielnica, iar influenta ei cultural-sociala -
majora. n ordinea educationalului, ecranul a devenit - cel putin n zona preuniversitara -
concurentul redutabil, daca nu chiar substitutul nu doar al manualului, ci si al "catedrei".
Deja mpinsa n arierplan de ceea ce s-ar putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor
juvenile anglo-saxone, apoi galice, cu prototip n "atitudinea beat" a Americii postbelice,
institutia scolara s-a lasat surprinsa si, pe alocuri, surclasata de formativul neconventional
al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului.

90
 Iata de ce, desi parea, initial, rutiniera n ansamblul interogativ, ntrebarea pentru
aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit, n contextul respondent, reper
axial nu numai pentru interpretativul imediat, dar mai ales pentru un eventual consecutiv
actional de tip fo rmativ n directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre
absorbirea n cheie cross-curriculara a extraformalului.
Declararea majoritara (e rept, previzibila) a televiziunii ca sursa principala a
achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca, atunci cnd se manifesta explicit,
suportul psihologic al plasarii de sine n context a elevilor, este ex-centric ideologiei
educationale traditionale. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre
"motivatia nvatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii
scolii pentru a comuta n realitatea n care 'nvatarea ' devine formare: abandonarea
atitudinii procertificative cu "ideal" n pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea
mentalitatii proca lificative cu scop n profesionalul devenirii personale. Altfel spus: din
regim de releu institutional n identitate de pachet de functii.
Desigur, aceasta abordare presupune reconsiderarea nsasi chestiunii modelului -
probabil necesara n paradigma conte mporana; suportul axiologic traditional al modelului
- limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala - este, de
buna seama, desuet si, deci, resimtit ca si conventional. Astazi, el este zdruncinat n chiar
esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' -
consubstantiala tocmai tentatiilor vrstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul
"muzeisticelor" discipline disciplinate, ca si nca discutabilei, si n spirit si n litera,
"orientari scolare si profesionale" (ultima n ordinea influentei exercitate v. itemii deja
analizati) -, ci si de coborrea nivelului de vrsta la care se produce maturizarea
intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ n cresterea apetitului pentru extraformal si
pentru anticipativ .
n acest context, deplngerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subntinde,
mai degraba dect notarea unei anomii, dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor -
iar aceasta nu att cu o serie de repere statutate , ct cu spiritul canonic si mai ales cu
principiul mimetic. De aceea, refuzul internalizarii lor, cu att mai mult cu ct este dublat
(se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" - traite (ca) tranzient(e)
prin chiar natura lor fugace - ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de
cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!), ci valori(le).

13
un excurs util - inclusiv sub aspectul managerial al problematicii - n: Van Cuilenburg,J.J., Scholten,O.;
Noomen,G.W. Stiinta comunicarii, trad. rom., ed. a II-a, Bucuresti, Humanitas, 2000
14
nct avem rezerve asupra identificarii investigatilor - aflati la vrsta preadulta - ca si "copi"

91
 Trecnd, nsa, la analiza itemului 13 n termenii propusi de proiectul de cercetare,
lundu-ne riscul de a ncepe ntr-un punct deluziv ncepem prin a observa, ca attia altii,
ca, orict de bine proiectata, investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor -
precizare care poate parea prezumtioasa n cazul unei ntrebari simple si n termeni si n
formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). Din nefericire nsa, precautiile se dovedesc utile
- imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11,2% - peste unul din zece!),
provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune.
Sub aspectul unei interpretari permisive 15, respectiva "asimilare" pare benigna -
fiind subnteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla - n jargon televiziv - "pe sticla",
cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare.
Totusi, numarul mare al non-raspunsurilor, dar mai ales rolul acestora n ceea ce numeam
context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea)
este, spuneam, chiar cel declarat - cf. item 3 (inclusiv n varianta moderata statistic) - ca
preponderent n influentarea alegerii modelului. Mai mult, nsa: el este net dominant si
n recoltarea modelului - cf. item 1 -, pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de
liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% - si a familiei). n atare conditii,
confuzia emisiune/post, chiar daca minora n ordine conventionala , este semnificativa
din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic), ci
un alarmant analfabetism functional: ntelegerea eronata a unei cerinte simple a unui
chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie,
putnd conduce, spre exemplu, la ratarea unui loc de munca. Ea confirma ca, n ciuda
retoricii reformatoare, studiul limbii materne este deficitar (si) sub acest aspect,
ramnnd infructuos n rezolvarea problemelor de viata reala.
Pentru a mai zabovi n zona negativului, la ntrebarea discutata aici, numai 4 %
dintre respondenti se declara nontelespectatori, motivnd cu lipsa de tim p - pe care, pna
la o investigatie punctuala, o presupunem cauzata de ndatoriri casnice sau, n orice caz,
non-scolare, cta vreme 86 de procente nu si considera programul zilnic ca fiind att de
ncarcat - sau, poate, att de demn de atentie/interes - nct sa merite sacrificarea
identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16.

