Terente Mihaela, grupa 102

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII

MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN
MOLDOVA FACULTATEA DE RELAII INTERN-
AIONALE TIINE POLITICE I ADMINITRATIVE

ESEU
Securitatea colectiv

Autor: Mihaela
Terente Mihaela, grupa 102

Stabilitatea este produsul cooperrii.

Sub securitatea colectiv, statele se angajeaz s se supun unor anumite norme regul pentru a
menine stabilitatea i cnd este necesar s se alieze pentru a opri agresiunile. Ideea de baz a
securitii colective este presupunerea ca nici un stat nu va dori s schimbe puterea i ordinea
comunitii mondiale, i dac totui asa ceva va avea loc restul statelor vor ac iona mpreun
mpotriva statului agresor pentru a restabili echilibrul mondial. Securitatea colectiv este mult
mai ambiioas dect sistemele de securitatea aliat sau cele de aprare colectiv deoarece
urmrete s includ totalitatea statelor dintr-o regiune, chiar la nivel global, i pentru a aborda
o gam larg de ameninri posibile. n timp ce securitatea colectiv are origini i istorie veche
aceasta n practica sa s-a dovedit a fi , problematic. Sunt necesare cteva premise pentru a
putea funciona.Esena sistemul securitii colective a statelor are o destinaie preventiv.
Securitatea colectiv a statelor este definit ca un sistem al puterii n care fiecare stat i-ar
garanta securitatea i independena cu participarea oricarui alt stat.Altfel zis,asigurarea unei
stri a relaiilor internaionale, care exclude nclcarea pcii sau a ameninrii securitii
popoarelor n orice form, cu eforturile comune ale statelor n cadrului universal sau regional
este numit securitate colectiv. Esena acestui model se bazeaz pe participare i obli-
gativitate. Conceptul securitii colective este ntemeiat pe acordul tuturor sau al majoritii
statelor s ntreprind aciuni comune mpotriva oricrei naiuni care n mod nelegitim ncalc
pacea. Pentru a fi efectiv sistemul securitii colective, se cere acordul statelor de a apra status
quo, de a fi mpotriva schimbrii lui violente, de a asigura definitiv c vor fi luate msuri
mpotriva statului care ncalc prevederile normelor internaionale pentru meninerea pcii
precum i predispunerea statelor neafectate direct de aceste nclcri de a participa n sanciuni
mpotriva agresorului. Teoretic sistemul securitii colective este bazat pe presupunerea c nici
un stat, probabil, nu va dori s schimbe puterea i ordinea comunitii mondiale, iar dac agre-
siunea are loc, atunci toi i vor onora angajamentul de a ntreprinde aciuni de opunere
corespunztoare. Sistemul securitii colective nu trebuie s fie ncurcat cu o alian .Dup
cum se menioneaz n Enciclopedia de Drept Internaional Ideea general a conceptului
securitii colective este de a instituionaliza folosirea legal a forei i de a reduce recurgerea la
aprarea ca instrument, ntr-o oarecare msur nematur, de asigurare a normelor de drept
Terente Mihaela, grupa 102

internaional. Securitatea colectiva este de preferat sa functioneze in timpul anarhiei nu numai

pentru ca ofera un mai bun echilibru importiva agresorului, dar si pentru ca favorizeaza un
mediu in care agresiunea este putin probabil sa aiba loc."xista profunde avantaje ale
institutionalizarii sistemului de securitate care promit sa aprofundeze acorduri intre state.
Securitatea colectiva nu va permite membrilor sai sa se concentreze exclusiv pe castigurile
absolute iar statele ar fi mai putin preocupate de castiguile relative decat intr-o lume de auto-
ajutorare.Desigur, institutiile securitaii colective v-or ajuta statele sa i i defineasc interesele
naionale. Cum spune i Mearsheimer securitatea colectiv cere statelor s ignore considera iile
balanei de putere, caracterizare care este fundamental gre it. Pe deplin con tientiza de
caracteristicile sistemului internaional ce pot cauza rzboaie, securitatea colectiv cuta s
ofere un mecanism mai eficient pentru echilibrarea eventualelelor agresiuni ce pot aprea. Sub
anarhie, doar statele direct ameninate de ctre agresor i statele cu interese vitale n zonele
ameninate se vor alia mpotriva agresorului. Sub securitatea colectiva , si alte state sunt
susceptibile s se alture coaliie.iei pentru ca i-au asumat angajamente pentru a face acest
lucru i pentru c au interese n a proteja ordinea internaional

Sistemul de securitate colectiva este mai ambitios decat sistemul de aparare colectiva,incercand
sa cuprinda toate statele dintr-o regiune si sa abordeze o gama larga de posibileamenintari. Desi
conceptual are o istorie lunga, punerea sa in aplicare s-a dovedit a fi problematica.Dac e s
vorbim mai aprofundat despre aceasta tem putem evidenia principiile de baz a securit ii
colective.ntr-un posibil conflict armat, orice stat-natiune, membru intr-un sistem de
securitatecolectiva, trebuie sa fie in masura sa identifice sis a recunoasca agresorul;toate
statele-natiune membre trebuie sa fie la fel de angajate in a constrange agresiunea,indiferent de
sursele si originea acesteia;toate statele-natiune membre beneficiaza de aceeasi libertate de
actiune si capacitate de ase alatura in cadrul procedurilor impotriva agresorului;puterea
cumulata a membrilor aliantei pentru securitatea colectiva va fi adecvata sisuficienta pentru a
putea invinge agresorul;in functie de amenintarile la adresa securitatii colective, statele-natiune
vor determinaagresorul sa-si modifice politicile, iar daca nu va dori sa faca acest lucru, va fi
invins. n concluzie putem spune c securitatea colectiv poate fi n eleas ca un aranjament de
securitate regional, zonal sau global, n care fiecare stat din sistem accepta ca securitatea
Terente Mihaela, grupa 102

este o preocupare at uturor si este de acord sa se alature intr-un raspuns colectiv la amenintarile
la adresa pcii.
Terente Mihaela, grupa 102

Biblografie
1. Buzan Barry Securitatea, un nou cadru de analiz, Cluj Napoca, Ed. CA Publishing 2011
2. Buzan Barry, Popoarele, statele i teama. Chiinu, Ed.Cartier 2000
3. Calvocoressi Peter, Politica mondial dup 1945, Bucureti, Ed. ALFA, 2004
4. Cearapin Tudor, De la securitatea individual la securitatea colectiv.Bucure ti, Ed.Bioterra,
2003