Marturie

temeinic a

Sa depunem

o marturie temeinica despre
Regatul lui Dumnezeu
bt-M
 15 20 25 30 35
Roma MUNTENEGRU SERBIA E A
R N
Trei C arciumi N A E
BULGARIA M A
G
Pia ta lui Apius R
M area A

MACEDONIA
Ad r i at i c a
Puteoli

40 ITALIA ALBANIA Filipi

Amfipoli
Tesalonic Neapolis
Bereea Apollonia Samotrace
40

GRECIA M area Troa

TURCIA
Adramit
Egee Asos
Mitilene Tiatira
Regium
Sicilia M area
Chios
Ionica Antiohia (din Pisidia)
Corint Atena
Siracuza Chencrea Efes Iconium
Samos
Milet Listra
Derbe
Perga Tars
MALTA
Cos
Attalia
Cnid
Rodos Antiohia
35 Patara Mira Seleucia

(Siriana)

M
Salmone
SIRIA
CIPRU
Fenix Creta Salamina 35
A
R Cauda Porturi Frumoase
Pafos
E
LIBAN
A
M E D I T E Sidon Damasc
R Tir
A
N A Ptolemaida
Cirena Nazaret
Cezareea
Antipatrida
LIBIA
Iope
Asdod Lida
Gaza Ierusalim

Alexandria ISRAEL
IORDANIA
T ARI DIN ZILELE NOASTRE EGIPT 30
ORASE
ANTICE

Vezi si T ari, regiuni si orase
din antichitate,
0 mi 150 ARABIA
35 SAUDITA

de pe forzatul de la sfarsitul
car tii.
25 0 km 150 30

15 20 25 30 35
Roma
A N
Trei C arciumi N A
R
E E A G
Pia ta lui Apius M R
A
Puteoli

ITALIA O N I A A
40 E D Amfipoli
Filipi
I NI PO
NT
C Neapolis
A Tesalonic B IT
M

Bereea Apollonia Samotrace

ASIA MIC A 40
MISIA
Troa Adramit
GRECIA Asos GALATIA
Mitilene Tiatira A CIA
Regium
IGI CA PA D O
Sicilia
Atena Chios
ASIA FR
Antiohia (din Pisidia)
Corint
Siracuza Chencrea Efes Iconium
Samos
M area
AHAIA Milet Listra LICAONIA
ICIA
Ad r i a PISIDIA Derbe CIL
Perga
Malta Cos Attalia Tars
Cnid PAMFILIA
LICIA Antiohia
35 Rodos Patara Mira Seleucia
(Siriana)

M Salmone SIRIA
A Fenix Creta Salamina 35
Cipru
R Cauda
Porturi Frumoase
E Pafos
A FENICIA
M
E Sidon Damasc
D I Tir
Sirta T E
Cirena R A Ptolemaida
N A Nazaret
Cezareea S AM ARIA
Iope Antipatrida
T ARI, REGIUNI SI
ORASE
Asdod
Gaza Lida
Ierusalim

DIN ANTICHITATE Alexandria IUDEEA

Punctul de plecare n calatoriile misionare ale lui Pavel EGIPT

c. 4748 e.n. Prima calatorie misionara (Fa 13:114:28) 30

c. 4952 e.n. A doua calatorie misionara (Fa 15:3618:22)

c. 5256 e.n. A treia calatorie misionara (Fa 18:2221:19)
0 mi 150
c. 5859 e.n. Calatoria la Roma (Fa 23:1128:31) ARABIA
0 km 150
ETIOPIA
25 30 35

Sa depunem o marturie temeinica
despre Regatul lui Dumnezeu
Numele

Provenienta
fotografiilor: pagina 4, partea a IV-a: Prin amabilitatea Canada Wide;
pagina 44 jos si
index: Neue Berliner Illustrierte; pagina 84 jos si index: Prin amabilitatea Canada Wide

5 2009
WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA
Bearing Thorough Witness About Gods Kingdom
5 2009
WACHTTURM BIBEL- UND TRAKTAT-GESELLSCHAFT DER ZEUGEN JEHOVAS, E. V., SELTERS/TAUNUS

Sa depunem o marturie temeinica despre Regatul lui Dumnezeu

Tiparita n mai 2015

Aceasta publica tie nu se comercializeaza.

Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii.

Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
Bearing Thorough Witness About Gods Kingdom
Romanian (bt-M)

Made in Germany Tiparita n Germania
Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

Draga vestitor al Regatului,
Imagineaza-ti ca esti
unul dintre apostolii
care stau pe Muntele Maslinilor si ca l vezi
cu ochii tai pe Isus. Chiar nainte de a se nal-
ta
la cer, el spune: Veti primi putere cand
spiritul sfant va veni peste voi si-mi veti fi
martori n Ierusalim, n toata Iudeea, n Sa-
maria si pana n cea mai ndepartata parte
a pamantului (Fap. 1:8). Ce ai simti n ace-
le momente?
Probabil te-ai simti coplesit
nea responsabilitate urias a si te-ai ntreba:
Cum vom reusi noi, un grup mic de discipoli,
sa depunem marturie pana n cea mai n-
departata parte a pamantului? Poate ca
ti-ai
aminti avertismentul pe care l-a dat Isus
n noaptea dinaintea mor tii sale: Sclavul nu
este mai mare decat stapanul lui. Daca m-au
persecutat pe mine, va vor persecuta si pe
voi; daca au respectat cuvantul meu, l vor
respecta si pe al vostru. Dar va vor face toa-
te acestea din cauza numelui meu, pentru
ca nu-l cunosc pe cel care m-a trimis (Ioan
15:20, 21). Meditand la aceste cuvinte, pro-
babil te-ai ntreba: Cum voi putea eu sa de-
pun o marturie temeinica n pofida opozitiei
si a persecutiilor prezise?
Astazi suntem n fata acelorasi ntrebari.
Ca Martori ai lui Iehova, si noi avem respon-
sabilitatea de a depune o marturie temeini-
ca pana n cea mai ndepartata parte a pa-
mantului, la oamenii tuturor natiunilor
(Mat. 28:19, 20). Cum putem nfaptui aceas-
ta lucrare, mai ales avand n vedere opozitia
prezisa?
Cartea biblic a Faptele apostolilor este o
relatare captivant a despre modul n care
apostolii si ceilalti crestini din secolul ntai
au reusit sa se achite cu ajutorul lui Iehova
de responsabilitatea ncredintat a. Cartea de
fat a are menirea de a te ajuta sa examinezi
aceasta relatare si sa traiesti emotia eveni-
mentelor impresionante pe care le prezinta.
Vei fi uimit sa vezi cate asemanari exista n-
tre slujitorii lui Dumnezeu din secolul ntai si
slujitorii sai de astazi. Vei vedea ca aceste
de o aseme- asemanari au legatura nu numai cu lucrarea
de predicare, ci si cu modul n care suntem
organizati pentru a o ndeplini. Meditand la
acestea, ti vei ntari cu sigurant a convinge-
rea ca Iehova Dumnezeu continua sa ndru-
me partea pamanteasca a organizatiei sale.
Speram si ne rugam ca analiza car tii Fap-
tele sa te convinga o data n plus ca Iehova
ti este alaturi si te sustine prin puterea spi-
ritului sau sfant. Fie ca prin studierea aces-
tei car ti sa prinzi si mai mult curaj ca sa con-
tinui sa depui o marturie temeinica despre
Regatul lui Dumnezeu, ajutandu-i totodata
pe altii sa paseasc a pe calea salvarii! (Fap.
28:23; 1 Tim. 4:16)
Fratii
tai,
Corpul de Guvernare
al Martorilor lui Iehova
Sa depunem o marturie

temeinica
despre Regatul lui Dumnezeu
 CUPRINS
CAPITOLUL PAGI NA

1. Duceti-v faceti discipoli 6

INTRODUCERE a . . . si

PARTEA I Ati umplut Ierusalimul cu nvat atura voastra

2. Imi veti fi martori 14
3. Toti s-au umplut de spirit sfant 21

4. Oameni fara carte si
de rand 28

5. Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu ca stap anitor
37

PARTEA A II-A A izbucnit o mare persecutie
mpotriva congregatiei

6. Stefan,
un om foarte placut plin de putere 45
si


7. Sa anunt am vestea buna despre Isus 52
8. Congregatia s-a bucurat de o perioada de pace 60

PARTEA A III-A Oamenii natiunilor
au primit cuvantul lui Dumnezeu

9. Dumnezeu nu este partinitor 69

10. Cuvantul lui Iehova crestea
77

PARTEA A IV-A Trimisi de spiritul sfant
11. Plini de bucurie si
de spirit sfant 85

12. Vorbind cu ndrazneala prin autoritatea primita de la Iehova 93

 CAPITOLUL PAGI NA

PARTEA A V-A Apostolii si batranii s-au adunat

13. Au avut nu putine
nentelegeri
101
14. Am fost cu totii
de acord 108

PARTEA A VI-A Sa ne ntoarcem si sa-i vizitam pe frati


15. Intarind congregatiile
117

16. Treci n Macedonia 125
17. A discutat cu ei din Scripturi 133
caute pe Dumnezeu . . . si
18. Sa-l gaseasc
sa-l 140
a
19. Continua sa vorbesti!
Sa nu taci 148

PARTEA A VII-A Sa va nvat n public si din casa n casa

20. In pofida opozitiei,
cuvantul lui Iehova crestea era tot mai tare 157
si

21. Sunt curat de sangele tuturor oamenilor 165
22. Sa se faca vointa lui Iehova 173

PARTEA A VIII-A Predicand regatul lui Dumnezeu ... fara piedici

23. Ascultati . . . apararea mea 181
24. Fii curajos! 189
25. Fac apel la Cezar! 196
26. Niciun suflet dintre voi nu se va pierde 203

27. Depunand
o marturie 211
temeinica

a n
INCHEIERE 28. Pan cea mai ndepartat a parte a pam
antului
218
INDEXUL 224
IMAGINILOR
CAPITOLUL 1

Duceti-v
a ... si faceti discipoli

Privire generala asupra car tii Faptele apostolilor

si
importanta
ei n zilele noastre
REBECCA, o tan ar
a Martora a lui Iehova din Ghana, considera ca scoa-


la este teritoriul ei de predicare. Ea are ntotdeauna n ghiozdan publi-

catii
bazate pe Biblie, iar n timpul pauzelor caut a ocazii de a le depu-

ne marturie colegilor de clasa. In prezent conduce cateva studii biblice
cu unele colege.

2
In Madagascar, insula aflata n apropiere de coasta de est a Africii,
un cuplu de pionieri parcurge aproximativ 25 de kilometri, sub soarele

arzator de la tropice, pentru a ajunge la unele sate izolate. Acolo ei con-
duc cu regularitate mai multe studii biblice cu persoanele interesate de
adevar.
3
Pentru a ajunge la cei ce locuiesc pe malurile fluviilor Paraguay si
unii Martori din Paraguay mpreun
Parana, a cu voluntari din alte 15
au construit o ambarcatiune
t ari de 45 de tone. Pe ea pot locui pan a la

12 persoane. Calatorind cu aceasta casa plutitoare, predicatorii zelosi

ai Regatului au dus vestea buna n zone care altfel ar fi fost inaccesibile.

4
In nordul ndepartat, Martorii din Alaska profita de excelenta oca-
zie de a predica pe care o ofera sezonul turistic de vara. Cand
vremea

se ncalzeste, aici sosesc vase de croaziera pline cu turisti din multe

t ari. Martorii locali amplaseaza pe doc un frumos stand cu literatura

biblica n diferite limbi. Tot n Alaska, Martorii folosesc un avion pentru

a ajunge n satele izolate, vestea buna fiind astfel rasp andit
a n comu-
nita tile de aleuti,
athabascani, tsimshiani si tlingiti.

5
Larry, din Texas, are un teritoriu special: azilul n care locuieste.

Desi este imobilizat ntr-un scaun cu rotile din cauza unui accident,
a sindu-le
Larry este foarte activ, mpart altora mesajul despre Regat. El

le vorbeste si despre speranta pe care i-o da Biblia, si
anume ca ntr-o

zi va putea sa mearga din nou (Is. 35:5, 6).

6
Ca tiva
Martori din Myanmar s-au mbarcat pe un feribot din orasul

Mandalay si au calatorit trei zile pentru a participa la un congres n nor-

dul t arii. Dornici sa predice vestea buna, au luat cu ei literatura bibli-
ca, pe care le-au oferit-o pasagerilor. De fiecare data cand
vasul se oprea

ntr-un oras sau ntr-un sat, acesti predicatori entuziasti coborau si

16. Relatati o experient a care arata ca Martorii lui Iehova predica n orice mpre-

jurari.

6

DUCE TI-V
A . . . SI
FACE TI
DISCIPOLI 7

ateau

Intre
strab repede localitatea, oferind literatura. timp, la bord ur-

cau noi pasageri, astfel ca vestitorii Regatului gaseau la ntoarcere un
teritoriu nou.

7
Dupa cum arata aceste exemple, nchinatorii zelosi ai lui Iehova de-

pun o marturie temeinica despre regatul lui Dumnezeu pe tot pam an-


tul (Fap. 28:23). Ei merg din casa n casa, abordeaza oamenii pe strada


sau discuta cu ei la telefon. Indiferent unde s-ar afla, n autobuz, la plim-

bare n parc sau n pauza la locul de munca, ei se folosesc de orice oca-
zie pentru a depune marturie despre Regatul lui Dumnezeu. Chiar daca

modalitatile de predicare difera, obiectivul lor este acelasi: sa predice

vestea buna oriunde pot fi ntalniti oameni (Mat. 10:11).
8
Draga cititorule, te numeri si tu printre milioanele de vestitori ai Re-

gatului, care predica n peste 235 de t ari si
teritorii? Daca da, nseam-

na ca si
tu contribui la extraordinara extindere a lucrarii de predicare!
Ceea
ce s-a realizat la nivel mondial reprezinta cu adevarat un miracol!
In pofida unor obstacole uriase, chiar interdictii impuse de stat sau per-
secutii directe, Martorii lui Iehova le depun o marturie temeinica despre
Regatul lui Dumnezeu oamenilor din toate natiunile.
9
Dar de ce niciun obstacol, nici chiar opozitia starnit a de Satan, n-a

putut sa mpiedice progresul lucrarii de predicare a Regatului? Pentru

a raspunde la aceasta ntrebare, sa ne ntoarcem n timp, n secolul I,

deoarece Martorii lui Iehova de astazi continua lucrarea nceputa

atunci.

O misiune pentru crestinii

din orice timp si
din orice loc
10
Isus Cristos, Fondatorul congregatiei crestine,
s-a dedicat predica-
rii vestii
bune despre Regatul lui Dumnezeu. Aceasta a fost principala
activitate din viata sa. Iata ce a spus el cu o anumita ocazie: Trebuie
sa anunt . . . vestea buna despre regatul lui Dumnezeu, fiindca pentru


aceasta am fost trimis (Luca 4:43). Isus stia ca ncepuse o lucrare pe

care nu avea sa o termine singur. Cu putin timp nainte de moartea sa,

el a prezis ca mesajul despre Regat va fi predicat n toate natiunile

(Mar. 13:10). Dar cine avea sa faca lucrul acesta si cum?

11
Dupa moartea si nvierea sa, Isus li s-a aratat discipolilor si
le-a n-
credintat
o misiune importanta: Duceti-v
a deci si faceti discipoli din

7. Cum depun marturie despre Regatul lui Dumnezeu nchinatorii lui Iehova, si

care este obiectivul lor?

8, 9. a) De ce extinderea lucrarii
de predicare a Regatului este cu adevarat un mi-
si
racol? b) Ce ntrebare se ridica, ce trebuie sa facem pentru a afla raspunsul?


10. Carei activita ti s-a dedicat Isus, si
ce stia
el despre aceasta lucrare?

11. Ce misiune importanta le-a ncredintat Isus discipolilor, si
ce sprijin urmau ei

sa primeasca pentru a o ndeplini?

8 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

oamenii tuturor natiunilor, botezandu-i n numele Tatalui, al Fiului si al

spiritului sfant, nvat andu-i sa respecte tot ce v-am poruncit. Si iata ca eu
a la ncheierea
sunt cu voi n toate zilele pan sistemului (Mat. 28:19, 20).
Din cuvintele eu sunt cu voi reiese ca discipolii aveau sa se bucure de

sprijinul lui Isus n lucrarea de predicare si de facere de discipoli. Ei ur-
asa
mau sa aiba nevoie de acest sprijin, ntrucat, cum profetise Isus,

aveau sa fie urati de toate natiunile (Mat. 24:9). Insa discipolii urmau

sa aiba la dispozitie nca un ajutor. Chiar nainte de nal tarea
sa la cer,

Isus le-a spus ca spiritul sfant le va da putere pentru a fi martorii sai

pana n cea mai ndepartata parte a pamantului (Fap. 1:8).

12
Dar se ridica unele ntrebari importante: Si-au luat apostolii si
cei-

lalti discipoli din secolul I misiunea n serios? A depus acest grup rela-
tiv mic de crestini, barba ti si femei, o marturie temeinica despre Rega-

tul lui Dumnezeu chiar si cand s-au confruntat cu persecutii aprige? In
de sprijinul
lucrarea de facere de discipoli, s-au bucurat ei ntr-adevar

lui Iehova, al lui Isus si al ngerilor si au primit ei ajutorul spiritului

sfant? Cartea biblica Faptele apostolilor raspunde la aceste ntrebari,
precum si la altele. De ce este vital sa aflam raspunsul la ele? Isus a

promis ca lucrarea pe care le-a ncredintat-o discipolilor avea sa conti-

nue pana la ncheierea sistemului. Prin urmare, aceasta misiune le

tilor celor ce traim
revine tuturor adevara crestini,
inclusiv noua, n
timpul sfarsitului. Asadar,

sa analizam cu viu interes relatarea istorica
din cartea Faptele.

Privire generala asupra cartii
Faptele
13
Cine a scris Faptele apostolilor? Cartea nu ne dezvaluie numele

scriitorului, dar cuvintele introductive arata clar ca cel ce a scris Fap-
tele apostolilor a scris si Evanghelia dupa Luca (Luca 1:14; Fap. 1:1, 2).

Astfel, nca din vechime, aceasta carte i este atribuita doctorului iubit

Luca, un istoric meticulos (Col. 4:14). Ea se refera la o perioada de aproa-
a la sfar situl
pe 28 de ani, de la nal tarea
lui Isus, n 33 e.n., pan deten-

lui Pavel la Roma, n jurul anului 61 e.n. Faptul ca Luca foloseste
tiei nu
numai persoana a III-a plural, ci si persoana I plural arata ca el a fost

de fat a la multe dintre ntampl
arile descrise n carte (Fap. 16:810; 20:5;

27:1). Cercetator minutios, Luca a obtinut fara ndoiala informatiile
de

la martori oculari, cum ar fi Pavel, Barnaba, Filip si altii
mentiona
ti n
relatare.
14

Ce contine cartea Faptele? In Evanghelia sa, Luca a scris despre lu-
n
crurile pe care le-a spus si le-a facut Isus. Insa, Faptele apostolilor,
importante se ridica,
si
12. Ce ntrebari de ce este vital sa aflam
raspunsul
la ele?
13, 14. a) Cine a scris cartea Faptele, si
cum a obtinut
scriitorul informatiile?

b) Ce contine
cartea Faptele?

DUCE TI-V
A . . . SI
FACE TI
DISCIPOLI 9

el relateaza ce au spus si au facut continuatorii lui Isus. Astfel, aceas-

ta carte biblica vorbeste despre oameni care au nfaptuit o lucrare ex-
traordinara, chiar daca multi dintre ei erau considerati far a carte si de

rand (Fap. 4:13). Relatarea inspirata ne arata cum a fost nfiintat a si
cum s-a dezvoltat congregatia crestin
a si,
de asemenea, cum au predi-
cat crestinii din secolul I: ce metode au folosit si care a fost atitudinea

lor (Fap. 4:31; 5:42). Cartea Faptele subliniaza rolul spiritului sfant n

raspandirea vestii bune (Fap. 8:29, 39, 40; 13:13; 16:6; 18:24, 25). Ea
evidentiaz a tema Bibliei, care are legatur a cu Regatul lui Dumnezeu
condus de Cristos, si
arata cum au raspandit discipolii mesajul despre

Regat n pofida opozitiei nversunate
(Fap. 8:12; 19:8; 28:30, 31).
15
Cat de captivant si de ziditor va fi studiul car tii
biblice Faptele! Ini-

ma ne va fi cu sigurant a sensibilizata cand vom medita la curajul si la

zelul fratilor si
surorilor noastre din secolul I. Ne vom simti ndemnati

sa le imitam credinta. Astfel, vom fi mai bine echipati sa ne ndeplinim

misiunea ncredintat a de Cristos: Duceti-v a . . . si faceti discipoli.

Aceasta publicatie are menirea de a ne ajuta sa studiem cu atentie car-
tea Faptele apostolilor.

Un ajutor pentru un studiu profund al Bibliei

16
Care este scopul acestei publicatii? Cartea urmare ste trei obiective:
sfant

1) sa ne ntareasca convingerea ca Iehova sustine prin spiritul sau
lucrarea de predicare a Regatului si de facere de discipoli; 2) sa ne mo-

tiveze sa predicam cu si
mai mult zel, prezentandu-ne n acest sens
exemplele primilor continuatori ai lui Cristos, si 3) sa ne ajute sa avem

un respect si
mai mare fat a de organizatia lui Iehova si fat a de cei ce

sunt n fruntea lucrarii de predicare si se ocupa de supravegherea con-
gregatiilor.

17
Cum este structurata aceasta publicatie? Cartea este mpar tit
a

n opt sectiuni, fiecare tratand o anumita parte din Faptele apostolilor.
Capitolele ce urmeaza nu urmaresc sa faca o analiza verset cu verset

a car tii Faptele, ci ne ajuta sa tragem nva t aminte
din evenimentele re-

latate n ea si sa vedem cum le putem aplica la nivel personal. Dupa


cum vei observa, la nceputul fiecarui capitol se mentioneaz a subiectul

care va fi dezbatut, precum si
versetele pe care se bazeaza capitolul res-
pectiv.
18
Si
alte caracteristici ale acestei car ti se vor dovedi utile n studiul

personal al Bibliei. Ilustratiile
frumoase, care nfati seaz
a evenimente
15. Cum ne va ajuta studiul car tii Faptele?

ste
16. Care sunt cele trei obiective pe care le urmare aceasta publicatie?


17, 18. Cum este structurata aceasta publicatie,
si ce caracteristici ale ei te vor aju-

ta n studiul personal al Bibliei?

10 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

impresionante din cartea Faptele, te vor ajuta ca, pe masur a ce meditezi

la relatarea biblica, sa vizualizezi cele ntamplate. Multe capitole con-
tin
chenare cu informatii suplimentare utile. Unele chenare prezinta o
caracterizare a unor personaje biblice a caror credint a este demna
de imitat. Altele ofera mai multe detalii
despre locuri, evenimente, obiceiuri sau

persoane mentionate
n Faptele. Spatiul

liber de pe marginea fiecarei pagini ti va
permite sa faci notite
cand studiezi.
19
Aceasta carte te poate ajuta sa- ti faci
o autoanaliza sincera. Indiferent de cat
timp slujesti ca vestitor al Regatului, este
ti analizezi
bine ca, din cand n cand, sa-

prioritatile n viat a si atitudinea fat a de

serviciul crestin (2 Cor. 13:5). Intreaba-te:

Imi pastrez eu sentimentul urgentei n lu-
crarea de predicare? (1 Cor. 7:2931) Pre-
dic vestea buna cu convingere si cu zel?
(1 Tes. 1:5, 6) Particip eu cat mai mult po-
sibil la lucrarea de predicare si de facere
de discipoli? (Col. 3:23)

20
Sa nu uitam nicio clipa ca ni s-a n-
credintat o lucrare importanta: sa predi-
cam si sa facem discipoli. Cu fiecare zi ce

trece, este tot mai urgent sa nfaptuim

aceasta lucrare. Sfarsitul actualului sis-
tem se apropie cu repeziciune. Niciodata

n-au fost n joc atatea vieti omenesti. Nu
stim

cati oameni cu o dispozitie corecta
vor mai reactiona
la mesajul nostru (Fap.
13:48). Dar avem responsabilitatea sa-i


ajutam nainte de a fi prea tarziu (1 Tim.
Predica cu sentimentul urgentei 4:16).

n teritoriul care ti este repartizat
21
Prin urmare, este vital sa imitam
exemplul predicatorilor zelosi din seco-

lul I. Speram ca studiul atent al acestei
ti te va stimula sa predici cu si
car mai mult zel si
curaj si
ti va ntari

hotararea de a continua sa depui o marturie temeinica despre regatul
lui Dumnezeu (Fap. 28:23).

19. Ce autoanaliza trebuie sa ne facem din cand

n cand?

20, 21. De ce trebuie sa nfaptuim lucrarea de predicare cu sentimentul urgentei,

care trebuie sa fie hotar
si area

noastra?

Duceti-v
a . . . si
faceti discipoli din oamenii tuturor natiunilor

(Matei 28:19)

DATE IMPOR TANTE REFERITOARE L A R ASP ANDIREA
C RE S T INISMULUI IN SEC OLUL I

33 cca 49 Pavel si
Luca ram an la Filip

Invierea lui Isus In Antiohia apare problema n Cezareea
circumciziei Pavel este arestat la Ierusalim
Isus si trimite continuatorii
sa faca discipoli
Intrunirea de la Ierusalim
cca 5658
Revarsarea spiritului sfant la Pavel l corecteaza pe Petru Pavel este tinut


n arest la
Penticosta (Gal. 2:1114)
Cezareea
Infiintarea congregatiei
cres-

cca 4952 Scrierea Evangheliei dupa
tine atorie

A doua cal misionara a Luca
cca 3334 lui Pavel cca 58

Martiriul lui Stefan
Barnaba si Marcu predica n
Festus i succeda lui Felix
Botezul eunucului etiopian Cipru
58

cca 34 cca 4950 Irod Agripa al II-lea l audiaza

Convertirea lui Saul din Tars Claudiu i expulzeaza pe evrei pe Pavel
din Roma cca 5961
cca 3436

Saul predica n Damasc cca 50 Prima ntemnitare
a lui Pavel

Luca i se alatur a lui Pavel la la Roma
cca 36 Troa cca 6061
Prima vizita a lui Pavel la Viziunea lui Pavel cu macedo- Scrierea tii
car Coloseni
Ierusalim ca discipol al lui neanul tii
Scrierea car Efeseni
Cristos
Pavel viziteaza orasul
Filipi Scrierea tii
car Filimon
Pavel l viziteaza pe Petru la tii
Infiintarea
congregatiei
din Scrierea car Filipeni
Ierusalim (Gal. 1:18)
Filipi
cca 6065
36 Infiintarea
congregatiei
din
Scrierea Evangheliei dupa
Convertirea lui Corneliu Tesalonic
Marcu
Primii neevrei devin crestini
Pavel viziteaza Atena
cca 61
cca 41 cca 5052 tii
Scrierea car Faptele
Scrierea Evangheliei dupa Pavel viziteaza Corintul tii
Scrierea car Evrei
Matei Scrierea car tii
1 Tesaloniceni
Pavel are viziunea cu al trei- tii cca 6164
Scrierea car Galateni tii
lea cer (2 Cor. 12:2) Scrierea car 1 Timotei

cca 51 Pavel l lasa pe Tit n Creta
cca 44 tii
Scrierea car (Tit 1:5)
2 Tesaloniceni
Agab profete ste
o foamete Scrierea car tii
Tit
Martiriul lui Iacov cca 5256
atorie
A treia cal misionara a . 62
(fiul lui Zebedei) tii
lui Pavel Scrierea car Iacov
Petru ntemnitat;
eliberat n
mod miraculos cca 5255 cca 6264
tii
Scrierea car 1 Petru
44 Pavel viziteaza Efesul
Moartea lui Irod Agripa I cca 64
cca 55 tii
Scrierea car 2 Petru
Scrierea car tii
cca 46 1 Corinteni
cca 65
Incepe prezisa foamete Tit este trimis la Corint
Scrierea car tii A doua ntemnitare a lui Pavel
Pavel aduce ajutoare materia- 2 Corinteni
la Roma
le la Ierusalim tii
cca 56 Scrierea car 2 Timotei
Scrierea car tii
cca 4748 Romani Tit pleaca n Dalmatia
atorie

Prima cal misionara a Pavel l nviaza pe Eutih n (2 Tim. 4:10)
lui Pavel Troa Pavel este executat

12
 PA R T E A I FA P T E L E 1 : 1 6 : 7

ATI
UMPLUT
IERUSALIMUL
CU INVAT ATURA VOASTR A
FAPTELE 5:28

Dupa ce spiritul sfant a fost revarsat asupra discipolilor lui

Isus la Penticosta din 33 e.n., ei au nceput sa predice cu mult

zel Regatul lui Dumnezeu. In partea care urmeaza vom analiza

impresionanta relatare despre nfiintarea congregatiei
crestine,


despre marturia temeinic a depusa n Ierusalim si despre curajul

apostolilor n pofida opozitiei
tot mai nversunate.

CAPITOLUL 2

Imi veti fi martori

Isus si pregateste
apostolii

pentru a fi n fruntea lucrarii de predicare
Faptele 1:126

PENTRU apostoli, ultimele sapt am

ani au fost extraordinare. Si-ar fi dorit


sa nu se termine niciodata! Invierea lui Isus le transformase deznadejdea

n bucurie. Pe parcursul a 40 de zile, Isus li s-a aratat discipolilor de mai

multe ori, continuand sa-i nvete si sa-i ncurajeze. Insa n aceasta zi li se


arata pentru ultima oara.
2
Adunati pe Muntele Maslinilor, apostolii sorb fiecare cuvant rostit de

Isus. Cand termina de vorbit mult prea repede, se gandesc ei probabil ,

el si ridica mainile
si
i binecuvanteaz Apoi ncepe
a. sa se nalte de la pa-


mant. Apostolii l urmaresc cu privirea n timp ce urca la cer. In cele din
urma, un nor l ascunde vederii lor. Desi
nu-l mai zaresc, ei continua sa
stea cu privirea atintit
a spre cer (Luca 24:50; Fap. 1:9, 10).

3
Acest episod marcheaza un moment de cotitura n viata
apostolilor lui
tit si se ridica?

13. Cum s-a despar Isus de apostolii sai, ce ntrebari

IMI VE TI
FI MARTORI 15

Isus. Ce aveau ei sa faca acum, dupa nal tarea
lui Isus Cristos la cer? Cu

sigurant a, Stapanul lor i pregatise sa continue lucrarea nceputa de el.

Dar cum i-a pregatit Isus pentru aceast a misiune important a si
cum au

reactionat
ei? Ce nseamna toate acestea pentru crestinii din prezent? Pri-
tii Faptele ne ofera raspunsuri

mul capitol al car ncurajatoare la aceste

ntrebari.

Multe dovezi de netagaduit (Faptele 1:15)

4
Luca si ncepe relatarea adresandu-i-se lui Teofil, aceeasi persoana ca-

reia i scrisese si Evanghelia sa.1 El arata clar ca aceasta relatare este o
continuare a Evangheliei, reluand pe scurt evenimentele pe care le con-

semnase n finalul acesteia, dar folosind alte cuvinte si oferind informatii
suplimentare.
5
Ce i-a ajutat pe continuatorii lui Isus sa- si
mentin a credinta puterni-

ca? Iata ce citim n Faptele 1:3: [Isus] li s-a si aratat viu, prin multe do-
vezi de netag aduit.
In Biblie, numai doctorul iubit Luca foloseste
cuvan-

tul grecesc tradus prin dovezi de netagaduit (Col. 4:14). Acest termen era

folosit n lucrarile de medicina ale vremii si
transmite ideea de dovezi eloc-
vente, sigure, incontestabile. Asa au fost si dovezile oferite de Isus. El li s-a

aratat de multe ori discipolilor, uneori unei persoane sau doua, alteori tu-
turor apostolilor,
iar cu o anumita ocazie la peste 500 de discipoli (1 Cor.
dovezi de netag aduit!

15:36). Intr-adevar,
6
Si tilor din prezent se bazeaza pe multe do-
credinta adevara crestini


vezi de netagaduit. Exista dovezi ca Isus a trait pe pam ant, ca a murit pen-

tru pacatele noastre si ca a fost naltat la cer? Categoric da! Relatarile dem-

ne de ncredere ale martorilor oculari, consemnate n Cuvantul inspirat
dovezi convingatoare.
al lui Dumnezeu, contin ntr-adevar Studiind sub
Sa nu uitam,
rugaciune aceste relatari, credinta ne va fi mult ntarita. cre-
dinta de credulitate tocmai prin faptul ca are la
autentica se deosebeste
baza dovezi temeinice. Si
numai daca avem o credint a autentica putem ob-

tine

viat a vesnic
a! (Ioan 3:16)
7
Totodata, Isus a vorbit despre lucrurile referitoare la regatul lui Dum-
nezeu. De exemplu, el a explicat profetiile
care aratau ca Mesia urma sa

sufere si
sa moara (Luca 24:1332, 46, 47). Explicand rolul sau de Mesia,

1 In Evanghelia sa, Luca l numeste pe Teofil preadistinsule Teofil, motiv pentru care

unii considera ca acesta trebuie sa fi fost un om de seama care nca nu era crestin.
In

cartea Faptele nsa, Luca i spune simplu Teofil. Unii biblisti au tras concluzia ca,
dupa ce a citit Evanghelia scrisa de Luca, Teofil a devenit credincios. De aceea, spun

ei, Luca a lasat deoparte titlurile onorifice si
i s-a adresat ca unui frate de credint a.

4. Cum si
ncepe Luca relatarea?
si
5, 6. a) Ce i-a ajutat pe continuatorii lui Isus sa- mentin
a credinta
puternica? b) Cum

ntemeiaza crestinii
si din prezent credinta aduit?
pe multe dovezi de net ag
n
7. Ce exemplu le-a lasat Isus continuatorilor sai ce priveste
lucrarea de predicare si

de predare?

16 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Isus a ndreptat de fapt atentia
asupra Regatului lui Dumnezeu ntrucat

el era Regele desemnat. Regatul a fost ntotdeauna tema predicarii lui Isus,
predica astazi
iar continuatorii sai acelasi mesaj important (Mat. 24:14;
Luca 4:43).

Pana n cea mai ndepartata parte a pamantului (Faptele 1:612)
8
Cand
s-au adunat pe Muntele Maslinilor, apostolii au avut ultima lor

ntrunire cu Isus pe pamant. Dornici sa afle mai multe, ei au ntrebat:


Doamne, n acest timp vei restabili regatul lui Israel? (Fap. 1:6). Din

aceasta ntrebare reiese ca apostolii aveau doua idei eronate: prima, ca Re-
gatul lui Dumnezeu avea sa fie restabilit pentru Israelul fizic, iar a doua,

ca domnia Regatului promis avea sa nceapa chiar atunci, n acest timp.

Cum i-a ajutat Isus sa-si corecteze punctul de vedere?
9
Isus stia
probabil ca prima idee gresit a urma sa fie corectata foarte

curand. De fapt, dupa numai zece zile, continuatorii sai aveau sa fie mar-
tori la nasterea unei noi natiuni, Israelul spiritual. Israelul fizic nu avea

sa mai fie n relatii speciale cu Iehova. In ce priveste a doua idee gresit a,
Isus le-a reamintit cu blandete: Nu este treaba voastra sa cunoaste ti tim-
purile sau perioadele pe care Tatal le-a pus sub autoritatea sa (Fap. 1:7).
Iehova este Marele Stap an al timpului. Cand a fost pe pam ant,
Isus a spus

ca nici chiar Fiul nu stia la vremea aceea ziua si ora venirii sfar sitului,


ci numai Tatal (Mat. 24:36). In prezent, daca un crestin devine exagerat
situl
de preocupat de timpul cand va veni sfar actualului sistem, el se n-

grijoreaza, de fapt, pentru ceva ce nu este treaba lui.
10
Chiar daca apostolii lui Isus au avut si idei eronate, nu ar trebui nici-
decum sa-i privim cu mai putin respect. Acesti oameni cu o credint a exem-

plara au acceptat cu umilint a sa fie corectati. In plus, desi ntrebarea lor
era rodul unor conceptii gresite,
ea dezvaluie o atitudine corecta. Isus i

ndemnase n repetate randuri pe continuatorii sai: Vegheati! (Mat.
24:42; 25:13; 26:41). Astfel, discipolii erau vigilenti din punct de vedere spi-
ritual, urmarind cu viu interes orice dovada ca Iehova urma sa actioneze.

Si mai mult
noi trebuie sa cultivam aceeasi atitudine, si
aceasta cu atat
traim o perioada decisiva (2 Tim. 3:15).
cu cat n zilele din urma,
11
Isus le-a reamintit apostolilor care trebuia sa fie principala lor preo-
cupare. El a spus: Veti primi putere cand
spiritul sfant va veni peste voi

a n
si-mi
veti fi martori n Ierusalim, n toata Iudeea, n Samaria si pan

cea mai ndepartata parte a pamantului (Fap. 1:8). Vestea despre nvierea

lui Isus trebuia anuntat a mai ntai n Ierusalim, unde Isus fusese omo-
8, 9. a) Ce idei eronate aveau apostolii lui Isus? b) Cum le-a corectat Isus punctul de

ce nva t aminte
vedere, si pot desprinde crestinii

de ast azi?

10. Ce atitudine manifestata de apostoli trebuie sa cultivam, si
de ce?

11, 12. a) Ce misiune le-a ncredintat Isus continuatorilor sai? b) De ce a fost potrivit

ca Isus sa vorbeasca despre ajutorul spiritului sfant
n legatur a cu predicarea?

IMI VE TI
FI MARTORI 17

De acolo, mesajul avea sa fie rasp andit

rat. n toata Iudeea, apoi n Sama-
ria si tot mai departe.
12 se poate de potrivit ca, nainte
De aceea, a fost cat de a le ncredinta
discipolilor lucrarea de predicare, Isus sa le reaminteasca promisiunea ca


le va trimite spiritul sfant n ajutor. Expresia spirit sfant apare n cartea

Faptele de peste 40 de ori. Aceasta carte nsufletitoare arata n repetate

randuri ca nu putem nfaptui vointa
lui Iehova fara ajutorul spiritului
sfant. Asadar,
este deosebit de important sa cerem cu regularitate spirit

sfant n rugaciune! (Luca 11:13) Avem nevoie de el acum mai mult ca ori-
cand!
a n
13
In prezent, expresia pan cea mai ndepartat a parte a pam antu-


lui are un sens mult mai larg. Dupa cum am vazut n capitolul anterior,
Martorii lui Iehova au acceptat din toata inima misiunea de a predica,
stiind
ca Dumnezeu doreste ca orice fel de oameni sa auda vestea buna

despre Regatul sau (1 Tim. 2:3, 4). Participi si tu din plin la aceasta lucra-
re salvatoare de vieti? Nu exista activitate care sa ne aduca mai multe
sa-

tisfactii! Iehova ne va da puterea necesara pentru a o ndeplini. In plus,

din cartea Faptele putem nva ta multe lucruri despre metodele de predi-
care si despre atitudinea pe care trebuie sa o avem pentru a fi eficienti.
14
Asa cum s-a mentionat la nceputul capitolului, Isus s-a nal tat
de pe

pamant si n-a mai fost vazut. Totusi, cei 11 apostoli au ramas acolo cu
li s-au aratat
ochii atinti ti spre cer. In cele din urma, doi ngeri, care i-au
dojenit cu blandete:
Barbati din Galileea, de ce stati si va uitati la cer?