15
pe care, cum se va vedea, vom fi nevoiti sa o acceptam - ntr-un punct al analizei
16
Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil, dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei -
cea mai deprimanta dintre negari. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de
optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali - OSP fiind, totusi, factor profesional si deci integrabil
altei ordini) privind att preluarea, ct si refuzarea lui ca "model de viata". Faptul ca numai 5,2% dintre resondenti nu
l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este superior: 7,6%) ar putea parea ncurajator. Totusi, daca de
interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie, atunci nu
este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. Aceasta, poate, si pentru ca ei nu apar la televiziune -
emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural, cum este al doilea post

92
 Ce emisiuni TV urmaresti? %
Stiri 16,9%
Divertisment 57,9%
Cultura-stiinta (Discovery, National Geographic etc) 16,6%
Filme 11,3%
Muzica 10,4%
Talk-show 10,4%
Nu se uita 4,1%
Altele 13,0%
Non-raspuns 11,4%

Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57,9% dintre respondenti) sunt

cele de divertisment - iarasi predictibil, avnd n vedere nu doar vrsta anchetatilor, ci si
caracterul compensatoriu, "catharctic" (att fata de "viata", mai ales n anumite medii
familiale, ct si fata de scoala) al acestui gen. Optiunile penduleaza ntre emisiunile
dominant muzicale - dar nu cele propriu -zis muzicale (care ntrunesc nsa abia 10,4%,
dar sunt completate de unele nregistrate aici la categoria "altele") - si cele melanjate.
Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele - si, implicit, n conventia data, selectarea
modelelor - merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil
(este drept, dupa alte criterii dect pedagogice), ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele
- subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile
dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului, ceea ce ar indica un
eventual nivel mai complex al electiei. Or, n conditiile n care lectura statistic -combinata
a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa , la tinerii nvatacei, a oamenilor de cultura
o depaseste pna si pe aceea a politicenilor, ar rezulta ca bazinul influentei formative
informale este divertismentul de calitate, mai degraba dect cel al academismelor sau al
retorismelor. Ar fi un semnal - mai convingator, poate, dect altele - pentru ca alcatuitorii
de strategie educationala sa decida eliminarea celor dinti din curriculum si a secundelor
din discursul despre reforma. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum
sa cedeze locul, daca nu - imediat - train - si edu-tainment-ului, cel putin unei formari (n
ordine logica): a formatorilor - n registru metodologic si, consecutiv, a elevilor - prin
optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular.
Nu este, nsa de neglijat nici posiblitatea contrariului: n interpretarea conjecturala
propusa, relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si

national de televiziune, unde o tentativa de gen, desi puternic sustinuta intern, a nregistrat nu demult un lamentabil
esec. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism.

93
consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort
dilectiv, avnd n vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin,
ca si faptul ca, n privinta talk -show-urilor, predomina cele cu subiect sportiv, vadind ca
preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul, fie si abia intuit-formativ, al
semnificativului (ori macar al factualului), ci spre comunul suetard si spre "actori". Dar,
acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani - pe care programa scolara pretinde a o modela
prin competente - sa prefere, ntre un Becali si un Liiceanu, pe moderator, analiza ar
putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat.
Sub alt unghi de vedere, s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii:
echivalenta celor 57,9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37%
ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrindu-
se de aici dublu dect din familie : 17%; triplu dect dintre persoane publice precum
sportivii/oamenii de afaceri: 12%; si cvintuplu dect dintre profesori: 7,6%) ar putea
indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. Decalajele sunt, nsa, semnificative,
interpretarea lor deschiznd discutia att spre inconsistenta optiunii ("de principiu"),
deja mentionata, ct si spre sensul temei de fata (motivatia nvatarii) - aspecte, de altfel,
unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite n relatie cu
optiunile aparute la itemii 5.1., 5.3. si 6. Astfel, un realism - fie funciar, fie dobndit din
reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului
actual - dicteaza tinerilor un orizont de asteptare n care, cum se va vedea,
reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade vizibil.
Desi zona de extractie este televiziunea, iar divertismentul este predilect, proiectia
profesional- ocupationala (tratata n solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca
a treia ntre cele definite, eventuala calificare n audiovizual este dorita de doar 6,3%
dintre respondenti, n procentaj practic egal cu primele ('lucrator n domeniul serviciilor',
respectiv 'om de afaceri'). Desi fluida, imaginea domeniului este, totusi, realista18.
Dar argumentul cel mai evident n privinta inconsistentei optiunii este tocmai
unul aflat n relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3,2%
doresc ca, n pers pectiva, sa faca 'spectacole, muzica, modeling' - cf. item 5.3. - si doar
1,2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' - cf. item 6 -,
desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere.

