Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P.I.P.P.
Criteriul acesta a fost propus de doi autori americani: Ball si Davides. Si ei au analizat
formele de invatare pe care le descoperisera deja alti autori, si au constatat ca, acestea se
deosebesc unele de altele prin mecanisme psiho-fiziologice, adica acelea care au, pe de o
parte, componente fiziologice, si pe de alta parte, componente care rezulta din respectiva forma
de invatare. Totodata, ei au constatat ca aceste forme de invatare pot fi puse intr-o anumita
ordine, si au ajuns la un model piramidal al formelor de invatare, si chiar asa au numit acest
model: ,,Piramida formelor de invatare.
Idei introductive:
1) R. Gagne a cunoscut foarte bine contributiile altor autori si a altor scoli psihologice, si a fost
intr-un timp legat, mai ales, de conceptia behaviorista dar, si-a dat seama de limitele acelei
conceptii, care punea prea mare accent pe comportament si punea in paranteza viata psihica, si
de aceea, a inceput sa se orienteze spre conceptia cognitivista asupra invatarii, care investiga
in mod primordial ceea ce se produce in mintea omului, si cu precadere, procesarea
informatiei.
2) Autorul a fost foarte interesat de descoperirea acelor factori sau conditii care cresc
productivitatea invatarii, si apoi, s-a centrat mai mult asupra conditiilor externe ale invatarii,
care tin de procesul de instruire. El a si dat titlul unei carti legate de tema invatarii , titlul era ,,
Conditiile invatarii. A avut in vedere insa, si investigarea conditiilor psihologice interne, si a
incercat sa unifice cercetarea psihologica a invatarii cu cea pedagogica.
4) In acelasi timp, a constatat ca unele conditii, atat interne cat si externe , apartin tuturor
formelor de invatare, dar altele sunt specifice unora sau altora dintre formele de invatare, si a
constatat, totodata, ca aceste forme de invatare pot fi ierarhizate, si in legatura cu fiecare pot fi
scoase in evidenta atat conditiile generale cat si cele speciale, si a ajuns la ideea organizarii
ierarhice a acestora, dar in acelasi timp si cumulative, avand in vedere contributia lor in
unitate la perfectionarea invatarii scolare.
5) R. Gagne insusi a fost implicat in traducerea in fapt, in practica scolara, a conceptiei sale,
ajungand la foarte multe imbunatatiri a practicii scolare, mai ales intre anii 1960-1970, dar
conceptia lui a continuat sa influenteze practica scolara americana si dincolo de anul 1980.