Acest Isus, care a fost naltat de la voi la cer, va veni n acelasi fel n care

l-ati vazut ducandu-se la cer (Fap. 1:11). Au vrut oare ngerii sa spuna ca


Isus se va ntoarce n acelasi trup, asa cum sustin doctrinele unor religii?
Nicidecum. De unde stim lucrul acesta?

15
Potrivit cuvintelor ngerilor, Isus avea sa se ntoarca nu n aceeasi for-

ma, ci n acelasi fel.1 Dar n ce fel plecase el? Cand ngerii le-au vorbit
apostolilor, Isus nu se mai vedea. Doar acesti ca tiva
oameni, apostolii, au
sau,
nteles ca Isus parasise pamantul si se ndrepta spre Tatal n cer.

Cristos trebuia sa se ntoarca n mod asemanator, ceea ce s-a si ntam-
ant
plat. Astazi, numai cei cu discernam spiritual nteleg ca Isus este pre-

zent si nvestit cu putere regala (Luca 17:20). Prin urmare, trebuie sa dis-
cernem dovezile prezentei sale si sa le facem cunoscute, pentru ca si altii


sa nteleag a urgenta timpurilor n care traim.

1 Aici apare termenul grecesc tropos, care nseamna fel, nu morphe, care nseamna

forma.

13. Cat de ampla este lucrarea de predicare la care participa slujitorii de astazi
ai lui
Dumnezeu, si
de ce trebuie sa predicam cu zel?

14, 15. a) Ce au spus ngerii despre ntoarcerea lui Cristos, si care este sensul cuvin-

nota de subsol.) b) De ce putem spune ca ntoarcerea lui Cristos a
telor lor? (Vezi si

avut loc n acelasi fel ca plecarea sa?

18 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Arata-ne pe care ... l-ai ales (Faptele 1:1326)

16
Nu este de mirare ca apostolii s-au ntors la Ierusalim cu mare bucu-

rie (Luca 24:52). Dar ce au facut ei dupa ce au primit instructiuni
si n-

drumari de la Cristos? Din Faptele 1:13, 14 aflam ca s-au adunat ntr-o
camera de sus, ceea ce ne dezvaluie
unele informatii interesante despre

astfel de ntruniri. La vremea aceea, casele din Palestina aveau o camera
la etaj, unde se putea ajunge pe o scara exterioara. Se afla oare aceasta

camera de sus la etajul casei mentionate
n Faptele 12:12, casa mamei lui

Marcu? Oricare ar fi raspunsul, aceasta camera era probabil o ncapere


simpla, fara ornamente deosebite, unde se ntruneau continuatorii lui
Cristos. Dar cine erau cei prezenti cu acea ocazie si
ce faceau ei?

17
Sa remarcam ca la aceasta ntrunire nu erau prezenti numai aposto-
lii sau numai barbati. Erau prezente si unele femei, printre care Maria,

mama lui Isus. Aceasta este ultima oara n Biblie cand se face referire

directa la ea. Avem toate motivele sa credem ca, n mijlocul fratilor si su-
rorilor ei de credint a, ea i aducea cu umilint a nchinare
lui Iehova, far a a

cauta sa i se acorde o onoare deosebita. In plus, la aceasta ntrunire erau

prezenti si ceilalti patru fii ai Mariei, care nu fusesera credinciosi n
timpul vietii pam ante a lui Isus (Mat. 13:55; Ioan 7:5). Dupa ce fratele
sti
a
lor vitreg a murit si a nviat, ei si-au schimbat atitudinea (1 Cor. 15:7). Cat

mangaiere trebuie sa-i fi adus Mariei prezenta
lor acolo, alaturi de ea!

18
Dar cu ce scop s-au ntrunit discipolii? Raspunsul l gasim n Faptele

1:14: Toti acestia, ntr-un gand, staruiau n rugaciune. Intrunirile au fost

ntotdeauna un element esential al nchinarii crestine. Ne ntrunim pentru

a ne ncuraja unii pe altii, pentru a primi ndrumari si sfaturi si, mai pre-

sus de toate, pentru a-i aduce nchinare n unitate Tatalui nostru ceresc, Ie-
arile
hova. Rugaciunile si cant de lauda nal tate
cu aceasta ocazie i sunt

foarte placute lui Iehova, iar pentru noi sunt vitale. Sa nu parasim nicioda-

ta aceste ntruniri, care sunt sacre si ne zidesc credinta! (Evr. 10:24, 25)
19
Acesti continuatori ai lui Cristos se confruntau acum cu o problema
organizatorica importanta, iar apostolul Petru a luat initiativa
pentru a o

rezolva (versetele 1526). Este foarte ncurajator sa vedem cat de mult pro-
am anile

gresase Petru n sapt care trecusera de cand l renegase pe Dom-
de trei ori! (Mar. 14:72) Toti suntem nclinati spre pacat
nul sau si
avem

nevoie sa ni se reaminteasca faptul ca Iehova este bun si gata sa-i ierte
pe cei ce se caiesc cu sinceritate (Ps. 86:5).

20
Petru a nteles
ca Iuda, apostolul care l tradase
pe Isus, trebu-

ia nlocuit. Dar cine avea sa-i ia locul? Petru a spus ca noul apos-


1618. a) Ce nv a t am din Faptele 1:13, 14 despre ntrunirile crestine
n vederea n-

chinarii? b) Ce putem nvata din exemplul Mariei, mama lui Isus? c) De ce ntrunirile

crestine
sunt deosebit de importante n prezent?

1921. a) Ce nvat am din faptul ca Petru avea un rol activ n congregatie? b) De ce tre-

buia nlocuit Iuda, si ce nvat am din modul n care a fost rezolvata aceasta problema?

tol trebuia sa fie unul din-

tre cei care l urmasera pe
Isus pe tot parcursul servi-
ciului sau si care fusesera

martori la nvierea sa (Fap.
1:21, 22). Lucrul acesta era

n armonie cu promisiunea
lui Isus: Voi, care m-ati ur-
mat, veti sta si voi pe doua-
Noi ne supunem ndrumarii

sprezece tronuri si le veti ju- supraveghetorilor numi ti
n congrega tie

deca pe cele douasprezece
triburi ale lui Israel (Mat.

19:28). Se pare ca Iehova stabilise ca 12 apostoli care l urmasera pe Isus
pam antesc

n timpul serviciului sau sa constituie viitoarele douaspreze-

ce pietre de temelie ale Noului Ierusalim (Rev. 21:2, 14). Astfel, Dumnezeu

a permis ca Petru sa nteleag a ca profetia
potrivit careia sarcina lui de
supraveghere [avea] s-o ia altul se aplica la Iuda (Ps. 109:8).
21
Dar cum a fost aleasa persoana potrivita? Prin aruncarea sor tilor,
o

practica obisnuit a n timpurile biblice (Prov. 16:33). Totusi, aici este ulti-
ma oara cand Biblia vorbeste despre aruncarea sor tilor cu acest scop. Cu
sigurant a, metoda nu a mai fost valabila dupa revarsarea

spiritului sfant.

Sa vedem nsa de ce au fost folositi sor tii. Apostolii s-au rugat: O, Iehova,
tu care cunosti inimile tuturor, arata-ne pe care dintre acesti doi barba ti

l-ai ales (Fap. 1:23, 24). Ei doreau ca Iehova sa fie cel ce face alegerea. Ast-
fel, a fost ales Matia, probabil unul dintre cei 70 de discipoli pe care Isus

i-a trimis n predicare. El a devenit unul dintre cei doisprezece (Fap. 6:2).1
22
Acest episod ne aminteste cat de important este ca poporul lui Dum-

nezeu sa fie organizat. Si n prezent sunt alesi barba ti cu simtul raspun-

Batranii analizeaza
derii pentru a sluji ca supraveghetori n congregatie.

cu atentie daca acestia ndeplinesc cerintele biblice pentru supraveghe-

tori si se roaga pentru a primi ndrumarea spiritului sfant. Astfel, mem-
brii congregatiei
considera ca acesti
barbati sunt numiti de spiritul sfant.

Prin urmare, toti ne vom supune ndrumarii lor, promovand un spirit de

colaborare n congregatie (Evr. 13:17).

23
Acum, dupa ce credinta le-a fost ntarit a de dovezile de netag aduit


ale nvierii lui Isus si de mbunatatirile pe plan organizatoric, discipolii
ti pentru ceea ce le statea In
erau complet pregati n fat a. capitolul urma-
tor vom analiza acest eveniment memorabil.

1 Mai tarziu, Pavel a fost numit apostol al natiunilor,
nsa el nu s-a numarat
prin-
tre cei doisprezece (Rom. 11:13; 1 Cor. 15:4 8). Pavel nu-l urmase pe Isus pe parcursul
pam
serviciului Sau antesc
si,
prin urmare, nu era calificat pentru acest privilegiu
special.

22, 23. De ce trebuie sa ascultam
de cei aflati n fruntea congregatiei?


Ii auzim vorbind
n limbile noastre
despre lucrurile marete ale lui Dumnezeu
(Faptele 2:11)
 CAPITOLUL 3

Toti s-au umplut de spirit sfant

Rezultatele revarsarii

spiritului sfant la Penticosta
Faptele 2:147

ESTE o dimineat a placut a de primavar a din anul 33 e.n. Strazile Ieru-

salimului sunt inundate de multimi
galagioase.1 De la altarul templu-


lui se nalt a fumul jertfelor, n timp ce levitii
canta Psalmii Hallel (Psal-
a un
mii 113118), probabil n stil antifonic: o voce sau mai multe cant

vers, iar un cor raspunde cu alt vers. Vizitatorii au venit de departe, din
Elam, din Mesopotamia, din Capadocia, din Pont, din Egipt si din
Roma.2 Au cal atorit
mult pentru a fi prezenti la aceasta ocazie specia-
la, Penticosta, numita si ziua primelor roade coapte (Num. 28:26).
Aceasta sarb atoare
anuala marcheaza sfar situl
secerisului
orzului si

nceputul secerisului graului. Este o zi plina de veselie.


2
In aceasta zi urmeaza sa se ntample ceva care va uimi oamenii seco-
le la rand. Pe la ora noua, din cer se aude deodata un zgomot ca vaj
aitul


unui vant puternic, sau ca vuietul puternic al unui uragan (Fap. 2:2;

Noul Testament pe ntelesul tuturor, 1984). Sunetul asurzitor umple casa

n care sunt adunati aproximativ 120 de discipoli ai lui Isus. Apoi se pe-
trece un lucru uluitor: apar niste limbi ca de foc, care se asaz a cate una

pe fiecare discipol.3 Discipolii se umplu de spirit sfant si ncep sa vor-

beasca n alte limbi. Cand acestia ies din casa n care s-au ntrunit, oame-

nii veniti la sarbatoare n Ierusalim raman uimiti pentru ca discipolii le


vorbesc n limbile lor. Da, fiecare i aude vorbind n limba lui! (Fap. 2:16)
3
Aceasta relatare impresionanta prezinta un eveniment deosebit de
nasterea
important pentru nchinarea adevarat a: unei noi natiuni,
Is-
raelul spiritual, congregatia
crestinilor
unsi (Gal. 6:16). Mai mult, cand

s-a adresat multimii n acea zi, Petru a folosit prima dintre cele trei chei
1 Vezi chenarul Ierusalimul, centrul iudaismului, de la pagina 23.

2 Vezi chenarele Roma, capitala unui imperiu, de la pagina 24, Evreii n Mesopota-

mia si
n Egipt, de la pagina 25, Crestinismul
n Pont, de la pagina 26.
3 Limbile nu erau de foc, ci ca de foc. Lucrul acesta sugereaza ca ceea ce se putea

vedea deasupra fiecarui discipol avea aspectul si
stralucirea ari
unei flac de foc.

atoarea
1. Descrieti atmosfera de la sarb Penticostei.
2. Ce eveniment uluitor a avut loc la Penticosta din 33 e.n.?
3. a) De ce putem spune ca la Penticosta din 33 e.n. a avut loc un eveniment deo-
b) Ce legatur

sebit de important pentru nchinarea adevarat a? a exista ntre cuvan-

tarea lui Petru si
folosirea cheilor regatului?

21
Roma M a re a N e a gr a

IA
TIN PONT
BI Marea
Caspic a
IA
C A PA D O C PAR TIA

MES MEDIA
M OPO
A Antiohia

(Siriana) TA
R MI
E A
A
M BA
E D Babilon
I T
E R A N A
BI
LO
NI ELAM
Ierusalim A
LIBIA Alexandria IUDEEA G
ol
fu
Memfis lP
er
si
EGIPT c

Ma
re
a
Ro
ETIOPIA

s i
e
ale regatului. Ele aveau sa deschida calea spre privilegii speciale unor
grupuri de oameni (Mat. 16:18, 19). Prima cheie le-a dat evreilor si pro-
zelitilor posibilitatea s accepte vestea buna si
a s fie unsi
a cu spiritul


sfant al lui Dumnezeu.1 Ei puteau deveni astfel o parte a Israelului spi-

ritual, avand speranta de a domni ca regi si preoti n Regatul mesianic

(Rev. 5:9, 10). Cu timpul, acest privilegiu urma sa le fie acordat si sama-

ritenilor, iar ulterior oamenilor din natiuni.
Ce nva t aminte
pot desprin-

de crestinii
de azi din cele ntamplate la Penticosta din 33 e.n.?

Toti erau mpreuna n acelasi loc (Faptele 2:14)

4
La nfiintarea
ei, congregatia crestin
a a fost alcatuit a din aproxima-

tiv 120 de discipoli, care erau mpreuna n acelasi loc, ntr-o camera
de sus, si care au fost unsi
cu spirit sfant (Fap. 2:1). Insa, la sfar situl

acelei zile, congregatia
numara deja mii de membri botezati. Si
acesta
nu a fost decat continua si

nceputul!
Cresterea
acestei organizatii

n zi-
lele noastre! Intr-adevar, congregatia crestin a din zilele noastre, o comu-
nitate de barba ti si femei tematori de Dumnezeu, constituie mijlocul
prin care vestea buna despre regat continua sa fie predicata pe tot
antul

pam locuit ca marturie pentru toate natiunile nainte sa vina sfar-
situl
actualului sistem (Mat. 24:14).

5
In plus, congregatia
crestin
a avea sa constituie o sursa de for t a spi-

rituala pentru membrii ei: pentru cei unsi,
iar, mai tarziu, si
pentru alte
1 Vezi chenarul Cine erau prozelitii?,
de la pagina 27.

4. De ce se poate spune despre congregatia crestin
a din zilele noastre ca si are ori-

ginea n congregatia
nfiintat a n 33 e.n.?
ari
aveau parte cei ce se asociau cu congregatia crestin
5. De ce binecuvant a n

secolul I, lucru valabil si
n prezent?

TO TI
S-AU UMPLUT DE SPIRIT SFANT 23

oi (Ioan 10:16). In scrisoarea catre crestinii
din Roma, Pavel a aratat cat
de mult aprecia sprijinul pe care membrii congregatiei si-l
acordau unii
altora: Tanjesc sa va vad,
ca sa va fac parte de vreun dar spiritual pen-

tru ntarirea voastra sau, mai degraba, ca sa ne ncuraj am reciproc, fie-
care prin credinta celuilalt, eu prin a voastra, si voi prin a mea (Rom.
1:11, 12).
congregatia
6
Astazi, crestin
a are aceleasi obiective ca n secolul I. Isus
avea sa
le-a ncredintat discipolilor o lucrare care, desi nu era usoar a,

le aduca multe satisfactii. El le-a spus: Faceti discipoli din oamenii tu-

turor natiunilor, botezandu-i n numele

Tatalui, al Fiului si al spiritului sfant, n- IERUSALIMUL,

vat andu-i sa respecte tot ce v-am porun- CENTRUL IUDAISMULUI
cit (Mat. 28:19, 20).

7
In prezent, aceasta lucrare se realizea- Majoritatea evenimentelor descrise n pri-

za prin intermediul congregatiei crestine
mele capitole ale car tii

Faptele au avut loc
a Martorilor lui Iehova. Desigur, nu este n Ierusalim. Acest oras este situat printre
deloc usor sa li se predice oamenilor din culmile lantului muntos central al Iudeii, la
aproximativ 55 km est de Marea Meditera-
toate natiunile. Cu toate acestea, Martorii
na. Istoria orasului ne poarta pana n anul
lui Iehova produc literatura biblica n pes-


1070 .e.n., cand regele David a cucerit for-
te 400 de limbi! Participi si tu cu regula-
tareata de pe muntele Sion. Orasul care s-a
ritate la ntrunirile congregatiei crestine
dezvoltat n jurul acestei fortarete a devenit
si
la lucrarea de predicare a Regatului si capitala Israelului antic.
de facere de discipoli? Daca da, ai toate
Langa muntele Sion se afla muntele Mo-
motivele sa fii bucuros, deoarece si tu te ria, unde, potrivit traditiei antice evreiesti,
numeri printre relativ putinele persoane
Avraam a fost gata sa-l aduca jertfa pe fiul sau
care au astazi privilegiul de a depune o Isaac. Acest episod s-a petrecut cu aproxi-
marturie temeinica despre numele lui Ie-

mativ 1900 de ani nainte de evenimentele
hova.
descrise n Faptele. Ierusalimul s-a extins pe
8
Pentru a ne ajuta sa perseveram cu muntele Moria pe vremea lui Solomon, care a

construit primul templu al lui Iehova pe varful
bucurie n aceste timpuri critice, Iehova
acestuia. Templul a devenit centrul nchinarii
Dumnezeu ne-a daruit o comunitate mon-
la Iehova si al vietii sociale evreiesti.
diala de frati. Pavel le-a scris crestinilor
La templul din Ierusalim se adunau cu
evrei: Sa ne interesam unii de altii ca sa regularitate toti evreii credinciosi din toate

ne ndemnam la iubire si la fapte bune, colturile
lumii ca sa aduca jertfe, sa se nchi-
cum
fara sa neglijam ntrunirea noastra, ne si sa participe la sarbatorile anuale. Ei

au unii obiceiul, ci sa ne ncurajam unii respectau astfel porunca lui Dumnezeu: De
pe altii, si aceasta cu atat mai mult cu cat
trei ori pe an, fiecare dintre barbatii tai sa se


6, 7. Cum ndeplineste
congregatia crestin
a de
prezinte naintea lui Iehova, Dumnezeul tau,

misiunea ncredin de Isus de a predi-

astazi tat
a n locul pe care l va alege el (Deut. 16:16).

ca tuturor natiunilor?
Tot n Ierusalim se afla si sediul Marelui San-
ari
fiecare
8. Cum poate avea parte de binecuvant hedrin, care era Curtea Suprema a evreilor
membru al congregatiei?
si consiliul administrativ national.
 ROMA, CAPITALA UNUI IMPERIU

vedeti ca ziua se apropie! (Evr. 10:24, 25).

In perioada n care s-au petrecut eveni-
Congregatia crestin
a este un dar de la Ie-
mentele relatate n cartea Faptele, Roma era
ncuraj pe al-
hova prin care putem sa-i am
orasul cel mai mare si cel mai important din
punct de vedere politic al lumii cunoscute
tii
si,
la randul nostru, sa fim ncurajati.
atunci. Era capitala unui imperiu, care, la Sa ram
anem
deci aproape de fratii si
su-
rorile noastre de credint a! Sa nu neglijam

apogeu, se ntindea din Britannia pana n
niciodata ntrunirile crestine!
nordul Africii si de la Oceanul Atlantic pana
la Golful Persic.
Fiecare i auzea vorbind n limba lui
Roma era un oras cosmopolit, n care se pu-
(Faptele 2:513)
tea ntalni un amestec de culturi, rase, limbi si

superstitii. O retea de drumuri bine ntretinute

9
Ce entuziasm trebuie sa fi cuprins
aducea aici calatori si marfuri din toate coltu- acea multime de evrei si prozeliti la Penti-
rile imperiului. Aproape de Roma era portul
costa din 33 e.n.! Probabil ca majoritatea
Ostia, unde ancorau corabii ce navigau pe celor prezenti vorbeau greaca sau ebrai-
importante rute comerciale si aprovizionau ca- ca, limbi
cunoscute de mul
ti la vremea
aceea. Insa acum, fiecare i auzea [pe dis-
pitala cu alimente si marfuri de lux.

In secolul I e.n., Roma avea peste un milion
cipoli] vorbind n limba lui (Fap. 2:6). Fap-
de locuitori. Se pare ca jumatate din populatie

tul ca mesajul le-a fost transmis n limba
era alcatuita din sclavi: infractori condamnati,
materna trebuie sa le fi sensibilizat inima.


copii vanduti sau abandonati de parinti si pri-
Crestinii
de azi nu sunt nzestrati cu da-
zonieri luati n timpul campaniilor militare ale
rul miraculos al vorbirii n limbi. Insa
legiunilor romane. Printre acesti sclavi se nu-
multi dintre ei s-au pus la dispozitie pen-
marau si evrei din Ierusalim, care fusesera

adusi la Roma dupa ce generalul roman Pom- tru ca mesajul despre Regat sa le fie anun-
tat
oamenilor din toate grupurile nationa-
pei cucerise Ierusalimul n 63 .e.n. unii au nv
Cea mai mare parte a populatiei libere din le. De pilda, a tat o alta limba

Roma era foarte saraca, locuind n imobile pentru a putea sluji ntr-o congregatie de

cu mai multe etaje si depinzand de sprijinul limba straina din zona n care locuiesc

material al statului. Cu toate acestea, mpa-
sau chiar pentru a se muta n alta tar
a.
Deseori, oamenii sunt impresionati de
ratii au mpodobit capitala cu cladiri publice
eforturile lor si i asculta.
grandioase, cum nu s-au mai vazut vreoda-

ta. Existau teatre si mari stadioane unde se 10
De exemplu, Christine a urmat un

organizau pentru distrarea maselor specta-
curs de limba gujarati mpreuna cu alti
cole, lupte de gladiatori si ntreceri de care.
sapte
vestitori. La noul ei loc de munca a
Intrarea era libera. cunoscut o colega a carei limba materna

era gujarati. Cand Christine a salutat-o
tan ara
n limba ei materna, a ramas ui-

mita si a vrut sa stie
de ce facea atatea eforturi sa nvete gujarati.
Atunci Christine a avut ocazia sa-i depuna o marturie
excelenta. Ta-


nara a spus: Nicio alta religie nu si-ar ncuraja membrii sa nvete o
de grea. Cu adevarat
limba atat trebuie sa aveti ceva important de
spus!.
9, 10. Cum s-au pus unii la dispozitie
pentru a le predica celor ce vorbesc o alta

limba?

TO TI
S-AU UMPLUT DE SPIRIT SFANT 25

11
Desigur, nu toti putem nva ta o alta limba. Cu toate acestea, toti pu-

tem sa le predicam mesajul despre Regat oamenilor din alte grupuri lin-

gvistice. Cum? Cu ajutorul brosurii O veste buna pentru oameni din toa-

te na tiunile. Aceasta brosur a contine un mesaj scurt n mai multe limbi.
Iata o experient a care arata cum o putem folosi. La scurt timp dupa ce

a primit brosura la congres, o familie de Martori a mers sa viziteze trei

parcuri nationale. Acolo ei au ntalnit oameni din Filipine, din India, din
Olanda si din Pakistan. Sotul a remarcat: Desi toti acesti oameni vor-
beau putin engleza, au fost impresionati

cand le-am aratat mesajul n propria lim-

ba, deoarece se aflau la mii de kilometri EVREII IN MESOPOTAMIA SI IN EGIPT
departare de tara lor. Ei au recunoscut ca-
racterul mondial al lucrarii noastre, pre-
In cartea Istoria poporului evreu n epoca
cum si unitatea noastra.
lui Isus Cristos (175 .e.n.135 e.n.) (germ.),

de Emil Sch urer, se spune: In Mesopo-
Petru s-a ridicat n picioare
tamia, n Media si n Babilonia tr aiau si
(Faptele 2:1437) descendentii evreilor din regatul celor zece
12 triburi [ale lui Israel] si din regatul lui Iuda
Petru s-a ridicat n picioare si s-a
care fusesera exilati odinioara aici de asi-
adresat acelei multimi de oameni de dife-
rieni si de babilonieni. Potrivit cu Ezra 2:64,
rite nationalit a ti (Fap. 2:14). El le-a expli-
din exilul babilonian s-au ntors la Ierusalim
cat ca Dumnezeu le daduse discipolilor n
doar 42360 de barbati israeliti, mpreuna cu
mod miraculos capacitatea de a vorbi n
sotiile si copiii lor. Aceasta s-a ntamplat n
limbi, asa cum profetise prin Ioel: Voi tur-
537 .e.n. Istoricul Josephus Flavius afirma
na spiritul meu peste orice fel de carne
ca, n secolul I e.n., n Babilonia locuiau
(Ioel 2:28). In plus, nainte de a se nal ta
Il zeci de mii de evrei. Aceste comunitati au
la cer, Isus le spusese discipolilor sai:
iar el va va da un alt aju- contribuit ntre secolele al III-lea si al V-lea
voi ruga pe Tatal,
e.n. la elaborarea lucrarii cunoscute ca Tal-
tor, ajutor pe care Isus l-a numit spiri- mudul babilonian.
tul (Ioan 14:16, 17).
Si n Egipt locuiau multi evrei. Exista docu-
13
arii
In ncheierea cuvant sale, Petru mente care atesta prezenta lor n aceast a
are:
a spus cu hotar Toata casa lui Is- tar a nca din secolul al VI-lea .e.n. In acea

rael sa stie sigur ca Dumnezeu l-a facut perioada, Ieremia le-a transmis un mesaj

Domn si Cristos pe acest Isus pe care voi evreilor ce locuiau n diferite localitati de

l-ati tintuit pe stalp (Fap. 2:36). Desigur, aici, inclusiv n Nof, numit si Memfis (Ier.

majoritatea celor ce-l ascultau pe Petru 44:1). Se pare ca multi se stabilisera n Egipt

n epoca elenistica. Potrivit istoricului Jo-

11. Cum ne poate ajuta brosura O veste buna sephus, evreii s-au numarat printre primii
pentru oameni din toate na tiunile sa predicam
colonisti ai orasului Alexandria. Cu timpul, ei
mesajul despre Regat?
au ajuns s a ocupe o buna parte a orasului.
12. a) Cum a profetit Ioel miracolul care a avut
loc la Penticosta din 33 e.n.? b) De ce profetia lui
In secolul I e.n., scriitorul evreu Filon a afir-

Ioel urma sa aiba o mplinire n secolul I? mat c a un milion dintre cona tionalii
s ai erau

13, 14. Cum a reusit Petru sa sensibilizeze inima raspanditi pe tot teritoriul Egiptului, de la

ascultatorilor sai, si cum putem sa-i imitam granita cu Libia pana la granita cu Etiopia.
exemplul?

26 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

nu fusesera de fat a la uciderea lui Isus pe un stalp de tortura. Dar, ca

natiune, ei purtau o vina colectiva. Sa remarcam nsa ca Petru li s-a
cu respect si
adresat conationalilor sai ntr-un mod care sa le sensibi-
lizeze inima. Petru nu dorea sa-i condamne pe ascultatorii ci sa-i
sai,

ndemne la caint a. S-au simtit ei jigniti de cuvintele lui? Nicidecum, ci
si
au fost strapun si
n inima au ntrebat: Ce trebuie sa facem?. Mo-
dul respectuos de adresare al lui Petru trebuie sa fi contribuit la sensi-
bilizarea inimii multora, astfel ca acestia s-au cait (Fap. 2:37).
14
Si
noi putem imita exemplul lui Petru. Cand le depunem marturie
altora, nu trebuie sa corectam orice idee exprimata de locatar care nu

este n conformitate cu Biblia. Mai degra-
ba, trebuie sa discutam despre lucruri cu
CRESTINISMUL IN PONT
privire la care suntem de aceeasi parere.

Daca stabilim o baza comuna de discutie,

Printre cei ce au ascultat cuvantarea tinut a
putem aduce apoi cu tact argumente din
de Petru la Penticosta din 33 e.n. au fost si
evrei din Pont, o provincie din nordul Asiei Mici
Cuvantul lui Dumnezeu. Adesea, cand

(Fap. 2:9). Unii dintre acestia au dus vestea adevarurile biblice sunt prezentate ntr-o
buna n tara

lor. Se poate spune acest lucru maniera pozitiva, cei sinceri sunt mult
mai dispusi
sa ne asculte.
deoarece printre credinciosii carora Petru le-a

adresat prima sa scrisoare se num arau si cei

raspanditi n Pont (1 Pet. 1:1).1 In scrisoarea Fiecare dintre voi sa fie botezat

lui Petru se arata ca acesti crestini fusesera (Faptele 2:3847)

mahniti . . . prin diferite ncercari datorita 15
Penticosta
In acea zi extraordinara,
credintei lor (1 Pet. 1:6). Aceste ncercari in-
cludeau, probabil, opozitie si persecutii. din 33 e.n., Petru le-a spus evreilor si pro-
zeli tilor receptivi: C ai ti-va si fiecare din-
Despre ncercarile la care au fost supusi
tre voi s a fie botezat (Fap. 2:38). Drept ur-
crestinii din Pont se vorbeste si n corespon-
mare, aproximativ 3 000 de oameni s-au
denta dintre Pliniu cel Tanar, guvernator al
botezat n bazinele din Ierusalim sau din
provinciei romane Bitinia si Pont, si mpara-
apropiere.1 Au actionat ei sub impulsul
tul Traian. Intr-o scrisoare trimisa din Pont

n aproximativ 112 e.n., Pliniu spunea ca momentului? Constituie acest episod un
molima crestinismului ameninta pe oricine, precedent pentru ca aceia care studiaza

indiferent de sex, varsta sau rang. Pliniu le da- Biblia si copiii din familiile crestine sa se

dea posibilitatea celor acuzati ca sunt crestini grabeasca sa se boteze nainte de a fi pre-
ti? Nu. Sa nu uitam
sa-si renege credinta. Cei ce nu-si renegau
gati ca evreii si proze-
credinta erau omorati, dar cei care l bleste- litii
care s-au botezat la Penticosta din

mau pe Cristos sau adresau rugaciuni zeilor
ori statuii lui Traian erau eliberati. Pliniu recu- 1 In 7 august 1993, la un congres international ti-

nostea:
Nimic nu-i poate determina pe cei ce nut de Martorii lui Iehova la Kiev, Ucraina, 7402

sunt cu adevarat crestini sa faca asemenea persoane au fost botezate n sase bazine. Botezul

a durat doua ore si un sfert.
lucruri.
15. a) Ce a spus Petru, si cum au reactionat
as-
1 Termenul grecesc tradus prin raspandi ti nseamna li- b) De ce mii de oameni care au

teralmente din diaspora. Acest cuvant duce cu gandul n
cultatorii sai?

primul rand la evrei, ceea ce indica faptul ca mul ti dintre auzit vestea buna la Penticosta erau pregati
ti


primii converti ti proveneau din comunita tile evreiesti.
pentru a fi botezati n aceeasi
zi?
 CINE ERAU PROZELI TII?

33 e.n. studiau cu sarguin t a Cuvantul

lui
Cei carora le-a predicat Petru la Penticosta
Dumnezeu si faceau parte dintr-o na tiune

din 33 e.n. au fost atat iudei, cat si prozeliti
dedicata lui Iehova. In plus, ei si dove-
(Fap. 2:10).
disera deja zelul, unii dintre ei venind de
Printre barbatii calificati care fusesera nu-
la mari distante pentru a fi prezenti la
miti sa se ocupe de activitatea necesara a
aceasta sarb
atoare
anuala. Dupa ce au
mpar tirii
zilnice a hranei era si Nicolae, un

acceptat adevarurile fundamentale referi-
prozelit din Antiohia (Fap. 6:35). Prozelitii
toare la rolul lui Isus Cristos n mplinirea erau neevrei convertiti la iudaism. Ei erau con-
scopului lui Dumnezeu, ei au fost gata sa
siderati evrei n toate privintele, deoarece l

slujeasca lui Iehova, dar n
continue sa-i acceptasera pe Dumnezeul lui Israel si Le-
calitate de discipoli botezati ai lui Cristos.
gea data de el, i respinsesera pe toti ceilalti

16
Acel grup s-a bucurat de binecuvan- dumnezei, fusesera circumcisi (barbatii) si se

tarea lui Iehova. Relatarea spune: Toti cei alaturasera natiunii Israel.


care devenisera credinciosi erau mpreu-
Dupa ce evreii au fost eliberati din exilul ba-

bilonian n 537 .e.n., multi s-au stabilit n
na si aveau toate lucrurile n comun. Isi
diferite regiuni situate departe de Israel, dar
vindeau bunurile si proprietatile,
iar ce
teau tuturor, dupa cum au continuat sa practice iudaismul. Astfel, oa-
primeau mpar
meni de pe tot cuprinsul Orientului Apropiat
avea nevoie fiecare (Fap. 2:44, 45).1 Desi-
ti trebuie sa imi- si din regiunile din jur au ajuns sa cunoasca
gur, toti crestinii
adevara
religia iudaica. Scriitori antici, precum Hora-
te iubirea si spiritul de sacrificiu al disci-
tiu si Seneca, arata ca, n diferite t ari, multi
polilor din secolul I. oameni au fost impresionati de evrei si de

17
Potrivit Bibliei, pentru a ajunge la dedi- convingerile lor si s-au alaturat comunitatilor
care si botez, o persoana trebuie sa faca acestora, devenind prozeliti.

anumiti pasi. Mai ntai trebuie sa asimile-
ze cunostin
t a din Cuvantul lui Dumnezeu
(Ioan 17:3). Apoi trebuie sa manifeste credint a si sa se caiasc
a, dovedind

ca i pare sincer rau de modul sau de viat a din trecut (Fap. 3:19). De ase-

menea, trebuie sa se converteasca, sau sa se ntoarc si
a, sa faca fapte

drepte, n armonie cu vointa lui Dumnezeu (Rom. 12:2; Ef. 4:23, 24). Dupa

acesti pasi, persoana respectiva trebuie sa i se dedice lui Dumnezeu n ru-

gaciune, urmand apoi sa se boteze (Mat. 16:24; 1 Pet. 3:21).
18
Esti
si tu un discipol dedicat si botezat al lui Isus Cristos? Daca da,

nu poti decat sa fii recunoscator pentru privilegiul ce ti s-a acordat. Ase-
menea discipolilor din secolul I, care au fost umpluti de spirit sfant, si


tu poti fi folosit ntr-un mod remarcabil pentru a depune o marturie te-

meinica si pentru a nfaptui vointa lui Iehova!
1 Prin aceasta masur
a organizatorica temporara s-au asigurat cele necesare vizitato-

rilor care au ramas la Ierusalim pentru a afla mai multe despre noua lor credint a.
Aceasta a fost o actiune
voluntara si
nu trebuie confundata cu vreo forma de comu-
nism (Fap. 5:14).

16. Cum au dovedit crestinii

din secolul I spirit de sacrificiu?
trebuie sa faca o persoana ca sa se califice pentru botez?
17. Ce pasi

18. Ce privilegiu pot avea discipolii botezati ai lui Cristos?

CAPITOLUL 4

Oameni fara carte si de rand

Apostolii predica plini de curaj,

iar Iehova i binecuvanteaza
Faptele 3:15:11

SCALDATE n lumina dupa-amiezii, strazile Ierusalimului forfotesc de

lume. Evrei piosi si discipoli ai lui Cristos se ndreapta spre templu. In

curand va ncepe ceasul rugaciunii (Fap. 2:46; 3:1).1 Petru si Ioan si cro-
iesc drum prin multime, spre poarta templului numita Frumoasa. Cele
doua usi impunatoare ale por tii sunt placate cu bronz de Corint si stra-

lucesc n soare. Prin larma glasurilor si zgomotul de pasi razbate striga-

tul unui cersetor, care cere daruri de ndurare. Este un barbat trecut de
mult de prima tinerete, olog din nastere (Fap. 3:2; 4:22).

2
Cand Petru si Ioan se apropie, cersetorul i ntampin a cu obisnuita
lui

rugaminte. Apostolii se opresc, iar privirea lui se ndreapta plina de speran-


t a spre ei. Argint si aur n-am, dar ce am ti dau, i spune Petru. In nume-
le lui Isus Cristos Nazarineanul, umbla! Cat de uluita trebuie sa fie multi-


a,
iar el se ridica n
mea cand Petru l ia pe olog de man picioare! (Fap. 3:6, 7)
Imaginati-vi-l pe acest om privindu-si cu uimire picioarele, acum san atoase,



si ncercand, pentru prima oara n viat a, sa paseasc a! Nu e de mirare ca n-


cepe sa sara de bucurie si
sa-l laude cu voce tare pe Dumnezeu!
3
Cuprinsa de exaltare, multimea alearga spre Petru si
Ioan, la colonada

lui Solomon. Aici, chiar n locul unde predicase Isus, Petru explica adevara-

ta semnificatie a celor ntamplate (Ioan 10:23). El le ofera celor prezenti si

barbatului vindecat un dar mult mai de pret decat aurul si argintul si
chiar
decat restabilirea san
at a tii. de a
Este vorba despre posibilitatea de a se cai,
li se sterge

pacatele si
de a deveni continuatori ai lui Isus Cristos, Repre-
zentantul Principal al vietii numit de Iehova (Fap. 3:15).
4
Ce zi extraordinara: un om a fost vindecat din punct de vedere fizic si
putea acum sa umble, iar mii de oameni au primit posibilitatea de a fi vin-

decati din punct de vedere spiritual si
de a umbla ntr-un mod demn de
Dumnezeu! (Col. 1:9, 10) In plus, evenimentele din aceasta zi au dus la o

1 La templu, rugaciunile
se faceau
cand erau aduse jertfele de dimineat a si
de sea-
Jertfele de seara se aduceau la ceasul al noualea,

ra. adica n jurul orei trei

dupa-amiaza.
a poarta templului?
1, 2. Ce miracol au nfaptuit Petru si Ioan lang
3. Ce dar nepretuit
puteau primi barbatul vindecat si toti cei prezenti?


4. a) La ce confruntare a dus vindecarea miraculoasa a ologului? b) La ce ntrebari


se va raspunde n continuare?

28

OAMENI FAR A CARTE SI
DE R AND 29

confruntare ntre continuatorii loiali ai lui Cristos si
conducatorii evrei-

lor, care ncercau sa-i mpiedice sa respecte porunca lui Isus de a predica

mesajul despre Regat (Fap. 1:8). Dar ce putem nva ta
din metodele de pre-
dicare si
din atitudinea lui Petru si a carte si
Ioan, oameni far
de rand?

(Fap. 4:13)1 Si cum putem imita modul n care au reactionat
ei si
ceilalti

discipoli n fata opozitiei?