17
O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia n calcul, fireste, diferenta sensibila dintre a detine o antena- cablu si
una "pe casa"
18
idealul social al majoritatii - cf. item 5.2. - fiind viata de familie (desigur, n acceptia casnica)

94
 Fireste, nu constatarea ca, o data n plus, iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise"
se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19, ci aceea ca piesele de puzzle
ale "tele-modelului" sunt, de fapt, cum sugeram mai sus, fapte de moda - una inofensiva,
de altfel, n raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv dect
cel chimic): discoteca, strada , anturajul20. Problema este, nsa, alta: abandonnd
rigorismul mbumbat, "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea nsasi modelata ) ca antipod si
deci ca antidot la acestea, ci, prelund ce este de preluat din spiritul lor, sa dinamiteze
chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". Meritorie n contextul
actual, tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata;
acolo, de buna seama, factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu
aceea relevata de ancheta de fata - unde el vine al treilea de la urma, de-abia depasind,
n ordine, "OSP" si "profesori" - cf. item 2 21.
De altfel, subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea
ca, n chip de comandament al euro-integrarii, promovarea acesteia nu mai tinteste
eficienta nvatarii prin, asa-zicnd, 'punerea n pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului),
ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii - apta de a
contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie n care pretuit si cultivat
nu mai este succesul de stima, scolar - caracteristic vetustului ei solipsism institutional
(mndru de "olimpici", dar disimulnd concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -,
ci izbnda individuala n orizont social, n scopul obtinerii careia formarea este
(re)proiectata ca rezultanta - n spiritul 'educatiei pentru fiecare' - a 'modelului' intern
optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. Prin renuntarea la maleta
"bagajului de cunostinte" n favoarea cross-curricularului, scoala se deschide vietii reale.

19
desi ar fi util sa stim ct este (resimtit ca) manipulare n aceasta influenta, de care realizatorii TV sunt, cert,
constienti - desigur, nu pentru a o cenzura, ci pentru a o exoteriza formativ
20
Este de ntarit, (si) n aceasta ordine de idei, ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de
conduita mentala se vadeste a fi din ce n ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului - nonmodelul majoritar la
item 2 (31,6%) fiind "vecinii"! - si din ce n ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare
diferit de norma uzual-educationala: introducnd aici doua cunoscute categorii (P.Cornea) ntr-o serie mnemica
expresiva, putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele', ci 'apartele'.
Fireste, preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vrsta abordata, dar proportia este
semnificativa
21
Pentru aceasta exista nsa, desigur, o conditie prealabila - care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata:
pregatirea initial- ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. Vorbim aici, fireste, nu de stapnirea
continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice, ci de profesionalizarea n Formare - aspect sub care
concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului,
subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei', sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale n
educatie'. Adresata profesorilor, investigatia nregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate n conceperea
prestatiei profesorale satisfactia elevilor: 71% (95 de raspunsuri - din 133 validate) - cifra promitatoare, trimisa nsa
n pur retoric de cele 73% (95 de raspunsuri - din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor.
(Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei).

