PSIHOLOGIA EDUCATIEI Cursul 3, Anul I, Semestrul al II-lea

03. 03. 2015

P.I.P.P.

Profesor: Tinca Cretu

E) Mecanismul psiho-fiziologic care sta la baza diferitelor forme de invatare

Criteriul acesta a fost propus de doi autori americani: Ball si Davides. Si ei au analizat
formele de invatare pe care le descoperisera deja alti autori, si au constatat ca, acestea se
deosebesc unele de altele prin mecanisme psiho-fiziologice, adica acelea care au, pe de o
parte, componente fiziologice, si pe de alta parte, componente care rezulta din respectiva forma
de invatare. Totodata, ei au constatat ca aceste forme de invatare pot fi puse intr-o anumita
ordine, si au ajuns la un model piramidal al formelor de invatare, si chiar asa au numit acest
model: ,,Piramida formelor de invatare.

Invatarea creativa si anticipativa

Invatarea rezolvarii problemelor
Invatarea principiilor
Invatarea notiunilor
Invatarea prin discriminare Invatarea prin generalizare
Conditionarea Invatarea prin Invatarea Conditionarea
clasica asociatie prin instrumentala
imitatie
1) Invatarea prin conditionarea clasica - consta in administrarea aproape in acelasi timp a
unui stimul care raspunde unei trebuinte innascute, sau a unui stimul care deja este
semnificativ pentru subiect, cu un alt stimul, la inceput neutru , fara nicio semnificatie
pentru subiect, si repetarea acestei administrari va face ca stimulul, care la inceput e neutru,
sa fie cel care declanseaza raspunsul innascut sau un raspuns invatat anterior.
2) Invatarea prin asociatie - consta in administrarea foarte apropiata in timp a doi stimuli,
care la inceput sunt neutri, indiferenti, nu au semnificatie, dar aceasta administrare repetata
permite formarea unei conexiuni nervoase cerebrale, care face ca cei doi stimuli sa fie
pastrati in minte in aceasta legatura, in acest mod in care au fost administrati, si astfel, daca
 unul dintre acesti stimuli actioneaza si activizeaza neuronii care pastreaza informatia despre
el, automat se va reaminti si celalalt stimul, pentru ca legatura nervoasa formata permite
activizarea si a neuronilor care pastreaza informatia despre al doilea stimul.
3) Invatarea prin imitatie presupune existenta si prezentarea unui model, fie de
pronuntare, fie de actiune, care va fi urmat apoi, punct cu punct, de cel ce invata acea
pronuntie, acea actiune, asa cum i s-a prezentat modelul.
4) Invatarea conditionata instrumentala consta in implicarea activa a copilului, adultului
sau animalului in explorarea mediului inconjurator ,si executarea din propria sa initiativa,a
unor miscari, sau acte mentale, asupra a ceea ce exista in mediu, si care, sunt urmate de o
recompensa ,si astfel, se formeaza o legatura nervoasa mai repede si mai buna, mai stabila
intre actiunea subiectului si semnificatia rezultatului acelei actiuni.
5) Invatarea prin discriminare presupune deja o complexitate a ei fata de prima treapta a
piramidei, pentru ca subiectul , fie copil ,fie animal, nu numai ca da un raspuns la stimulii
care se administreaza, dar incepe sa aiba reactii diferite la modificarile stimulilor
administrati, si de aceea, aceasta forma de invatare asigura o adaptare mai fina la
ambianta.
6) Invatarea prin generalizare presupune atat sprijinul pe forma anterioara de invatare, cat
si faptul ca, exista multa asemanare intre stimuli din aceeasi categorie, si subiectul
respectiv poate sa dea acelasi raspuns, fie practic, fie mental, la stimuli care sunt din
aceeasi specii.
7) Invatarea notiunilor presupune sprijin atat pe invatarea prin diferentiere, cat si invatarea
prin generalizare, dar cu dominanta generalizarii, si totodata, presupune unitatea dintre
generalizare si abstractizare, pentru ca, notiunile trebuie sa cuprinda in continutul lor si sa
fie stocate in mintea noastra numai insusirile esentiale, generale.
8) Invatarea principiilor se bazeaza foarte mult pe rezultatele invatarii notiunilor, dar
presupune centrarea pe relatiile dintre notiuni, care trebuie neaparat sa fie prelucrate
complex in gandire, pentru ca ele sa fie logice, corecte, riguroase.
9) Invatarea prin rezolvare de probleme se sprijina dominant pe gradul de insusire a
notiunilor si a principiilor; totodata ,presupune o experienta rezolutiva, care se cumuleaza
in timp, si care, implica cunostinte si strategii rezolvitoare.
10) Invatarea creativa si anticipativa (amanam).
F) Organizarea cumulativ-ierarhica- implica urmatoriul criteriu:
Realizarea unei legaturi unitare intre formele de invatare, in functie de gradul lor de
complexitate, care poate alcatui o ierarhie.