Nu prin propria noastra putere (Faptele 3:1126)

5
Petru si Ioan stateau acum naintea multimii. Ei erau constien ti ca

unii dintre cei prezenti cerusera cu putin timp n urma ca Isus sa fie tin-
tuit pe stalp (Mar. 15:815; Fap. 3:1315). Cat curaj a aratat Petru cand a

declarat ca acel olog fusese vindecat n numele lui Isus! El nu a diluat ade-

varul, ci le-a spus far a ocolisuri ca purtau o parte din vina pentru moar-

tea lui Cristos. Insa Petru nu a avut o atitudine ostila fat a de acesti
oa-
meni deoarece stia ca actionaser
a din nestiin (Fap. 3:17). El li s-a
t a
adresat numindu-i frati si s-a concentrat asupra aspectelor pozitive ale

mesajului despre Regat. Daca se caiau manifestau credint a n Cristos,
si

acestia
aveau sa se bucure de timpuri de nviorare de la Iehova (Fap.
3:19). Si sa vorbim far a ocolisuri
noi trebuie sa fim plini de curaj
si despre
viitoarea judecata a lui Dumnezeu. Insa nu trebuie sa avem niciodata un

ton obraznic, agresiv sau condamnator. Mai degraba, trebuie sa-i conside-

ram pe cei carora le predicam viitori frati si, asemenea lui Petru, sa ne con-

centram asupra aspectelor pozitive ale mesajului despre Regat.
6
Apostolii erau oameni modesti. Ei nu si-au atribuit niciun merit pen-
Petru a spus multimii:
tru miracolul pe care-l nfaptuiser a. De ce va ui-
tati tint
a la noi, ca si
cum prin propria noastra putere sau prin devotiu-
nea noastra sfant a l-am fi facut sa umble? (Fap. 3:12). Petru si ceilalti

apostoli stiau bine ca tot ce realizau n serviciul pentru Dumnezeu se da-
tora puterii divine, nu puterii lor. Prin urmare, ei au aratat cu modestie ca
toate laudele li se cuveneau lui Iehova si lui Isus.
7
Si
noi trebuie sa dam dovada de modestie cand participam la lucrarea

de predicare a Regatului. Chiar daca, n prezent, crestinii nu primesc prin
spiritul sfant putere sa faca vindecari miraculoase, ei i pot ajuta pe oameni

sa dobandeasc
a credint a n Dumnezeu si n Cristos si sa primeasca acelasi

dar pe care Petru l-a oferit n secolul I: posibilitatea de a le fi iertate p acate-

le si de a se bucura de nviorare de la Iehova. In fiecare an, sute de mii de

oameni accepta acest dar si
se boteaza ca discipoli ai lui Cristos.
1 Vezi chenarele Petru: de la pescar la apostol energic, de la pagina 30, si
Ioan, dis-

cipolul pe care l iubea Isus, de la pagina 33.

5. Ce nva t am
din modul n care Petru a vorbit multimii?


6. Cum au dat dovada Petru si Ioan de umilint a si
modestie?
promisiunea
7, 8. a) Ce dar le putem oferi oamenilor? b) Cum se mplineste astazi
cu privire la restabilirea tuturor lucrurilor?
 PETRU: DE LA PESCAR LA APOSTOL ENERGIC
Biblia se refera la acest apostol al lui Cristos
folosind cinci nume: numele ebraic Simeon si
echivalentul sau grecesc Simon, Petru si echiva-
lentul sau semitic Chifa, precum si Simon Petru
(Mat. 10:2; 16:16; Ioan 1:42; Fap. 15:14).
Petru era din Betsaida, un oras situat pe malul
nordic al Marii Galileii, si se ocupa cu pescuitul
(Ioan 1:44). Dupa o vreme, s-a mutat ntr-un oras
din apropiere, n Capernaum (Luca 4:31, 38). El
era casatorit si locuia n aceeasi
casa cu soacra si cu fratele sau
(Mar. 1:2931). Cu o anumita oca-
zie, Isus s-a urcat n barca lui Petru
si a nvatat multimile
t armul Marii Galileii. Apoi, la ndem-
nul lui Isus, Petru a iesit
aruncat plasele de pescuit n apa si
a prins n mod miraculos foarte
mult peste. Cuprins de teama, Pe-
tru
a cazut la picioarele lui Isus.
Insa Isus i-a spus: Nu te mai teme!
De acum nainte vei pescui oameni
vii (Luca 5:111). Petru era la pes-
cuit cu fratele sau Andrei, precum
si cu Iacov si cu Ioan. Toti patru au
renuntat la afacerea lor cu peste
cand au acceptat invitatia
de a-l urma (Mat. 4:1822; Mar.
1:1618). Dupa aproximativ un an, Petru s-a nu-
marat printre cei 12 barbati alesi de Isus ca
apostoli, adica trimisi
Petru, Iacov si Ioan au fost singurii pe care Isus
i-a luat cu el cu ocazia unor evenimente speciale.
Ei au fost martori la transfigurarea lui Isus, au fost
de fat a la nvierea fiicei lui Iair si au fost alaturi de
el n momentele grele din gradina Ghetsimani
(Mat. 17:1, 2; 26:3646; Mar. 5:2224, 3542;
Luca 22:3946). Tot acesti
na cu Andrei, l-au ntrebat pe Isus despre semnul
prezentei sale (Mar. 13:14).
Petru era un om direct si energic, iar uneori ac-
tiona
sub impulsul momentului. Se pare ca deseori
lua cuvantul naintea celorlalti.
mai multe cuvinte ale lui Petru decat ale tuturor ce-
lorlalti 11 apostoli la un loc. Petru punea ntrebari
chiar si atunci cand ceilalti nu spuneau nimic
(Mat. 15:15; 18:21; 19:2729; Luca 12:41; Ioan
13:3638). Tot el a protestat cand Isus a vrut sa-i
spele picioarele, dar, dupa ce a fost corectat, i-a ce-
rut sa-i spele si mainile, si capul (Ioan 13:510).
Motivat de sentimente puternice, Petru a ncer-
cat sa-l conving a pe Isus ca nu trebuia sa sufere
si sa moara. Insa Isus l-a corectat cu fermita-
te pentru lipsa lui de judecat a sanatoasa (Mat.
16:2123). In ultima noapte a lui
Isus pe pamant, Petru a afirmat ca
nu-l va parasi niciodata, chiar daca
toti ceilalti apostoli l-ar parasi. De
adunate pe fapt, cand dusmanii l-au arestat pe
Isus, Petru, plin de curaj, a sarit sa-l
n larg, a apere cu sabia. Apoi l-a urmat chiar
pana n curtea marelui preot. Totusi,
nu dupa mult timp, Petru si-a rene-
gat Stapanul de trei ori. Insa, cand
si-a
dat seama ce a facut, a plans
cu amar (Mat. 26:3135, 51, 52,
6975).
Cu putin nainte ca Isus sa li se
arate apostolilor n Galileea pentru
prima oara dupa nvierea sa, Petru
a spus ca merge sa pescuiasca, iar
lui Isus unii apostoli s-au dus cu el. Recu-
noscandu-l pe Isus, care era pe
mal, Petru s-a aruncat fara sa stea pe ganduri n
apa si a notat pana la el. Isus le pregatise niste
(Mar. 3:1316). peste si i-a chemat sa manance. In timp ce man-
cau, el l-a ntrebat pe Petru daca l iubeste mai
mult decat pe acestia, referindu-se la pestii din
fata lor. Apoi l-a ndemnat pe Petru sa se dedice
ntru totul lucrurilor spirituale, slujind cu timp inte-
gral, nu muncii laice, precum afacerea cu peste
(Ioan 21:122).
trei discipoli, mpreu- In aproximativ 6264 e.n., Petru a predicat ves-
tea buna n Babilon (pe teritoriul Irakului de azi),
unde exista o mare comunitate de evrei (1 Pet.
5:13). Acolo, el a scris prima si, probabil, si a doua
scrisoare inspirata care i poarta numele. Isus i-a
In Evanghelii gasim dat lui Petru puterea necesara pentru un aposto-
lat la cei circumcisi, iar el si-a ndeplinit misiunea
cu daruire si cu mult zel (Gal. 2:8, 9).

OAMENI FAR A CARTE SI
DE R AND 31

8
traim
Intr-adevar, n timpul de restabilire a tuturor lucrurilor, la

care s-a referit Petru. Ca mplinire a cuvintelor lui Dumnezeu spuse

prin gura sfintilor sai profeti din vechime, Regatul a fost instaurat n

cer n 1914 (Fap. 3:21; Ps. 110:13; Dan. 4:16, 17). La scurt timp dupa

aceea, sub supravegherea lui Cristos, a nceput o lucrare de restabilire

a nchinarii adevarate pe pamant. Drept urmare, milioane de oameni

au fost adusi ntr-un paradis spiritual, devenind supusi ai Regatului lui
Dumnezeu. Ei s-au dezbracat de vechea personalitate degradat a si s-au

mbracat cu noua personalitate care a fost creat a dupa vointa lui Dum-

nezeu (Ef. 4:2224). La fel ca n cazul vindecarii cersetorului
olog,

aceast a lucrare extraordinara se realizeaza nu prin eforturi umane, ci
prin spiritul lui Dumnezeu. Urmand exemplul lui Petru, si noi trebuie

sa folosim Cuvantul lui Dumnezeu cu mult curaj si n mod eficient pen-
de mult succes am avea cand
tru a preda adevarul. Oricat i ajut am pe
altii
sa devina discipoli ai lui Cristos, acesta se datoreaza puterii lui

Dumnezeu, nu puterii noastre.

Nu putem nceta sa vorbim (Faptele 4:122)
9
Vindecarea omului olog, care acum sarea si
striga de bucurie, precum
si
cuvantarea lui Petru au starnit mare valv a. De aceea, comandantul gar-
zii de la templu, responsabil cu mentinerea ordinii, si preotii principali au
Acesti
nceput imediat o ancheta. oameni erau, se pare, saduchei, o secta
ai carei membri erau foarte bogati si influenti pe plan politic. Ei cautau

sa fie n bune relatii cu romanii, respingeau legea orala, sustinut a cu ata-

ta nflacarare de farisei, si luau n batjocura credinta n nviere.1 Cat de

mult trebuie sa se fi maniat ei cand i-au gasit pe Petru si pe Ioan n tem-

plu, vorbind cu ndrazneala despre nvierea lui Isus!
10

Impotrivitorii furiosi i-au aruncat pe Petru si pe Ioan n nchisoare,

iar a doua zi i-au tarat naintea Cur tii Supreme a evreilor. Din punctul de
vedere al conducatorilor, pentru care numai elitele puteau exprima opinii,
Petru si Ioan erau far a carte si de rand si nu aveau dreptul sa predice

n templu. Ei nu studiasera la scolile rabinice ale vremii. Totusi, membrii
Cur tii
au ramas uimiti de franchetea si
convingerea cu care vorbeau. De
ce au fost Petru si Ioan atat de eficienti? Un motiv ar fi acela ca fusesera

cu Isus (Fap. 4:13). Stapanul lor i nva tase

ca unul care avea autorita-
te, nu ca scribii (Mat. 7:28, 29).

Curtea le-a poruncit apostolilor sa nu mai predice. In societatea
11

evreiasca, deciziile Cur tii
aveau multa greutate. Cu numai cateva a-
sapt

mani mai nainte, aceeasi Curte l declarase pe Isus vrednic de moarte
(Mat. 26:5966). Cu toate acestea, Petru si
Ioan nu s-au lasat intimidati.

1 Vezi chenarul Marele preot si
preotii
principali, de la pagina 34.

911. a) Cum au reactionat

conducatorii evrei la predicarea lui Petru si
Ioan?


b) Care era hotararea apostolilor?

32 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

ei au spus
In fata acestor oameni bogati, influenti si cu instruire nalta,

fara teama, nsa cu respect: Judecati voi nsiv a daca este drept n ochii
lui Dumnezeu sa ascultam mai mult de voi decat de Dumnezeu. Fiindca

noi nu putem nceta sa vorbim despre lucrurile pe care le-am vazut si
le-am auzit (Fap. 4:19, 20).

12
Dai si tu dovada de curaj asemenea apostolilor? Ce sentimente te n-

cearca atunci cand trebuie sa le depui marturie unor oameni bogati,
in-
fluenti sau cu instruire superioara? Dar cand membrii familiei, colegii de
scoal
a sau de serviciu te ridiculizea-

za pentru convingerile tale? Te simti

intimidat? Fii sigur ca poti nvinge
aceste sentimente. Cand a fost pe pa-

mant, Isus si-a nvatat apostolii sa-si
sustin
a convingerile cu hotarare si

cu respect (Mat. 10:1118). Dupa n-
vierea sa, Isus le-a promis discipoli-

lor ca avea sa fie cu ei n toate zilele

pana la ncheierea sistemului (Mat.

28:20). Sub ndrumarea lui Isus, cla-
sa sclavului din zilele noastre ne

nvat a cum sa ne apar am credinta

(Mat. 24:4547; 1 Pet. 3:15). In acest

sens, primim instruire la ntrunirile
congregatiei,
de pilda la Scoala pen-

tru Serviciul Teocratic, si prin inter-
mediul publicatiilor bazate pe Biblie,
cum ar fi cartea Argumente din Scrip-
Nimic sa nu ne mpiedice sa vorbim despre

minunatele adevaruri spirituale pe care le-am nvatat turi. Profiti si tu de aceste masuri spi-
rituale? Daca da, vei putea sa- ti sus-
tii credinta cu mai mult curaj si cu
mai multa convingere. Si, asemenea

apostolilor, nimic nu te va putea mpiedica sa vorbesti despre minunatele
adevaruri
spirituale pe care le-ai vazut si
le-ai auzit.

Si-au
naltat
... glasul catre Dumnezeu (Faptele 4:2331)
13
Dupa ce au fost eliberati din arest, Petru si Ioan s-au dus imediat sa

se ntalneasca cu ceilalti membri ai congregatiei. Atunci si-au
nal tat
cu
totii
glasul catre Dumnezeu si
s-au rugat sa primeasca curaj pentru a

continua sa predice (Fap. 4:24). Petru stia
foarte bine cat de nen telept
este

sa te ncrezi n propriile for te
cand te straduiesti sa ndeplinesti vointa lui
12. Ce ne poate ajuta sa ne sustinem
credinta cu mai multa
cu mai mult curaj si
convingere?
13, 14. Ce trebuie sa facem daca ne confruntam cu opozitie, si
de ce?

IOAN, DISCIPOLUL PE CARE IL IUBEA ISUS
Apostolul Ioan a fost fiul lui Zebedei si fratele
apostolului Iacov. Dupa cat se pare, mama lui se
numea Salome si era sora Mariei, mama lui Isus
(Mat. 10:2; 27:55, 56; Mar. 15:40; Luca 5:9, 10).
Astfel, Ioan era probabil verisorul
lia lui avea o situatie
cu peste a tatalui sau trebuie sa fi
fost prospera, ntrucat acesta avea
si angajati (Mar. 1:20). Se pare
ca Ioan avea propria casa (Ioan
19:26, 27). Salome, mama lui, l-a
nsotit pe Isus si i-a slujit cat timp
a fost n Galileea. Dupa moartea lui
Isus, ea a adus mirodenii ca sa-i
pregateasca trupul pentru nmor-
mantare (Mar. 16:1; Ioan 19:40).
Ioan a fost, se pare, acel discipol
al lui Ioan Botezatorul care era
mpreuna cu Andrei cand Ioan Bo-
tezatorul s-a uitat spre Isus si a
spus: Iata Mielul lui Dumnezeu!
(Ioan 1:35, 36, 40). Inteleg
aceste cuvinte, Ioan l-a nsotit,
ra ndoiala, si el pe Isus n Cana,
fiind astfel martor la primul mi-
racol nf aptuit de Isus (Ioan
2:111). Insufletirea
zentat n Evanghelia lui activitatea
desfasurat a de Isus n Ierusalim,
n Samaria si n Galileea, precum
si nenumaratele detalii pe care le
ofera, sugereaza ca a fost martor
la aceste evenimente. Asemenea
lui Iacov, lui Petru si lui Andrei, Ioan a renuntat
imediat la plasele de pescuit, la corabia si la
munca sa cand a fost chemat de Isus sa-l urme-
ze, ceea ce constituie o dovada a credintei
puternice (Mat. 4:1822).
In Evanghelii,
Ioan nu se remarca atat de mult
ca Petru. Insa si el avea o personalitate puterni-
ca, asa cum indica numele Boanerghes, adica
Fiii Tunetului, pe care Isus li l-a dat lui si frate-
lui sau Iacov (Mar. 3:17). La nceput, Ioan si-a
dorit o pozitie proeminenta. El si fratele sau au
pus-o pe mama lor sa-l roage pe Isus sa le dea
pozitii
privilegiate n Regat. Desi egoista, dorinta
acestor doi frati dovedeste credinta lor, faptul ca
pentru ei Regatul era o realitate. Acesta a fost
lui Isus. Fami- un bun prilej ca Isus sa-i sfatuiasca pe toti apos-
materiala buna. Afacerea tolii sa fie umili (Mat. 20:2028).
Personalitatea puternica a lui
Ioan s-a manifestat si n alte situa-
tii. De exemplu, odata a ncercat
sa mpiedice un om care nu
era discipol al lui Isus sa scoata
demoni n numele Sau. De ase-
menea, Ioan a vrut sa ceara sa
coboare foc din cer si sa-i mistuie
pe locuitorii unui sat samaritean,
care nu reactionaser a favorabil
cand Isus a trimis niste mesageri
sa faca pregatiri pentru el. Isus l-a
mustrat pe Ioan pentru aceasta
atitudine. Insa, cu trecerea timpu-
lui, Ioan a nvatat sa dea dovada
and de echilibru si de ndurare, cali-
fa- tati care se pare ca i lipsisera
nainte (Luca 9:4956). Cu toate
acestea, Ioan a fost discipolul pe
care-l iubea Isus. De aceea, chiar
cu care a pre- nainte sa moara, Isus i-a dat-o n
grija pe mama sa, Maria (Ioan
19:26, 27; 21:7, 20, 24).
Ioan a tr ait mai mult decat cei-
lal ti apostoli, asa cum profetise
Isus (Ioan 21:2022). El i-a slujit
cu fidelitate lui Iehova circa 70 de
ani. Spre sfarsitul vietii, n timpul domniei mpa-
ratului roman Domitian, Ioan a fost exilat pe
insula Patmos pentru ca a vorbit despre Dum-
sale nezeu si a depus marturie despre Isus. Acolo, n
aproximativ 96 e.n., el a primit viziunile pe care
le-a consemnat n cartea biblica Revelatia (Rev.
1:1, 2, 9). Potrivit traditiei, dupa ce a fost elibe-
rat, Ioan a mers la Efes, unde a asternut n scris
Evanghelia care i poarta numele si cele trei scri-
sori ale sale. Se crede ca a murit n Efes n jurul
anului 100 e.n.

34 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

am ani mai nainte,

Dumnezeu. Cu numai cateva sapt sigur de el, i spusese

lui Isus: Chiar daca toti ceilalti se vor poticni n tine, eu niciodata nu ma
voi poticni!. Totusi, asa cum profetise Isus, Petru a cedat repede fricii de

oameni si l-a renegat pe prietenul si nva t atorul sau. Dar Petru a nv a tat
din greseala sa! (Mat. 26:33, 34, 6975)
14 ceva din toate acestea! Pentru a-ti ndeplini
Si tu poti nvata misiunea

de martor al lui Cristos nu este suficient sa fii hotarat. Cand mpotrivito-

rii ncearca sa- ti distruga credinta sau sa te determine sa nu mai predici,
urmeaza exemplul lui Petru si al lui Ioan. Roaga-te lui Iehova pentru pu-
tere. Cauta sprijinul congregatiei. Discuta cu batranii si cu alte persoane
mature despre problemele cu care te confrunti.
Rugaciunile altora pot
avea multa for t a (Ef. 6:18; Iac. 5:16).

15
Daca la un moment dat ai cedat presiunilor si o vreme ai ncetat sa pre-
dici, nu te descuraja. Aminteste-
ti ca, dupa moartea lui Isus, toti apostolii

au ncetat sa predice. Insa, dupa putin timp, au redevenit activi (Mat. 26:56;

28:10, 1620). In loc sa te lasi descurajat de greselile din trecut, trage nva-

t aminte din cele ntamplate si ajuta-i si pe altii sa nvete din experienta ta.
16
Dar pentru ce trebuie sa ne rugam cand
cei cu autoritate ne persecuta? Sa remar-
MARELE PREOT
cam ca discipolii n-au cerut sa fie scutiti de
SI
PREOTII PRINCIPALI
ncercari. In mod sigur, ei si-au amintit cu-
vintele lui Isus: Daca m-au persecutat pe
Marele preot reprezenta poporul naintea
mine, va vor persecuta si pe voi (Ioan 15:20).
lui Dumnezeu. In secolul I e.n., el avea si ro-
Acesti discipoli loiali l-au rugat pe Iehova
lul de a prezida Sanhedrinul. Pe langa el, n si
sa- ndrepte atentia spre amenint arile m-
calitate de conducatori ai evreilor, erau pre-
potrivitorilor (Fap. 4:29). Discipolii au privit
otii
principali. Printre acestia se numarau
lucrurile n ansamblu, nteleg and ca perse-
fosti mari preoti, cum a fost de pilda Ana,
cutia cu care se confruntau constituia, de
precum si alti barbati din familiile doar
fapt, mplinirea unei profetii. Ei stiau din ru-
patru sau cinci la numar din care se
gaciunea pe care le-o daduse Isus ca model
alegeau marii preoti. Simplul fapt ca apar ti-
ca vointa lui Dumnezeu avea sa fie nfaptui-
neau uneia dintre aceste familii privilegiate,
ta pe pamant, indiferent ce-ar fi spus condu-
spune eruditul Emil Schurer, le conferea un
statut aparte printre preoti. catorii umani (Mat. 6:9, 10).

17
Potrivit Scripturilor, marele preot trebuia Pentru a nfaptui vointa lui Dumnezeu,

sa slujeasca n aceast a func tie
toat a via- discipolii s-au rugat lui Iehova: Fa ca scla-
sa continue sa spuna cuvantul cu
ta
(Num. 35:25). Insa, n perioada la care vii tai tau

face referire cartea Faptele apostolilor, gu- toata ndrazneala. Iehova le-a raspuns ime-

vernatorii romani si regii care domneau sub diat la rugaciune, astfel ca locul n care erau
autoritatea acestora numeau si destituiau adunati s-a zguduit si toti s-au umplut de

marii preoti dupa bunul lor plac. Totusi, se
15. De ce nu trebuie sa se descurajeze cei care, o
pare ca acesti conducatori pagani i alegeau
vreme, au ncetat sa predice?
din linia preoteasc a a lui Aaron.
16, 17. Ce nvat am din rugaciunea discipolilor
lui Cristos?

OAMENI FAR A CARTE SI
DE R AND 35

(Fap.
spirit sfant si
vorbeau cuvantul lui Dumnezeu cu ndrazneal a

4:2931). Nimic nu poate mpiedica realizarea vointei divine! (Is. 55:11) Ori-
de mari ar fi piedicile, oricat
de puternici ar fi mpotrivitorii,
cat daca ne nal-

t am glasul n rugaciune catre Dumnezeu, putem fi siguri ca el ne va da for-
ta
de a continua sa vorbim cuvantul sau cu toata ndrazneala.

Raspunzatori nu n fata
oamenilor,

ci n fata
lui Dumnezeu (Faptele 4:325:11)

18
Congregatia nou-formata din Ierusalim a ajuns n scurt timp o con-
gregatie
puternica, numarand peste 5 000 de membri.1 Desi proveneau din
medii diferite, discipolii erau cu o inima si cu un suflet. Erau strans

uniti n acelasi gand si aceeasi opinie (Fap. 4:32; 1 Cor. 1:10). Discipolii
au facut mai mult decat sa se roage ca Iehova sa le binecuvanteze efortu-
rile. Ei s-au ajutat unii pe altii pe plan spiritual, iar, la nevoie, chiar si pe
plan material (1 Ioan 3:1618). De exemplu, discipolul Iosif, numit de apos-

toli si Barnaba, si-a vandut terenul si a donat n mod altruist toata suma
obtinut
a. Astfel, cei care venisera de departe la Ierusalim au putut ram a-


ne aici o vreme ca sa nvete mai multe despre noua lor credint a.
19
Anania si sotia lui, Safira, au vandut si
ei un teren si au facut o do-

natie, pretinzand ca au daruit ntreaga suma. Insa ei au oprit n ascuns
o parte din pret (Fap. 5:2). Iehova i-a pedepsit pe cei doi cu moartea, dar
nu pentru ca donasera prea putin, ci pentru ca motivatia lor fusese gresi-
n
ta si actionaser
a cu viclenie. Ei au cautat sa-i sele
nu pe oameni, ci pe

Dumnezeu (Fap. 5:4). Asemenea ipocritilor pe care Isus i condamnase,
Anania si
Safira cautau mai degraba glorie din partea oamenilor decat
aprobarea lui Dumnezeu (Mat. 6:13).
20
Dovedind acelasi spirit generos ca discipolii fideli din secolul I, milioa-

ne de Martori sprijina n prezent lucrarea de predicare mondiala prin do-

natiile
lor. Nimeni nu este nsa obligat sa dea din timpul sau din banii sai
pentru a sustine
aceasta lucrare. Iehova nu vrea sa-i slujim din constran-

gere sau cu parere de rau (2 Cor. 9:7). Cand

daruim pentru lucrarea sa,

pe Dumnezeu nu l intereseaza cantitatea, ci motivatia (Mar. 12:4144). Sa

nu ajungem niciodata ca Anania si Safira, ndeplinind serviciul pentru
Dumnezeu din egoism sau din dorinta sa
de a primi glorie. Dimpotriva,

urmam exemplul lui Petru, al lui Ioan si al lui Barnaba, fiind ntotdeau-

na motivati n serviciul crestin de o iubire autentica pentru Dumnezeu si
pentru semeni (Mat. 22:3740).

1 In 33 e.n., n Ierusalim existau se pare doar aproximativ 6 000 de farisei si
chiar mai
putini
saduchei. Acesta ar putea fi un alt motiv pentru care cele doua grupuri se sim-

teau
tot mai amenintate
de nva t aturile
lui Isus.

18. Cum s-au ajutat membrii congregatiei

din Ierusalim unii pe altii?

19. De ce i-a pedepsit Iehova cu moartea pe Anania si Safira?

20. Ce lectii
valoroase nvat am despre faptul de a darui pentru lucrarea lui Iehova?
 Astfel,
i-au adus si

i-au pus n sala Sanhedrinului
(Faptele 5:27)
 CAPITOLUL 5

Trebuie sa ascultam mai mult

de Dumnezeu ca stapanitor

Apostolii adopta o pozitie
ce constituie
un exemplu pentru toti adevaratii
crestini

Faptele 5:126:7

JUDECATORII Sanhedrinului clocotesc de furie! Apostolii lui Isus se afla

n fata Inaltei Cur ti pentru a fi judecati. De ce anume sunt ei acuzati? Iosif
Caiafa, marele preot si presedintele
Sanhedrinului, le spune cu asprime:

V-am poruncit clar sa nu mai predati n numele acesta. Caiafa este atat de

manios, ncat evita chiar si sa rosteasca numele lui Isus. El continua: To-

tusi, iata ca ati umplut Ierusalimul cu nva t atura
voastra si
sunteti hotar a ti

sa aduceti asupra noastra sangele acestui om (Fap. 5:28). Mesajul este cat
se poate de clar: Nu mai predicati! Altfel veti suporta consecintele!


2
Ce vor face apostolii? Misiunea de a predica le-a fost ncredintat a de
Isus, care a primit autoritate de la Dumnezeu (Mat. 28:1820). Vor ceda

ei fricii de oameni si vor nceta sa vorbeasca? Sau vor avea curajul de a

ramane fermi si vor continua sa predice? De fapt, totul se rezuma la ur-

a sa ezi-
matoarea ntrebare: Vor asculta de Dumnezeu sau de oameni? Far

te, Petru vorbeste n numele tuturor apostolilor. Cuvintele sale sunt clare
si dovedesc mult curaj.
3 ti crestini,
Ca adevara suntem profund interesati de modul n care au
reactionat
apostolii la amenint arile Sanhedrinului. Si
noua Dumnezeu

ne-a ncredintat misiunea de a predica, iar cand o ndeplinim, si noi ne

putem confrunta cu opozitie (Mat. 10:22). Poate ca mpotrivitorii ncearca

sa puna restrictii
lucrarii noastre sau chiar sa o interzica. Ce vom face?

Ne va fi de mare folos sa analizam mprejur
arile n care apostolii au ajuns

naintea Sanhedrinului si pozitia
pe care au adoptat-o ei.1

Ingerul lui Iehova a deschis usile
(Faptele 5:1221a)
4
Sa ne amintim ca, prima oara cand li s-a poruncit sa nu mai predice,

Petru si Ioan au raspuns: Nu putem nceta sa vorbim despre lucrurile pe


care le-am vazut le-am auzit (Fap. 4:20). Dupa acea nfa ti sare
si naintea
1 Vezi chenarul Sanhedrinul, Curtea Suprema a evreilor, de la pagina 39.

13. a) De ce sunt dusi apostolii naintea Sanhedrinului, si la ce se rezuma totul?
b) De ce suntem profund interesati de pozitia
adoptata de apostoli?

4, 5. De ce Caiafa si
saducheii s-au ridicat plini de gelozie mpotriva apostolilor?

37

38 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Sanhedrinului, Petru si Ioan, mpreuna cu ceilalti apostoli, au continuat

sa predice n templu. Apostolii au facut semne mari, vindecand bolnavi si

scot and demoni, n colonada lui Solomon. Aceasta era un portic acope-
rit, aflat la est de templu, unde se adunau multi evrei. Se pare ca oamenii
erau vindecati chiar si numai cand
umbra lui Petru cadea peste ei! Multi
dintre cei ce au fost vindecati din punct de vedere fizic au acceptat adeva-

rul, care aduce vindecare spirituala. Prin urmare, se adaugau credinciosi

n Domnul, multimi de barba ti si de femei (Fap. 5:1215).
5
Caiafa, care facea parte din secta saducheilor, si alti saduchei s-au ri-

dicat plini de gelozie si au poruncit ca apostolii sa fie aruncati n nchi-

soare (Fap. 5:17, 18). De ce erau ei atat de furiosi? Apostolii i nva tau pe

oameni ca Isus fusese nviat, dar saducheii nu credeau n nviere. Aposto-

lii spuneau ca numai credinta n Isus aducea salvarea, dar saducheii se

temeau ca Roma ar fi putut trece la represalii daca oamenii l considerau


pe Isus conducatorul lor (Ioan 11:48). Nu este de mirare ca saducheii voiau
cu tot dinadinsul sa-i reduca la tacere pe apostoli!
6
Si astazi, principalii instigatori la persecutie mpotriva slujitorilor lui

Iehova sunt opozantii religiosi. De multe ori, acestia ncearca sa se folo-

seasca de influenta
pe care o au asupra autoritatilor si
a mass-mediei
pentru a opri lucrarea de predicare. Ar trebui sa ne surprinda lucrul aces-
ta? Nu. Mesajul nostru demasca religia falsa. Iar, cand accepta adevaruri-

le din Scripturi, oamenii sinceri sunt eliberati de doctrinele si practicile
nebiblice (Ioan 8:32). Prin urmare, nu ar trebui sa ne mire ca deseori me-

sajul nostru i umple de gelozie si de ura pe conducatorii religiosi.


7
In timp ce se aflau n nchisoare, astept and sa fie judecati, probabil ca

apostolii se ntrebau daca nu cumva aveau sa fie condamnati la moarte (Mat.

24:9). Dar noaptea s-a ntamplat ceva cu totul neobisnuit: Ingerul lui Ieho-

va a deschis usile nchisorii (Fap. 5:19).1 Apoi, el le-a dat instructiuni con-
stati n
crete: Duceti-v a, templu si spuneti poporului toate cuvintele despre

a ndoial
viata aceasta (Fap. 5:20). Far a ca porunca ngerului le-a ntarit

apostolilor convingerea ca facusera ceea ce trebuie. De asemenea, cuvintele

lui trebuie sa le fi ntarit hotar area
de a ram ane fermi indiferent ce s-ar fi n-

tamplat. Astfel, cu o credint a puternica si cu mult curaj, apostolii au intrat

n templu la revarsatul zorilor si au nceput sa predea (Fap. 5:21).

8
Fiecare dintre noi ar trebui sa se ntrebe: Daca m-as afla n mpreju-

rari similare, as avea eu credinta curajul necesare pentru a continua sa
si

predic? Este deosebit de ncurajator sa stim
ca aceasta lucrare vitala,
prin

1 Acesta este primul dintre cele aproximativ
20 de pasaje din cartea Faptele n care n-

gerii sunt mentiona
ti n mod concret. Intr-un capitol anterior, n Faptele 1:10, se face re-

ferire n mod indirect la ngeri prin cuvintele barba ti n vesminte
albe.

principalii instigatori la persecutie mpotriva
6. Cine sunt astazi slujitorilor lui Iehova,
de ce n-ar trebui sa ne surprinda lucrul acesta?
si

7, 8. Ce efect a avut porunca ngerului ce ntrebare ar trebui sa
asupra apostolilor, si
ne punem?

TREBUIE S A ASCULTAM MAI MULT DE DUMNEZEU CA STAPANITOR 39

care se depune o marturie temeinica despre regatul lui Dumnezeu, este

sustinut
a si
ndrumata de ngeri (Fap. 28:23; Rev. 14:6, 7).

Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu ca stapanitor decat de oameni
(Faptele 5:21b33)
9
Caiafa si ceilalti judecatori ai Sanhedrinului erau acum gata sa-i au-

dieze pe apostoli. Nestiind ce se ntamplase n nchisoare, membrii Cur tii

au trimis garzile sa-i aduca pe detinu ti.
Sa ne imaginam cat de uluite tre-
buie sa fi fost garzile cand au vazut ca detinu tii
nu mai erau acolo, desi

au gasit temnita ncuiata cu toata siguranta si pe gardieni stand la usi
(Fap. 5:23). Nu dupa mult timp, comandantului garzii de la templu i s-a
dat de stire
ca apostolii se aflau din nou la templu si depuneau marturie
despre Isus Cristos. Ei faceau tocmai lucrarea pentru care fusesera ares-
tati!
Comandantul si garzile lui s-au dus imediat la templu pentru a pune

mana pe detinu ti si a-i duce naintea Sanhedrinului.
10
Asa cum am vazut la nceputul capitolului, conducatorii religiosi
le-au
poruncit apostolilor sa nu mai predice. Ce pozitie au adoptat apostolii? Pe-

tru a raspuns plin de curaj, n numele tu-
turor: Trebuie sa ascultam mai mult de
anitor de oameni SANHEDRINUL,
Dumnezeu ca stap decat
CURTEA SUPREM A A EVREILOR
(Fap. 5:29). Astfel, apostolii au lasat un
exemplu pentru adevara tii crestini din toa-
Desi Iudeea era o provincie romana, evreii
te timpurile. Conducatorii umani nu au
puteau sa-si tin a traditiile si obiceiurile.
dreptul sa ne ceara ascultare cand interzic
In general, Roma le permitea sa se guver-
ceea ce pretinde Dumnezeu sau cand pre-
neze singuri. Infractiunile minore si cauzele
tind ceea ce interzice Dumnezeu. Asadar, civile erau judecate de tribunalele locale,

daca n zilele noastre autoritatile superioa- nsa cauzele care nu puteau fi solutionate
re interzic lucrarea de predicare, noi nu
de aceste tribunale erau naintate Marelui
putem nceta sa predicam vestea buna:
Sanhedrin, din Ierusalim. Acesta ndeplinea
aceasta este o misiune ncredintat a de
rolul de Curte Suprema a evreilor si de con-
Dumnezeu! (Rom. 13:1) In astfel de situatii, siliu administrativ national. De asemenea,
vom cauta modalita ti de a continua sa de-
era considerat autoritatea suprema n ce
punem cu prudent a o marturie temeinica
priveste interpretarea legii evreiesti, fiind re-
despre Regatul lui Dumnezeu. cunoscut de evreii de pretutindeni.

11
Nu este de mirare ca raspunsul cura- Membrii Cur tii

se ntruneau n sala de ju-

decata a Sanhedrinului, aflata probabil n
jos al apostolilor i-a nfuriat si mai mult pe
acei judecatori, care acum erau hotar a ti complexul templului sau n imediata lui apro-


sa-i ucida (Fap. 5:33). Era aproape sigur piere. Sanhedrinul era alcatuit din 71 de
ca acesti martori curajosi si plini de zel membri: marele preot, care era presedintele
Cur tii; alti membri ai aristocratiei preote sti,

911. Ce pozitie inclusiv saduchei; membri ai aristocratiei lai-
au adoptat apostolii cand Sanhe-
drinul le-a poruncit sa nu mai predice, si cum

ce si scribi de mare eruditie. Hotararile Cur tii
constituie acest lucru un exemplu pentru adeva-
ratii
crestini?
erau irevocabile.

40 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

urmau sa fie martirizati.
Insa ei aveau sa primeasca ajutor ntr-un mod
cu totul neasteptat.

Nu-i veti putea distruge (Faptele 5:3442)

12
Gamaliel, un nva t ator
al Legii pretuit
de tot poporul, a luat cuvantul.1

Acest expert n lege trebuie sa fi fost foarte respectat de colegii sai de vreme
ce a intervenit si chiar a poruncit sa-i scoata putin afara pe apostoli (Fap.