95
 Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori
ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice:
17,6 procente de fiecare (a caror nsumare le apropie de procentajul dilectofililor).
Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi nsa ridicol: autentica formare
nu este - si nu a fost vreodata! - pasiv-"asimilativa", ci interactiva si fructificatoare .
Televizorul are, si aici, un rol compensator de sursa primara alternativa - n ordinea ideii
de motivare fiind alarmant nu att ca nlocuieste, ntr-o masura oarecare, lectura, ct ca,
fiind n situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii, mentine cognitia n regim pasiv.
Comutarea se va ntmpla, desigur, o data cu nlocuirea ecranului de televizor cu
cel de computer, dar nu n regim de "lucru n sine", ci de instrument - careia i sunt nsa
indispensabile alte mutari de conceptie, privind: necesitatea procurarii concomitente a
hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral); soft-ul ca atare,
privit ca panaceu, dar dovedit obliterant n unele zone ale studiului scolar; regndirea
nsesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational, retardatara la noi.
n ceea ce priveste preferinta pentru filme , ea este modesta (10,3%). Putini
respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca, optiunea fiind dominata de
serialele "soap" - poate si din cauza ca, n lipsa receptorului propriu, tinerii privitori, daca
tele-dependenti, sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. Or, defel paragonale,
acestea frizeaza, n derutanta cheie pseudorealista, ceea ce proiectul de cercetare numeste
"modelele sociale curente" - cu care nsa, opinam, indiferent de sursa (viata sau "arta"),
oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila".
Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca.
Mediatizarea o serveste, dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul
evanescent si "de consum" al nsusi genului televiziv. n afara de aceasta, o implicare n
studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult dect
ignorarea lui; n cunoasterea "raului" este, ntodeauna un "bine" prelucrat - conditia
fiind nlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de
care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului - din pacate foarte putin cultivata, mai
ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza - fiind graitor).
Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88,9%)
au un model, acesta nu are "exclusivitate electiva". Motivatia nvatarii nu i se dovedeste
debitoare - cel putin n conventia cercetarii de fata. Nu este mai putin adevarat - revenind

22
Avem de precizat ca, n privinta celor din urma, reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery), si nu o
emisiune sau, cel putin, o serie tematica; punct n care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinnd

96
la problema prizei la sens a subiectilor - ca variabilele regionale, culturale (si cte altele)
ale mediului social creeaza, n lumea tinerilor, coduri de grup care functioneaza asemenea
argourilor, nct, din perspectiva raportului background-milieu , realizarea "average"-ului
pe baza unor simple declaratii nu este ntotdeauna concludenta, continnd pericolul ca
interpretarea sa fie aplatizanta. Un argument este ca, n ancheta de fata, marea majoritate
a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban, nu din rural
(80 de unitati la 7) si din licee , nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). n acest sens, este
de presupus ca, n privinta valorilor active la un moment dat, mai lamuritoare ar fi
analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz, finalizata prin interpretare de tip
hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'), prin care se poate releva ct este preluarea
unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si ct adaptare la
adncimea atitudinala sau chiar de mentalitate.
n acest fel, uzuala inspectie unidimensionala, de liniara , a fenomenului scolar si
analizarea lui scalara ar fi nlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala , de cmp
si de o analiza factoriala, ci de scrutarea spatiului formativ nsusi, a tridimensionalitatii
mediului de formare , n care, plasat reglementativ "n centru", formabilul tnar floteaza
ntre influente educationale centripete - conventia scolara, munca n gospodarie sau
slujba de duminica - si centrifuge: televizorul, "strada", sexul. Tendinte 'neutre' nu exista.
Acest spatiu nu este unul nchis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gndita
nu prin/ca nchidere (de tip circumscriere ntr-un "triunghi"), ci n modelare conceputa ca
extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual),
ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare - n opinia
noastra, adevarata plaga a educatiei) - pentru care analiza apropriata este, consideram,
aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa, "binding "),
a i carei "izotopi" naturali n ordine epistemica (si, prin urmare, ale carei firesti proiectii n
formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul.
Vorbim de un demers n stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari
prin scoala a ceea ce se numeste, generic, "pregatirea pentru viata" - insertia profesionala,
integrarea sociala, dinamica personalitatii pe parcursul ntregii vieti -, ci de a releva acel
altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala
(si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi.
Orientarea acestei analize poate fi cauzala - de exemplu, prin raportare la valorile
(presupuse ca) implicate n curriculum si, n optica actuala, separat n extracurricular -

caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva, ea a luat, totusi, n considerare raspunsurile, ca

97
sau/si teleologica, cu sprijin n una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care
trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii
profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen, D.S. & Salganik, L.S. Key-Co mpetencies for
a Successful Life and a Well-Functioning Society. Final Report. OECD, Nov. 2003).
O atare abordare ar avea avantajul de a indica n mod irefutabil ca, daca nimic nu
se schimba "n peisaj", fie responsabilii nvatamntului cred n mod absolut n valorile
contestate de tineri, sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce.

Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor n functie de programul

educational absolvit

Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor

elevilor sa identifice n ce masura variabile precum: mediul de rezidenta, nivelul de
instruire al parintilor, tipul de unitate scolara frecventat, sexul si, nu n ultimul rnd, tipul
de model pentru care au optat, influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea
studiilor. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura n care
viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor
liceale n contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile
obiective ce tin de contextul social caruia i apartin.
Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei
noastre este urmatoarea:

1. Continuarea studiilor 28,7%

2. Cautarea unui loc de munca 3,4%
3. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de 65,8%
munca
4. Altele 0,3%
5. Nehotarti 1,3%
6. NonR 0,5%

Pentru cei care doresc continuarea studiilor, optiunile sunt urmatoarele:

Din total Continua studiile

(din 1+3)
1. nv.post liceal 10,5% 11,1%
2. nv.superior 65,0% 68,8%
3. Altele 18,8% 19,9%

pertinente n speta anchetata.

98
 NonR 5,7% 0,2%
Total 100,0% 100,0%

Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de

unitate scolara n care functioneaza respondentii:

Item 15 nv.postliceal nv.superior Altele NonR Total

corelat cu Item 20
Liceu 85 1214 108 45 1452
inv.profesional 125 91 269 70 555
Total 210 1305 377 115 2007

Itemul (19) a indicat o optiune decisiva n favoarea continuarii studiilor dupa

absolvire , cu un procent de 94,3%. Dintre acestia nsa, 65,8% doresc ca simultan sa si
continue studiile si sa lucreze . Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc
sa lucreze n acelasi timp cu continuarea studiilor, putem aprecia ca tinerii doresc sa si
dobndeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale, fara nsa a renunta la
acestea. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua
studiile este de doar 3,4%, iar al indecisilor este de 1,3%.
Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19, itemul 20 stabileste care
este forma de nvatamnt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului.
Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor
nvatamntului superior (65%), urmat de alte forme de nvatamnt (18,8%) si de
nvatamntul postliceal cu 10,5%. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc
sa-si continue studiile n nvatamntul superior, un procent care indica un nivel ridicat de
aspiratie, aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu
obtinerea unui loc de munca.
Din totalul celor 94,3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrnd sau
nelucrnd in timpul studiilor), 68,8% doresc sa frecventeze cursurile nvatamntului
superior, iar 19,9% doresc sa frecventeze alte forme de nvatamnt (diferite de cele
postliceale), iar 11,1% doresc sa urmeze o scoala postliceala.
Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20, se pot constata unele aspecte foarte
importante:
Numarul elevilor care doresc sa continue studiile n nvatamntul superior si
sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa

99
 frecventeze cursurile acestui tip de nvatamnt fara a lucra n acelasi timp (466
elevi).
Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa
lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare dect al celor care doresc sa
frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra n acelasi timp (43
elevi).
Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de nvatamnt (n afara
celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai
mare dect al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de
nvatamnt fara a avea un loc de munca n acelasi timp.
O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si
ca doresc att sa-si continue studiile ct si sa se ncadreze ct mai repede pe piata muncii
indiferent de forma de nvatamnt pe care doresc sa o frecventeze dupa terminarea
studiilor liceale.

Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta.

Conform raspunsurilor nregistrate, se poate observa ca:
Diferenta ntre optiunile elevilor din mediul rural si cel urban n privinta
dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si
lucreze simultan) este nesemnificativa 96% mediul urban si 93,1% mediul
rural, la fel si numarul indecisilor (1,3% urban, 1,1% rural).
Diferenta ntre optiunile celor care doresc sa-si continue studiile avnd un loc
de munca n acelasi timp este nesemnificativa, doar cu doua procente mai
mare n mediul urban (66,9) fata de cel rural (64,8%).
La fel de nesemnificativa este si diferenta ntre procentul celor din mediul
urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra n acelasi timp fata
de cei din mediul rural: 29,1% - urban, 28,3% - rural.
Semnificativa este diferenta ntre procentul celor care au optat pentru a-si
cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : n mediul rural
acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban
(2,6%) singura diferenta semnificativa n interiorul optiunii.
Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera
niste concluzii la fel de interesante:

100
 Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc n cea
mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72,5%), fata de
cei ai caror parinti au absolvit liceul (67,1%) sau nvatamntul universitar
(59,4%) si n cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa
munceasca (19,1%).
Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit nvatamntul superior doresc n
cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca
simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit nvatamntul liceal
(27,1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala
(19,1%).
Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca
un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati
3,4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala
(6,5%), un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul
(3,6%), cel mai mic procent fiind nregistrat de cei ai caror parinti au absolvit
cursurile nvatamntului superior (0,4%).
Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit nvatamntul superior
nu este indecis.
Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala
si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori
mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si
munceasca simultan.
Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue
studiile si sa si munceasca este de 2,5 ori mai mare dect al celor care doresc
doar sa si continue studiile fara sa munceasca n acelasi timp.
Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit nvatamntul superior si doresc
sa si continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19,4% mai
mare fata de cel al elevilor care doresc sa si continue studiile fara sa
munceasca n acelasi timp (59,4%).