Idei introductive:
1) R. Gagne a cunoscut foarte bine contributiile altor autori si a altor scoli psihologice, si a fost
intr-un timp legat, mai ales, de conceptia behaviorista dar, si-a dat seama de limitele acelei
conceptii, care punea prea mare accent pe comportament si punea in paranteza viata psihica, si
de aceea, a inceput sa se orienteze spre conceptia cognitivista asupra invatarii, care investiga
in mod primordial ceea ce se produce in mintea omului, si cu precadere, procesarea
informatiei.
2) Autorul a fost foarte interesat de descoperirea acelor factori sau conditii care cresc
productivitatea invatarii, si apoi, s-a centrat mai mult asupra conditiilor externe ale invatarii,
care tin de procesul de instruire. El a si dat titlul unei carti legate de tema invatarii , titlul era ,,
Conditiile invatarii. A avut in vedere insa, si investigarea conditiilor psihologice interne, si a
incercat sa unifice cercetarea psihologica a invatarii cu cea pedagogica.
4) In acelasi timp, a constatat ca unele conditii, atat interne cat si externe , apartin tuturor
formelor de invatare, dar altele sunt specifice unora sau altora dintre formele de invatare, si a
constatat, totodata, ca aceste forme de invatare pot fi ierarhizate, si in legatura cu fiecare pot fi
scoase in evidenta atat conditiile generale cat si cele speciale, si a ajuns la ideea organizarii
ierarhice a acestora, dar in acelasi timp si cumulative, avand in vedere contributia lor in
unitate la perfectionarea invatarii scolare.
5) R. Gagne insusi a fost implicat in traducerea in fapt, in practica scolara, a conceptiei sale,
ajungand la foarte multe imbunatatiri a practicii scolare, mai ales intre anii 1960-1970, dar
conceptia lui a continuat sa influenteze practica scolara americana si dincolo de anul 1980.

Formele de invatare ierarhizate de catre R. Gagne

1) Invatarea semnalelor, care de fapt, coincide cu invatarea prin conditionare clasica.

Conditiile externe care trebuie respectate in procesele instructiv-educative sunt
urmatoarele:
- administrarea aproape simultana a stimulilor ce urmeaza a fi invatati;
- repetarea acestei administrari aproape simultane;
- intarirea raspunsului adoptat, pozitiv la stimulare.
2) Invatarea de tip stimul-raspuns, care corespunde conditionarii instrumentale sau
operante.
Conditiile externe pentru aceasta sunt:
- realizarea administrarii successive, dupa actiunea subiectului, a intaritorului;
- repetarea suficienta a acestei succesiuni;
- recompensa sau intarirea.
3) Invatarea ca inlantuire, care inseamna legarea a doua sau mai multe conexiuni stimul-
raspuns.
Conditiile externe:
- asigurarea insusirii, in perioada anterioara, a fiecarei unitati stimul-raspuns;
- asigurarea succesiunii imediate, dupa prima secventa a primului lant, a urmatorului
lant, format din legatura stimul-raspuns.
4) Asociatia verbala, pe care Gagne o considera un caz particular a invatarii inlantuirii, si
este vorba de realizarea lantului intre obiectul real si denumirea lui, sau imaginea obiectului
real si denumirea lui, mai intai in limba materna, si apoi intr-o alta limba pe care persoana
si-o insuseste. Uneori, in invatarea prin asociatie verbala, se poate implica si imaginea
obiectului denumit in limba materna si apoi in limba straina, aceasta imagine are menirea sa
intareasca si mai mult legatura intre limba materna si limba straina.
5) Invatarea prin discriminare.
Conditii externe:
 - clarificarea anticipata a diferentelor, care vor fi apoi receptate la stimulii ce vor fi
administrati;
- cel care instruieste trebuie sa isi dea seama ce posibile interferente ar putea fi, si sa
foloseasca modalitati de a le elimina.
6) Invatarea notiunilor.
Conditii externe:
- relevarea cu claritate a acelor insusiri care trebuie sa intre in continutul notiunilor;
- atragerea atentiei copiilor asupra interferentelor, adica a pericolului ca in continutul
insusirilor sa intre notiuni neesentiale;
- dupa ce notiunea a fost insusita in prima etapa, urmeaza largirea situatiilor si
exemplelor, la care sa poata fi aplicata notiunea in vederea consolidarii ei.
7) Invatarea regulilor.
Conditii externe:
- asigurarea insusirii corecte, prealabile a notiunilor implicate;
- clarificarea importantei relatiilor intre notiuni si a calitatii relatiilor;
- enuntarea clara, corecta si complete a acelei reguli.
8) Invatarea rezolvarii de probleme.
Conditii externe:
- reamintirea si consolidarea regulilor invatate anterior referitor la acel tip de
problema;
- clarificarea trasaturilor esentiale ale raspunsurilor la care trebuie sa se ajunga;
- insusirea strategiilor de rezolvare si posibilitatea de a le combina, pentru a asigura
rezolvarea diverselor tipuri de probleme.
Gagne considera ca exista trei conditii interne principale pentru oricare din formele de
invatare, si acestea sunt:
- atentia, ca grad de concentrare, intensitate, mobilitate;
- motivatia trebuie sa fie actualizata in raport cu situatia cu care se confrunta elevul;
- nivelul de dezvoltare cognitiva a elevilor.
Aceste conditii interne si externe sunt prezente in mod nuantat in toate secventele
lectiilor.