5:34). Amintind de unele revolte din trecut care, dupa moartea conducato-

rilor lor, s-au stins repede, Gamaliel i-a sfatuit pe membrii Cur tii
sa mani-

feste rabdare tolerant a fat a de apostoli, al caror
si Conducator, Isus,
murise
de putin timp. Argumentele lui Gamaliel au fost convingatoare. In ncheie-

re, el a spus: Nu va legati de oamenii acestia, ti-i
ci lasa n pace (pentru ca,

daca acest plan sau aceasta lucrare este de la oameni, va fi distrusa, dar,
daca este de la Dumnezeu, nu-i veti putea distruge). Altfel, s-ar putea sa fiti

ti luptand
gasi chiar mpotriva lui Dumnezeu (Fap. 5:38, 39). Judecatorii au

tinut
seama de sfatul lui, nsa au pus ca apostolii sa fie batuti si le-au po-

runcit sa nu mai vorbeasca n numele lui Isus (Fap. 5:40).
13
Si
astazi, Iehova se poate folosi de oameni cu autoritate, asemenea lui
(Prov. 21:1). Ieho-
Gamaliel, pentru a interveni n favoarea poporului sau

va si poate folosi spiritul pentru a-i determina pe unii conducatori, jude-

catori sau legiuitori influenti sa actioneze n armonie cu vointa sa (Neem.
2:48). Dar, daca el permite sa suferim pentru dreptate, putem fi siguri
de doua lucruri (1 Pet. 3:14). Primul, Iehova ne va da puterea de a supor-

ta ncercarea (1 Cor. 10:13). Al doilea, mpotrivitorii nu vor putea distru-
ge lucrarea lui Dumnezeu (Is. 54:17).
14
I-au descurajat cumva pe apostoli bat aile

primite? Le-au slabit ele ho-

tararea de a predica? Nicidecum! Ei au plecat dinaintea Sanhedrinului,

bucurandu-se (Fap. 5:41). Dar de ce se bucurau ei? Binenteles, nu pen-

tru ca fusesera batuti si
suportau dureri, ci pentru ca stiau ca fusesera

persecutati deoarece si pastraser a integritatea fat a de Iehova si
calcau
pe urmele lui Isus, Modelul lor (Mat. 5:11, 12).
15
Asemenea fratilor nostri
din secolul I, si
noi ne bucuram
cand sufe-

rim pentru vestea buna (1 Pet. 4:1214). Desigur, nu ne bucuram pentru

ca suntem ameninta ti,
persecutati sau ntemnita Insa avem o satisfac-
ti.
tie ca ne-am pastrat integritatea. Sa ne gandim,

profunda stiind de exem-

plu, la Henryk Dornik, care a suportat ani grei de ncercari sub regimuri

n
totalitare. El si aminteste ca, august 1944, autorita tile
i-au trimis pe el
1 Vezi chenarul Gamaliel, unul dintre cei mai respectati rabini, de la pagina 41.
si
12, 13. a) Ce sfat le-a dat Gamaliel colegilor sai,
ce au facut ei? b) Cum intervine

azi Iehova n favoarea poporului sau, si de ce anume putem fi siguri daca el permite
sa suferim pentru dreptate?
14, 15. a) Ce efect au avut bat aile
de ce? b) Relatati o experient a
asupra apostolilor, si

care arata ca slujitorii lui Iehova suporta ncercarile cu bucurie.
 GAMALIEL, UNUL DINTRE
CEI MAI RESPECTATI
RABINI
de concentra-
si pe fratele lui ntr-un lagar
re. Impotrivitorii au spus: Nu putem sa-i
Se pare ca Gamaliel, despre care se vorbes-
convingem sub nicio forma sa faca ceva.
te n cartea Faptele apostolilor, este Gamaliel
Martiriul le aduce bucurie. Fratele Dornik
Desi cel Batran, nepotul lui Hilel, care a fondat una
explica: nu voiam sa fiu martir, fap- dintre cele doua scoli



de gandire ale fari-
tul de a suferi cu demnitate si curaj pentru
seismului, aripa liberala. Gamaliel ocupa o
ane
a-i ram loial lui Iehova mi aducea pozitie de frunte n Sanhedrin si era unul

ntr-adevar bucurie! (Iac. 1:24). dintre cei mai respectati rabini, fiind primul
16 a nt care a primit titlul onorific de raban. Misna
Apostolii au reluat far arziere lucra-
rea de predicare. Ei nu s-au lasat intimidati, spune: Cand rabanul Gamaliel cel Batran a

ci au continuat sa anunte vestea buna de- murit, gloria Legii a ncetat, iar puritatea si

abstinenta au disparut. Lui i se atribuie me-
spre Cristos n fiecare zi, n templu si din
ritul de a fi promulgat legi care aveau n
casa n casa (Fap. 5:42).1 Acesti predicatori
zelosi erau hotar a ti sa depuna o marturie te- vedere bunastarea individului. In acest sens,

meinica. Sa remarcam ca ei mergeau la ca- Encyclopaedia Judaica spune: De importan-

sele oamenilor pentru a predica mesajul, t a deosebita este hotararea data de el de a i

dupa cum poruncise Isus Cristos (Mat. 10:7, se permite unei femei sa se recasatoreasca

1114). Asa se explica cum au reusit sa um- pe baza marturiei unui singur martor al mor-

tii
sotului ei. Se considera ca tot el a dat legi
ple Ierusalimul cu nvat atura lor. Astazi,
Martorii lui Iehova folosesc metoda aposto- care o aparau pe o sotie de sotul ei infam si

lica de predicare. Bat and
la usa
fiecarei lo- pe o vaduva de copiii ei netrebnici. De aseme-

din teritoriul nostru, aratam clar ca
cuinte nea, el a sustinut ca neevreii saraci trebuiau

noi dorim sa depunem o marturie
si temei- sa aiba aceleasi drepturi la strangerea roade-

nica, dandu-le tuturor posibilitatea sa auda
lor ramase dupa recoltat ca evreii saraci.
vestea buna. A binecuvantat Iehova lucrarea
Da! Milioane de
noastra din casa n casa?
sitului,
persoane au acceptat mesajul despre Regat n acest timp al sfar iar

multi au auzit pentru prima oara vestea buna cand un Martor a batut la
usa lor.

Barbati calificati,
care sa se ocupe de o activitate necesara (Faptele 6:16)
17 ara
Tan congregatie
se confrunta acum cu un pericol subtil din inte-
rior. Despre ce era vorba? Multi dintre discipolii nou-botezati nu erau din

Ierusalim si, nainte sa se ntoarca acasa, doreau sa nve te mai multe de-

spre adevar. Discipolii care locuiau n Ierusalim au facut cu bucurie do-
natii pentru a le asigura hrana si
celelalte lucruri necesare (Fap. 2:4446;

La mp tirea
4:3437). In acest context s-a ivit o situatie delicata. ar zilni-

c a a hranei, vaduvele de limba greaca erau trecute cu vederea (Fap. 6:1).

Insa nu acelasi lucru se ntampla
cu vaduvele de limba ebraica. Se pare

1 Vezi chenarul Predicarea din casa n casa,
de la pagina 42.

16. Cum au aratat apostolii ca erau hotar
a ti sa depuna o marturie
si
temeinica, cum

urmam noi metoda apostolica de predicare?
si
1719. Ce situatie
delicata a aparut n congregatia crestin
a, ce masuri au luat
apostolii pentru rezolvarea ei?

42 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

ca la baza acestei probleme statea discriminarea. Iar discriminarea este

unul dintre factorii care cauzeaza cele mai mari dezbinari.
18
Apostolii, care actionau n calitate de corp de guvernare al congrega-

tiei
aflate n continua crestere, au nteles ca nu era ntelept
sa lase cu-

vantul lui Dumnezeu ca sa mparta hrana (Fap. 6:2). Pentru a rezolva pro-
blema aparut a, ei le-au spus discipolilor sa caute sapte
barba ti plini de

spirit si de ntelepciune,
care sa fie numiti pentru aceasta activitate ne-
cesara (Fap. 6:3). Era nevoie de barba ti calificati deoarece sarcina respec-
tirea alimentelor, ci si
tiva presupunea probabil nu numai mpar adminis-

trarea banilor, cumpararea celor necesare si
pastrarea unor evidente
clare. Toti cei care au fost alesi aveau nume grecesti, probabil pentru ca

priveasca cu mai multa ncredere.
vaduvele suparate sa-i Dupa ce au ana-

lizat sub rugaciune recomandarile, apostolii i-au numit pe cei sapte
bar-

bati pentru aceasta activitate necesara.1
19
Dar erau acesti sapte barba ti,
care se ocupau acum cu mpartirea hra-

nei, scutiti de responsabilitatea de a predica vestea buna? In niciun caz. Prin-
tre cei sapte barba ti se numara si Stefan, care avea sa se dovedeasca un pre-


dicator nenfricat si plin de putere (Fap. 6:810). Si Filip era unul dintre cei

sapte,
iar el a fost numit evanghelizatorul (Fap. 21:8). Asadar, nu ncape ni-

cio ndoiala ca cei sapte barbati au continuat sa predice cu zel Regatul.

20
In zilele noastre, slujitorii lui Iehova urmeaza procedura stabilit a de

1 Acesti barba ti trebuie sa fi ntrunit cerintele

ani,
pentru batr

ndeplinirea
ntrucat ace-
lei activita ti necesare era o responsabilitate serioasa. Ins a Scripturile nu arata exact

de cand au nceput sa fie numiti batr ani
sau supraveghetori n congregatia crestin

a.

20. Cum urmeaza n zilele noastre slujitorii lui Dumnezeu procedura stabilita de
apostoli?

PREDICAREA DIN CASA IN CASA

In pofida interdictiei pe care Sanhedrinul o In Faptele 20:20 apare forma de plural, kat oi-

impusese lucrarii de predicare, discipolii au con- kous. In acest verset, apostolul Pavel le spune

tinuat sa predice si sa predea n fiecare zi, n supraveghetorilor crestini: Nu m-am retinut ...

templu si din casa n casa (Fap. 5:42). Dar ca- sa va nvat n public si din casa n casa. Dupa

re este sensul exact al expresiei din casa n cum reiese din versetul urmator, Pavel nu se re-

cas a? fera aici la faptul de a preda n casele batranilor,

In greaca veche, expresia kat oikon n- asa cum sustin unii. El spune: Ci le-am depus

seamna literalmente potrivit casei. Mai multi o marturie temeinica atat iudeilor, cat si greci-

traducatori sustin ca prepozitia kata are sens lor despre cainta fat a de Dumnezeu si despre

distributiv, adica discipolii predicau de la o casa credinta n Domnul nostru Isus (Fap. 20:21). Co-

la alta. Cuvantul kata este folosit cu acelasi laboratorii crestini se caisera si manifestau deja

sens si n versetul din Luca 8:1, unde se spu- credint a n Isus. Asadar, predicarea din casa n

ne ca Isus predica din oras n oras si din sat casa se refera n mod indiscutabil la faptul de a

n sat. le depune marturie necredinciosilor.
apostoli. Barba tii
care sunt recomandati pen-

tru diferite responsabilit a ti n congregatie tre-

buie sa manifeste ntelepciune divina si sa faca
dovada ca asupra lor actioneaz a spiritul sfant.

Cei ce ndeplinesc cerintele biblice sunt numiti

sub ndrumarea Corpului de Guvernare sa slu-

jeasca n calitate de batr ani sau de slujitori

auxiliari n congregatii (1 Tim. 3:19, 12, 13).1
Astfel, despre acestia se poate spune ca sunt
numiti de spiritul sfant. Acesti barba ti, care lu-
creaza din greu, se ocupa de multe activita ti ne-

cesare. De exemplu, batr anii organizeaza acti-

vitatea de ajutorare a persoanelor n varst a,

fidele, care se afla n nevoi (Iac. 1:27). Unii sunt

foarte implicati n activitatea de construire de

Sali ale Regatului si n organizarea congreselor

sau slujesc n Comitetele de Asistent a Sanita-
ra. Slujitorii auxiliari se ocupa de multe activi-

tati care nu sunt legate direct de lucrarea de

pastorire si
de predare. Toti acesti
barba ti cali-

ficati trebuie sa realizeze un echilibru ntre res-
ponsabilita ti: responsabilita tile din congregatie
si
cele organizatorice pe de o parte si predica-
rea vestii bune despre Regat pe de alta parte
Asemenea apostolilor,
(1 Cor. 9:16).
si noi predicam din casa n casa

Cuvantul lui Dumnezeu crestea
(Faptele 6:7)
21
Cu sprijinul lui Iehova, congregatia nou-formata a facut fat a persecu-
tiei
din exterior si problemei din interior, care ar fi putut cauza dezbina-
re. Binecuvantarea lui Iehova a fost evidenta, pentru ca iata ce citim: Cu-

vantul lui Dumnezeu crestea, iar numarul discipolilor se nmultea foarte
(Fap.
mult n Ierusalim. Si o mare multime de preoti au trecut la credint a
6:7). Acesta este doar unul dintr-o serie de rapoarte din cartea Faptele de-
spre progresul lucrarii de predicare (Fap. 9:31; 12:24; 16:5; 19:20; 28:31).

Si astazi suntem foarte ncurajati cand auzim astfel de rapoarte din diver-

se par ti ale lumii.
22
Conducatorii religiosi din secolul I n-au renuntat la planul lor de a-i
persecuta pe crestini. Avea sa urmeze un val de persecutii. Dupa cum vom

vedea n capitolul urmator, Stefan a devenit nu dupa mult timp tinta unei

opozitii nversunate.

1 Desi
cei sapte

barba ti cu o buna marturie
au fost recomandati de congregatie,
numi-

rea lor a fost facut a de apostoli.

21, 22. De unde stim

ca Iehova a binecuvantat
congregatia
nou-formata?
 PA R T EA A II- A FA P T E L E 6 : 8 9 : 4 3

A IZBUCNIT
O MARE PERSECU TIE

IMPOTRIVA CONGREGATIEI

FAPTELE 8:1

I-a mpiedicat persecutia
pe crestinii
din secolul I sa depuna

marturie despre Regatul lui Dumnezeu? Nicidecum! In partea

care urmeaza vom vedea c a, dimpotriva, persecutia apriga a dus

la extinderea lucrarii de predicare.
 CAPITOLUL 6

Stefan,
un om foarte placut
si plin de putere

Stefan
depune o marturie curajoasa

naintea Sanhedrinului
Faptele 6:88:3

INTR-O sala impunatoare, aflata probabil n apropierea templului din

Ierusalim, Stefan sta naintea Sanhedrinului. Cei 71 de judecatori sunt

aseza
ti n semicerc. Acestia sunt barbati cu autoritate si influenti, iar

majoritatea l dispretuiesc pe acest discipol al lui Isus. De fapt, cel care
a convocat astazi Curtea pentru a-l judeca pe Stefan nu este altul decat

marele preot Caiafa, care a prezidat Sanhedrinul cand Isus Cristos a fost

condamnat la moarte, cu cateva luni nainte. Este oare Stefan nspai-

mantat?
2 ca fata lui are o expresie cu totul neobis-
Judecatorii l privesc si vad

nuita, este ca o fat a de nger (Fap. 6:15). Ingerii transmit mesaje de la Ie-
hova Dumnezeu si de aceea n-au niciun motiv sa se teama; nimic nu le
poate tulbura pacea. Aceasta pace se citeste si
pe fata
lui Stefan.
Nici chiar
judecatorii plini de ura nu pot sa nu remarce asta. Dar cum poate fi Ste-
fan atat de linistit?


3
Analizand raspunsul la aceasta ntrebare, avem multe de nva tat. De

asemenea, ne va fi de folos sa aflam raspunsul si la alte ntrebari: De ce a

ajuns Stefan
n situatia
critica descrisa mai sus? Cum si aparase el cre-

dinta
mai nainte? Si cum l putem imita?

Au starnit poporul (Faptele 6:815)
4
Stefan
era un membru valoros al congregatiei crestine
nou-formate.

Asa cum am vazut n capitolul anterior, el se numara printre cei sapte
bar-

bati umili care au fost gata sa-i ajute pe apostoli cand li s-a cerut lucrul
acesta. Umilinta mai mult daca ne gandim
lui ne impresioneaz
a si la da-

rurile cu care a fost binecuvantat. In Faptele 6:8 se spune ca el facea mari
minuni si semne, asemenea unora dintre apostoli. Totodata, se spune ca

Stefan
era un om foarte placut plin de putere. Ce nseamna acest
si
lucru?

13. a) In ce situatie critica s-a aflat Stefan,
si
cum a reactionat
el? b) Ce ntrebari

vom analiza n continuare?

4, 5. a) De ce era Stefan
un membru valoros al congregatiei?
b) Ce anume l facea pe
Stefan
un om foarte placut si plin de putere?

45

Cand au auzit aceste
lucruri, s-au
simtit
jigniti n inima
si
au nceput sa scrasneasc
a din dinti mpotriva lui
(Faptele 7:54)

STEFAN,
UN OM FOARTE PL ACUT SI
PLIN DE PUTERE 47

5
Stefan era bland amabil, calita ti care-l faceau
si
placut oamenilor. Da-


torita felului sau de a vorbi, multi si dadeau seama ca dorea sincer sa-i


ajute si ca ceea ce-i nvata era n folosul lor. Stefan era plin de putere deoa-

rece spiritul lui Iehova lucra n el. Iar spiritul sfant actiona
asupra lui n-

trucat se lasa cu umilint a ndrumat de acesta. Stefan nu s-a umflat de

mandrie datorita darurilor si aptitudinilor sale, ci ndrepta toate laudele
spre Iehova si dovedea un interes sincer fat a de oamenii carora le vorbea.

Asadar,
nu este de mirare ca mpotrivitorii l considerau o amenintare!
6
Cativa
barbati s-au ridicat sa-l contrazica pe Stefan, dar n-au putut sa


stea mpotriva ntelepciunii si a spiritului cu care vorbea el.1 Fierband de

ciuda, acestia i-au convins n secret pe niste oameni sa aduca acuzatii
ani

false mpotriva lui. De asemenea, ei au starnit poporul, pe batr si
pe
scribi, astfel ca acest discipol nevinovat al lui Cristos a fost dus cu forta

naintea Sanhedrinului (Fap. 6:912). El a fost acuzat de doua lucruri: de

blasfemie mpotriva lui Dumnezeu si de blasfemie mpotriva lui Moise.

7
Acuzatorii sustineau ca Stefan
l-a blasfemiat pe Dumnezeu vorbind m-

potriva acestui loc sfant, templul din Ierusalim (Fap. 6:13). De asemenea,

l acuzau ca l-a blasfemiat pe Moise vorbind mpotriva Legii si sustin and

schimbarea obiceiurilor lasate de Moise. Acestea erau acuzatii
foarte gra-
la vremea aceea evreii acordau o mare importanta templului,
ve, ntrucat
fiecarui detaliu din Legea lui Moise si numeroaselor traditii orale care fu-
sesera adaugate la Lege. Prin urmare, Stefan era prezentat ca un om peri-
culos, vrednic de moarte.
8
Din nefericire, nu este ceva neobisnuit ca unele persoane religioase sa

recurga la astfel de tactici pentru a le face rau slujitorilor lui Dumnezeu.

Uneori, opozantii religiosi instiga autoritatile laice mpotriva Martorilor lui
Iehova pentru a-i persecuta. Cum ar trebui sa reaction am cand ni se aduc

acuzatii
false sau se spun lucruri denaturate despre noi? In aceasta pri-

vint a, putem nvata multe de la Stefan.

O marturie curajoasa despre Dumnezeul gloriei (Faptele 7:153)

9
Dupa cum s-a aratat la nceputul capitolului, n timp ce acuzatorii vor-

beau mpotriva lui Stefan, fata
lui era senina, ca fata unui nger. Atunci

Caiafa s-a ntors spre el si l-a ntrebat: Asa stau lucrurile? (Fap. 7:1). Era

randul lui Stefan
sa vorbeasca, iar el a vorbit cu toata ndr
azneala!

1 Unii dintre acesti
mpotrivitori faceau parte din Sinagoga Libertilor.
Libertii
erau fie
evrei luati prizonieri de romani si apoi eliberati,
fie sclavi eliberati,
care devenisera pro-
zeliti.
Unii erau din Cilicia, de unde era si Saul din Tars. Relatarea biblica nu spune

daca si
Saul a fost printre acei barba ti din Cilicia care nu au putut sa-i stea mpotriv a
lui Stefan.

68. a) Ce acuzatii
i s-au adus lui Stefan,
si
de ce? b) De ce le este de folos crestinilor

sa examineze exemplul lui Stefan?
de astazi

9, 10. Cum au criticat unii discursul rostit de Stefan
naintea Sanhedrinului, si ce tre-

buie sa pastram n minte pe masura ce vom analiza acest discurs?

48 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

10
Unii au criticat discursul lui Stefan, sustin
and ca, desi lung, nu a ofe-

rit un raspuns la acuzatiile aduse. In realitate nsa, Stefan ne-a lasat un

excelent exemplu n ce priveste modul de a prezenta o aparare a vestii

bune (1 Pet. 3:15). Raspunsul lui a constat ntr-o prezentare succinta a trei

perioade din istoria Israelului, prezentare n cadrul careia au fost subli-

niate intentionat anumite aspecte. Sa analizam n continuare fiecare din-

tre aceste perioade, pastr and n minte acuzatiile ce i-au fost aduse: ca l-a

blasfemiat pe Dumnezeu vorbind mpotriva templului si ca l-a blasfemiat

pe Moise vorbind mpotriva Legii.
11
Perioada patriarhilor (Fap. 7:116). Stefan a nceput prin a vorbi de-
spre Avraam, pentru care evreii aveau un mare respect datorita credintei
sale. Pornind de la aceasta baza comuna foarte importanta, Stefan a scos


n evident a faptul ca prima data Iehova, Dumnezeul gloriei, i s-a revelat

lui Avraam n Mesopotamia (Fap. 7:2). Acest barbat a fost locuitor strain

n Tara Promisa, iar pe vremea lui nu exista nici templu, nici Legea mozai-
ca. Atunci cum putea sustine cineva ca fidelitatea fata de Dumnezeu a fost


ntotdeauna conditionat a de aceste lucruri?
12
Stefan
a adus apoi n discutie exemplul
IN CE SENS MARTIR? lui Iosif, un descendent al lui Avraam, pre-
tuit
si
el foarte mult de cei din auditoriu.

Termenul grecesc folosit n Biblie cu referire Stefan
le-a amintit ca acest barbat drept a

la Stefan
este martys, care nseamna mar- fost persecutat si vandut ca sclav chiar de

tor, adica o persoana ce este de fat a la o fratii lui, din care se trageau triburile lui Is-

ntamplare sau la un eveniment. Insa acest rael. Cu toate acestea, Iosif a devenit mijlo-
termen are un sens mult mai larg. Potrivit unui cul prin care Dumnezeu a salvat poporul Is-
a ndoial Stefan era
lexicon grecesc, persoana numita n Biblie rael de la foamete. Far a,

martys nu era doar un simplu observator, ci con stient
de asem an arile dintre Iosif si
Isus

avea si un rol activ, era chemata sa spuna ce Cristos, dar nu le-a men tionat
concret pen-
asculte n
a vazut si ce a auzit, sa declare ceea ce stie. tru ca aceia c arora le vorbea s a-l

Toti crestinii adevarati au obligatia de a depu- continuare.

ne marturie despre ceea ce stiu cu privire la
13
Iehova si la scopurile sale (Luca 24:48; Fap. Perioada lui Moise (Fap. 7:17 43). Ste-
fan a vorbit mult despre Moise. Acesta a fost
1:8). Prin urmare, n Scripturi, Stefan este nu-
un lucru ntelept, deoarece multi membri ai
mit martor pentru ca a vorbit despre Isus
(Fap. 22:20). Sanhedrinului erau saduchei, care nu ac-
carte biblica n
Crestinii care depun marturie ntampina
ceptau nicio alt a afara de

adesea opozitie si sunt uneori arestati, batuti cele scrise de Moise. In plus, sa ne amintim

sau chiar omorati.

Astfel,

nc a din secolul c a Stefan fusese acuzat de blasfemie mpo-
triva lui Moise. El a raspuns direct la aceas-
al II-lea e.n., cuvantul martys a capatat si

sensul de persoana care prefera sa sufere
11, 12. a) De ce exemplul lui Avraam a fost un
asemenea consecinte decat sa renunte la cre-
argument bine ales? b) De ce l-a mentionat Stefan

dint a. In acest sens poate fi considerat Stefan

pe Iosif n discursul sau?
primul martir crestin. Insa, initial, cineva era
13. In ce fel a raspuns Stefan
la acuzatii aducand
numit martir nu fiindca a murit pentru con-
n discutie exemplul lui Moise, si la dezvoltarea
vingerile sale, ci fiindca depunea marturie. carei teme a contribuit lucrul acesta?

STEFAN,
UN OM FOARTE PL ACUT SI
PLIN DE PUTERE 49

ta acuzatie,
aratand prin cuvintele sale ca avea un respect profund fat a de

Moise si
fat a de Lege (Fap. 7:38). El a mentionat
ca si Moise a fost respins

salveze. Acestia
de cei pe care a ncercat sa-i l-au respins cand avea 40 de

ani, iar, dupa mai bine de 40 de ani, i-au contestat autoritatea n mai mul-
te ocazii.1 Astfel, Stefan a dezvoltat sistematic o tema fundamentala: Po-

porul lui Dumnezeu i-a respins n mod repetat pe conducatorii numiti de
Iehova.

14
Stefan
le-a reamintit celor ce-l ascultau ca Moise prezisese venirea n
Israel a unui profet asemenea lui. Cine avea sa fie acesta si cum avea el
sa fie primit de poporul lui Dumnezeu? Stefan
a dezv
aluit
raspunsul la

aceste ntrebari doar la sfarsit. In schimb, a scos n evident a nca o idee

Moise a n
importanta: teles
ca orice loc poate deveni sfant, asa cum a de-
venit si
locul cu tufa de maracini, unde i-a vorbit Iehova. Asadar, putea fi

nchinarea la Iehova limitata la o cladire, cum era templul din Ierusalim?
Vom vedea din cele ce urmeaza.
15
Tabernacolul si templul (Fap. 7:4450). Stefan le-a reamintit membri-
lor Cur tii
ca, nainte sa existe templul din Ierusalim, Dumnezeu i-a porun-
cit lui Moise sa construiasca un tabernacol, o structura mobila, aseman a-


toare unui cort, folosita pentru nchinare. Nimeni n-ar fi ndraznit sa


spuna ca tabernacolul a fost inferior templului din moment ce nsusi Moi-
se a slujit acolo!
16
Mai tarziu,
cand Solomon a construit templul din Ierusalim, el a fost
esential, pe care Stefan l-a
inspirat sa exprime n rugaciunea sa un adevar

sintetizat astfel: Cel Preanalt nu locuieste n case facute de maini (Fap.
7:48; 2 Cron. 6:18). Intr-adevar, Iehova se poate folosi de un templu pentru

a-si
mplini scopurile, dar nu poate fi cuprins ntre zidurile lui. Atunci cum

puteau considera slujitorii sai ca adevarata nchinare depindea de o cla-

dire facuta de maini omenesti?
Ca o concluzie mai mult decat pertinenta,
Stefan a citat din cartea Isaia: Cerul este tronul meu si
pamantul este


scaunelul picioarelor mele. Ce fel de casa mi veti construi voi?, zice Ieho-
va. Sau unde este locul odihnei mele? Oare nu mana mea a facut toate
aceste lucruri? (Fap. 7:49, 50; Is. 66:1, 2).
17
Ajungand cu examinarea discursului lui Stefan n acest punct, nu pu-

tem sa nu recunoastem maiestria cu care a scos la iveala atitudinile gre-


site
ale acuzatorilor sai. El a aratat ca scopul lui Iehova se mplineste
pro-
gresiv, iar realizarea lui presupune schimbari si de aceea nu poate fi

1 Discursul lui Stefan
contine
informatii
pe care nu le gasim n alta parte n Biblie, cum

ar fi informatii
despre instruirea pe care a primit-o Moise n Egipt, despre varsta la care

a fugit prima oara din Egipt si
despre durata sederii
lui n Madian.

14. Ce idei a scos n evident a Stefan


cand a vorbit despre Moise?
15, 16. a) De ce a vorbit Stefan
despre tabernacol? b) Cum a folosit Stefan
templul lui

Solomon ca argument n discursul sau?

17. In ce fel discursul lui Stefan:
a) a scos la iveala atitudinile gresite
ale celor care l

ascultau? b) a oferit un raspuns la acuzatiile aduse mpotriva lui?

50 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

ngradit de traditii. Cei ce acordau prea multa important a acestui edificiu

impunator din Ierusalim si obiceiurilor si traditiilor ce se nascuser a n ju-

rul Legii mozaice nu nteleseser a de fapt scopul pentru care fusese insti-

tuita Legea si fusese construit templul! Indirect, Stefan ridica o ntrebare

esential a: Nu este ascultarea de Iehova cel mai bun mod n care cineva
onoreaza Legea si templul? Intr-adevar, discursul lui Stefan a constituit o

excelenta aparare a actiunilor
sale pentru ca el a ascultat de Iehova din
tot sufletul.

18
Ce putem nva ta din discursul lui Stefan? Argumentele sale dovedesc
faptul ca el cunostea foarte bine Scripturile. Daca dorim sa manuim corect

cuvantul adevarului, si
noi trebuie sa studiem cu sarguint a Cuvantul lui

Dumnezeu (2 Tim. 2:15). De la Stefan nva t am si ce nseamna a le vorbi oa-

menilor ntr-o maniera placut a si plina de tact. Desi auditoriul lui era foar-

te ostil, el a pastrat cat mai mult cu putint a o baza comuna de discutie,


vorbind despre lucruri pe care acei oameni le pretuiau. De asemenea, li
s-a adresat cu respect, numindu-i pe batr anii poporului tati (Fap. 7:2). Si

noi trebuie sa le vorbim oamenilor despre adevarurile din Cuvantul lui
Dumnezeu cu blande te
si respect profund (1 Pet. 3:15).
19
Cu toate acestea, nu ne vom retine sa vorbim despre adevarurile din

Cuvantul lui Dumnezeu de teama sa nu-i suparam pe oameni si nici nu
vom dilua mesajele de judecata ale lui Iehova. Stefan este un bun exem-

plu si n acest sens. El si-a dat seama ca argumentele pe care le-a prezen-

tat naintea Sanhedrinului n-au avut niciun efect asupra acelor judeca-

tori cu inima mpietrita. De aceea, sub actiunea spiritului sfant, el si-a
andu-le
a teama ca erau asemenea stramo
ncheiat cuvantarea arat far silor


lor, care i respinsesera pe Iosif, pe Moise si pe profeti (Fap. 7:5153). De

fapt, acesti judecatori ai Sanhedrinului l omoraser a pe Mesia, a carui ve-

nire fusese prezisa de Moise si de toti profetii. Da, ei ncalcasera Legea mo-

zaica n cel mai grav mod posibil!

Doamne Isuse, primeste spiritul meu! (Faptele 7:54 8:3)

20
Adevarurile incontestabile prezentate de Stefan
i-au umplut de manie


pe judecatori, care, pierzandu-si
orice urma de demnitate, scrasneau din
seama ca nu
dinti mpotriva lui. Acest barbat fidel si-a
dat, cu sigurant a,

avea sa i se arate ndurare, asa
cum nu i se aratase nici Stap anului

sau,
Isus.

21
Stefan
avea nevoie de curaj pentru a suporta ceea ce urma sa i se n-

tample si, fara ndoiala, viziunea pe care i-a dat-o Iehova cu bunatate l-a

ntarit foarte mult. El a vazut gloria lui Dumnezeu si
pe Isus stand la dreap-

18. In ce privinte
este Stefan
un exemplu demn de imitat?

19. Cum a prezentat Stefan
cu mult curaj mesajul de judecata al lui Iehova naintea
Sanhedrinului?
20, 21. Cum au reactionat
membrii Sanhedrinului la cuvintele lui Stefan,
si
cum l-a

ntarit Iehova pe acest discipol?

STEFAN,
UN OM FOARTE PL ACUT SI
PLIN DE PUTERE 51

ta Tatalui! Cand Stefan a descris ceea ce vedea, judecatorii si-au

astupat


urechile. De ce? Cand l judecasera pe Isus, acesta le spusese ca el era Me-

sia si ca nu dupa mult timp aveau sa-l vada la dreapta Tatalui (Mar. 14:62).
Viziunea lui Stefan
dovedea ca ceea ce spusese Isus era adevarat. Era do-


vada clara ca Sanhedrinul l tradase si l ucisese chiar pe Mesia! Atunci
s-au repezit cu totii duca sa-l omoare cu pietre.1
asupra lui Stefan ca sa-l
22 anului
cu pace n
Stefan
a murit asemenea Stap sau, suflet, cu ncre-

dere deplina n Iehova si fara resentimente fat a de ucigasii sai. El a spus:

Doamne Isuse, primeste spiritul meu!, probabil pentru ca nca l vedea

n viziune pe Fiul omului alaturi de Tatal Sau. Stefan stia
cu sigurant a cu-

vintele ncurajatoare rostite de Isus: Eu sunt nvierea si viata (Ioan 11:25).

Apoi, Stefan i s-a adresat direct lui Dumnezeu n rugaciune, spunand cu
voce tare: Iehova, nu le pune la socoteala pacatul acesta!. Dupa aceea a

adormit n moarte (Fap. 7:59, 60).
23
Stefan
a fost primul continuator al lui Cristos despre care se stie ca a

murit ca martir. (Vezi chenarul In ce sens martir?, de la pagina 48.) Insa,

din nefericire, nu avea sa fie si ultimul. De atunci si pana n prezent, multi
slujitori fideli ai lui Iehova au fost ucisi de fanatici religiosi, de extremisti

politici si de alti mpotrivitori plini de cruzime. Cu toate acestea, putem

avea aceeasi ncredere ca Stefan. In prezent, Isus domneste ca Rege si si

exercita puterea extraordinara pe care a primit-o de la Tatal sau. Nimic

nvieze fideli! (Ioan 5:28, 29)
nu-l va mpiedica sa-i pe continuatorii sai
24
La toate acestea a fost de fat a si un tan ar pe nume Saul. El a fost de
acord cu uciderea lui Stefan si
chiar a pazit vesmintele celor ce aruncau

cu pietre. La scurta vreme dupa aceea, a lansat un val de persecutii vio-
n
lente mpotriva crestinilor. Insa, timp, moartea lui Stefan a avut o in-

fluent a pozitiva asupra altora. Exemplul sau i-a nt arit pe alti crestini sa

ramana fideli si astfel sa iasa si ei nvingatori. Mai mult, chiar Saul, care
ulterior a fost cunoscut ca Pavel, si-a amintit cu profund regret de impli-

carea lui n martiriul lui Stefan (Fap. 22:20). El a participat la uciderea
acestui discipol, dar mai tarziu si-a
dat seama ca fusese un blasfemator,
un persecutor si un batjocoritor (1 Tim. 1:13). Cu sigurant a, Pavel nu l-a

uitat niciodata pe Stefan
nici discursul sau plin de for t a. De fapt, n une-
si

le dintre cuvantarile si scrierile sale, Pavel a dezvoltat idei ce se regasesc

n acest discurs (Fap. 7:48; 17:24; Evr. 9:24). Cu timpul, Pavel a ajuns sa

urmeze ntru totul exemplul de credint a si de curaj al lui Stefan,
un om

foarte placut si
plin de putere. Il urmam si
noi?
1 Este putin
probabil ca, sub legea romana, Sanhedrinul sa fi avut autoritatea de a or-
dona o executie (Ioan 18:31). Uciderea lui Stefan
a fost mai degraba o crima sav ar
sit
a

de o gloata nfuriata decat
executarea unei hotar ari
judecatore
sti.

a cu moartea lui Isus, si
22, 23. In ce privinte moartea lui Stefan
se aseaman de ce

crestinii
de azi pot avea aceeasi
ncredere ca Stefan?

24. Cum a participat Saul la martiriul lui Stefan,
ce influent a a avut asupra altora
si

moartea acestui barbat fidel?
CAPITOLUL 7

Sa anunt am

vestea buna despre Isus
Filip se dovedeste
un evanghelizator zelos
Faptele 8:440

UN VAL de persecutii aprige se abate asupra congregatiei crestine.

Saul

ncepe sa faca prap ad
printre crestini,
expresie care n textul original
descrie actiuni violente, pline de cruzime (Fap. 8:3). Discipolii sunt ne-
voiti sa fuga si, astfel, se pare ca planul lui Saul de a suprima cresti-

nismul va reusi. Insa mpra stierea crestinilor
are un efect cu totul ne-
asteptat.
Despre ce este vorba?

2
Crestinii
dispersati ncep sa anunte vestea buna despre cuvant n

regiunile n care se refugiaza (Fap. 8:4). Persecutia nu numai ca nu-i
poate reduce la tacere pe slujitorii lui Iehova, dar chiar favorizeaza ras-

pandirea vestii
bune! Obligandu-i pe discipoli sa fuga, persecutorii con-
a sa vrea la extinderea lucrarii
tribuie far de predicare n teritorii nde-

partate. Un lucru asemanator se ntampla si n zilele noastre, asa
cum

vom vedea n continuare.

Cei care se mprastiaser a (Faptele 8:48)

3
Printre cei care se mpra stiaser a fost si
a Filip1 (Fap. 8:4; vezi
chenarul Filip evanghelizatorul, de la pagina 53). El s-a dus la Sa-

maria, un oras n care majoritatea locuitorilor nca nu auzisera ves-

tea buna ntrucat Isus le daduse apostolilor urmatoarele instruc-
mergeti la
tiuni:
Nu intrati ntr-un oras samaritean, ci, mai degraba,

oile pierdute ale casei lui Israel (Mat. 10:5, 6). Totusi, Isus stia
ca n

Samaria avea sa se depuna o marturie temeinica deoarece, nainte

de naltarea sa la cer, a spus: Imi veti fi martori n Ierusalim, n toa-
an-
ta Iudeea, n Samaria si pana n cea mai ndepartata parte a pam
tului (Fap. 1:8).
1 Nu este vorba despre apostolul Filip, ci despre unul dintre cei sapte

barba ti cu o

buna marturie
numiti sa se ocupe de mpar
tirea
zilnica a hranei la vaduvele
cres-

tine de limba greaca si
de limba ebraica din Ierusalim (Fap. 6:1 6). (Vezi capitolul 5
ti.)
al acestei car

1, 2. Ce efect au avut eforturile de a-i reduce la tacere pe primii crestini?


3. a) Cine a fost Filip? b) De ce majoritatea locuitorilor din Samaria nca nu auzise-

ra vestea buna, dar ce prezisese Isus cu privire la acest teritoriu?

52

S A ANUN T AM VESTEA BUN A DESPRE ISUS 53

4
Filip a constatat ca n Samaria teritoriul era alb pentru seceris (Ioan

foarte nvior
4:35). Samaritenii au gasit mesajul sau ator, iar motivul nu

este greu de nteles. Evreii nu aveau deloc legaturi cu samaritenii si multi

chiar si manifestau dispretul fat a de ei. In schimb, mesajul vestii bune le
oferea o sperant a tuturor, far a deosebire, fiind total diferit de ideile discri-
minatorii promovate de farisei. Depunandu-le
marturie cu zel si a par-
far
tinire samaritenilor, Filip a dovedit ca nu era influentat de prejudecatile

evreilor care i dispretuiau. Asadar,
nu este de mirare ca multimi de sama-

riteni l ascultau pe Filip ntr-un singur gand! (Fap. 8:6)
5
Nici n zilele noastre persecutiile ndreptate mpotriva poporului lui

Dumnezeu nu au pus capat lucrarii de predicare. De repetate ori, fap-

tul de a-i forta pe crestini sa se mute dintr-un loc n altul fie ca e vor-

ba de o alta nchisoare, fie ca e vorba de o alta tar a n-a facut decat

sa favorizeze raspandirea mesajului despre Regat. De exemplu, n
timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Martorii lui Iehova au reusit
4. Cum au reactionat
samaritenii la predicarea lui Filip, si cum s-ar putea explica
reactia
lor?

57. Dati exemple care arata ca mpra stierea
crestinilor
andirea
a favorizat rasp
vestii
bune.

FILIP EVANGHELIZATORUL

Cand continuatorii lui Cristos s-au mprastiat reea, am intrat n casa lui Filip evanghelizatorul,

din cauza persecutiei, Filip s-a dus la Samaria. care era unul dintre cei sapte barbati, si am

Asa cum reiese din relatarea bibli- ramas la el. Acest om avea pa-

ca, el a tinut legatura cu corpul de tru fiice, fecioare, care profeteau

guvernare din secolul I, colaborand (Fap. 21:8, 9). Asta se ntampla la

strans cu acesta. Biblia spune: aproximativ 20 de ani dupa ce Fi-

Cand apostolii au auzit la Ierusa- lip a predicat n Samaria.

lim ca Samaria primise cuvantul lui Din cate se pare, Filip se stabili-

Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Pe- se n teritoriul n care predica si

tru si pe Ioan. Drept urmare, noii avea o familie. Sa remarcam faptul

discipoli din Samaria au primit da- ca Luca l numeste evanghelizato-

rul spiritului sfant (Fap. 8:1417). rul. Acest termen este folosit n

Dupa evenimentele consemnate Scripturi cu referire la cei care si

n Faptele, capitolul 8, Filip mai parasesc locurile natale pentru a

este mentionat o singura data. predica vestea buna n zone nelu-

Spre sfarsitul celei de-a treia din- crate. Si dupa multi ani, Filip era,

tre calatoriile sale misionare, Pavel si tovarasii cu sigurant a, la fel de zelos pentru lucrarea de

lui de calatorie, aflati n drum spre Ierusalim, predicare. Iar faptul ca avea patru fiice care pro-

au facut un popas la Ptolemaida. A doua zi, feteau
dovedeste ca el si-a nvatat familia sa-l

relateaza Luca, am plecat si am ajuns la Ceza- iubeasca pe Iehova si sa-i slujeasca.