Se poate afirma, n concluzie, ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de

nivelul de instruire al parintilor doar ntr-o mica masura, ntruct procentul celor care
doresc sa si continue studiile dupa liceu este foarte mare. Influenta majora a nivelului de
instruire al parintilor se poate observa doar n ceea ce priveste dorinta de a si munci n

101
timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala /
profesionala) sau n decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. n
aceasta ultima categorie se ncadreaza, cu cele mai mari procente, elevii ai caror parinti au
absolvit scoala generala / profesionala, iar cei ai caror parinti au absolvit nvatamntul
superior au totalizat un procent apropiat de zero. Desigur la aceste constatari se poate
adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor
ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde ntr-o oare care masura de nivelul de
instruire al parintilor, care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind
elevilor conditii mai bune de studiu n continuare.

Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de

institutie de nvatamnt frecventata. n aceasta privinta, cele mai semnificative diferente
care pot fi constatate ntre elevii care frecventeaza nvatamntul profesional si liceu sunt
urmatoarele:
Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de
munca simultan) este mai mare n cazul elevilor care frecventeaza liceul
(97,4%), fata de cei care frecventeaza nvatamntul profesional (87,4%).
Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea
liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare n rndul celor care
frecventeaza nvatamntul profesional (8,9%) fata de cei care frecventeaza
liceul (1,3%).
Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca n timpul continuarii studiilor
si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca
simultan, este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care
frecventeaza nvatamntul profesional.
n nvatamntul profesional este un numar mai mare de indecisi (2,4%)
dect n liceu (0,9%).
Se poate afirma ca tipul de institutie de nvatamnt secundar superior pe care o
frecventeaza influenteaza ntr-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor.
Diferenta de 10 procente ntre cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua
studiile este una relevanta, ca si diferenta ntre procentele elevilor celor doua tipuri de
institutii care nu doresc sa si continue studiile. Optiunea celor care frecventeaza
nvatamntul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa n aria de

102
specializare pe care nvatamntul profesional -i a oferit-o, nsa nu si dorinta de a-si
continua studiile n aceeasi specializare n cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.
Nu sunt diferente semnificative ntre procente n functie de variabila gen.

Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes /

contra-model de succes.
n privinta modelului de succes, cele mai semnificative diferente n exprimare
optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat n urmatoarele situatii:
Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa si continue studiile ci sa si
gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de
succes (7,2%). Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de
munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii ,
oamenii de cultura si oamenii politici.
Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si
gasirea unui loc de munca n acelasi timp este dat de elevii care au optat
pentru oamenii politici ca model de succes, cel mai mic fiind nregistrat de
cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes.
Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea
studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si
prietenii (3,2%), cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat
pentru oamenii de cultura ca model de succes.

n privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele

aspecte:
Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si
gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de
succes oamenii de cultura (15,4% - n conditiile n care celelalte procente se
situeaza sub 5,5% la toate celelalte categorii de contra -modele).
Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile , ci sa
munceasca dupa terminarea cursurilor nvatamntului secundar superior este
desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii.
Cel mai mare procent de elevi care doresc sa si continue studiile fara sa
munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model

103
 persoanele fara tel n viata (57,1%), iar cel mai mic de cei care au mentionat
ca non-model sportivii (15,2%).
Numarul cel mai mare de indecisi n privinta viitorului este dat de elevii care
au ales ca non-model oamenii de cultura (9,1 %).
Cel mai mare procent de elevi care doresc sa si continue studiile si sa si
munceasca n acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte
persoane dect categoriile precizate si sportivii.

Ca o concluzie , profilul elevilor care au nregistrat cele mai mari procente pe

fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19, n functie de variabilele mai sus
mentionate:
Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc
sa continue studiile fara a-si cauta n acelasi timp si un loc de munca sunt:
- din mediul urban;
- au parinti care au finalizat cursurile nvatamntului superior;
- frecventeaza n prezent liceul;
- liceul pe care l frecventeaza este n mediul urban;
- sunt mai multe fete dect baieti;
- au ca model de succes oamenii politici;
- au ca non-model de succes persoanele fara tel n viata.
Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile , ci sa si gaseasca
un loc de munca sunt:
- din mediul rural;
- au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala;
- frecventeaza nvatamntul profesional;
- institutia frecventata se afla n mediu rural;
- sunt mai multi baieti dect fete;
- au ales ca model de succes sportivii;
- au ca non-model de succes oamenii de cultura.
Cei mai multi elevi care doresc sa si continue studiile si sa aiba un loc de
munca n acelasi timp sunt:
- din mediul urban;
- au parintii absolventi de scoala generala / profesionala;
- frecventeaza nvatantul profesional;