Cand a vazut ca spiritul era dat prin punerea mainilor apostolilor,
Simon le-a oferit bani
(Faptele 8:18)

S A ANUN T AM VESTEA BUN A DESPRE ISUS 55

sa depuna marturie
chiar si n lagarele de concentrare naziste. Un
povesteste:
evreu care i-a ntalnit pe Martori ntr-un lagar Forta
mora-

la de care au dat dovada detinu tii
Martori ai lui Iehova m-a convins ca
credinta
lor era bazata pe Scripturi si am devenit si
eu Martor.
6

In unele cazuri, li s-a depus marturie chiar si persecutorilor, iar

unii au reactionat
favorabil. De pilda, cand a fost transferat n lagarul
de concentrare din Gusen (Austria), un Martor pe nume Franz Desch

sa nceapa un studiu biblic cu un ofiter
a reusit SS. Cat de bucurosi

au fost ei cand, ani mai tarziu, s-au ntalnit la un congres al Martori-

lor lui Iehova, iar amandoi erau proclamatori ai vestii bune!
7
La fel s-a ntamplat si cand, din cauza persecutiei, crestinii
au fost

nevoiti sa fuga ntr-o alta tar De exemplu, n
a. anii 70, multi Martori

din Malawi s-au refugiat n Mozambic, ceea ce a dus la depunerea unei

marturii extraordinare n aceasta tar
a. Iar lucrarea de predicare nu s-a

oprit nici cand persecutia a izbucnit n Mozambic. Este adevarat, unii
dintre noi au fost prinsi
si
arestati de mai multe ori, deoarece predi-
cau, spune Francisco Coana. Cu toate acestea, atunci cand multe per-
soane reactionau
favorabil la mesajul despre Regat, eram convinsi ca

Dumnezeu ne ajuta, asa cum i ajutase si pe crestinii
din secolul I.
8
Persecutiile
nu constituie singurul factor care a determinat creste-

rea nregistrata n teritoriile de limbi straine. In ultimele decenii, schim-

barile politice si economice au facut ca mesajul despre Regat sa ajun-

ga la oameni de diferite limbi si din diverse grupuri nationale. Din
aciei,

cauza razboiului si
a sar unii s-au refugiat n zone mai sigure,

unde au nceput sa studieze Biblia. Numarul mare de refugiati a dus
n
la formarea unor teritorii de limbi straine. De pilda, San Diego, Ca-

lifornia, se vorbesc peste 100 de limbi, astfel ca acolo s-au nfiintat mul-
te congregatii
de limbi straine. Te straduiesti si
tu sa ajungi cu vestea
buna la oamenii din toate natiunile, triburile, popoarele si limbile din
teritoriul tau? (Rev. 7:9)

Dati-mi
si
mie puterea aceasta (Faptele 8:925)
9
Filip a facut multe semne n Samaria. De exemplu, a vindecat in-
firmi si
chiar a scos spirite rele (Fap. 8:68). Darurile lui miraculoase
de admi-
l-au impresionat n mod deosebit pe Simon, un magician atat

rat de popor, ncat se spunea: Omul acesta este Puterea lui Dumne-
and

zeu. Vaz adevarata putere a lui Dumnezeu, cu care Filip nfaptuia

miracole, Simon a devenit credincios (Fap. 8:913). Mai tarziu nsa mo-

lui avea sa fie pusa la ncercare. Cum?
tivatia

8. Ce efect au avut schimbarile politice si
economice asupra lucrarii de predicare?

9. Cine a fost Simon, si
ce l-a impresionat n mod deosebit la Filip?

56 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

10
Auzind de cresterea nregistrata n Samaria, apostolii i-au trimis
acolo pe Petru si pe Ioan. (Vezi chenarul Petru foloseste cheile regatu-

lui.) Ajunsi n Samaria, cei doi apostoli si-au pus mainile peste noii
discipoli si toti au primit imediat spirit sfant.1 Cand a vazut acest lu-
cru, Simon a ramas uluit. Dati-mi si
mie puterea aceasta, le-a spus

el apostolilor, pentru ca acela peste care mi voi pune mainile sa pri-

measca spirit sfant. Simon le-a oferit chiar si
bani, sperand ca va pu-
tea cumpara acest privilegiu sacru (Fap. 8:1419).
sa piara mpreun
11
Petru i-a raspuns categoric: Argintul tau a cu

tine, pentru ca te-ai gandit sa obtii cu bani darul lui Dumnezeu. Tu

n-ai nici parte, nici sorti n lucrul acesta, pentru ca inima ta nu este

dreapta n ochii lui Dumnezeu. Apoi l-a ndemnat sa se caiasc a si
sa
se roage pentru iertare: Implora-l pe Iehova sa- ti ierte, daca se poate,

uneltirea inimii. Fara ndoiala, Simon nu era un om rau. El dorea sa

faca ce este bine, dar nca nu avea o ntelegere corecta a lucrurilor. De
aceea, el i-a rugat pe apostoli: Implorati-l voi pe Iehova pentru mine,
ca sa nu vina peste mine niciunul dintre lucrurile pe care le-ati spus
(Fap. 8:2024).
1 Pe vremea aceea, noii discipoli erau unsi
cu spirit sfant,
sau primeau spirit sfant,

de obicei la botez. Astfel, li se oferea speranta de a domni ca regi si
preoti cu Isus n

cer (2 Cor. 1:21, 22; Rev. 5:9, 10; 20:6). Totusi,
n acest caz particular, noii discipoli nu
au fost unsi la botez. Acei crestini

nou-botezati au primit spiritul sfant, si
darurile

miraculoase asociate cu acesta, numai dupa ce Petru si Ioan si-au

pus mainile
peste ei.

10. a) Ce au facut Petru si
Ioan n Samaria? b) Ce a facut Simon cand a vazut
ca noii discipoli au primit spirit sfant
imediat ce Petru si
Ioan si-au

pus mainile
peste ei?
11. Cum l-a mustrat Petru pe Simon, si
cum a reactionat
acesta?

PETRU FOLOSESTE
CHEILE REGATULUI

Isus i-a spus lui Petru: Iti voi da cheile rega- A doua cheie a fost folosita la putin timp du-

tului cerurilor (Mat. 16:19). Ce a vrut el sa spuna pa martiriul lui Stefan.
Atunci Petru si Ioan

prin aceste cuvinte? Isus a folosit cuvantul chei si-au
pus m ainile peste samaritenii nou-bote-

n sensul ca Petru urma sa le deschida unor gru- zati, iar acestia
au primit spirit sfant (Fap.

puri de oameni calea spre cunostin t a si sa le 8:1417).

ofere posibilitatea de a intra n Regatul mesianic.
Petru a folosit a treia cheie n 36 e.n., cand
Cand a folosit Petru aceste chei?
Petru a folosit prima cheie la Penticosta din
au primit speranta cereasca si oamenii ne-

33 e.n., cand i-a ndemnat pe evrei si pe pro- circumcisi din natiuni. Aceasta s-a ntamplat

zeliti sa se caiasca si sa se boteze. Atunci s-au cand el i-a depus marturie lui Corneliu, primul
botezat aproximativ 3 000 de persoane, care om necircumcis din natiuni care a devenit
au primit astfel perspectiva de a fi mostenitori
crestin (Fap. 10:148).
ai Regatului (Fap. 2:141).

IN CE SENS EUNUC?

12
Cuvintele prin care Petru l-a mus-
Termenul grecesc eunoukhos, tradus prin
trat pe Simon constituie un avertisment
eunuc, se refera fie la un barbat care a
si pentru crestinii de astazi. De la aceas-
fost facut incapabil de a procrea, fie la
ta ntamplare a aparut termenul simo-
un demnitar de rang nalt. Demnitarii care
nie, care nseamna cumpararea sau supravegheau haremul unui rege erau pro-

vanzarea unor functii religioase. Istoria
a tii babil castrati, nsa lucrul acesta nu era o
crestin at apostate abunda n exem-
cerint a pentru alti demnitari, cum ar fi pahar-

ple de acest fel. Intr-adevar, n The Ency- nicul regelui sau trezorierul. Eunucul etiopian
clopdia Britannica, editia a noua, 1878,
botezat de Filip facea parte din aceasta ulti-
se afirma: Un studiu asupra istoriei
ma categorie, ntrucat supraveghea tezaurul
conclavelor1 papale dezvaluie ca nicio- unei cur ti regale. El era, de fapt, ministru de

data nu s-au facut alegeri clericale far a
finante.

simonie, iar n numeroase situatii, simo- Acest etiopian era si prozelit, adica un ne-

nia practicata n conclav a luat forma evreu care a devenit nchinator al lui Iehova.
cea mai nerusinat
cea mai grotesca, a si
El tocmai fusese la Ierusalim pentru nchina-

cea mai fati s a. re (Fap. 8:27). De aici tragem concluzia ca

etiopianul nu putea fi eunuc n sens literal,
13
Crestinii
trebuie sa se pazeasc a de
ntrucat Legea mozaica nu permitea ca bar-


pacatul simoniei. De exemplu, ei nu vor
batii castrati sa faca parte din congregatia
ncerca sa obtin a favoruri coplesindu-i lui Israel (Deut. 23:1).
cu laude sau cu cadouri pe cei care par

a fi n masur a sa acorde privilegii n con-

gregatie. Iar cei considerati n masura sa
acorde privilegii nu le vor face favoritis-

me celor bogati. In ambele situatii este vorba de simonie. Intr-adevar,
toti slujitorii lui Dumnezeu trebuie sa se poarte ca unii mici, astep-

tand ca spiritul lui Iehova s a faca numiri pentru privilegii de serviciu

(Luca 9:48). In organizatia lui Dumnezeu nu-si au locul cei ce si cau-

ta propria glorie! (Prov. 25:27)

Intelegi
ntr-adevar ce citesti?
(Faptele 8:2640)

14
Ingerul lui Iehova i-a spus atunci lui Filip sa mearga pe drumul

care duce de la Ierusalim la Gaza. Daca Filip s-a ntrebat cumva de ce

trebuia sa mearga acolo, a nteles repede motivul cand a ntalnit un
eunuc etiopian
care citea cu voce tare din profetul Isaia. (Vezi che-

narul In ce sens eunuc?.) Spiritul lui Iehova l-a ndrumat pe Filip
ce citesti?,
sa se apropie de carul acestui barbat. Intelegi ntr-adevar
(NODEX)
1 Conclav: ntrunire a cardinalilor n vederea alegerii unui nou papa.

12. Ce este simonia, si
cum au cazut n aceasta capcana bisericile crestin
a tii?
at

13. Cum trebuie sa se pazeasca crestinii
de simonie?

14, 15. a) Cine a fost eunucul etiopian, si cum l-a ntalnit Filip? b) Cum a reac-
tionat etiopianul la mesajul lui Filip, si
de ce botezul lui n-a fost o actiune
facut a

sub impulsul momentului? (Vezi nota de subsol.)

58 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

a car. Cum as pu-

l-a ntrebat el pe etiopian n timp ce alerga pe lang

tea, daca nu ma calauzeste
cineva?, a raspuns etiopianul (Fap.
8:2631).

15
Etiopianul l-a invitat apoi pe Filip sa urce n car. Cat de nsufle-
titoare
trebuie sa fi fost conversatia
care a urmat! Identitatea oii si
a slujitorului din profe tia
lui Isaia fusese mult a vreme un mister

(Is. 53:112). Insa acum, n timp ce cal atoreau,
Filip i-a explicat eu-

nucului etiopian cum s-a mplinit aceasta profetie n persoana lui
Isus Cristos. Asemenea celor ce se botezasera la Penticosta din

33 e.n., etiopianul, care era deja prozelit, a nteles imediat ce trebuia

Ce ma mpiedic
sa faca. Iata o apa! a sa
fiu botezat?, i-a spus el lui Filip. Si a

BOTEZUL IN APA fost botezat chiar atunci.1 (Vezi chenarul

Botezul n apa.) Dupa aceea, Filip a
fost condus de spirit la Asdod, unde a
Cum se face botezul crestin? Unii consi-
continuat sa anunte vestea buna (Fap.


dera ca e suficient daca unei persoane i se
8:3240).
toarna apa pe cap sau i se stropeste capul

cu apa. Eunucul etiopian a fost nsa botezat 16
Si
crestinii de azi au privilegiul sa

n apa. Relatarea biblica spune: Amandoi participe la o lucrare ca aceea nfaptui-

au coborat n apa, atat Filip, cat si eunucul ta de Filip. Deseori, ei depun marturie

(Fap. 8:36, 38). Daca ar fi fost suficient ca informala despre Regat, de pilda cand

eunucului sa-i fie turnata apa pe cap sau calatoresc. In multe situatii a fost evi-

doar sa-i fie stropit capul, el nu mai trebuia
dent ca ntalnirea unei persoane since-
sa se opreasca din drum la o apa. Pentru bo-
re n-a fost ntampl atoare. De fapt, chiar
tez ar fi fost de ajuns chiar si putin a apa, trebuie sa ne astept
am la astfel de ex-
cum ar fi cantitatea dintr-un burduf. Iar etio-
periente, ntrucat Biblia arata clar ca
pianul avea mai mult ca sigur apa la el,
ngerii ndruma lucrarea de predicare
pentru ca mesajul sa ajunga la orice
ntrucat calatorea pe un drum prin pustiu
(Fap. 8:26).
na
tiune,
trib, limba si popor (Rev. 14:6).
Potrivit dictionarului A Greek-English Lexi-
Insusi Isus a prezis lucrul acesta. In
con, de Liddell si Scott, termenul grecesc si el a
ilustrarea despre grau neghina,
baptzo nseamna a scufunda, a afunda, a
cufunda. Acest sens reiese si din alte pasa-
spus ca, n timpul secerisului, adica la

je biblice n care se vorbeste ncheierea actualului sistem, secerato-
despre botez.
rii sunt ngerii. El a mai spus ca aceste
De exemplu, n Ioan 3:23 se spune ca Ioan

boteza si el n Enon, aproape de Salim, fi- fiinte spirituale aveau sa strang a din

indca acolo era multa apa. Iar n legatura 1 Acest botez n-a fost o actiune
facut a sub impul-
cu botezul lui Isus citim: Imediat ce s-a sul momentului. Fiind prozelit, etiopianul avea

ridicat din apa, [Isus] a vazut cerurile des- deja cunostin t a din Scripturi, inclusiv despre
profetiile
mesianice. Odata ce a aflat despre rolul
chizandu-se (Mar. 1:9, 10). Prin urmare,
lui Isus n scopul lui Dumnezeu, el s-a putut bo-
adevaratii crestini se boteaza prin scufunda-
teza imediat.
re completa n apa.

16, 17. Ce rol au ngerii n lucrarea de predicare
din zilele noastre?

Dumnezeule, oricine ai fi, ajuta-ma, te rog!

regatul sau toate lucrurile care poticnesc si pe cei care comit nele-
adune pe
giuire (Mat. 13:3741). In acelasi timp, ngerii aveau sa-i
cei cu perspectiva de a fi mostenitori ceresti ai Regatului iar apoi
o mare multime de alte oi , pe care Iehova doreste sa-i atraga la
organizatia sa (Rev. 7:9; Ioan 6:44, 65; 10:16).

17
Ca o dovada n acest sens, unii dintre cei pe care i abordam n lu-

crarea de predicare spun ca s-au rugat ca sa primeasca ndrumare spi-
De exemplu, doua vestitoare ale Regatului se aflau n
rituala. lucrarea

de predicare nsotite de un copilas. Pe la ora pranzului, cele doua Mar-

spre deosebire de alte da ti,
tore se gandeau sa ntrerupa lucrarea, nsa,
copilul a insistat sa mearga si la casa urmatoare. De fapt, el chiar s-a
dus si a batut la us a! A deschis o doamna tan ar a.
Atunci Martorele
s-au apropiat si i-au vorbit. Spre surprinderea lor, femeia le-a spus ca

tocmai se rugase sa vina cineva ca s-o ajute sa nteleag a Biblia. S-a ini-
tiat
un studiu biblic.
18

In calitate de membru al congregatiei crestine,
si
tu ai privilegiul

de a participa alaturi de ngeri la lucrarea de predicare, ce se desfa soa-

ra astazi la o scara far
a precedent. Nu-ti pierde niciodata aprecierea
pentru acest privilegiu! Daca vei persevera pe calea crestin a si
vei con-
tinua sa anunti vestea buna despre Isus, vei avea cu sigurant a mul-

ta bucurie! (Fap. 8:35)
18. De ce nu trebuie sa ne pierdem niciodata aprecierea pentru privilegiul de a
predica?
CAPITOLUL 8

Congregatia
s-a bucurat

de o perioada de pace

Persecutorul nversunat
Saul
devine un predicator zelos
Faptele 9:143

CAL ATORII mai au putin si ajung la Damasc. Acolo au de gand sa puna n

aplicare un plan odios mpotriva discipolilor lui Isus: i vor smulge din ca-
la Ierusalim ca sa dea socoteala
sele lor, i vor lega, i vor umili si-i vor tar

Sanhedrinului. Fetele lor ncruntate tradeaza ura de moarte ce le-o poarta.

2
Cel ce conduce grupul se numeste Saul. El are deja mainile
patate de

sange.1 Nu demult a privit cu ncuviintare cum unii iudei fanatici l-au
omorat cu pietre pe Stefan, un discipol devotat al lui Isus (Fap. 7:578:1).


Saul nsa nu se multume ste
sa-i persecute doar pe discipolii din Ierusa-
lim, ci vrea sa starpeasca aceasta secta numita Calea, pe care o consi-

dera o molima. El este ca o tor ta pregatit

a sa rasp andeasc
a focul perse-

cutiei tot mai departe (Fap. 9:1, 2; vezi chenarul Autoritatea lui Saul n
Damasc, de la pagina 61).
n
3
Deodata, jurul lui Saul straluce ste
o lumina orbitoare. Vaz and


aceasta lumina, tovarasii
sai de calatorie raman muti de spaima. Saul
este lovit cu orbire si se prabu se
ste la pam ant. El aude o voce din cer

care i spune: Saul, Saul, de ce ma persecuti?. Inmarmurit, Saul ntrea-

ba: Cine esti, Doamne?. Raspunsul pe care l primeste l strapunge drept
Sunt Isus, pe care tu l persecuti (Fap. 9:35; 22:9).
n inima:

4
Ce nva t am din cuvintele pe care Isus i le-a adresat lui Saul? Cum ne

ajuta analizarea celor ntamplate cu ocazia convertirii lui? Si ce lectii

practice desprindem din modul n care congregatia s-a folosit de perioa-
da de pace care a urmat dupa convertirea lui Saul?

De ce ma persecuti? (Faptele 9:15)
5
Cand l-a oprit pe Saul pe drumul spre Damasc, Isus nu a ntrebat:

De ce i persecuti pe discipolii mei?. Asa
cum am observat mai nainte,
1 Vezi chenarul Saul fariseul, de la pagina 62.

1, 2. Ce plan avea de gand Saul sa puna n aplicare la Damasc?
vom analiza n
3, 4. a) Ce i s-a nt amplat lui Saul? b) Ce ntrebari continuare?

5, 6. Ce nvat am din cuvintele pe care Isus i le-a adresat lui Saul?

60

CONGREGATIA
S-A BUCURAT DE O PERIOAD A DE PACE 61

el a spus: De ce ma persecuti? (Fap. 9:4). Da, Isus considera ca perse-

sunt, de fapt, ndreptate
cutiile
la care sunt supusi continuatorii sai m-
potriva lui. El simte durerea discipolilor sai! (Mat. 25:3440, 45)

6
Daca esti persecutat din cauza credintei tale n Cristos, fii sigur ca


atat Iehova, cat si Isus stiu bine prin ce treci (Mat. 10:22, 2831). Poate

ca Iehova nu nlatur a ncercarea imediat. Dar nu te descuraja! Amintes-
te-ti ca Isus a vazut cum a participat Saul la uciderea lui Stefan si
cum
i-a scos cu forta din casele lor pe discipolii fideli din Ierusalim (Fap. 8:3).

El nu a intervenit atunci. Insa Iehova, prin Cristos, le-a dat lui Stefan si

celorlalti discipoli putere ca sa ram an a fideli.
7
Si
tu poti rezista n persecutii daca vei da ascultare urmatoarelor n-

demnuri: 1) Fii hotarat sa ramai loial, indiferent ce s-ar ntampla. 2) Cere

ajutorul lui Iehova (Filip. 4:6, 7). 3) Lasa razbunarea n seama lui Iehova

(Rom. 12:1721). 4) Ai ncredere ca Iehova ti va da putere sa supor ti ncer-


carea pana cand el va considera de cuviint a sa o nlature (Filip. 4:12, 13).

Frate Saul, Domnul . . . m-a trimis

AUTORITATEA LUI SAUL IN DAMASC
(Faptele 9:617)

8
Dupa ce i-a raspuns la ntrebarea Ci-
Cum se explica faptul ca Saul a avut auto-
ne esti, Doamne?, Isus i-a spus lui Saul:
ritate sa-i aresteze pe crestini ntr-un oras
Ridica-te, intra n oras si ti se va spune ce
strain? Sanhedrinul si marele preot exercitau

trebuie sa faci (Fap. 9:6). Saul, care era
autoritate morala asupra evreilor de pretutin-
acum orb, a fost condus pan a la casa unde
deni, iar marele preot se pare ca avea si

avea sa fie gazduit. Acolo a postit si s-a ru-
autoritatea de a-i extrada pe infractori. Astfel,

gat trei zile. Intre timp, Isus i-a vorbit de- prin scrisorile de la marele preot, batranilor

spre Saul unui discipol din Damasc, pe din sinagogile din Damasc li se cerea sa co-
nume Anania, care avea o buna marturie laboreze
cu Saul (Fap. 9:1, 2).

din partea tuturor iudeilor ce locuiau n In plus, romanii le acordasera evreilor
acel oras (Fap. 22:12). dreptul de a-si rezolva singuri problemele de

natura judiciara. Asa se explica de ce evreii
9
Sa ne gandim la sentimentele contra-

fi ncercat au putut sa-i dea apostolului Pavel de cinci ori
dictorii ce trebuie sa-l pe Ana-
patruzeci de lovituri fara una (2 Cor. 11:24).
nia. Ii vorbea nsusi Capul congregatiei
De asemenea, n cartea I Macabei se mentio-
crestine,
nviatul Isus Cristos, care i dadea
Ce privilegiu, dar si neaza o scrisoare pe care un consul roman
o nsarcinare speciala. i-a trimis-o lui Ptolemeu al VIII-lea al Egiptului
ce misiune grea! Cand i s-a spus ca trebu-

n 138 .e.n. Aici se spune: De vor fi fu-
ie sa mearga sa vorbeasca cu Saul, Anania
git vreunii oameni facatori de rele din tara
a zis: Doamne, am auzit de la multi despre
lor [Iudeea] la voi, sa-i dati lui Simon arhie-
rele le-a facut
omul acesta, cate sfintilor
tai
reul [marele preot], sa-i pedepseasc a dupa

legea lor (I Macabei 15:21). In 47 .e.n., Iu-
7. Ce trebuie sa facem pentru a rezista n perse-
cutii?
lius Cezar a confirmat autoritatea ce-i fusese


fi ncercat
8, 9. Ce sentimente trebuie sa-l pe
acordata marelui preot, precum si dreptul


Anania cand a primit nsarcinarea de a merge la acestuia de a rezolva orice problema care ar

Saul? fi aparut n legatura cu obiceiurile evreiesti.

62 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

n Ierusalim. Si aici are autoritate de la preotii principali sa-i puna n lan-
turi
pe toti cei ce cheama numele tau (Fap. 9:13, 14).
10
Isus nu l-a mustrat pe Anania pentru ca si-a exprimat temerile. Dim-

i-a dat ndrum clare si, i-a aratat

potriva, ari totodata, consideratie,
expli-

candu-i motivul pentru care i cerea sa ndeplineasca aceasta sarcina ne-

obisnuit Isus i-a spus despre Saul: Omul acesta este un vas pe care
a.
l-am ales sa-mi duca numele la natiuni, la regi si i
la fiii lui Israel! Caci


voi arata clar cate lucruri trebuie sa sufere pentru numele meu (Fap.
9:15, 16). Anania a dovedit ascultare si a trecut imediat la fapte. El l-a cau-

tat pe Saul, persecutorul nversunat, si i-a zis: Frate Saul, Domnul, acel

10. Ce nv a t am
despre Isus din modul n care i-a vorbit lui Anania?

SAUL FARISEUL

Tanarul numit Saul, care este mentionat
cartea Faptele apostolilor n relatarea despre
uciderea lui Stefan, era din Tars. Acest ora s
comercial mare si prosper era capitala provin-
ciei romane Cilicia, aflata n sudul
Turciei de azi (Fap. 7:58). Aici
exista o mare comunitate evreias-
ca. Dupa cum a spus chiar el,
Saul era circumcis n a opta zi,
din neamul lui Israel, din tribul lui
Beniamin, evreu nascut din evrei;
n ce priveste legea, fariseu. Toa-
te acestea i confereau un statut
respectabil n ochii evreilor (Filip.
3:5).
Saul a crescut n Tars, un
centru al culturii grecesti,
urmare, cunostea limba greaca.
Instruirea elementara a primit-o,
dupa cat se pare, ntr-o scoal
evreiasca. De asemenea, el a
nvatat sa confectioneze
specifica zonei sale natale probabil nca din
copilarie, de la tatal sau (Fap. 18:2, 3).
Din cartea Faptele mai aflam ca Saul era ce-
tatean roman prin nastere
nseamna ca unul dintre stramosii
nu se cunoaste cum cetatenia
n torita acestei cetatenii, membrii familiei lui se
numarau printre oamenii de vaza ai provinciei.
Avand n vedere originea si instruirea sa, putem
spune ca Saul era un bun cunoscator a trei cul-
turi: evreiasca, greaca si romana.
Se pare ca, pe la 13 ani, Saul
s-a mutat la Ierusalim, la 840 km
de orasul sau natal, pentru a-si
continua studiile. Aici, el a nvatat
la picioarele lui Gamaliel, un foar-
te respectat nvat ator al traditiei
fariseice (Fap. 22:3).
Studiile lui suplimentare, com-
parabile n zilele noastre cu
studiile universitare, au constat
n aprofundarea si memorarea
si, prin Scripturilor si a legii orale
evreiesti. Orice elev bun al lui
Gamaliel avea n fat a o cariera
a promit atoare, iar Saul a fost, se
pare, un elev eminent. Mai tarziu,
corturi o ocupatie el a scris: Faceam n iudaism progrese mai mari
decat multi dintre cei de o varsta cu mine din
neamul meu, fiindca eram mult mai zelos pen-
tru traditiile parintilor
mei (Gal. 1:14). Din cauza
(Fap. 22:2528). Asta zelului sau pentru traditia evreiasca, Saul a de-
sai obtinuse
venit un persecutor nversunat al congregatiei
romana. Da- crestine
nou-formate.

CONGREGATIA
S-A BUCURAT DE O PERIOAD A DE PACE 63

Isus care ti s-a aratat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca sa- ti reca-

peti vederea si
sa te umpli de spirit sfant (Fap. 9:17).
11
Din aceasta relatare biblica desprindem cateva
aspecte importante.

De exemplu, Isus are un rol activ n ndrumarea lucrarii de predicare, asa

cum de altfel a promis (Mat. 28:20). Desi n prezent nu le vorbeste
n mod

direct oamenilor, Isus ndruma lucrarea de predicare prin intermediul
clasei sclavului fidel, pe care a numit-o peste toate bunurile sale (Mat.
24:4547). Clasa sclavului fidel, reprezentata de Corpul de Guvernare,
trimite vestitori, pionieri si misionari ca sa-i gaseasc a pe cei ce doresc sa

cunoasca mai multe despre Cristos. Asa cum am observat n capitolul
precedent, multi dintre oamenii abordati de Martorii lui Iehova au spus

ca s-au rugat pentru ndrumarea lui Dumnezeu (Fap. 9:11).

12
Un alt aspect important l nva t am din exemplul lui Anania. El a do-

vedit ascultare, acceptand nsarcinarea ncredintat a, iar binecuvantari-

le nu s-au lasat asteptate.
Dovedesti si tu ascultare depunand o martu-

rie temeinica chiar daca te ncearca sentimente de teama? Pentru unii

crestini,
faptul de a merge din casa n casa si a le vorbi unor necunos-
cuti poate fi o reala sursa de stres. Altora le este foarte greu sa-i aborde-

ze pe oameni la locul lor de munca, pe strada sau la telefon. Anania si-a

nvins teama si a avut privilegiul de a-l ajuta pe Saul sa primeasca spirit
si
sfant.1 El a reusit sa- ndeplineasca nsarcinarea deoarece a avut n-

credere n Isus si l-a privit pe Saul ca pe un viitor frate. Si noi ne putem

nvinge temerile daca avem ncredere ca Isus ndruma lucrarea de pre-

dicare, daca manifestam empatie fat a de oameni si daca i privim ca pe
viitori frati chiar si pe cei ce ne intimideaza (Mat. 9:36).

A nceput sa-l predice pe Isus (Faptele 9:1830)

a nt
13
Saul a aplicat far arziere ceea ce a nva tat.
Dupa ce a fost vinde-

cat, el s-a botezat si
a nceput sa colaboreze ndeaproape cu discipolii din
predice n
Damasc. Mai mult, a nceput imediat sa-l sinagogi pe Isus,

anunt and ca El este Fiul lui Dumnezeu (Fap. 9:20).

14
Daca studiezi Biblia, dar nu esti
nca botezat, vei actiona

are,
cu hotar

asemenea lui Saul, facand pasul botezului? Este adevarat, Saul a fost mar-

a ndoial
tor la un miracol nfaptuit de Cristos, ceea ce far a l-a motivat sa

1 In general, darurile spiritului sfant erau transmise prin intermediul apostolilor. Insa,

n acest caz aparte, se pare ca Isus l-a mputernicit pe Anania sa-i dea darurile spiritu-

lui sfant lui Saul, un vas pe care l-a ales El. Dupa convertirea sa, mult timp, Saul nu a

dupa toate probabilita tile, el a fost activ n
avut legaturi cu cei 12 apostoli. Insa, toata

aceasta perioada. Prin urmare, se pare ca Isus s-a ngrijit ca Saul sa aiba puterea nece-

sara pentru a-si ndeplini misiunea de a predica.

11, 12. Ce nv a t am
din relatarea biblica despre Isus, Anania si Saul?

13, 14. Daca studiezi Biblia, dar nu esti nca botezat, ce poti nva ta
din exemplul lui
Saul?

64 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

treaca la actiune. Dar si altii au fost martori la miracole nfaptuite de Isus.

De pilda, un grup de farisei a fost de fat a cand Isus a vindecat un om cu
iar foarte multi evrei stiau
mana uscata, ca Isus l nviase pe Lazar. Totusi,

multi au ramas indiferenti, iar unii chiar au devenit ostili (Mar. 3:16; Ioan
12:9, 10). Spre deosebire de acestia, Saul si-a schimbat atitudinea. De ce

Saul a reactionat favorabil, n timp ce altii nu? Deoarece el se temea mai
mult de Dumnezeu decat de oameni si era profund recunoscator pentru

ndurarea pe care i-o aratase Cristos (Filip. 3:8). Daca vei imita exemplul

lui Saul, nu vei permite niciunui lucru sa te mpiedice sa participi la lucra-

rea de predicare si sa faci pasii necesari n vederea botezului.
15
Ce uimire, ce stupoare si ce furie trebuie sa fi cuprins multimile

cand

Saul a nceput sa predice despre Isus n sinagogi! Nu este acesta omul
ad n
care facea prap Ierusalim printre cei ce cheama acest nume?, se n-
trebau ei (Fap. 9:21). Explicandu-le motivul schimbarii sale, Saul le dove-

dea logic ca Isus este Cristosul (Fap. 9:22). Insa nu toti oamenii reactio-
neaza la argumente logice. Acestea nu sunt asemenea unei chei universale;
ele nu descuie orice minte zavor a cu lacatele
at traditiilor sau orice inima


nchisa din cauza mandriei. Cu toate acestea, Saul nu a renuntat.
16
Trei ani mai tarziu, evreii din Damasc erau nca nversuna ti mpotri-
va lui. In cele din urma, au pus la cale sa-l omoare (Fap. 9:23; 2 Cor.
11:32, 33; Gal. 1:1318). Cand a aflat de complotul lor, Saul a fost pru-

dent si a decis sa paraseasca Damascul. El a fost coborat
ntr-un cos

printr-o deschizatura din zidul orasului. Luca i numeste pe cei ce l-au

ajutat pe Saul sa fuga n acea noapte discipolii lui [Saul] (Fap. 9:25).
Din aceste cuvinte reiese ca unii dintre cei ce l-au auzit pe Saul predi-

cand n Damasc au fost convinsi de argumentele aduse de el si au deve-
nit continuatori ai lui Cristos.
17
Probabil ca, atunci cand le-ai vorbit prima oara membrilor familiei,

prietenilor si altor persoane despre lucrurile minunate pe care le-ai n-
vatat
din Biblie, te asteptai ca toti sa accepte adevarul prezentat atat de

logic n Scripturi. Poate ca unii au reactionat favorabil, dar multi nu. Poa-
te ca unii membri ai familiei tale te-au tratat ca pe un dusman (Mat.
daca vei continua sa- ti mbun a testi
10:3238). Insa, at modul de a aduce
argumente din Scripturi si daca, asemenea lui Anania, vei avea o condui-

ta ireprosabil a, chiar si cei care ti se mpotrivesc si-ar putea schimba n

cele din urma atitudinea (Fap. 17:2; 1 Pet. 2:12; 3:1, 2, 7).

18
Cand Saul a intrat n Ierusalim, discipolii au avut mari rezerve fat a
cand

de el, lucru de altfel de nteles.
Insa, Barnaba i-a asigurat de since-

15, 16. Ce facea Saul n sinagogi, si cum au reactionat
evreii din Damasc?
17. a) Cum reactioneaz
a oamenii la adevarurile
biblice? b) Ce trebuie sa continuam
sa
facem, si
de ce?
18, 19. a) Cum a fost primit Saul dupa ce Barnaba i-a asigurat pe apostoli de sinceri-
tatea lui? b) Cum putem sa-i imitam
pe Barnaba si pe Saul?

CONGREGATIA
S-A BUCURAT DE O PERIOAD A DE PACE 65

ritatea lui, apostolii l-au primit, iar el a ramas o vreme cu ei (Fap.

9:2628). Saul actiona
cu prudent a, dar lui nu-i era rusine cu vestea


buna (Rom. 1:16). El predica cu ndrazneal a n Ierusalim, chiar orasul n

care i persecutase cu nversunare pe discipolii lui Isus Cristos. Evreii
din Ierusalim si-au dat seama cu groaza ca tocmai cel care le sustinuse
arare
cu atata nflac cauza trecuse acum de partea adversa si, de aceea,
omoare. Cand
cautau sa-l au aflat lucrul acesta, se spune n relatare,
fratii l-au adus [pe Saul] jos la Cezareea si l-au trimis la Tars (Fap. 9:30).

Saul s-a supus ndrumarii lui Isus primite prin intermediul congregatiei,

n si
iar acest lucru a fost atat folosul lui, cat n folosul congregatiei.
19
Sa remarcam ca Barnaba a luat initiativa de a-l ajuta pe Saul. Ges-

a ndoial temelia caldei prietenii ce s-a nas-
tul lui de bunatate a pus, far a,

cut ntre acesti doi slujitori zelosi ai lui Iehova. Esti si tu gata, asemenea
sustii pe cei noi din congregatie, colaborand
lui Barnaba, sa-i cu ei n ser-
viciul de teren si ajutandu-i sa faca progrese pe plan spiritual? Daca da,

vei avea parte de multe binecuvant ari!
Sau, daca esti de putin timp ves-
titor al Regatului, accepti tu, asemenea lui Saul, ajutorul care ti se ofera?

Colaborand cu vestitori cu mai multa experient a n lucrare, ti vei mbu-
nat a ti metodele de predicare, vei gasi mai multa bucurie si vei putea lega

prietenii trainice.

Multi au crezut n Domnul (Faptele 9:3143)

20
Dupa convertirea lui Saul si dupa ce acesta a fost ajutat sa plece n

sigurant a, congregatia
din toata Iudeea, Galileea si Samaria s-a bucurat

de o perioada de pace (Fap. 9:31). Ce au facut discipolii n aceste tim-
puri prielnice? (2 Tim. 4:2) Relatarea spune ca se zideau. Apostolii si

alti frati cu raspundere au rensufletit credinta discipolilor si au fost n

fruntea activita tilor crestine,
n timp ce congregatia umbla n teama de


Iehova si n mangaierea spiritului sfant. De exemplu, Petru a profitat de

aceasta perioada de pace pentru a-i ntari pe discipolii din orasul Lida,

situat n campia Saronului. In urma eforturilor sale, multi locuitori din

acea regiune s-au ntors la Domnul (Fap. 9:3235). Discipolii nu s-au

lasat distrasi de alte obiective, ci si-au concentrat toate eforturile pentru
a se zidi reciproc si pentru a predica vestea buna. Drept urmare, congre-

gatia continua sa se nmulteasc a.
21 situl
Spre sfar secolului al XX-lea, n multe t ari, Martorii lui Iehova

au intrat ntr-o perioada de pace asemanatoare. Unele regimuri politi-
ce, care zeci de ani i-au oprimat pe slujitorii lui Dumnezeu, au cazut
brusc, iar interdictiile
impuse lucrarii de predicare au fost ridicate par-

tial
sau total. Zeci de mii de Martori au profitat de ocazia de a predica

n
liber, nregistrandu-se astfel rezultate extraordinare. De pilda, 1991,
20, 21. Cum au profitat slujitorii lui Dumnezeu din trecut si
din prezent de perioade-
le de pace?

66 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

cand Martorii lui Iehova din Rusia au fost recunoscuti oficial, n aceasta

tar
a existau mai putin de 16 000 de vestitori ai Regatului. Insa, dupa nu-

mai 16 ani, n 2007, aici predicau cu zel vestea buna peste 150 000 de
vestitori!
22

Iti folosesti si tu n cel mai bun mod posibil libertatea de care te

bucuri n prezent? Poate ca locuiesti a n care se respecta liber-
ntr-o tar

tatea religioasa. Satan ar avea o mare satisfactie daca te-ar face sa urma-

resti obiective materialiste n loc sa promovezi Regatul lui Dumnezeu
(Mat. 13:22). Nu te lasa distras! Profita de perioada de pace relativa de

care te bucuri n prezent! Priveste-o ca pe o ocazie de a depune o martu-
rie temeinica si de a contribui la zidirea congregatiei.
Nu uita ca situatia

fiecaruia dintre noi se poate schimba pe neasteptate.

Sa ne gandim,
23 de pilda, la cele nt amplate cu Tabita, sau Dorca.1 Ea

locuia n Iope, un oras situat nu departe de Lida. Aceasta sora fidela si

folosea cu ntelepciune
timpul si bunurile, fiind bogata n fapte bune si
pe neasteptate,
n daruri de ndurare. Insa, ea s-a mbolnavit si
a murit.
Moartea ei le-a provocat o mare durere discipolilor din Iope, mai ales va-

duvelor carora le facuse mult bine. Cand Petru a ajuns la casa unde cor-

pul ei era pregatit pentru nmormantare, el a nfaptuit un miracol pe care
niciun apostol al lui Isus nu-l mai facuse pan a atunci. Petru s-a rugat si
ti bucuria vaduvelor
apoi a nviat-o pe Tabita. Imagineaza- si
a celorlalti

discipoli cand Petru i-a chemat n ncape-
re si
le-a aratat-o vie! Cat de mult trebuie
Cum o putem imita pe Dorca?
fi nt
sa-i arit acest miracol pentru ncerca-
rile ce aveau sa vina mai tarziu! Asa cum
era de asteptat, miracolul a ajuns cunos-

cut n tot orasul Iope si multi au crezut n
Domnul (Fap. 9:3642).
24
Din aceasta relatare emotionant a de-

spre Tabita nvat am doua lucruri esentia-
le: 1) Viata
este trecatoare. De aceea, este
important sa ne facem un nume bun la
timp ne sta n
Dumnezeu cat putint a (Ecl.

7:1). 2) Speranta nvierii este sigura. Ieho-

va a vazut multele fapte de bunatate ale Ta-
bitei si a raspl
atit-o. El nu uita eforturile

1 Vezi chenarul Dorca, o crestin
a bogata n fapte
bune, de la pagina 67.

22. Cum ti poti folosi n

cel mai bun mod posibil

libertatea de care te bucuri n prezent?

23, 24. a) Ce nvat am din relatarea biblica despre

Tabita? b) Ce trebuie sa fim hotar a ti sa facem?


CONGREGATIA
S-A BUCURAT DE O PERIOAD A DE PACE 67

iar, daca se va nt
noastre n serviciul sau, ampla sa murim nainte de Ar-

maghedon, ne va nvia (Evr. 6:10). Prin urmare, fie ca trecem prin tim-

puri dificile, fie ca ne bucuram de o perioada de pace, sa perseveram,


continuand sa depunem o marturie temeinica despre Cristos! (2 Tim. 4:2)

DORCA, O CRESTIN
A BOGATA IN FAPTE BUNE

Dorca era o membra a congregatiei crestine din le facea Dorca atunci cand era cu ele (Fap. 9:39).

orasul-port Iope. Fratii si surorile de credint a o iu- Membrii congregatiei o iubeau mult pe Dorca si

beau foarte mult deoarece era bogata n fapte pentru ca ea avea obiceiul sa le coasa haine. Ea

bune si n daruri de ndurare (Fap. 9:36). Multi le facea atat tunici, camasi care se purtau direct

evrei din zone cu populatie mixta, formata din pe piele, cat si mantii si robe, care se purtau dea-

evrei si neevrei, aveau doua nume: unul ebraic supra tunicilor. Relatarea biblica nu specifica daca

sau arameic si unul grecesc sau latin. Si Dorca Dorca doar cosea hainele sau si cumpara mate-

avea doua nume: unul grecesc, Dorca, si unul rialele. In orice caz, ea era ndragita de toti pentru

arameic, Tabita, amandoua nsem- bunatatea ei si pentru darurile de

nand Gazela. ndurare.

Dupa cat se pare, Dorca s-a m- Petru trebuie sa fi fost profund im-

bolnavit si a murit pe neasteptate. presionat de atmosfera pe care a

Potrivit obiceiului, trupul ei a fost gasit-o cand a urcat n camera de

spalat pentru nmormantare si de- sus. Biblistul Richard Lenski spune:

pus ntr-o camera de sus, probabil Atmosfera de jale de aici era foar-

n propria casa. Din cauza climei te diferita de cea din casa lui Iair,

calde, n Orientul Mijlociu, nmor- unde bocitoare platite si flautisti se

mantarile trebuiau sa aiba loc n manifestau zgomotos. Aici nu era

ziua decesului sau cel tarziu a do- nimic teatral (Mat. 9:23). Durerea

ua zi. Astfel, cand crestinii din Iope celor aflati n acea camera era sin-

au auzit ca Petru se afla n orasul cera, profunda. In plus, ntrucat nu

vecin Lida, au trimis dupa el, deoa- se spune nimic despre un sot, multi

rece era suficient timp ca acesta sa considera ca Dorca nu era casa-

ajunga n Iope nainte sa fie nmor- torita.

mantata Dorca. Distanta dintre cele Cand i-a trimis pe apostoli sa

doua orase era de numai 18 km si predice, Isus le-a dat puterea sa

putea fi parcursa pe jos n aproximativ patru ore. scoale mor ti (Mat. 10:8). Petru fusese de fat a

Prin urmare, congregatia a trimis doi barbati sa-i cand Isus facuse nvieri, de pilda, cand o nviase

spuna lui Petru sa vina la Iope fara ntarziere (Fap. pe fiica lui Iair, dar pana la relatarea despre Dor-

9:37, 38). In legatura cu acest fapt, un biblist a ca nu exista nicio mentiune ca vreun apostol

facut urmatorul comentariu: Trimiterea a doi emi- ar fi sculat din mor ti pe cineva (Mar. 5:2124,

sari era o practica n iudaismul timpuriu, unul 3543). Acum nsa, Petru le-a spus tuturor sa

dintre motive fiind acela ca un emisar putea con- iasa afara din ncapere si s-a rugat din tot sufle-

firma marturia celuilalt. tul lui Iehova, iar Tabita a deschis ochii si s-a

Ce s-a ntamplat cand Petru a sosit la Iope? Re- ridicat n capul oaselor. Ce bucurie trebuie sa-i fi

latarea continua: L-au condus n camera de sus cuprins pe crestinii din Iope cand Petru le-a ara-

si toate vaduvele au venit la el plangand si ara- tat-o vie sfintilor si vaduvelor pe draga lor sora

tandu-i multe dintre camasile si mantiile pe care crestin a Dorca! (Fap. 9:4042)
 PA R T EA A III- A FA P T E L E 1 0 : 1 1 2 : 2 5

OAMENII NATIUNILOR

AU PRIMIT CUVANTUL
LUI DUMNEZEU
FAPTELE 11:1

Le-au predicat continuatorii evrei ai lui Isus vestea buna si

oamenilor necircumcisi din natiuni?
In partea care urmeaza vom

vedea cum i-a ajutat spiritul lui Iehova pe crestini
sa-si
deschida

inima ca sa-si nvinga prejudecatile si,
astfel, sa nceapa sa

depuna marturie cu zel la toate natiunile.

 CAPITOLUL 9

Dumnezeu nu este partinitor

Crestinii
ncep sa le predice oamenilor
necircumcisi din natiuni

Faptele 10:1 11:30

ESTE anul 36 e.n. Soarele de toamna ncalze ste
cu razele-i blande por-
tul Iope. Pe acoperisul
plat al unei case de langa mare, Petru se roaga.

De cateva zile este oaspete n aceast a casa, fapt ce reflect a ntr-o anu-
mit a masur a atitudinea lui lipsit a de prejudeca ti. Gazda, un barbat pe

nume Simon, este tabacar, iar pentru unii evrei ar fi de neconceput sa

stea la un om cu o asemenea meserie.1 Cu toate acestea, Petru urmea-

za sa nvete o lectie esential

a despre impar tialitatea lui Iehova.
2

In timp ce se roaga, Petru are o viziune care l-ar tulbura pe orice
a, n
evreu. El vede coborand din cer un fel de vas ca o panz care sunt

animale considerate necurate, potrivit Legii. Cand i se porunceste sa n-
junghie si
sa manance, Petru raspunde: Niciodat a n-am mancat ceva
arit
pang si necurat!. Insa i se spune, si aceasta nu o data, ci de trei ori:

Sa nu mai numesti
pangarite lucrurile pe care le-a curatit
Dumnezeu!

(Fap. 10:1416). Petru nu stie ce sa creada, dar n scurt timp va ntele-
ge semnificatia viziunii.

3
Dar de ce este important sa ntelegem aceast a viziune? Deoarece ea

dezvaluie un adevar profund despre modul n care Iehova i priveste pe

oameni. Iar n calitate de crestini adevarati nu putem depune o martu-

rie temeinica despre Regatul lui Dumnezeu daca nu i privim pe oameni

asa cum i priveste Iehova. Asadar, care este semnificatia viziunii lui Pe-

tru? Pentru a o ntelege, sa analizam evenimentele impresionante ce
s-au petrecut cu acea ocazie.

Ii adresa mereu implorari lui Dumnezeu (Faptele 10:18)

4
Petru nu stia
ce se nt amplase cu o zi n urma n Cezareea, la 50 de

kilometri nord de Iope. Acolo, un barbat pe nume Corneliu, centurion
acari

1 Unii evrei i dispretuiau
pe tab deoarece, prin natura meseriei lor, acestia
atin-

geau piei si starvuri de animale, precum si alte lucruri dezgust
atoare necesare n mun-
ca lor. Ei erau considerati nedemni sa mearga la templu. In plus, nu li se permitea sa

aiba tabacaria la mai putin de 50 de coti (aproximativ 22 m) de oras. Acesta ar putea
fi unul dintre motivele pentru care casa lui Simon se afla lang a mare (Fap. 10:6).

n
13. Ce viziune a avut Petru, si
de ce este important sa-i telegem
semnificatia?


4, 5. Cine era Corneliu, si
ce s-a ntamplat n timp ce se ruga?

69

70 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

primise si
n armata romana, el o viziune de la Dumnezeu.1 Corneliu
se
era un om devotat. El era si un cap de familie exemplar ntrucat

temea de Dumnezeu mpreuna cu toat a casa lui. Corneliu nu era un
prozelit, ci un om necircumcis din natiuni. el avea mila fat a de
Totusi,

evreii saraci si-i
ajuta din punct de vedere material. Acest om sincer i

adresa mereu implorari lui Dumnezeu (Fap. 10:2).
5 n
Pe la ora trei dupa-amiaz a, timp ce se ruga, Corneliu a avut o vi-

ziune n care un nger i-a spus: Rugaciunile si
darurile tale de ndura-

re au urcat ca amintire naintea lui Dumnezeu (Fap. 10:4). Apoi, potri-
cheme pe
vit ndrumarii ngerului, Corneliu a trimis niste oameni sa-l
apostolul Petru. Lui Corneliu avea sa i se
a atunci, ca
ofere o posibilitate la care pan
CORNELIU
om necircumcis din natiuni, nici nu putu-
SI
ARMATA ROMANA
se spera: el urma sa auda mesajul despre
salvare.
Centrul administrativ si baza militara ale
6
Raspunde
ast azi Dumnezeu la ruga-
provinciei romane Iudeea erau situate n

ciunile celor sinceri, care vor sa afle ade-
Cezareea. Trupele aflate sub conducerea gu-
vernatorului erau formate dintr-o cavalerie, ce
varul despre el? Sa observam
urmatoarea


avea ntre 500 si 1000 de calareti, precum si experient a. O femeie din Albania a primit
al revistei Turnul de veghe care
din cinci cohorte de infanterie, fiecare avand un numar

ntre 500 si 1000 de soldati. Soldatii erau de continea
un articol despre cresterea
copii-

regula recrutati dintre locuitorii provinciilor,
lor.2 Iat a ce i-a spus ea Martorei care a su-
nu dintre cetatenii

romani. Majoritatea trupe-
nat la usa ei: Va vine sa credeti ca tocmai
lor slujeau n Cezareea, nsa mici garnizoane
ma rugam lui Dumnezeu ca sa-mi arate

erau amplasate n toata Iudeea. O cohorta era cum sa-mi cresc fiicele? El v-a trimis!

permanent n Turnul Antonia din Ierusalim Mi-ati oferit exact ceea ce aveam nevoie!.

pentru a asigura securitatea Muntelui Templu-
Aceast a femeie si fiicele ei au nceput sa
lui si a orasului.
In timpul sarbatorilor evreiesti,
studieze Biblia, iar, mai t arziu, a nceput
trupele romane din Ierusalim primeau ntariri
sa studieze si sotul
ei.
pentru a face fat a eventualelor tulburari.
7
O cohorta era formata din sase centurii, Este acesta un caz izolat? Nicidecum.

fiecare centurie avand aproximativ 100 de Astfel de situatii
se nt alnesc peste tot n

soldati si fiind condusa de un centurion. In lume, mult prea des pentru a fi simple co-

Faptele 10:1 se spune despre Corneliu ca era incidente.
Ce concluzie putem trage? In

centurion n asa-numita

cohorta italica, ce-si primul rand, ca Iehova raspunde
la ruga-
avea probabil baza n Cezareea. Este posibil
ciunile celor sinceri, care vor sa-l cunoas-

sa fie vorba despre A Doua Cohorta Italica de
1 Vezi chenarul Corneliu si armata romana.
Cetateni Romani Voluntari.1 Solda unui centu-

2 Articolul, intitulat Sfaturi de ncredere pentru
rion era, se pare, de 16 ori mai mare decat
cresterea
copiilor, a aparut n Turnul de veghe din
cea a unui soldat obisnuit. Pe langa faptul ca
1 noiembrie 2006, pag. 4 7.
se bucurau de prestigiu militar si erau bogati,
centurionii aveau si un statut social deosebit. 6, 7. a) Relatati o experient a ce arata ca Dum-

nezeu raspunde
la rugaciunile celor sinceri, care

1 In latina, Cohors II Italica voluntariorum civium Roma-
vor sa afle adevarul
despre el. b) Ce concluzie pu-
norum. Despre aceasta cohorta se stie ca n anul 69 e.n.
tem trage din astfel de experiente?
se afla n Siria.

DUMNEZEU NU ESTE PARTINITOR 71

ca (1 Regi 8:4143; Ps. 65:2). Iar n al doilea rand,
ca n lucrarea de pre-

dicare suntem ajutati de ngeri (Rev. 14:6, 7).

Petru era foarte nedumerit (Faptele 10:923a)

8
Aflat nca pe acoperisul casei, Petru era foarte nedumerit, gandin-

du-se ce putea sa nsemne viziunea pe care o avusese. Atunci au sosit

oamenii trimisi de Corneliu (Fap. 10:17). Avea Petru sa fie dispus sa-i n-

soteasc
a si sa intre n casa unui om din natiuni? Sa nu uit am ca el re-
fuzase de trei ori sa man ance
animale care, potrivit Legii, erau necura-

te. Insa Dumnezeu i-a dezvaluit
prin spiritul sfant vointa
sa n aceast a


privint a. Lui Petru i s-a spus: Iata ca te caut a trei oameni. Ridica-te, co-

boara si du-te cu ei far a sa te ndoie pentru ca eu i-am trimis (Fap.
sti,

10:19, 20). Viziunea primit a l pregatise cu sigurant a sa se supuna n-


drumarii spiritului sfant.
9
Afland ca lui Corneliu i se spusese printr-un mesager divin sa-l cau-

te, Petru i-a invitat pe acei neevrei n casa si i-a gazduit (Fap. 10:23a).
Astfel, apostolul ascultator a dovedit ca se conforma deja lucrurilor noi
pe care le aflase cu privire la vointa
divina.
10
Iehova si
Intr-adevar, conduce poporul dezvaluindu- si
vointa
pro-

gresiv (Prov. 4:18). Prin intermediul spiritului sfant, el ndruma sclavul

fidel si prevaz ator
si
Corpul de Guvernare, reprezentantul acestuia

(Mat. 24:45). Uneori se aduc clarificari n ntelegerea
Cuvantului lui
Dumnezeu sau se fac schimbari de natura organizatorica. Este bine sa

si
ne ntrebam: Cum reactionez
eu la asemenea clarificari schimbari?

Ma supun ndrumarii spiritului sfant?

Petru a poruncit sa fie botezati (Faptele 10:23b48)
11
A doua zi, Petru si alte noua persoane cei trei oameni trimisi de
Corneliu si sase
frati [evrei] din Iope au pornit spre Cezareea (Fap.

11:12). Intre timp, Corneliu si-a chemat rudele si prietenii apropiati,
care erau probabil cu totii
neevrei (Fap. 10:24). Cand a ajuns la Ceza-

reea, Petru a facut un lucru pe care nainte l-ar fi considerat de necon-

ceput: a intrat n casa unui om necircumcis din natiuni. El a explicat
aceast a schimbare de atitudine astfel: Voi sti ti bine ca unui iudeu nu-i

este permis sa se nsoteasc a cu un om de alt a rasa sau sa se apropie
de el. Totusi, Dumnezeu mi-a aratat ca nu trebuie sa numesc pang arit


sau necurat pe niciun om (Fap. 10:28). Da, Petru ntelesese ca viziunea
pe care o primise nu se referea doar la alimente. El nu trebuia sa-l nu-

measca pangarit pe niciun om, nici macar pe un neevreu.

8, 9. Ce i-a dezvaluit
spiritul sfant lui Petru, si cum a reactionat
acesta?

10. Cum si conduce Iehova poporul, si ce ntrebari ar trebui sa ne punem?

11, 12. Ce a facut Petru n Cezareea, si ce a nteles
el?

72 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

12
Toti cei adunati n casa lui Corneliu erau dornici sa auda ce avea

Petru de spus. Acum suntem toti aici naintea lui Dumnezeu, ca sa au-
zim toate lucrurile pe care Iehova ti-a poruncit sa le spui, a zis Corne-

liu (Fap. 10:33). Imagineaza-ti ca o persoana interesat a ti-ar

spune tie


aceste cuvinte. Nu te-ai simti coplesit de bucurie? Petru a nceput cu o

declaratie impresionant a: Cu adevarat, nteleg ca Dumnezeu nu este

partinitor, ci, n orice natiune, omul care se teme de el si practica drep-

tatea este primit de el (Fap. 10:34, 35). Petru a nteles ca modul n care

i priveste Dumnezeu pe oameni nu este influentat de factori exteriori,
cum ar fi nationalitatea
sau rasa. Apoi le-a depus marturie despre lu-


crarea, moartea si nvierea lui Isus.

13
Dupa aceea, s-a nt amplat ceva ce nu se mai nt amplase
niciodat a:

In timp ce Petru vorbea nca, spiritul sfant a fost turnat peste oame-
nii natiunilor
(Fap. 10:44, 45). Aceasta este singura situatie mentiona-

t a n Scripturi cand spiritul sfant a fost turnat nainte de botez. Intele-

gand ca Dumnezeu i aproba, Petru a poruncit sa fie botezati (Fap.
situl
10:48). Convertirea acelor neevrei n anul 36 e.n. a marcat sfar pe-

rioadei de favoare speciala acordata evreilor (Dan. 9:2427). Cu acea
ocazie, Petru a folosit a treia si ultima cheie a regatului (Mat. 16:19).
Aceast a cheie le-a dat posibilitatea oamenilor necircumcisi din natiuni
sa devina crestini unsi cu spirit sfant.

14
Ca vestitori ai Regatului, ntelegem clar ca la Dumnezeu nu este

partinire (Rom. 2:11). El doreste ca orice fel de oameni sa fie salvati

(1 Tim. 2:4). Prin urmare, sa nu-i judecam niciodata pe oameni dupa
nationalitate, religie sau nf
rasa, ati sare!
Noi avem responsabilitatea sa

le depunem o marturie temeinica despre Regatul lui Dumnezeu tuturor
oamenilor.

Au fost de acord si l-au glorificat pe Dumnezeu (Faptele 11:118)

15
Petru a fost cu sigurant a nerabd
ator sa mearga la Ierusalim pen-

tru a relata cele nt amplate. Insa, dupa cat se pare, vestea ca oamenii

necircumcisi din natiuni
primisera cuvantul lui Dumnezeu a ajuns

acolo naintea lui. Astfel, la putin timp dupa ce Petru a sosit la Ierusa-
lim, sustin
atorii circumciziei s-au luat la cearta cu el pentru ca intra-

se n casa unor oameni necircumcisi si mancase cu ei (Fap. 11:13).
Desi admiteau ca neevreii puteau deveni continuatori ai lui Cristos,

acesti
discipoli evrei sustineau
cu insistent a ca nchinarea acestora nu

era aprobat a de Iehova daca nu respectau Legea, inclusiv porunca re-
13, 14. a) De ce a fost un eveniment remarcabil convertirea lui Corneliu si a altor
judecam pe oameni dupa rasa, nationalita-
neevrei n 36 e.n.? b) De ce nu trebuie sa-i

te, religie sau nfa ti sare?

15, 16. De ce s-au luat la cearta cu Petru unii crestini
evrei, si
cum le-a explicat el
motivul actiunilor
sale?

ANTIOHIA SIRIANA

feritoare la circumcizie. In mod clar, unor
Antiohia Siriana era situata pe malurile flu-
discipoli evrei le era greu sa accepte ca Le-
viului Oronte, la aproximativ 30 km n amon-
gea mozaica nu mai era valabila.

te de Seleucia, port la Marea Mediterana, si
16
Cum le-a explicat Petru motivul acti- la aproximativ 550 km nord de Ierusalim

unilor sale? Asa cum se arata n Faptele (Fap. 13:4). Orasul a fost ntemeiat n anul

11:416, el le-a prezentat patru dovezi ale 300 .e.n. de catre Seleucos I Nicator, primul

ndrumarii divine: 1) viziunea pe care o conducator al Imperiului Seleucid. Capitala a

primise (versetele 410); 2) porunca data acestui imperiu, Antiohia a devenit n scurt

prin spirit (versetele 11 si 12); 3) vizita n- timp un oras foarte important. In 64 .e.n.,
gerului la Corneliu (versetele 13 si 14) si generalul roman Pompei a transformat Siria


4) turnarea spiritului sfant peste acei oa- n provincie romana, cu capitala la Antiohia.

meni din natiuni (versetele 15 si 16). Pe- In sec. I e.n., aceasta metropola era al trei-

tru a ncheiat cu o ntrebare la care ni- lea oras ca marime si bogatie n Imperiul Ro-

meni nu mai putea ridica nicio obiectie: man, dupa Roma si Alexandria.
Daca Dumnezeu le-a dat [neevreilor cre- Antiohia era un important centru comercial

dinciosi] acelasi dar [spiritul sfant] pe si politic. Marfurile din toata Siria treceau

care ni l-a dat si noua [evreilor], celor prin acest oras nainte de a fi exportate n di-
verse locuri din bazinul mediteranean. Intru-
ce am crezut n Domnul Isus Cristos, cine

mpiedic cat se afla aproape de granita dintre lumea
eram eu ca sa-l pe Dumnezeu?
(Fap. 11:17). greco-romana si t arile Orientului, spune un

biblist, acest oras era mai cosmopolit decat
17
Marturia lui Petru i-a pus pe acei majoritatea oraselor elenistice. In Antiohia

crestini evrei n fata unei decizii impor- exista o mare comunitate de evrei, iar, potri-
si
tante. Aveau ei sa- nvinga prejudeca tile vit istoricului evreu Josephus Flavius, acestia
si
sa-i considere pe neevreii nou-botezati
au facut multi prozeliti dintre grecii care tra-
fratii
lor de credint a? Relatarea biblica iau acolo.
spune: Cand [apostolii si alti crestini
evrei] au auzit aceste lucruri, au fost de
acord si l-au glorificat pe Dumnezeu, zi-
cand: Dumnezeu le-a dat si oamenilor natiunilor prilejul de a se cai


pentru viat a! (Fap. 11:18). Datorita acestei atitudini pozitive, s-a pas-
trat unitatea congregatiei.
18
Si
ast azi poate fi o adevarat a ncercare sa pastram unitatea cresti-

na, deoarece slujitorii lui Iehova sunt din toate natiunile, triburile, po-


poarele si limbile (Rev. 7:9). In multe congregatii exist a oameni de dife-

rite rase si din diferite culturi si medii sociale. Sa ne ntrebam: Am

nlaturat complet din inima mea prejudecatile? Sunt hot arat sa nu per-
mit niciunui lucru ce dezbina aceast a lume nationalism, rasism, sen-

timentul de superioritate culturala etc. sa influenteze modul n care

i tratez pe fratii de credint a? Sa ne amintim ce i s-a nt amplat lui Pe-
tru (Chifa) dupa ca tiva ani de la convertirea primilor oameni din natiuni.

17, 18. a) Ce decizie importanta aveau de luat crestinii

evrei n urma marturiei lui

Petru? b) De ce poate fi o adevarat a ncercare sa pastr
unitatea congregatiei,
am si
ce
ar trebui sa ne punem?
ntrebari

74 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Influentat
de prejudecatile altora, el s-a retras si
a stat deoparte, evi-

t and compania crestinilor
corecteze (Gal.
neevrei, iar Pavel a trebuit sa-l

2:1114). Asadar,
sa fim mereu vigilenti pentru a nu cadea n capcana

prejudecatilor!


Un mare numar de oameni au devenit credinciosi (Faptele 11:1926a)
19
Au nceput continuatorii lui Cristos sa le predice oamenilor necircum-

cisi
din natiuni? Sa remarcam
ce s-a ntamplat nu dupa multa vreme n

Antiohia Siriana.1 In acest oras era o mare comunitate de evrei, iar ntre

acestia
si neevrei nu existau animozita ti. Prin urmare, n Antiohia era un

climat favorabil predicarii vestii bune celor din natiuni. Aici, unii discipoli


evrei au nceput sa le depuna marturie celor de limba greaca (Fap. 11:20).
Ei le-au predicat nu numai evreilor vorbitori de limba greaca, ci si
oame-
nilor necircumcisi din natiuni.
Iehova le-a binecuvantat lucrarea si un

mare numar de oameni au devenit credinciosi (Fap. 11:21).
20
Pentru a raspunde necesita tilor acestui teritoriu foarte productiv, con-

gregatia
din Ierusalim l-a trimis la Antiohia pe Barnaba. Insa acesta n-a

putut face fat a singur numarului mare de persoane care reactionau favo-

rabil la vestea buna. Astfel, cine era mai potrivit sa-i dea o man a de ajutor
daca nu Saul, care avea sa devina apostol al natiunilor? (Fap. 9:15; Rom.
1:5) L-a considerat Barnaba pe Saul un rival? Nicidecum. Barnaba a dat
dovada de modestie. El a mers la Tars si
l-a cautat pe Saul pentru a-l adu-
la umar ca sa-i
ncuraje-
ce n Antiohia. Apoi un an ntreg au lucrat umar
ze pe discipolii din congregatia de aici (Fap. 11:2226a).

21
Cum putem sa dam si noi dovada de modestie n serviciul pentru

Dumnezeu? Aceast a calitate presupune sa ne recunoastem limitele. Nu
unii sunt foarte eficienti n
toti excelam n aceleasi domenii. De pilda, a
oferi literatura biblica, dar poate ca nu se descurca la fel de bine cand
trebuie sa faca vizite ulterioare sau sa initieze studii. Daca doresti sa

faci mbunat atiri ntr-un aspect al lucrarii, ai putea sa ceri ajutor. Ast-
mai mult a bucurie n
fel, vei deveni mai eficient si vei gasi lucrarea de
predicare (1 Cor. 9:26).

Au trimis cate ceva, ca ajutor (Faptele 11:26b30)
22 discipolii au fost numiti prima oara crestini
Prin ngrijire divina,

n Antiohia (Fap. 11:26b). Acest nume aprobat de Dumnezeu i descrie
de la pagina 73.
1 Vezi chenarul Antiohia Siriana,

19. Cui au nceput sa le predice crestinii
evrei din Antiohia, si cu ce rezultat?
20, 21. Cum a dat dovada Barnaba de modestie, si cum putem manifesta si noi

aceasta calitate n serviciul pentru Dumnezeu?
22, 23. Cum au manifestat iubire fra teasc
a crestinii
cum le urmeaza
din Antiohia, si

exemplul slujitorii de astazi ai lui Dumnezeu?

Corneliu, binenteles,
i astepta

si
si chemase si rudele si prietenii apropiati

(Faptele 10:24)

76 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

foarte bine pe continuatorii lui Cristos. Avand n vedere ca au devenit
crestini si oameni din natiuni, au ajuns credinciosii evrei si neevrei sa

se considere frati? Sa vedem ce s-a nt amplat pe timpul marii foamete

din jurul anului 46 e.n.1 In acele vremuri, saracii sufereau foarte mult

cand era foamete ntrucat nu aveau nici bani, nici rezerve de alimente.

In timpul acestei foamete, crestinii evrei din Iudeea multi fiind, se
pare, saraci au avut nevoie de ajutor material. Afland de situatia
lor,
fratii ceva,
din Antiohia, printre care si crestini
neevrei, le-au trimis cate
ca ajutor (Fap. 11:29). Ce dovada de iubire fra teasc a!
23 n
La fel stau lucrurile si ast azi mijlocul poporului lui Dumnezeu.

Cand aflam ca fratii
din zona noastra sau din alte locuri trec printr-o


perioada grea, suntem gata sa le venim n ajutor. Comitetele de filiala


formeaza imediat comitete de ajutorare care sa se ngrijeasca de nece-
sit atile fratilor nostri
ce sunt afectati de dezastre naturale precum ura-

gane, cutremure sau tsunami. Toate aceste eforturi demonstreaza sin-
ceritatea iubirii noastre fra te sti (Ioan 13:34, 35; 1 Ioan 3:17).
24 este de important a semnifi-
Fiind crestini adevarati, ntelegem cat

catia viziunii pe care a primit-o Petru n Iope, cu peste 1900 de ani n

urma. Noi i slujim unui Dumnezeu impar tial. El doreste sa depunem o

marturie temeinica despre Regatul sau, ceea ce presupune sa le predi-
cam oamenilor indiferent de rasa, de nationalitatea sau de pozitia
lor
sociala. Asadar, sa fim hot ar a ti sa le oferim tuturor posibilitatea sa auda

vestea buna! (Rom. 10:1113)

despre aceasta mare foamete cand

1 Istoricul evreu Josephus Flavius aminteste vor-

beste
despre domnia mparatului Claudiu (4154 e.n.).

24. Cum putem arata ca am nteles
semnificatia
viziunii lui Petru?

Cand fratii
nostri
trec prin perioade grele, suntem gata sa le venim n ajutor
 CAPITOLUL 10

Cuvantul lui Iehova crestea

Petru este eliberat; persecutia


nu poate mpiedica raspandirea vestii
bune
Faptele 12:125

CU UN zgomot puternic, poarta masiva de fier se nchide n urma lui Pe-

tru. Incatusat si escortat de doi soldati romani, Petru este dus n celula.

Incep ore lungi de asteptare,
poate chiar zile, fara ca apostolul sa stie ce
zidurile reci si
se va ntampla cu el. Inaintea ochilor nu are decat gratii-

le celulei, lanturile
care l strang si
gardienii care l pazesc.

2
In cele din urma si afla sentinta.
Vestile
sunt sumbre: regele Irod

vada mort. Petru va fi dus naintea
Agripa I1 vrea cu orice pret sa-l po-

porului dupa Paste, iar moartea lui va fi un fel de dar oferit multimii.

Aceasta perspectiva este mai mult ca sigura. Nu cu mult timp n urma,
acelasi
rege l-a omorat pe apostolul Iacov, un colaborator al lui Petru.
3
Acum, n noaptea dinaintea executiei sale, ce ganduri i trec prin min-

te lui Petru n ntunericul celulei? Isi aminteste el oare de ceea ce i-a spus

Isus cu ca tiva
ca va veni o zi cand
ani n urma, va fi legat si dus unde nu
va vrea, adica la moarte? (Ioan 21:18, 19) Sosise oare acea clipa?
4
Tu cum te-ai fi simtit daca ai fi fost n locul lui Petru? Multi s-ar fi la-

sat cuprinsi de disperare, pierzandu-si orice sperant a. Dar, n realitate, este
vreo situatie
fara sperant a pentru adevaratii continuatori ai lui Cristos?

Asadar,
ce nvat am din modul n care Petru si ceilalti crestini
au reactio-


nat la persecutia care s-a abatut asupra lor? Vom vedea n cele ce urmeaza.

Congregatia se ruga staruitor (Faptele 12:15)
5
Asa
cum am vazut n capitolul anterior, convertirea lui Corneliu si a
familiei sale, care erau din natiuni, a fost un eveniment ce a entuziasmat
Insa evreii care nu credeau n
ntreaga congregatie crestin a. Cristos tre-

buie sa fi fost de-a dreptul soca ti sa afle ca multi evrei deveniti crestini
i

aduceau nchinare lui Dumnezeu mpreuna cu neevrei.

6
Irod, un politician abil, a vazut n aceasta o buna ocazie de a ca stiga


a ndoial el
favoarea evreilor si a nceput sa-i persecute pe crestini. Far a,
1 Vezi chenarul Regele Irod Agripa I, de la pagina 79.

1 4. Prin ce situatie
critica a trecut Petru, si
cum te-ai fi simtit
daca ai fi fost n locul lui?

5, 6. a) De ce si
cum a nceput sa persecute regele Irod Agripa I congregatia crestin
a?
b) De ce uciderea lui Iacov a fost o mare pierdere pentru congregatie?

77

78 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

stia
ca apostolul Iacov fusese un apropiat al lui Isus Cristos si de aceea
l-a ucis cu sabia (Fap. 12:2). Ce pierdere pentru congregatia
crestin
a!

Iacov fusese unul dintre cei trei apostoli care asistasera la transfigura-
la alte miracole la care ceilalti apostoli nu fusesera de fat a
rea lui Isus si

(Mat. 17:1, 2; Mar. 5:3742). Isus i numise pe Iacov si pe fratele lui, Ioan,

Fiii Tunetului datorita zelului lor nflac arat

(Mar. 3:17). Cand Iacov a
fost ucis, congregatia a pierdut un martor fidel si curajos si
un apostol
iubit.
7
Asa cum sperase Agripa, uciderea lui Iacov a fost pe placul evreilor.

Incurajat de aceasta reactie, el si-a ndreptat atentia spre Petru si, dupa

cum am vazut la nceputul capitolului, Petru a fost arestat. Insa Agri-


pa si-a
amintit probabil ca nchisorile n-au fost ntotdeauna cel mai si-

gur loc pentru a-i tine nchisi pe apostoli. (Vezi capitolul 5 al acestei
car ti.) Pentru a se asigura ca Petru nu va scapa, Irod a poruncit sa fie


legat cu lanturi si
tinut
ntre doi soldati. Patru garzi a cate patru sol-

dati trebuiau sa-l pazeasca cu randul zi si
noapte. Daca Petru scapa,

gardienii primeau pedeapsa lui. In aceasta situatie critica, ce puteau
face fratii crestini?


8
Membrii congregatiei stiau
bine ce trebuiau sa faca. In Faptele 12:5

se spune: Petru era tinut n nchisoare, dar congregatia se ruga starui-

tor lui Dumnezeu pentru el. Da, ei faceau implorari fierbinti pentru fra-
tele lor iubit. Moartea lui Iacov nu-i descurajase si nici nu-i facuse sa

considere ca rugaciunile sunt inutile. Aceasta este o lectie
importanta
pentru crestinii
de astazi. Ei nu trebuie sa uite ca rugaciunile au mare

7, 8. Ce au facut membrii congregatiei
cand Petru a fost arestat?

Sa ne rugam pentru fratii
nostri
care sunt nchisi pentru credint a
 REGELE IROD AGRIPA I

valoare n ochii lui Iehova. Daca sunt n
Irod Agripa I, care l-a omorat pe Iacov si l-a
armonie cu vointa sa, el raspunde n mod
ntemnitat pe Petru, era nepotul lui Irod cel
sigur la ele (Evr. 13:18, 19; Iac. 5:16).
Mare. Irozii au fost o dinastie de conduca-
9
Poate ca ai auzit de frati care trec prin tori politici care au domnit asupra evreilor.

ncercari. Unii sufera din cauza dezastre- Aceasta familie provenea din Idumeea, sau
lor naturale, a persecutiilor sau a interdic- Edom. Locuitorii Idumeii erau considerati

tiilor
impuse de stat. Roaga-te pentru ei! evrei ntrucat n aproximativ 125 .e.n. li se
Sau poate chiar cunosti frati care trec prin impusese circumcizia.
mai putin evidente, cum ar fi pro-
ncercari Irod Agripa I s-a nascut n anul 10 .e.n. si
bleme familiale, descurajare sau situatii a fost instruit la Roma. El a legat prietenii cu
multi membri ai familiei imperiale. Unul din-
care le pun la ncercare credinta. Daca te
tre acestia a fost Gaius, cunoscut si sub
gande sti
putin
nainte de a te ruga, poate
numele de Caligula, care a devenit mparat
ca ti vor veni n minte mai multe persoa-
ne pe care sa le amintesti cu numele cand n 37 e.n. La scurta vreme dupa ce a preluat
puterea, Caligula l-a proclamat pe Agripa
i vorbesti lui Iehova, Ascultatorul ruga-
ciunii (Ps. 65:2). De altfel, si tu ai nevoie ca rege peste Ituria, Trahonita si Abilene, iar mai

fratii si
surorile crestine sa faca acelasi
lu- tarziu si peste Galileea si Pereea.

cru pentru tine cand te confrunti cu pro- Agripa se afla la Roma cand Caligula a fost

bleme. asasinat, n 41 e.n. Se spune ca el a jucat

un rol important n solutionarea crizei ce a
urmat. El a luat parte la negocierile tensio-
Urmeaza-ma! (Faptele 12:611)
nate dintre un alt prieten al sau influent,

10
A fost ngrijorat Petru fiindca viata i Claudiu, si Senatul roman. In urma nego-

era n pericol? Nu stim. Ceea ce stim
nsa cierilor, Claudiu a fost proclamat mparat,

evitandu-se astfel un razboi civil. Ca raspla-
este ca, n ultima noapte n nchisoare, Pe-
ta pentru rolul sau de mediator, Claudiu i-a
tru dormea profund ntre cei doi soldati,

care nu-l scapau din ochi. Acest om plin de dat n stapanire Iudeea si Samaria, regiuni
credint a avea convingerea ca, indiferent ce aflate din anul 6 e.n. sub administratia pro-
curatorilor romani. Astfel, Irod Agripa a ajuns
urma sa se ntample a doua zi, era n sigu-
sa guverneze aproape asupra acelorasi teri-
rant a n mainile lui Iehova (Rom. 14:7, 8).
Lucrurile uluitoare care s-au petrecut apoi torii ca Irod cel Mare.
au depa sit tot ce si-ar fi putut el imagina. Capitala domeniului guvernat de Agripa

Deodata, o lumina stralucitoare
a inundat era la Ierusalim, unde acesta reusise sa

castige favoarea conducatorilor religiosi. Se
celula. Un nger, pe care garzile nu-l puteau
iar lanturile gre- spune ca Agripa respecta cu scrupulozitate
vedea, l-a trezit n graba,

le de la maini pur si simplu i s-au desfacut! legea si obiceiurile evreiesti, aducand zilnic

jertfe la templu, citind n public Legea si eri-
11
Ingerul i-a dat lui Petru cateva instruc-
jandu-se n aparator nflacarat al credintei
tiuni
scurte: Ridica-te repede! . . . Incin-
iudaice (The Interpretation of the Acts of the
ge-te si leaga- ti sandalele! . . . Ia-ti mantia
Apostles, de R. Lenski). Cu toate acestea,
a!.
pe tine si urmeaza-m Petru a facut organiza lupte de gladiatori si spectacole pa-

gane n teatru, ceea ce dezmintea pretentia
9. Cum putem imita exemplul crestinilor
din seco-
lui de nchinator al lui Dumnezeu. Agripa este
lul I care s-au rugat pentru Petru?
descris drept un om risipitor, superficial si
10, 11. Cum l-a eliberat ngerul lui Iehova pe Pe-

tru din nchisoare?
perfid.