104
 - institutia pe care o frecventeaza este n mediul rural;
- sunt mai mult fete dect baieti;
- au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de
persoane neprecizate;
- au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane
neprecizate.
Cei mai multi elevi indecisi n privinta viitorului sunt:
- din mediul urban;
- au parinti care au absolvit liceul;
- frecventeaza nvatamntul profesional;
- institutia frecventata este n mediul rural;
- sunt mai multe fete dect baieti;
- au ales ca model de succes prietenii si colegii;
- au ales ca non-model de succes sportivii.

105
 CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE

Cercetarea de fata a descris, pe un esantion reprezentativ, structura, originile si

implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a ncheiat nvatamntul
secundar superior sau scoala de arte si meserii n anul 2004. Credem ca nu mai este
nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si
profesionala a tinerilor.
Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru
cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare, pe de o
parte, si pe de alta parte, incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de
succes dezirabile din punct de vedere social.
Modelele dominante sunt, ntr-o proportie covrsitoare, personalitati din afara scolii,
cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. Foarte putini tineri si-
au gasit un model n scoala.
De asemenea, sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc n
afara scolii - familia avnd rolul determinant, urmata de colegi si prieteni -, influenta
scolii n alegerea modelului fiind extrem de redusa profesorii si consilierii aflndu-se
pe ultimele locuri n optiunile elevilor. Mass-media, n special televiziunea constituie o
sursa esentiala de informatii dar si de modele, avnd n vedere ca vedetele TV reprezinta
cea mai frecventa categorie de modele.
Principalele criterii care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor
din esantion - n selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala, notorietatea si
banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia, bunatatea, altruismul si alte
trasaturi personale si religiozitatea. Mai mult dect att, elevii chestionati considera ca
scoala nu a avut un rol determinant n succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta
influenta.
n privinta contra-modelelor, principalele criterii de respingere sunt
comportamentele inadecvate mai ales violenta, aroganta si vulgaritatea -, trasaturi
negative de personalitate (rautatea, prostia etc.) si lipsa unui tel n viata.
De asemenea, numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a
contribuit, ntr-un fel sau altul, la devenirea lor sociala spre modelele exprimate.
Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de
orientare si consiliere . Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si n mbunatatire
continua, modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi

106
dintre respondenti nu raspund la ntrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu
au beneficiat de orientare si consiliere.
Ca urmare a acestor constatari, consideram ca motivatia elevilor pentru nvatarea
de tip scolar este predominant externa, scoala nefiind interesata n mod direct si explicit
de nevoile, interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor fapt confirmat de raspunsurile
care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala i ajuta pe elevi sa
obtina succes n viata, dupa raspunsurile generale de tip lucrurile nvatate n scoala.
Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul n care scoala
i poate ajuta ridica serioase semne de ntrebare privind realizarea functiilor institutiei
scolare, asa cum sunt ele prevazute n legislatie si perpetuate prin cultura si traditie.
Cu toate acestea, marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue
studiile: cu toate problemele mentionate, tinerii considera, nca, scoala drept necesara
chiar daca numai prin meseria nvatata sau diploma obtinuta.
Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu att diminuarea
importantei scolii n cariera si devenirea sociala a tinerilor ct lipsa de ncredere n scoala
ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal, precum si faptul
ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru nvatare, att de necesara n
vremurile noastre.
Putem remarca astfel, un clivaj, care risca sa se adnceasca, ntre intentiile de
reforma si dezvoltare a sistemului scolar, vadit generoase si care ncearca sincronizarea
nvatamntului romnesc cu cel european, asa cum apar n legislatie si politicile scolare,
si cultura scolara dominanta, bazata aproape n exclusivitate pe instructie, pe
transmiterea de informatie, inapetenta fata de nevoile, interesele si aspiratiile copiilor si
tinerilor. Scoala risca, astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care nca l mai are ci
chiar sa -si compromita rolul fundamental, acela de a forma si educa.
Ca urmare, a celor constatate, recomandam:
1. Abordarea explicita n politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de
nvatamnt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru
nvatarea pe parcursul ntregii vieti si n toate situatiile de viata.
2. ntarirea ariei curriculare consiliere si orientare prin:
Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu inclusiv teme
cross-curriculare specifice n cadrul curriculum-ului la decizia scolii.
Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale
ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor.