80 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

imediat ce i s-a poruncit. Au iesit din celula si, n liniste,
trecand chiar
pe lang a soldatii ce stateau de paza afara, au mers pan a la uriasa poar-

ta de fier. Dar cum aveau sa treaca de ea? Daca Petru si-a pus vreo clipa

aceasta ntrebare, raspunsul nu s-a lasat asteptat. Imediat ce s-au apro-
piat de poarta, s-a deschis singura. Pan a sa- si
dea seama Petru ce i se
iar ngerul
ntampla, au si iesit n strada, a disparut. Ramas singur, Pe-

tru a nteles n sfarsit ca totul era aievea, ca nu avea o viziune. Era cu
adevarat liber! (Fap. 12:711)

12
Cat de mult ne ncurajeaza aceasta relatare! Puterea lui Iehova este
si
nemarginita; nimic nu-l poate mpiedica sa- salveze slujitorii. Petru a

fost nchis din porunca unui rege sustinut de cea mai mare putere poli-

tica din cate existasera pan a atunci. Cu toate acestea, el a iesit din nchi-

soare fara nicio piedica! Este adevarat, Iehova nu face asemenea miraco-
le pentru toti slujitorii sai. El n-a facut miracole nici pentru Iacov si nici

mai tarziu pentru Petru, cand s-au mplinit n cele din urma cuvintele lui

Isus cu referire la el. Prin urmare, crestinii de azi nu se asteapt a sa fie

salvati n mod miraculos. Totusi, Iehova nu s-a schimbat (Mal. 3:6). In

curand, prin intermediul Fiului sau, el va elibera milioane de oameni din

cea mai necrut atoare nchisoare, moartea (Ioan 5:28, 29). Nu ne dau aces-

te promisiuni un curaj extraordinar pentru a nfrunta ncercarile prin
care trecem astazi?

L-au vazut si au ramas uluiti (Faptele 12:1217)
13 gandindu-se

Petru statea n strada ntunecata, ncotro s-o apuce.

Apoi s-a hotarat. In apropiere locuia o crestin a pe nume Maria. Se pare
ca era o vaduv
a cu o situatie
materiala buna, ntrucat avea o casa sufi-

cient de mare pentru a fi folosita la ntrunirile congregatiei. Ea era mama

lui Ioan Marcu mentionat aici pentru prima data n cartea Faptele ,

care a devenit n cele din urma ca un fiu pentru Petru (1 Pet. 5:13). In

acea noapte, n pofida orei naintate, multi membri ai congregatiei se
Far
a ndoial ei se rugau
aflau n casa Mariei si se rugau cu staruin t a. a,

pentru eliberarea lui Petru, nsa nu se asteptau ca Iehova sa le raspun-


da chiar atunci.
14
Petru a batut la poarta care dadea n curtea din fata
casei. A venit

sa-i deschida o servitoare pe nume Roda. (Roda era un nume grecesc obis-

nuit, care nsemna Trandafir.) Fetei nu-i venea sa creada: era chiar vo-

cea lui Petru! De emotie, n loc sa-i deschida poarta, Roda l-a lasat n stra-

da si a fugit n casa pentru a le spune celor adunati acolo de venirea lui.

12. De ce este ncurajator sa meditam
la relatarea despre eliberarea miraculoasa a lui
Petru?

1315. a) Cum au reactionat
la venirea lui Petru membrii congregatiei adunati n
casa Mariei? b) Ce trateaza apoi cartea Faptele, dar ce influent a a continuat sa aiba
Petru asupra fratilor si
surorilor de credint a?


CUVANTUL LUI IEHOVA CRE STEA
81

Acestia i-au zis ca si-a pierdut mintile si
nu-i dadeau crezare. Insa Roda
n-a renuntat, ci a continuat sa sustin
a ca spune adevarul. Atunci unii,


gandindu-se ca fata auzise totusi ceva, au spus ca probabil era un nger

care l reprezenta pe Petru (Fap. 12:1215). In tot acest timp, Petru batea

la poarta. In cele din urma, s-au dus si i-au deschis.
15
Cand l-au vazut la poarta, au ramas uluiti
(Fap. 12:16). Erau atat

de fericiti si de entuziasmati, ncat Petru a trebuit sa le faca semn sa taca

pentru a le putea spune ce i se ntamplase. El le-a cerut sa le povesteas-

ca totul discipolului Iacov si fratilor, iar apoi a plecat nainte ca soldatii
si
lui Irod sa-l gaseasca. Petru a mers ntr-un loc mai sigur ca sa- poata
continua serviciul crestin. Dupa acest episod, apostolul Petru nu mai este
n
mentionat n cartea Faptele decat capitolul 15, n care se vorbeste de-

spre solutionarea problemei circumciziei. In continuare, cartea Faptele

se concentreaza asupra lucrarii si cal atoriilor
apostolului Pavel. Insa pu-

tem fi siguri ca Petru a ntarit credinta fratilor
si
surorilor oriunde a

mers. Si n acea noapte, chiar daca a trebuit sa plece, Petru i-a ncurajat

pe crestinii aflati n casa Mariei si le-a umplut inima de bucurie.

16
Uneori Iehova si binecuvanteaza slujitorii mai mult decat
ar putea
ei spera, ceea ce le aduce o bucurie nemarginita. O asemenea bucurie au

simtit surorile si fratii de credint a ai lui Petru n acea noapte. Si la fel
arile
simtim si
noi cand Iehova si revarsa cu generozitate binecuvant

asupra noastra (Prov. 10:22). In viitor vom vedea mplinindu-se toate pro-
misiunile lui Iehova la scara mondiala. Lucrurile extraordinare pe care

le vom trai atunci vor ntrece n mod sigur tot ceea ce ne-am putea ima-
timp cat ram anem
gina astazi. De aceea, atat fideli, putem avea toata n-
crederea ca ne asteapt
a un viitor fericit.

Ingerul lui Iehova l-a lovit (Faptele 12:1825)
17
Si
pentru Irod eliberarea lui Petru a fost o surpriza, dar, desigur, nu

una placuta. El a poruncit imediat ca Petru sa fie cautat peste tot, i-a in-
terogat pe gardieni si a ordonat sa fie dusi la pedeapsa, probabil sa fie

executati (Fap. 12:19). Irod Agripa n-a fost nici pe departe un rege ndu-

rator. Dar si-a primit oare acest om plin de cruzime pedeapsa?
18
Agripa s-a simtit poate ranit n amorul propriu pentru ca n-a reusit

sa-l omoare pe Petru, nsa si-a gasit repede consolarea cand unii dintre
ceara pace. Cu ocazia acelei nt
dusmanii lui au venit sa-i alniri diploma-

tice, el era fara ndoiala nerabdator sa tin a un discurs n fata unei mari

multimi. Luca relateaza ca, pentru acel eveniment, Irod s-a mbr acat cu
vesmintele
regale. Potrivit istoricului evreu Josephus Flavius, vesminte-

n
le lui erau de argint, astfel ca, lumina razelor soarelui, Irod parea ca

16. De ce putem fi siguri ca n viitor vom avea parte de multe bucurii?
17, 18. Ce a determinat multimea
sa rosteasca acele cuvinte de lingusire?


82 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

straluce ste
de glorie. Arogantul politician si-a tinut apoi discursul, iar

multimea lingusitoare
a strigat: Glas de dumnezeu, nu de om! (Fap.
12:2022).

19
O asemenea glorie i apar tine nsa lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ve-
dea toate acestea. Irod ar fi putut evita dezastrul: ar fi putut mustra mul-

timea
sau cel putin i-ar fi putut respinge lingusirea. Insa reactia lui n-a
sa confirme adevarul
facut decat proverbului: Mandria merge naintea


caderii (Prov. 16:18). Ingerul lui Iehova l-a lovit imediat, astfel ca acest
om plin de sine a avut parte de o moarte oribila. Irod a fost mancat de
viermi si si-a dat ultima suflare (Fap. 12:23). Si Josephus Flavius men-
tioneaz
a ca Agripa a suferit o lovitura neasteptat a, adaug and ca regele
si-a
dat seama ca urma sa moara fiindca acceptase linguselile multimii.

Josephus a scris ca Agripa a zacut cinci zile pan a cand si-a dat ultima
suflare.1
20
Cateodat a s-ar parea ca oamenii far a teama de Dumnezeu care fac
numai rau scapa nepedepsiti.
Acest lucru nu ar trebui sa ne surprinda

ntrucat ntreaga lume zace n puterea celui rau (1 Ioan 5:19). Cu toate
acestea, unii slujitori fideli ai lui Iehova sunt uneori tulburati cand
vad

ca cei rai par sa nu fie trasi
la raspundere. De aceea, relatarile precum
cea pe care tocmai am analizat-o ne aduc multa mang aiere.
Ele arata ca
Iehova trece la actiune si
ne amintesc tuturor ca el iubeste dreptatea (Ps.

33:5). Mai devreme sau mai tarziu, Dumnezeu va face dreptate!
21
Relatarea se ncheie cu o idee si mai ncurajatoare. Luca spune: Cu-

vantul lui Iehova crestea se raspandea (Fap. 12:24). Aceasta consem-
si
nare despre progresul lucrarii de predicare ne duce cu gandul la modul

n care Iehova binecuvanteaza lucrarea si n timpurile moderne. In mod

clar, capitolul 12 al car tii Faptele nu-si propune sa aduca n atentie moar-
arni-

tea unui apostol si eliberarea altuia, ci modul n care Iehova a zad
cit eforturile lui Satan de a distruge congregatia si de a opri lucrarea ze-

loasa a crestinilor.
Acele atacuri au esuat, si
asa vor esua toate planurile

de acest fel (Is. 54:17). Insa cei ce stau de partea lui Iehova si a lui Isus
Cristos participa la o lucrare ce nu va esua niciodata. Nu este aceasta o

idee ncurajatoare? Ce privilegiu extraordinar avem sa contribuim la ras-

pandirea cuvantului lui Iehova!
1 Un medic, autor al mai multor car ti, a scris ca simptomele prezentate de Josephus si

de Luca au fost probabil provocate de o obstructie
intestinala mortala cauzata de lim-
brici. Acesti
viermi
sunt uneori vomitati sau pur si simplu ies afara din corp la moar-

tea pacientului. Intr-o lucrare de referint a se spune: Detaliile exacte oferite de Luca n
calitate de medic arata cat
de dezgustatoare
a fost moartea [lui Irod].
mang aiere

19, 20. a) De ce l-a pedepsit Iehova pe Irod? b) De ce putem gasi n relata-
situl
rea despre sfar lui Irod Agripa?

21. Ce scoate n evident a capitolul 12 al car
tii Faptele, si
de ce este ncurajator acest
lucru?

Au ajuns la poarta de fier care dadea
spre oras
si
aceasta s-a deschis singura naintea lor
(Faptele 12:10)
 PA R T EA A IV - A FA P T E L E 1 3 : 1 1 4 : 2 8

TRIMISI
DE

SPIRITUL SFANT
FAPTELE 13:4

In partea care urmeaza l vom nsoti pe apostolul Pavel n

prima sa c alatorie misionara. Acest apostol a fost persecutat n

multe orase. Insa, cu ajutorul spiritului sfant, el a continuat

sa depuna marturie, ntemeind noi congregatii. Cu sigurant a,

aceasta relatare nsufletitoare ne va ncuraja sa manifestam si

mai mult zel n lucrarea de predicare.
 CAPITOLUL 11

Plini de bucurie

si de spirit sfant

Reactia
lui Pavel n fata
opozitiei

Faptele 13:152

PENTRU congregatia din Antiohia este o zi emotionant Dintre toti profe-

a.

tii si nvat atorii de aici, spiritul sfant i-a ales pe Barnaba1 si pe Saul sa

duca vestea buna n teritorii ndepartate (Fap. 13:1, 2). Este adevarat, si

nainte au fost trimisi ca misionari barba ti calificati, dar acestia
au mers
acini

n regiuni n care crestinismul prinsese deja rad (Fap. 8:14; 11:22).

Acum nsa Barnaba si Saul, care l vor avea ca ajutor pe Ioan Marcu, sunt

trimisi n regiuni n care majoritatea oamenilor n-au auzit vestea buna.
2 Isus le-a spus continuatorilor sai:
Cu aproximativ 14 ani n urma,

Imi veti fi martori n Ierusalim, n toat a Iudeea, n Samaria si pana n

cea mai ndepartat a parte a pamantului (Fap. 1:8). Numirea lui Barna-

ba si a lui Saul ca misionari va contribui la mplinirea acestor cuvinte
profetice ale lui Isus!2

Pusi deoparte pentru lucrare (Faptele 13:112)

3
Astazi, n era automobilului si a avionului, oamenii pot parcurge dis-
tante

mari n numai o ora sau doua. Insa lucrurile nu st ateau la fel n
secolul I. In vremea aceea, oamenii mergeau de obicei pe jos, de cele mai
ator

multe ori pe drumuri accidentate. O zi de drum, n care un cal par-
curgea probabil doar 30 de kilometri, era pur si simplu extenuanta!3

Asadar,
desi asteptau
cu nerabdare sa-si nceapa activitatea, Barnaba
si
Saul erau constien ti ca aceasta avea sa pretinda din partea lor spirit
de sacrificiu si
eforturi considerabile (Mat. 16:24).
4
Dar de ce spiritul sfant pe Saul ca sa fie pusi
i-a ales pe Barnaba si
aierii,
1 Vezi chenarul Barnaba, Fiul Mang de la pagina 86.

2 La vremea aceea existau deja congregatii
n teritorii mai ndepartate, precum Anti-

ohia Siriana, situata la aproximativ 550 km nord de Ierusalim.
atoriile
3 Vezi chenarul Cal pe uscat, de la pagina 87.

1, 2. De ce este mai deosebita cal atoria

pe care urmeaza sa o faca Barnaba si
Saul,

si
cum va contribui aceasta la mplinirea cuvintelor din Faptele 1:8?
atoriile

3. De ce n secolul I cal lungi erau extenuante?
4. a) Cum au fost alesi Barnaba si Saul, si
cum au reactionat
ceilalti crestini?


b) Cum i putem sustine
pe cei ce primesc privilegii de serviciu?

85

86 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

deoparte pentru aceast a lucrare? (Fap. 13:2) Biblia nu mentioneaz a mo-

tivul. Stim
nsa ca spiritul sfant a dirijat alegerea lor si nu exista nicio

dovada ca profetii si nva t atorii
din Antiohia ar fi avut ceva de obiectat.
Ei n-au fost deloc invidiosi. Dimpotriva, au sustinut din toat a inima nu-


mirea celor doi! Cat de bucurosi trebuie sa fi fost Barnaba si Saul cand
fratii
lor de credint a au postit si s-au rugat, si-au

pus mainile peste ei
si
i-au lasat sa plece! (Fap. 13:3) Si
noi trebuie sa-i sustinem
pe cei ce
primesc privilegii de serviciu, inclusiv pe cei ce sunt numiti suprave-
am
respect ntr-un
ghetori. Noi nu-i invidiem, ci le arat mod cu totul deo-

sebit datorit a lucrarii lor, n iubire (1 Tes. 5:13).
5
Barnaba si Saul au pornit deci la drum si au mers pe jos pan a la

Seleucia, un port situat n apropiere de Antiohia. Acolo s-au mbarcat
pe o corabie si, dupa ce au parcurs aproximativ 200 de kilometri pe
mare, au ajuns pe insula Cipru.1 Fiind originar din Cipru, Barnaba era,

a ndoial nerabd

far a, ator sa le mpart
a seasc
a vestea buna celor din lo-

curile sale natale. Cand au ajuns la Salamina, un oras situat pe coas-
ta estica a insulei, cei doi misionari n-au pierdut nicio clipa, ci imediat

1 In secolul I, daca vantul
era prielnic, o corabie putea parcurge aproximativ 150 km

pe zi. Cand vremea nu era favorabila, o astfel de cal
atorie
putea dura mult mai mult.

5. Ce a presupus predicarea pe insula Cipru?

BARNABA, FIUL M ANG AIERII

In congregatia din Ierusalim era multimi. Atunci Barnaba, dovedind

un frate cu raspundere pe nume Io- multa generozitate, a vandut un te-
sif, un levit originar din Cipru. Apos- ren si a dus banii la apostoli ca do-
tolii i-au dat un nume ce-l caracteriza natie (Fap. 4:3237).

foarte bine: Barnaba, care nseam- In calitate de supraveghetor crestin

n a Fiul Mangaierii (Fap. 4:36). matur, Barnaba a fost gata sa-i ajute

Intr-adevar, cand sesiza o necesita- pe altii. De pilda, l-a ajutat pe Saul din

te, el sarea imediat n ajutorul frati- Tars dupa convertirea acestuia, cand

lor sai de credint a. toti ceilalti discipoli se temeau de el

O astfel de situatie a fost la Pen- stiindu-l
un persecutor nversunat al

ticosta din 33 e.n., cand s-au bote- crestinilor
(Fap. 9:26, 27). De aseme-

zat 3 000 de discipoli. Se pare ca nea, cand Pavel i-a sfatuit energic pe

multi dintre acestia nu erau din Ie- el si pe Petru cu privire la relatiile fra-

rusalim, ci venisera acolo doar pen- te
sti
care trebuiau sa existe ntre cres-

tru sarbatoare si nu se gandisera ca aveau sa stea tinii evrei si cei neevrei, Barnaba a dovedit umilint a

mai mult. Prin urmare, congregatia avea nevoie de (Gal. 2:9, 1114). Din aceste exemple ntelegem ca

fonduri pentru a se ngriji de necesitatile acestei Barnaba a fost cu adevarat Fiul Mangaierii.

CAL ATORIILE PE USCAT

au nceput s a vesteasc a cuvantul lui
In antichitate, calatoriile pe uscat durau mai
Dumnezeu n sinagogile iudeilor (Fap.
mult decat cele pe mare si erau mai obositoa-
13:5).1 Apoi au traversat insula, depu-
re si mai costisitoare. Cu toate acestea, n
nand probabil marturie
n orasele mai multe locuri nu se putea ajunge decat pe jos.
mari prin care au trecut. In functie de tra-
Intr-o zi, un calator putea parcurge pe jos
seul ales, este posibil ca ei sa fi mers pe aproximativ 30 km. El trebuia sa nfrunte

jos circa 220 de kilometri.
ploaia, arsi ta sau frigul si putea fi oricand ata-
6
Ciprul din secolul I era cufundat n cat de talhari. Apostolul Pavel spunea ca s-a

nchinarea falsa. De pilda, cand au ajuns aflat n calatorii deseori, n pericole din cau-

la Pafos, pe coasta vestica a insulei, Bar- za raurilor, n pericole din cauza talharilor
(2 Cor. 11:26).
naba si Saul au ntalnit un vrajitor si
profet fals, un iudeu pe nume Bar-Isus. O vasta retea de drumuri pavate se ntin-
Acesta era cu proconsulul Sergius Pau- dea pe tot cuprinsul Imperiului Roman. De-a
lungul drumurilor principale erau amplasate
lus, un om inteligent.2 In secolul I, multi
romani cu o cultura vasta chiar si
din loc n loc hanuri, situate unul fat a de al-
un
tul la distant a de o zi de mers pe jos. Intre
om inteligent, cum era Sergius Paulus
doua hanuri, se gaseau taverne, de unde ca-
obisnuiau
sa consulte un vrajitor sau un
latorul si putea procura lucrurile de stricta
astrolog cand aveau de luat decizii impor-
necesitate. Scriitorii din zilele acelea descriu
tante. Sergius Paulus a aratat interes fat a hanurile si tavernele ca pe niste
locuri sordi-
de mesajul despre Regat si cauta starui- de, supraaglomerate, pline de igrasie si de

tor sa auda cuvantul lui Dumnezeu. Dar
purici. Aceste locuri erau totodata rau fama-
lucrul acesta n-a fost deloc pe placul lui te, fiind frecventate de oameni de cea mai
Bar-Isus, caruia i se spunea si Elima, adi-
joasa spet a. Hangiii obisnuiau sa-i jefuiasca
ca Vrajitorul (Fap. 13:68).
pe calatori, iar, pe langa serviciile oferite, le
7 puneau clientilor la dispozitie si prostituate.
Bar-Isus era mpotriva mesajului de-
spre Regat si
cauta sa-l abata pe procon- Fara ndoiala, cre stinii
evitau pe cat posibil

sul de la credint a pentru ca numai asa
aceste locuri. Insa, cand calatoreau n zone n

care nu aveau rude sau prieteni, probabil ca
si putea pastra pozitia influent a de con-
silier al acestuia (Fap. 13:8). Ce a facut nu prea aveau de ales.
atunci Saul? L-a lasat el pe acest magi-

cian de curte sa nabu se
interesul mani-
festat de Sergius Paulus? Iata ce spune relatarea: Saul, numit si Pavel,
s-a umplut de spirit sfant, l-a privit tint
a [pe Bar-Isus] si i-a zis: Om plin
s avii,

de tot felul de nsel atorii si
de tot felul de mar fiu al Diavolului, dus-

man a tot ce este drept, nu ncetezi sa sucesti caile drepte ale lui Ieho-
va? Acum iata ca mana lui Iehova este asupra ta si vei fi orb, iar o vre-

me nu vei mai vedea lumina soarelui. Si ndata au cazut peste el o ceat a

groasa si ntuneric, iar el umbla ncoace si-ncolo cautand niste oameni
1 Vezi chenarul Sinagogile evreilor, de la pagina 89.
2 Ciprul se afla sub autoritatea Senatului roman. Administratorul principal al insu-
lei era un guvernator local cu rangul de proconsul.

mpiedice
6, 7. a) Cine era Sergius Paulus, si
de ce a ncercat Bar-Isus sa-l sa ascul-

te vestea buna? b) Cum a zadarnicit Saul eforturile lui Bar-Isus?
 care sa-l duca de man a.1
Ce efect a
avut acest miracol? Proconsulul, cand

a vazut ce se nt amplase, a devenit cre-

dincios, fiind uluit de nva t atura lui Ie-
hova. (Fap. 13:912)
8
Pavel nu s-a l asat intimidat de
Bar-Isus. Nici noi nu trebuie sa ne te-

mem de mpotrivitorii care ncearca sa

d ar ame credin ta celor interesa ti de
mesajul despre Regat. Desigur, vorbi-

rea noastra trebuie sa fie ntotdeauna

placut a, dreasa cu sare (Col. 4:6). Dar

asta nu nseamna ca ne vom retine sa

le predicam celor interesati doar pen-

tru a nu intra n conflict cu cineva rau-

voitor. Si nu nseamna nici ca ne vom
retine sa demascam religia falsa, care
Asemenea lui Pavel, noi aparam cu ndrazneala
suceste
caile drepte ale lui Iehova, asa

adevarul n fata
opozitiei

cum a facut Bar-Isus (Fap. 13:10). Ur-
mand exemplul lui Pavel, vom vorbi cu

ndrazneala despre adevarul biblic si vom cultiva interesul celor sinceri.
Si
chiar daca sprijinul lui Dumnezeu nu va fi at at de evident cum a fost

n cazul lui Pavel, suntem siguri ca Iehova si va folosi spiritul sfant pen-
tru a-i atrage pe cei merituosi
la adevar (Ioan 6:44).

Un cuvant de ncurajare (Faptele 13:1343)
9
Acesti misionari au par asit
apoi Pafosul si
au pornit cu corabia spre

Perga, situata pe coasta Asiei Mici, la aproximativ 250 de kilometri dis-
Cu aceasta ocazie se poate observa o schimbare. In
tant a. Faptele 13:13,
grupul este descris prin cuvintele: Pavel si cei ce erau cu el, fapt ce su-
gereaza ca acum Pavel coordona activitatea grupului. Insa nimic nu lasa

sa se nteleag
a ca Barnaba ar fi devenit invidios pe Pavel. Dimpotriva,

cei doi au continuat sa colaboreze pentru nfaptuirea
vointei
lui Dum-
1 Dupa acest episod, Saul nu mai este mentionat cu numele sau evreiesc, ci cu nu-

mele roman Pavel (Paulus). Unii sunt de parere ca el a adoptat acest nume n semn
de pretuire
pentru Sergius Paulus. Insa apostolul si-a folosit numele Pavel si dupa ce
asit
a par Ciprul, ceea ce conduce spre o alt a concluzie: Pavel, fiind apostol al natiu-
si
nilor, a ales ca de atunci ncolo sa- foloseasca numele roman, pe care se pare ca-l

avea din copilarie. De asemenea, s-ar putea ca el sa-si fi folosit acest nume pentru ca

pronuntia n greaca a numelui sau evreiesc, Saul, este foarte asemanatoare cu cea a

unui cuvant grecesc care are o conotatie
negativa (Rom. 11:13).

noi dovada de ndrazneal
8. Cum putem da si asemenea lui Pavel?
a,

Barnaba un excelent exemplu pentru cei ce se afla astazi
9. Cum sunt Pavel si n
fruntea congregatiei?


PLINI DE BUCURIE SI
DE SPIRIT SFANT 89

nezeu. Pavel si Barnaba sunt un excelent exemplu pentru cei ce se afla

astazi n fruntea congregatiei. Intre crestini
nu exista concurent a din

dorinta de a obtine
o anumit a pozitie n congregatie. Ei tin
seama de

urmatoarele cuvinte ale lui Isus: Toti sunteti frati
si Cine se nalt a va

fi umilit si cine se umileste
va fi naltat
(Mat. 23:8, 12).
10
Cand au ajuns la Perga, Ioan Marcu i-a par asit
pe Pavel si pe Barna-
ba, din motive pe care Biblia nu le specifi-
si
ca, s-a ntors la Ierusalim. Cei doi si-au SINAGOGILE EVREILOR
continuat cal atoria,
mergand de la Perga la
Antiohia din Pisidia, un oras din provincia
Termenul sinagoga, literalmente stran-
Galatia. Acest drum nu a fost deloc usor, n-

trucat Antiohia din Pisidia era situat a la gere laolalta, se referea la o adunare sau

o congregatie a evreilor. Mai tarziu, el a ca-
o altitudine de aproximativ 1100 de metri
patat sensul de loc sau de cladire unde se
fat a de nivelul marii. Potecile de munte
tinea
adunarea.
erau greu de strabatut si,
n plus, erau pe-
Dupa cat se pare, sinagogile au fost in-
riculoase din cauza talharilor ce bantuiau
stituite n timpul exilului de 70 de ani al
zona. Iar, ca si cum acestea n-ar fi fost de
evreilor n Babilon sau la scurt timp dupa
ajuns, se pare ca Pavel a avut si probleme aceea. Ele erau locuri de nchinare si de in-

atate
de san n aceasta etapa a cal atoriei.1

struire, unde se citea din Scripturi si se

11 d adeau ndemnuri spirituale. In secolul
In Antiohia din Pisidia, Pavel si Bar-

naba au intrat n sinagoga n ziua de sa- I e.n., n fiecare ora

s din Palestina exista

bat. Iat a ce spune relatarea n continuare: cate o sinagoga. In orasele



mai mari exis-

Dupa citirea publica a Legii si a Profeti- tau cel putin doua, iar n Ierusalim, mai

lor, presedin sinagogii au trimis sa li
tii multe.

se spuna: Barba tilor,
fratilor,
daca aveti Dupa exilul babilonian, nu toti evreii s-au

vreun cuvant de ncurajare pentru popor, ntors n Palestina. Mul ti au plecat din

spuneti-l! (Fap. 13:15). Atunci Pavel s-a ratiuni comerciale n alte tinuturi. In seco-

ridicat si a luat cuvantul. lul al V-lea .e.n. existau deja comunitati

evreiesti n toate cele 127 de provincii ale
12
El a nceput astfel: Barba ti israeliti Imperiului Persan (Est. 1:1; 3:8). Cu timpul,
si
voi ceilalti care va temeti de Dumnezeu
s-au format comunitati evreiesti n orase-
(Fap. 13:16). Auditoriul lui Pavel era for-
le din ntregul bazin mediteranean. Acesti

mat din evrei si din prozeliti. Cum a reu- evrei raspanditi n diferite regiuni au ajuns

Pavel sa starneasc
sit a interesul ascult a-
sa fie cunoscuti sub numele de diaspora,

torilor sai, care nu recunosteau rolul lui sau dispersia. Si ei au construit sinagogi

n locurile n care s-au stabilit.
1 Ca tiva


ani mai tarziu,
cand le-a scris crestinilor

din Galatia, Pavel le-a spus printre altele: Datori-
In sinagogi, Legea era citita si explicata n

ta unei boli a carnii
mele v-am anuntat vestea fiecare sabat. Cititorul statea pe un podium,

buna prima data (Gal. 4:13). iar locurile pentru auditoriu erau amplasate

atoria
n fata, la dreapta si la stanga lui. Orice bar-
10. Descrieti cal de la Perga la Antiohia din
bat evreu credincios avea voie sa citeasca,
Pisidia.
sa predice si sa dea ndemnuri n sinagoga.
11, 12. Cum a starnit Pavel interesul auditoriu-

lui sau cand a luat cuvantul n sinagoga?

90 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Isus n scopul lui Dumnezeu? Mai nt ai, el a prezentat pe scurt istoria

natiunii
evreiesti.
El a aratat ca Iehova a nal tat
poporul n timpul cand

au locuit ca straini n tara Egiptului si ca, dupa eliberarea lor, Dumne-

zeu a suportat purtarea lor n pustiu 40 de ani. El le-a amintit cum au
anire
luat israelitii n stap Tara
Promisa si cum le-a mpar tit [Iehova]
tara
prin tragere la sor ti (Fap. 13:1719). Unii considera ca Pavel a fa-
cut referire la anumite pasaje biblice care tocmai fusesera citite cu voce

tare n cadrul programului de sabat. Daca ntr-adevar asa au stat lu-

crurile, acesta este nca un exemplu care arat a ca Pavel a stiut sa devi-

na orice pentru oameni de orice fel (1 Cor. 9:22).
13
Si
noi trebuie sa ne straduim sa starnim interesul celor carora le pre-

dicam. De exemplu, daca aflam care sunt convingerile religioase ale unei
persoane, putem alege subiectele ce o intereseaza. De asemenea, putem

cita pasaje din Biblie care i sunt cunoscute. Sau o metoda eficienta ar pu-
tea fi aceea de a-l ruga pe interlocutor sa citeasca versetele din propria Bi-
blie. Sa caut am
deci modalita ti de a ajunge la inima ascultatorilor nostri!


14
In continuare, Pavel a aratat ca linia regilor israeliti a condus la un

salvator, . . . Isus, al carui precursor a fost Ioan Botezatorul. Apoi s-a

referit la moartea si nvierea lui Isus (Fap. 13:2037). Sa sti ti deci, a
spus Pavel, ca prin Acesta va este vestit a iertarea pacatelor ca orici-
si

ne crede este declarat nevinovat prin Acesta. Dupa aceea, apostolul a
dat urmatorul avertisment: Aveti grija deci sa nu vina peste voi ce se
Pieriti,
spune n Profeti: Priviti,
dispretuitorilor,
si
mirati-v
a! pentru ca

fac o lucrare n zilele voastre, o lucrare pe care n-o veti crede nicidecum,

nici chiar daca v-ar vorbi cineva despre ea n amanun time!.
Reactia


ascult atorilor la discursul lui Pavel a fost uimitoare. Oamenii l-au ru-

gat mult sa le vorbeasca despre lucrurile acestea si n sabatul urma-

tor. In plus, cand ntrunirea de la sinagoga s-a ncheiat, multi dintre

iudeii si prozelitii care se nchinau lui Dumnezeu i-au urmat pe Pavel
si
pe Barnaba (Fap. 13:3843).

Ne ntoarcem spre natiuni
(Faptele 13:4452)
15
asculte pe
In sabatul urmator, aproape tot orasul s-a adunat sa-l

Pavel. Lucrul acesta n-a fost pe placul unor evrei, care au nceput sa

contrazica cu blasfemii cele spuse de Pavel. Atunci Pavel si Barnaba li

s-au adresat plini de curaj: Voua trebuia sa vi se spuna mai nt ai cu-

vantul lui Dumnezeu. Dar, pentru ca voi l respingeti si nu va conside-

iata ca ne ntoarcem
rati demni de viata vesnic
a, spre natiuni.
De fapt,

13. Cum putem ajunge la inima ascult atorilor nostri?

trecerea la vestea buna despre Isus, si
14. a) Cum a facut Pavel n discursul sau ce
avertisment a dat el? b) Cum a reactionat
multimea
la cuvintele lui Pavel?

15. Ce s-a ntamplat n sabatul urmator?

Au starnit o persecutie
mpotriva lui Pavel si
a lui Barnaba
...
Si
discipolii erau plini de bucurie si
de spirit sfant
(Faptele 13:5052)

92 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Iehova ne-a dat porunca prin aceste cuvinte: Te-am pus ca lumina a
natiunilor,
ca sa fii o salvare pan a la marginile pam antului
(Fap.
13:4447; Is. 49:6).
16
Cand au auzit aceste cuvinte, oamenii din natiuni s-au bucurat si

toti cei cu o dispozitie corect a pentru viata vesnic a au devenit credin-
andit

ciosi (Fap. 13:48). In scurt timp, cuvantul lui Iehova s-a rasp n

toata regiunea. Insa reactia evreilor a fost total diferit a. Misionarii le

spusesera ca, desi cuvantul lui Dumnezeu le fusese anuntat mai nt ai

lor, ei alesesera sa-l respinga pe Mesia si, de aceea, i astepta judecata
lui Dumnezeu. Atunci evreii le-au at a tat pe femeile de vaz
a si
pe
barba-

tii
de seama din oras, iar acestia au st arnit o persecutie mpotriva lui
Pavel si a lui Barnaba si i-au scos afara din tinutul lor. Ce au facut

atunci cei doi? Si-au scuturat praful de pe picioare mpotriva lor si s-au
situl
dus la Iconium. A nsemnat oare acest incident sfar crestinismu-


lui n Antiohia din Pisidia? Nicidecum! Discipolii de acolo erau plini de
bucurie si de spirit sfant (Fap. 13:5052).
17
Din modul n care au reactionat acesti crestini
fideli n fata opozi-

tiei
nvat am o lectie deosebit de valoroasa. Noi nu ncetam sa predicam

nici chiar atunci cand unii oameni cu pozitie nalta n aceast a lume n-

cearca sa ne mpiedice sa anunt am vestea buna. De asemenea, sa re-
marcam ce au facut Pavel si Barnaba cand locuitorii Antiohiei au res-
pins mesajul lor. Ei si-au scuturat praful de pe picioare. Prin acest
gest, care nu a fost nicidecum un gest de manie, au aratat ca nu erau

raspunzatori de consecintele alegerii acelor oameni. Cei doi misionari
erau constien ti ca nu puteau controla reactia altora la mesajul despre

Regat. Insa puteau controla reactia lor n fata opozitiei, adica sa nu se
descurajeze, ci sa continue sa predice. Si
asta au si facut: au continuat
sa predice, plecand mai departe spre Iconium!
18
Dar ce putem spune despre discipolii din Antiohia? Este adevarat,

ei au ramas ntr-un teritoriu ostil. Insa bucuria lor nu depindea de reac-
tia
celorlalti. Isus a spus: Fericiti sunt cei care aud cuvantul lui Dum-

nezeu si l respecta! (Luca 11:28). Iar ei erau hot arati sa-l respecte!

19
Asemenea lui Pavel si Barnaba, sa avem ntotdeauna clar n minte ca

responsabilitatea noastra este aceea de a predica vestea buna. Decizia de

a accepta sau de a respinge mesajul le apar tine n totalitate celor carora

le predicam.
Cand acestia
sunt nereceptivi, sa ne gandim la exemplul dis-

ndruma
cipolilor din secolul I. Daca pretuim adevarul si ne lasam ti de spi-

ritul sfant, si
noi ne putem pastra bucuria n pofida opozitiei (Gal. 5:18, 22).
16. Cum au reactionat evreii la cuvintele ferme ale lui Pavel si
Barnaba, si
ce au fa-

cut acestia?

1719. Cum putem urma exemplul excelent lasat de Pavel si
Barnaba, si
cum va
contribui lucrul acesta la bucuria noastra?
 CAPITOLUL 12

Vorbind cu ndrazneala prin

autoritatea primita de la Iehova

Pavel si
Barnaba dovedesc umilint a,

perseverent a si
curaj
Faptele 14:128
doi
IN LISTRA domneste haosul. Un olog din nastere sare de bucurie caci

straini tocmai l-au vindecat. Oamenii raman uluiti, fiind ca cei
convinsi

doi sunt zei. Un preot al lui Zeus aduce ghirlande n cinstea lor si se pre-
ste
gate sa njunghie taurii de jertfa, care mugesc si sfornaie agitati. Pa-


vel si Barnaba se opun, strigand din rasputeri. Isi sfa sie vesmintele
si
se

reped n mijlocul multimii, implorandu-i pe oameni sa nu le aduca nchi-
nare. Cu greu reusesc opreasca.
sa-i

2
Insa iata ca la Listra sosesc niste iudei mpotrivitori din Antiohia Pi-
sidiana si din Iconium. Ei otravesc mintile locuitorilor Listrei cu calom-

a atunci voia sa-i aduca nchinare
nii veninoase. Multimea, care pan lui

Pavel, l nconjoara si arunca n el cu pietre pana cand acesta si pierde
cunostin ta. varsa furia, listrienii, crezand ca Pavel este mort,
Dupa ce-si

i tarasc trupul plin de vanatai n afara por tilor orasului.

3
Dar cum s-a ajuns la aceasta ntamplare tragica? Ce pot nva ta

n pre-
zent proclamatorii vestii bune din relatarea despre Barnaba, Pavel si lo-
cuitorii Listrei, care si-au schimbat atat de repede atitudinea? Si cum pot

urma batr anii
crestini
exemplul lui Pavel si Barnaba, care au perseverat

cu fidelitate n serviciul crestin, vorbind cu ndrazneal a prin autoritatea

primita de la Iehova? (Fap. 14:3)

O mare multime de iudei si de greci au devenit credinciosi

(Faptele 14:17)

4
Cu cateva zile nainte, Pavel si Barnaba fusesera alungati din orasul

roman Antiohia din Pisidia dupa ce opozantii
iudei starniser a o persecu-


tie
mpotriva lor. Insa ei nu s-au descurajat, ci au plecat de acolo n mod

pasnic,
scuturandu-si praful de pe picioare mpotriva locuitorilor nere-
ceptivi (Fap. 13:5052; Mat. 10:14). Acei opozanti urmau sa- si
primeasca
judecata de la Dumnezeu (Fap. 18:5, 6; 20:26). Astfel, fara sa- si
piarda

1, 2. Ce li s-a ntamplat lui Pavel si
Barnaba n Listra?
vom analiza n
3. Ce ntrebari acest capitol?

4, 5. De ce au mers Pavel si
Barnaba la Iconium, si
ce s-a ntamplat acolo?