107
 Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare
si abordarea constienta si explicita, n cadrul acestora, a temelor legate de
succesul personal.
Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor n
cadrul orelor de dirigentie.
3. Formarea cadrelor didactice pentru:
abordarea temelor legate de succesul n viata si n cariera pe baza
rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala
a tinerilor;
analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de
vedere social;
analiza si interpretarea mass media.
4. Formarea managerilor directori de unitati scolare si inspectori generali din
Minister si din teritoriu si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la
nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare.
5. Implicarea sustinuta si constienta a familiei n activitatea scolara (curriculara si
extra-curriculara) avnd n vedere importanta covrsitoare a familiei n construirea
modelului de succes.
6. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare
cuprinse n curriculum-ul nucleu.

108
Bibliografie selectiva

109
ANEXE:
Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor
CHESTIONAR
Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema Modelul de reusita
sociala al elevilor si motivatia nvatarii. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti
le exprimi. Chestionarele sunt anonime, iar datele ramn confidentiale. ti multumim pentru
participare si te rugam sa raspunzi la toate ntrebarile din chestionar.

Fiecare dintre noi a identificat n viata un model de succes, un ideal, o persoana n care
regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem. Completeaza acest chestionar
subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa l urmezi!

(1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes:

1.1 As dori sa fiu ca:
1.2 Motivati alegerea:

(2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes:

2.1 Nu as dori sa fiu ca: ...
2.2 Motivati alegerea:

(3) Am fost influentat n alegerea modelului meu de: (ncercuiti o singura casuta pentru
fiecare rnd)
INFLUENTA Redusa Medie Mare
1. Familie 1 2 3
2. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3
3. Prieteni din afara scolii 1 2 3
4. Profesori 1 2 3
5. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3
6. Televiziune 1 2 3
7. Reviste/ziare 1 2 3
8. Internet 1 2 3
9. Altele 1 2 3
(4) Descrie ct mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes,
identificat la punctul (1):

(5) Peste 10 ani:

5.1 mi doresc cel mai mult sa fiu.
5.2 mi doresc cel mai mult sa am.
5.3 mi doresc cel mai mult sa fac.
(6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model - numita la punctul (1):
1. Da, prin..
2. Nu, deoarece..

110
(7) Scoala ma ajuta sa am succes n viata prin: (ncercuiti o singura casuta pentru fiecare
rnd)
Mult Putin Deloc
1. Profesori 1 2 3
2. Disciplinele scolare 1 2 3
3. Activitati extrascolare 1 2 3
4. Lucrurile nvatate 1 2 3
5. Diploma obtinuta 1 2 3
6. Dirigentia 1 2 3
7. Conducerea scolii 1 2 3
8. Consiliul elevilor 1 2 3
9. Consiliere si orientare 1 2 3
10. Altele 1 2 3
(8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(ncercuieste variantele
corespunzatoare):
1.Diriginte 2.Psiholog 3.Alte persoane sau institutii. 4.Nu stiu 5. Nu am beneficiat de consiliere
n scoala
(9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a
deciziilor pe care le-ai luat:
...
....
(10) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1. DA 2. NU 3.Nu pot aprecia
(11) Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece:
......
......
(12) Ce reviste/ziare citesti de obicei?
.....
.....
(13) Ce emisiuni TV urmaresti?
.
....
(14)Daca te-ai ntlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1), ce ai discuta
cu ea?

_______________________________________
Te rog sa raspunzi la urmatoarele ntrebari privitoare la tine si familia ta:
(15) Profilul clasei n care nveti: 1.Liceu. 2. Scoala profesionala profil
(16) Sex: 1.Masculin 2. Feminin
(17) Nivelul educational al parintilor (ncercuieste varianta corespunzatoare, pentru fiecare
parinte):

111
Ultima scoala Scoala generala / Liceu/scoala Universitate/coleg Altele
absolvita de: profesionala tehnica iu
Mama 1 2 3 4
Tata 1 2 3 4
(18) Domiciliul parintilor se afla ntr-o localitate din mediul: 1.Urban 2.Rural
(19) Ca elev al ultimului an de studiu, ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire?
1. Sa continuu studiile 2. Sa caut un loc de munca 3. Sa continuu studiile si sa lucrez 4.Altele
5.Nu m-am hotart
(20) Pentru cei care doresc sa continue studiile, care este forma de nvatamnt pentru
care optati?
1. nv.postliceal 2. nv.superior 3. Altele
ti multumim pentru colaborare!!

112