93

Sa va ntoarceti de la aceste
lucruri desarte
la Dumnezeul cel viu,
care a facut cerul [si]
pamantul
(Faptele 14:15)

VORBIND CU INDR AZNEAL A PRIN AUTORITATEA PRIMITA DE LA IEHOVA 95

bucuria, cei doi misionari si-au continuat turul de predicare. Dupa o ca-

latorie de aproximativ 150 de kilometri spre sud-est, ei au ajuns ntr-o

zona fertila, pe un podis aflat ntre lanturile muntoase Taurus si Sultan.
5
Mai ntai, Pavel si Barnaba s-au oprit la Iconium1, unul dintre cele

mai importante orase ale provinciei romane Galatia. In acest oras, care

nca pastra amprenta culturii grecesti, existau o comunitate evreiasca
puternica si multi neevrei prozeliti. Potrivit obiceiului lor, Pavel si Barna-

ba au intrat n sinagoga si au nceput sa predice (Fap. 13:5, 14). Ei au
o mare multime de iudei si
vorbit n asa fel ncat de greci au devenit cre-
dinciosi (Fap. 14:1).
6 de eficient modul n
De ce a fost atat care au vorbit Pavel si Barna-
ba? Pavel cunostea foarte bine Scripturile, fiind un adevarat tezaur de

ntelepciune. El aducea cu iscusint a argumente din istorie, din profetii si
din Legea mozaica pentru a dovedi ca Isus era promisul Mesia (Fap.
13:1531; 26:22, 23). Cat despre Barnaba, el dovedea interes sincer fata

de oameni (Fap. 4:36, 37; 9:27; 11:23, 24). Pavel si Barnaba nu s-au ba-
zat pe propria pricepere, ci au vorbit prin autoritatea primita de la Ieho-

va. Cum putem urma exemplul acestor misionari n lucrarea de pre-
dicare? Dobandind cunostin te
temeinice din Cuvantul lui Dumnezeu,
alegand versetele potrivite pentru interlocutorii nostri, and
caut modali-

tati practice de a le aduce mangaiere celor carora le vorbim si bazandu-ne
ci pe Cuvantul
ntotdeauna afirmatiile nu pe ntelepciunea noastra, lui
Iehova, care are autoritate.

7
Dar nu toti locuitorii din Iconium au fost ncanta ti sa auda ce aveau

de spus Pavel si Barnaba. Iudeii care nu credeau au starnit si au nta-

ratat sufletele oamenilor din natiuni mpotriva fratilor, spune Luca n

continuare. Insa Pavel si Barnaba si-au dat seama ca era necesar sa ra-
mana acolo si
sa apere vestea buna, astfel ca au petrecut mult timp vor-
Drept urmare, multimea din oras s-a dezbinat:
bind cu ndrazneal a.
unii erau de partea iudeilor, iar altii de partea apostolilor (Fap. 14:24).

Vestea buna are si astazi acelasi efect: pe unii oameni i uneste, iar pe al-

tii i divizeaza (Mat. 10:3436). Este si familia ta divizata pe plan religios?
de cele mai multe ori, opozitia pe care o nt
Nu uita ca, ampini nu este de-

cat o reactie la unele zvonuri nefondate sau la calomnii. Conduita ta ex-
celenta ar putea fi tocmai antidotul la aceste lucruri care otravesc min-

tea oamenilor. Iar, n cele din urma, atitudinea celor ce ti se mpotrivesc
s-ar putea schimba (1 Pet. 2:12; 3:1, 2).
1 Vezi chenarul Iconium, orasul
frigienilor, de la pagina 96.

Barnaba nva t atori
6. De ce au fost Pavel si eficienti,
si
cum le putem urma exem-
plul?
b) Daca familia ta este divizat a pe plan religios, ce nu
7. a) Ce efect are vestea buna?

trebuie sa uiti?


96 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

8
Dupa o vreme, mpotrivitorii din Iconium au urzit un complot ca sa-i
omoare cu pietre pe Pavel si pe Barnaba. Cand au aflat ce se punea la

cale, cei doi misionari au decis sa se mute n alt teritoriu de predicare
(Fap. 14:57). Si
astazi, proclamatorii Regatului dau dovada de pruden-

t a. Cand suntem atacati verbal, noi vorbim

cu ndrazneal a (Filip. 1:7; 1 Pet. 3:1315).
ICONIUM, ORASUL FRIGIENILOR
Insa, cand este clar ca se va recurge la vio-

lent a, evitam orice actiune nesabuit a ce

Situat pe un podis nalt, bine udat si fertil, ne-ar putea periclita inutil viata,
noua sau
Iconium se afla la rascrucea unor impor- fratilor nostri (Prov. 22:3).
tante drumuri comerciale, care legau Siria

de provincia romana Asia, de Grecia si de
Sa va ntoarceti ... la Dumnezeul cel viu
Roma. (Faptele 14:819)

In Iconium se practica cultul Cibelei, zeita
9
Pavel si Barnaba au plecat la Listra, o
frigiana a fertilitatii, cult ce includea elemen-
te religioase grecesti, adoptate n perioada
colonie romana situata la 30 de kilometri

sud-vest de Iconium. Listra avea legaturi
elenistica. In anul 65 .e.n., orasul a ajuns

sub stapanire romana, iar n secolul I e.n. stranse cu Antiohia din Pisidia, dar aici nu
era un centru agricol si comercial prosper. exista o comunitate evreiasca puternica,

Desi n Iconium exista o comunitate evreias- asa cum exista n Antiohia. Desi se pare ca
limba lor
ca puternica, se pare ca orasul pastrase locuitorii vorbeau limba greaca,
amprenta culturii grecesti. Este demn de re-
materna era licaoneana. Pavel si Barnaba

marcat ca n Faptele se vorbeste despre au nceput sa le predice ntr-un loc public,
locuitori iudei si greci (Fap. 14:1).
probabil deoarece n acest oras nu exista
Iconium era situat la granita dintre Licao-
sinagoga. Asa cum facuse si
Petru n Ieru-
nia si Frigia, regiuni ale provinciei Galatia. salim, Pavel a vindecat aici un olog din
Unii scriitori din primul secol, precum Cicero daca n
nastere (Fap. 14:810). Insa, urma
si Strabon, considerau ca orasul Iconium
miracolului nf aptuit de Petru o mare mul-
apar tinea Licaoniei. Si, ntr-adevar, din punct time
de oameni au devenit credincio si,
mi-

de vedere geografic, acest oras se afla n racolul lui Pavel a avut cu totul alt efect

acea regiune. Cu toate acestea, n cartea (Fap. 3:110).
Faptele, Iconium nu este considerat un oras
al Licaoniei, unde se vorbea limba licao- 10
Dupa cum s-a aratat la nceputul ca-

pitolului, cand au vazut ca ologul fusese
neana (Fap. 14:16, 11). Din acest motiv,
ani
criticii au contestat acuratetea car tii biblice vindecat, nchinatorii pag din Listra

Faptele. Insa, n 1910, arheologii au desco- au tras concluzia gresit a ca Barnaba era


perit n acest oras inscriptii care atesta ca n Zeus, mai-marele zeilor, iar Pavel, Hermes,

Iconium s-a vorbit limba frigiana nca doua fiul lui Zeus si mesagerul zeilor. (Vezi che-

secole dupa vizita lui Pavel si Barnaba. Prin narul Listra si cultul lui Zeus si al lui Her-

urmare, scriitorul car tii Faptele a avut drep- mes, de la pagina 97.) Insa Barnaba si Pa-
a ti sa ajute multimea sa
tate cand a facut distinctie ntre Iconium si vel erau hotar
orasele Licaoniei.
8. De ce Pavel si Barnaba au plecat din Iconium,

ce nva t am
si din exemplul lor?

9, 10. Unde era situata Listra, si

ce stim
despre
locuitorii ei?
 LISTRA SI
CULTUL
LUI ZEUS SI
AL LUI HERMES

nteleag
a ca ei vorbeau si actionau
nu cu
autoritatea unor zei pag ani,
ci cu autorita-
Orasul Listra era situat ntr-o vale izola-
te de la Iehova, singurul Dumnezeu adeva-
ta, departe de drumurile principale. Cezar
rat (Fap. 14:1114).
August l-a transformat n colonie romana, nu-
11
mindu-l Iulia Felix Gemina Lustra. Aici exista
In pofida situatiei presante care s-a
creat, Pavel si
Barnaba s-au straduit sa ga- o garnizoana care apara provincia romana

seasca cea mai buna cale de a ajunge la ini- Galatia de triburile locale din munti. Orasul
ma acelor oameni. Cu aceasta ocazie, Luca era administrat de oficiali cu titluri latine,

mentioneaz
a o metoda eficienta prin care li potrivit organizarii romane civile. Totusi,

in-

s-a predicat vestea buna pag anilor.
Iata fluenta romana nu a fost atat de pregnanta,

cum li s-au adresat Pavel si Barnaba locui- Listra pastrandu- si n mare masura caracte-

torilor din Listra: Barba tilor, de ce faceti rul licaonean. Intr-adevar, listrienii pe care i

aceste lucruri? Si noi suntem oameni cu mentioneaz a cartea Faptele vorbeau limba

aceleasi slabiciuni ca voi si va anunt am ves- licaoneana.
Printre vestigiile arheologice descoperite
tea buna, ca sa va ntoarceti de la aceste lu-
cruri desarte la Dumnezeul cel viu, care a n zona anticului Listra se numara un altar

facut cerul, pam antul, marea si tot ce este al lui Zeus si Hermes, o statuie a lui Hermes
si inscriptii care fac referire la preotii lui
n ele. In generatiile trecute, el le-a permis
tuturor natiunilor sa- si urmeze caile, desi Zeus.


nu s-a lasat fara marturie, fiindca a facut Poetul roman Ovidiu (43 .e.n.17 e.n.) a

bine, dandu-v a ploi din cer si anotimpuri ro- consemnat o legenda din care aflam une-
ditoare, umplandu-v a inimile pan a la refuz le lucruri despre credintele religioase ale

de hrana si de bucurie (Fap. 14:1517). vremii. El spune ca Jupiter si Mercur, cores-

pondentii zeilor greci Zeus si Hermes n
12
Ce nva t am din aceste cuvinte bine panteonul roman, au coborat pe pamant ca


alese? In primul rand, sa remarcam ca Pa-
oameni muritori si au vizitat tinutul deluros
vel si Barnaba nu s-au considerat supe-
al Frigiei. Ei au cautat gazduire la o mie de
riori oamenilor carora le vorbeau. Ei n-au
case, nsa nimeni n-a vrut sa-i primeasca.
pretins ca sunt ceea ce nu erau, ci au re-
Doar un batran, Filemon, si sotia lui, Bau-
cunoscut cu umilint a ca aveau aceleasi cis, i-au primit n umila lor casut a. Drept


slabiciuni ca ascultatorii lor pagani. Este
rasplata, Zeus si Hermes le-au transformat
adevarat, Pavel si Barnaba primisera spi-
locuinta ntr-un templu de marmura si aur si

ritul sfant si fusesera eliberati de nva t a-
i-au facut pe cei doi preot si preoteasa. Dar

turile false. De asemenea, fusesera binecu-
pe cei ce n-au vrut sa-i gazduiasc a i-au pe-

vanta ti cu speranta de a domni alaturi de depsit, distrugandu-le casele. In legatura cu

Cristos. Insa acesti doi misionari stiau ca aceasta legenda, cartea The Book of Acts in

si locuitorii Listrei puteau primi aceleasi Its Graeco-Roman Setting face urmatorul co-

daruri daca ascultau de Cristos. mentariu: Daca locuitorii Listrei s-au gandit

13
la aceasta legenda cand i-au vazut pe Pavel
Ce se poate spune despre noi? Care este
si Barnaba vindecandu-l pe olog, nu e de mi-
atitudinea noastra fat a de cei carora
le pre-
rare ca au vrut sa-i ntampine cu jertfe.
dicam? Ii consideram egali cu noi? Iar cand
1113. a) Ce le-au spus Pavel si Barnaba locuito-
rilor din Listra? b) Care este una dintre lectiile
ce
se desprind din cuvintele lui Pavel si
Barnaba?

98 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

i nva t am pe altii adevarurile

din Cuvantul lui Dumnezeu, dovedim aceeasi

atitudine ca Pavel si Barnaba, evitand sa fim admirati sau lauda
ti n mod

exagerat? Charles Taze Russell, un nva t ator remarcabil ce s-a aflat n frun-

tea lucrarii de predicare la sfarsitul secolului al XIX-lea si nceputul seco-

lului al XX-lea, a fost un bun exemplu n aceasta privint a. Iata ce a scris

el: Nu dorim omagiu, nici reverent a pentru noi nsine sau pentru scrieri-
le noastre; nici nu dorim sa fim numiti Reverend sau Rabi. Fratele Rus-

sell a avut aceeasi atitudine umila ca Pavel si Barnaba. In mod aseman a-
tor, prin lucrarea de predicare noi nu cautam sa ni se aduca onoare, ci
ajutam pe oameni sa se ntoarc
vrem sa-i a la Dumnezeul cel viu.
14
Sa analizam acum o a doua lectie ce se desprinde din cuvintele lui
Pavel si Barnaba. Acestia au fost adaptabili. Spre deosebire de evreii si
de prozelitii din Iconium, locuitorii Listrei aveau putine cunostin te din
Scripturi sau chiar deloc. Ei nu stiau nici despre relatiile lui Dumnezeu
cu natiunea Israel. Totusi, puteau vedea clar calita tile Creatorului reflec-
Listra era situata ntr-o
tate n natura. zona cu clima bland a si terenuri

manoase, iar locuitorii ei se ocupau cu agricultura. Astfel, multe lucruri
din natura, precum anotimpurile roditoare, constituiau argumente po-
trivite pentru ei. Cei doi misionari au pornit de la aceasta baza comuna
pentru a-i ajuta sa gandeasc a (Rom. 1:19, 20).
15
Suntem si noi adaptabili? Sa ne gandim, de exemplu, la un agricultor

care seamana acelasi tip de samant a n mai multe ogoare. El trebuie sa fo-

loseasca metode diferite pentru a pregati solul. Unele soluri sunt deja afa-

nate si gata pentru nsamantat, dar altele ar putea avea nevoie de mai mul-
an ta pe care o
te pregatiri. La fel stau lucrurile si n predicare. Sam

semanam este ntotdeauna aceeasi: mesajul despre Regat din Cuvantul lui

Dumnezeu. Insa, asemenea lui Pavel si Barnaba, trebuie sa ne straduim
sa discernem situatia si convingerile religioase ale interlocutorilor nostri
ca sa putem adapta prezentarea mesajului despre Regat (Luca 8:11, 15).
16
Din relatarea despre Pavel, Barnaba si locuitorii Listrei mai putem

nva ta
ceva. Oricat ne-am stradui, samanta

pe care o sem anam este

uneori furata sau cade pe un sol stancos (Mat. 13:1821). In astfel de
situatii,
sa nu ne descurajam. Asa cum le-a amintit Pavel mai tarziu dis-
cipolilor din Roma, fiecare dintre noi [inclusiv fiecare persoana cu care

vorbim din Cuvantul lui Dumnezeu] i va da socoteala despre sine lui
Dumnezeu (Rom. 14:12).

I-au ncredintat
lui Iehova (Faptele 14:2028)
17 at
Dupa ce licaonienii l-au tar pe Pavel afara din Listra si
l-au lasat

acolo crezand ca este mort, discipolii l-au nconjurat, iar el s-a ridicat si

1416. Ce alte doua lectii
desprindem din cuvintele pe care Pavel si
Barnaba li le-au
adresat locuitorilor din Listra?
17. Unde s-au dus Pavel si Barnaba dupa ce au plecat din Derbe, si
de ce?

VORBIND CU INDR AZNEAL A PRIN AUTORITATEA PRIMITA DE LA IEHOVA 99

a intrat n oras, unde a ramas peste noapte. A doua zi, Pavel si Barnaba
au plecat spre Derbe, aflat la 100 de kilometri departare. Trecusera nu-
mai cateva ore de cand Pavel fusese lovit cu pietre. Cat de greu trebuie
Ins
sa-i fi fost sa faca aceasta calatorie lunga si extenuanta! a el si Bar-
naba au perseverat, iar, cand au ajuns la Derbe, au facut multi disci-

poli. Apoi, n loc sa aleaga traseul mai scurt spre Antiohia Siriana, punc-

tul de plecare n aceasta calatorie, ei s-au ntors la Listra, la Iconium si

la Antiohia [din Pisidia]. Cu ce scop? Ca sa ntareasc a sufletele disci-

polilor, ncurajandu-i sa ram an a n credint a (Fap. 14:2022). Ce exem-
plu au lasat acesti doi barbati!
Ei au pus binele congregatiei mai presus

de propriul confort. Aceeasi atitudine o regasim n zilele noastre la supra-
veghetorii itineranti si la misionari.

18
Pe langa faptul ca i-au ntarit pe discipoli prin cuvintele si exemplul

lor, Pavel si Barnaba au numit pentru ei batrani n fiecare congregatie.

Chiar daca fusesera trimisi de spiritul sfant n aceasta cal atorie
misio-
Pavel si
nara, Barnaba s-au rugat si au postit cand i-au ncredintat [pe
ani]
batr lui Iehova (Fap. 13:14; 14:23). Si n prezent se procedeaza n
ator.
mod aseman Inainte de a recomanda un frate pentru o numire n
congregatie, corpul local de batrani analizeaza sub rugaciune, pe baza

Scripturilor, daca fratele respectiv este calificat n acest sens (1 Tim.

3:110, 12, 13; Tit 1:59). Numarul de ani pe care acesta i are n adevar

nu este principalul factor luat n considerare. De fapt, vorbirea, condui-

ta si reputatia lui dovedesc n ce masur a actioneaz a spiritul sfant n via-

ta
sa (Gal. 5:22, 23). Astfel, un frate este calificat sa slujeasca n calitate

de pastor al turmei daca ndeplineste cerintele pentru supraveghetori

mentionate n Scripturi.

19
Batranii numiti stiu bine ca sunt raspunz
atori naintea lui Dumne-

zeu pentru modul n care trateaza congregatia (Evr. 13:17; 1 Pet. 5:13).
anii
Asemenea lui Pavel si Barnaba, batr sunt n fruntea lucrarii de pre-

dicare si i ntaresc pe frati prin cuvintele lor. De asemenea, ei sunt gata
sa puna binele congregatiei mai presus de propriul confort (Filip. 2:3, 4).

20
Cand Pavel si Barnaba s-au ntors n cele din urma n Antiohia Si-

riana, centrul activitatii lor misionare, au istorisit tot ce facuse Dumne-
zeu prin ei, precum si faptul ca le deschisese natiunilor usa credintei
(Fap. 14:27). Si
noi, cand citim despre lucrarea fidela a fratilor nostri cres-

tini si vedem cum le-a binecuvantat Iehova eforturile, ne simtim ncura-

jati sa continuam sa vorbim cu ndr
azneal a prin autoritatea primita de
la Iehova.
18. Ce presupune numirea unui batr an?

19. De ce anume sunt constien

ti batranii, cum urmeaza ei exemplul lui Pavel si
si
Barnaba?
20. Cum ne ajuta faptul de a citi rapoarte despre lucrarea fidela a fratilor
nostri?

 PA R T E A A V - A FA P T E L E 1 5 : 1 3 5

APOSTOLII SI
BATR ANII
S-AU ADUNAT
FAPTELE 15:6

O controversa aprinsa ameninta pacea si unitatea congrega-

tiilor.
Unde au c autat congregatiile
ndrumare pentru a o rezol-

va? In partea care urmeaza vom ntelege mai bine modul de or-
ganizare al congregatiei
din secolul I. Acesta constituie un model
pentru poporul din prezent al lui Dumnezeu.
 CAPITOLUL 13

Au avut

nu putine
nen telegeri


Problema circumciziei este adusa

n atentia
corpului de guvernare
Faptele 15:112

PAVEL si Barnaba tocmai s-au ntors n Antiohia Siriana din prima lor ca-

latorie misionara. Ei sunt plini de bucurie si de entuziasm deoarece Ieho-

va le-a deschis natiunilor usa
credintei (Fap. 14:26, 27). In plus, n toata
Antiohia se vorbeste cu viu interes despre vestea buna si un mare nu-
mar de oameni din natiuni devin membri ai congregatiei de aici (Fap.

11:2026).

2
Vestea mbucuratoare despre aceasta crestere ajunge n scurta vreme

n Iudeea. Insa nu toti o primesc cu bucurie. Ea redeschide o problema
si

mai veche, cea referitoare la circumcizie, astfel ca luarea unei decizii n

aceasta privint a nu mai poate fi amanata. Ce relatii ar trebui sa existe n-
tre crestinii
evrei si crestinii
neevrei si cum ar trebui sa considere acestia

din urma Legea mozaica? Nen telegerile
provocate de aceasta controversa
de serioase, nc amenint a sa dezbine congregatia
devin atat at crestin
a.
Cum va fi rezolvata problema?

3
Sa analizam
n continuare relatarea biblica. Inv a t amintele
pe care le

vom desprinde ne vor ajuta sa action
am cu ntelepciune
cand n congre-
gatie
apar situatii
ce ar putea cauza dezbinare.

Daca nu va circumcideti
(Faptele 15:1)
4
Luca a scris: Niste barba din Iudeea [la Antiohia] si
ti au coborat au

pe frati astfel: Daca nu va circumcideti dupa obiceiul
nceput sa-i nvete
lui Moise, nu puteti fi salvati (Fap. 15:1). Biblia nu specifica daca acesti

barbati facusera parte din secta fariseilor nainte sa devina crestini.
Dar,
indiferent cum au stat lucrurile, se pare ca ei erau influenta
ti de gandi-

rea acestei grupari evreiesti, care punea un accent exagerat pe litera Le-

gii. In plus, probabil ei pretindeau ca vorbeau n numele apostolilor si al

batranilor din Ierusalim, fapt cu totul neadevarat (Fap. 15:23, 24). Avand

n vedere ca trecusera deja 13 ani de cand apostolul Petru i invitase,
13. a) Ce situatie a nou-formata?
b) Cum
ameninta
sa dezbine congregatia crestin


ne va ajuta analizarea acestei relatari?

4. Ce idei gresite
promovau unii crestini,
si
ce ntrebare se ridica?

101

102 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

la porunca lui Dumnezeu, pe oamenii necircumcisi din natiuni
n congre-

gatia
crestin
a, de ce unii crestini
evrei nca sustineau
circumcizia?1 (Fap.
10:2429, 4448)
5
Probabil ca acei evrei sustineau
circumcizia din mai multe motive. Cir-

cumcizia fusese instituit a de nsusi Iehova si era un semn al unor relatii
speciale cu el. Ea data dinainte de legam antul
Legii, devenind ulterior o
parte a acestuia (Lev. 12:2, 3). Primii circumcisi au fost Avraam si familia
chiar si
sa.2 In plus, sub Legea mozaica, strainii trebuiau sa se circumci-
da daca doreau sa se bucure de anumite privilegii, precum participarea la
pentru evrei, un barbat
masa de Paste (Ex. 12:43, 44, 48, 49). Intr-adevar,
necircumcis era necurat si vrednic de dispret (Is. 52:1).
6
Avand n vedere toate acestea, pentru a se conforma adevarului reve-
lat, crestinii

evrei aveau nevoie de credint a si
de umilint a. Legamantul Le-
ant,

gii fusese nlocuit de noul legam astfel ca un evreu din nastere nu mai

era n mod automat un membru al poporului lui Dumnezeu. In plus, cres-
cum erau credinciosii
tinii evrei care traiau ntr-o comunitate evreiasca,
si
din Iudeea, aveau nevoie de mult curaj ca sa- declare credinta n Cris-
tos si
sa-i accepte ca frati pe cei necircumcisi din natiuni
(Ier. 31:3133;
Luca 22:20).
7
Desigur, normele lui Dumnezeu nu se schimbasera. Ca dovada a aces-

tui fapt, n noul legamant se regasea spiritul Legii mozaice (Mat. 22:3640).

De exemplu, cu privire la circumcizie, Pavel a scris mai t arziu: Iudeu este
cel ce e asa
pe dinauntru, iar circumcizia lui este aceea a inimii, prin spi-
rit si
nu printr-un cod scris (Rom. 2:29; Deut. 10:16). Barba tii
veniti din

Iudeea pierdusera din vedere aceste adevaruri si sustineau
ca Dumnezeu
nu anulase legea circumciziei. Aveau ei sa asculte argumentele si sa- si

corecteze punctul de vedere?

Nentelegeri
si
discutii
aprinse (Faptele 15:2)

8
Luca relateaza n continuare: Dupa ce Pavel si Barnaba au avut nu

putine
nentelegeri
si
discutii
aprinse cu ei [cu acei barba ti din Iudeea],

s-a hotarat ca Pavel, Barnaba si
alti cativa

dintre ei sa urce la apostolii si


1 Vezi chenarul Inva t aturile
iudaizantilor,
de la pagina 103.
antul

2 Legamantul circumciziei nu era inclus n legam avraamic, care este valabil si


astazi. Legamantul avraamic a fost ncheiat n 1943 .e.n., cand Avraam (la acea vre-

me Avram) a traversat Eufratul n drum spre Canaan. Pe atunci, Avraam avea 75 de
antul

ani. Legam circumciziei a fost ncheiat mai t arziu, n 1919 .e.n., cand Avraam
avea 99 de ani (Gen. 12:18; 17:1, 914; Gal. 3:17).

5, 6. a) De ce unii crestini
evrei tineau de mult la circumcizie? b) Era legam
atat an-



tul circumciziei inclus n legamantul avraamic? Explica. (Vezi nota de subsol.)

7. Ce adevaruri pierdusera din vedere barba
tii veniti din Iudeea?

8. De ce a fost adusa problema circumciziei n atentia corpului de guvernare din Ie-
rusalim?

AU AVUT NU PU TINE
NE IN TELEGERI
103

anii
batr din Ierusalim, n legatur a cu aceasta disputa (Fap. 15:2).1 Nen-
telegerile
si
discutiile

aprinse ce s-au iscat dovedesc ca, de ambele par ti,
crestinii tineau
mult la ideile lor, fiind ferm convinsi ca aveau dreptate.
Congregatia din Antiohia nu putea rezolva problema. Astfel, pentru a se

pastra pacea si unitatea congregatiei, anii
batr au hotar at
sa aduca pro-

blema n atentia apostolilor si a batranilor din Ierusalim, care alcatuiau

corpul de guvernare. Ce nvat am din exemplul lor?

9
Din aceasta relatare ntelegem cat este de important sa avem ncrede-

re n organizatia lui Dumnezeu. Fratii din Antiohia stiau
ca cei ce alca-

tuiau corpul de guvernare erau toti evrei. Totusi, ei au avut ncredere ca
acestia vor solutiona problema circumci-

ziei n armonie cu Scripturile. Ei erau si-
guri ca Iehova avea sa dirijeze lucrurile INVAT ATURILE IUDAIZANTILOR

prin intermediul spiritului sfant si prin in-
termediul Capului congregatiei crestine,

Chiar si dupa ce corpul de guvernare din
Isus Cristos (Mat. 28:18, 20; Ef. 1:22, 23).
secolul I a luat o decizie n problema circum-
Cum putem imita si noi exemplul cresti-
ciziei, unii care pretindeau ca sunt crestini
nilor din Antiohia cand se ivesc probleme
purtau nca discutii contradictorii pe aceas-

dificile? Manifest and ncredere n organi- ta tema. Apostolul Pavel i-a numit frati falsi,

zatia lui Dumnezeu si n reprezentantul care vor sa denatureze vestea buna despre
sclavului fidel si prevaz ator,
Corpul de Cristos (Gal. 1:7; 2:4; Tit 1:10).

Guvernare, alcatuit din crestini unsi (Mat. Acesti iudaizanti urmareau, se pare, sa-i

24:45). tempereze pe evrei, ca sa nu se mai mpo-

10 relatarea ne reaminteste triveasca atat de violent crestinismului (Gal.
Totodata, va-
6:12, 13). Ei sustineau cu ncapat anare ca
loarea umilintei si a rabd arii. Pavel si Bar-
un om este declarat drept prin lucrarile Le-
naba fusesera desemnati direct de spiritul
gii, adica prin respectarea prevederilor Legii
sfant ca sa mearga la natiuni, nsa ei nu au
mozaice privitoare la mancare, la circumci-
uzat de autoritatea primita ncercand sa
zie si la sarbatori evreiesti (Col. 2:16).
rezolve acea chestiune atunci, n Antiohia
Este clar ca persoanele cu astfel de con-
(Fap. 13:2, 3). Pavel a scris ulterior: Am ur-
ceptii nu agreau compania crestinilor din
cat [la Ierusalim] n urma unei revelatii,
natiuni.
Iar din nefericire, chiar unii crestini
cuvinte ce dovedesc ca au actionat potrivit
evrei respectabili s-au lasat influenta ti de o
ndrumarii divine (Gal. 2:2). Si batranii de
asemenea atitudine nepotrivita. De exem-
astazi se straduiesc sa manifeste umilint a

plu, cand unii membri ai congregatiei din

si rabdare cand se ivesc situatii ce ar putea Ierusalim au vizitat Antiohia, ei s-au separat

cauza dezbinare. In loc sa insiste asupra de fratii

crestini din natiuni. Pana si Petru,

1 Se pare ca din delegatia ce a mers la Ierusalim care pana atunci nu avusese nicio retinere


a fost un tovara s fat a de crestinii din natiuni, s-a retras si nu
facea parte si
Tit, care mai tarziu

de nadejde si
un mesager al lui Pavel (Gal. 2:1; Tit


a mai mancat mpreuna cu acestia. Da, el a
1:4). Acest barbat necircumcis de origine greaca,
actionat
tocmai mpotriva principiilor pe care
uns cu spirit sfant, era o dovada vie n controver-
le aparase mai nainte. De aceea, Pavel l-a
sa referitoare la circumcizie (Gal. 2:3).
mustrat (Gal. 2:1114).

9, 10. In ce privint a sunt un exemplu pentru noi
fratii
din Antiohia, precum si Pavel si
Barnaba?

104 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

parerilor personale, ei cauta ndrumarea lui Iehova cercetand Scripturile
si
urmand instructiunile oferite de clasa sclavului (Filip. 2:2, 3).
11
Uneori trebuie sa astept
pan
am a cand
Iehova revarsa lumina asupra

anumitor chestiuni. Sa remarcam ca fratii din timpul lui Pavel au trebuit

sa astepte a n
pan jurul anului 49 e.n. ca sa se clarifice problema circum-

ciziei, adica aproximativ 13 ani de la ungerea lui Corneliu n 36 e.n. De ce

atat de multi ani? Probabil ca Dumnezeu a dorit sa le acorde suficient
timp evreilor sinceri ca sa se obisnuiasc a cu aceasta schimbare importan-

ta. In fond, abrogarea legamantului circumciziei, care fusese ncheiat cu
stramosul lor iubit, Avraam, si care fusese valabil 1900 de ani, nu era o
schimbare oarecare! (Ioan 16:12)
12
Ce privilegiu este sa fim instruiti si
modelati de bunul si rabd
atorul

nostru Tata ceresc! Rezultatele sunt ntotdeauna bune si ntotdeauna
spre folosul nostru (Is. 48:17, 18; 64:8). De aceea, sa nu insistam nicioda-

ta din mandrie asupra propriilor pareri si
sa nu adoptam o atitudine ne-
gativa fat a de schimbarile
organizatorice sau fat a de clarificarile ce se

aduc n ntelegerea
unor versete (Ecl. 7:8). Daca sesizam n inima noastra

chiar si cea mai mica tendint a de acest fel, sa meditam sub rugaciune

la principiile cat se poate de oportune din capitolul 15 al car tii biblice
Faptele.1
13
Rabdarea este importanta si
cand studiem Biblia cu persoane carora

le este greu sa renunte la doctrinele false sau la obiceiurile nebiblice pe

ar putea fi necesar sa las
care le-au ndragit. In asemenea situatii, am sa

treaca o perioada rezonabila de timp pentru ca spiritul sa lucreze asupra
inimii elevului nostru (1 Cor. 3:6, 7). Este important si sa ne rugam.
La

momentul potrivit, Dumnezeu ne va arata ntr-un fel sau altul cum este

cel mai ntelept
sa procedam (1 Ioan 5:14).

Au povestit amanuntit
experiente
ncurajatoare
(Faptele 15:35)

14
Luca si continua relatarea astfel: Dupa ce au fost condusi de congre-
gatie o bucat a de drum, ace sti
b
arba ti si-au
continuat drumul prin Feni-

cia si Samaria. Ei povesteau amanuntit despre convertirea oamenilor din
natiuni
si
le faceau o mare bucurie tuturor fratilor
(Fap. 15:3). Conducan-
du-i pe Pavel, pe Barnaba si
pe ceilalti delegati o bucata de drum, mem-
1 Vezi chenarul Convingerile Martorilor lui Iehova sunt fundamentate pe Biblie, de
la pagina 105.

11, 12. De ce este important sa-l astept

pe Iehova?
am

13. Cum putem manifesta rabdare, asemenea lui Iehova, n lucrarea de predicare?
14, 15. Cum le-au aratat membrii congregatiei din Antiohia onoare lui Pavel, lui

Barnaba si celorlalti delegati,
si cum s-au dovedit acestia
o binecuvantare pentru
fratii
lor de credint a?
 CONVINGERILE MARTORILOR LUI IEHOVA
SUNT FUNDAMENTATE PE BIBLIE
brii congregatiei le-au aratat onoare. Ges-

tul lor de iubire crestin a dovedea totodata

O caracteristica permanenta a nchinarii

ca doreau ca Dumnezeu sa-i binecuvante-
adevarate a fost ntelegerea



progresiva a

ze n calatoria lor. Si n aceasta privint a fra- vointei
lui Dumnezeu, fapt demonstrat din
tii
din Antiohia sunt un exemplu demn de
plin n cazul congregatiei crestine din seco-
urmat. Le ara ti tu onoare fratilor si
surori- lul I (Prov. 4:18; Dan. 12:4, 9, 10; Fap.

ndeosebi anilor]
lor de credint a, [batr care 15:79). Si n prezent poporul lui Iehova este

lucreaza din greu n cuvant si
n predare?
atent ca nvat aturile sale sa tin

a pasul cu
(1 Tim. 5:17)
adevarul revelat; ei nu ncearca sa adapte-
atorii

15
In drum spre Ierusalim, cal s-au ze Scriptura ca sa-si sustin a convingerile.

dovedit o adevarata binecuvantare pentru Observatorii obiectivi recunosc acest lucru.

fratii crestini din Fenicia si din Samaria, In cartea Truth in Translation, Jason David
povestindu-le amanun tit BeDuhn, profesor de studii religioase la Uni-
despre succesul
lucrarii de predicare la oamenii din na- versitatea Northern Arizona (SUA), a scris ca

tiuni.
Printre cei ncurajati au fost probabil Martorii lui Iehova abordeaza Biblia cu o

si crestini evrei care se refugiasera n aces- anumita inocent a si si cladesc sistemul de

te regiuni dupa martiriul lui Stefan. Si convingeri si practici din materialul brut al
as-
crestinii, Bibliei, fara sa stabileasca dinainte ce ar tre-
tazi ndeosebi cei care trec prin n-
bui sa descopere n paginile ei.
cercari, sunt ncurajati cand aud relatari

despre binecuvantarile lui Iehova n lucra-
rea de predicare si de facere de discipoli.
Profiti si tu de orice ocazie de a primi ast-
participand
fel de ncurajari la ntruniri si la congrese si citind experien-
tele si
relatarile autobiografice din publicatiile noastre?

16
Dupa o cal atorie
de aproximativ 550 de kilometri spre sud, delegatia
sit
din Antiohia a ajuns n sfar la destinatie. Luca scrie: Cand au ajuns la
Ierusalim, au fost primiti cu bunatate de congregatie,
de apostoli si de ba-

trani si au istorisit multele lucruri pe care le facuse Dumnezeu prin ei
(Fap. 15:4). Totusi, unii din secta fariseilor care crezusera s-au ridicat de
pe scaun si au zis: Trebuie sa fie circumcisi sa li se porunceasca sa
si
respecte legea lui Moise! (Fap. 15:5). Era clar ca circumcizia crestinilor
neevrei devenise o problema majora, care trebuia neaparat solutionat


a.

Apostolii si
batranii s-au ntrunit (Faptele 15:612)
17

In Proverbele 13:10 se spune: Intelepciunea
este cu cei ce se sfa-

tuiesc. In armonie cu acest principiu sanatos, apostolii si batranii s-au
adunat sa analizeze [problema circumciziei] (Fap. 15:6). Apostolii si ba-

tranii au actionat
ca reprezentanti ai ntregii congregatii
crestine,
asa


cum actioneaz
a astazi
Corpul de Guvernare. Dar de ce se ntruneau si
ba-

tranii cu apostolii? Sa ne amintim ca apostolul Iacov fusese omorat, iar

16. De unde reiese ca circumcizia devenise o problema majora?

17. Din cine era alcatuit corpul de guvernare din Ierusalim, si
de ce erau inclusi
si

anii?
batr

106 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

cel putin o perioada Petru fusese ntemnitat. Astfel de lucruri li se puteau

ntampla oricand si
celorlalti apostoli. Prin prezenta alaturi de apostoli a

altor barbati unsi calificati se asigura continuitatea unei supravegheri co-

respunzatoare.

18
In continuare, Luca spune: Dupa o discutie lunga si Petru
aprinsa,
s-a ridicat si
le-a zis: Barbatilor,
fratilor,
sti
ti bine ca din primele zile Dum-
nezeu m-a ales pe mine dintre voi pentru ca, prin gura mea, oamenii na-
tiunilor
sa auda cuvantul vestii
bune si sa creada. Si Dumnezeu, care cu-

noaste
inima, a depus marturie dandu-le spiritul sfant, ca si
noua. El n-a

facut nicio deosebire ntre noi si ei, ci le-a purificat inimile prin credint a
(Fap. 15:79). Potrivit unei lucrari de referint a, termenul grecesc tradus
n
prin discutie aprinsa versetul 7 are si sensul de cercetare, dezba-

tere. Astfel, se pare ca fratii, sinceri n intentiile lor, aveau opinii diferite,

pe care si le exprimau n mod deschis.

19
Petru le-a reamintit tuturor ca el nsusi fusese de fat a la ungerea cu

spirit sfant a primilor oameni necircumcisi din natiuni, Corneliu si casa


lui, n anul 36 e.n. Prin urmare, daca Iehova nu mai facea deosebire ntre

evrei si neevrei, cu ce drept ar fi facut oamenii aceasta deosebire? In plus,

inima unui crestin este purificata prin credinta n Cristos, nu prin res-
pectarea Legii mozaice (Gal. 2:16).

20
Avand n vedere marturia incontestabila a Cuvantului lui Dumnezeu

si a spiritului sfant, Petru a spus n ncheiere: Acum, de ce-l puneti pe

Dumnezeu la ncercare, asez and pe gatul discipolilor un jug pe care nici
purtam?
stramosii nostri, nici noi n-am putut sa-l Noi avem nsa ncrede-

re ca vom fi salvati prin bunatatea nemeritata a Domnului Isus la fel ca

oamenii acestia (Fap. 15:10, 11). Sustin atorii circumciziei l puneau pe

Dumnezeu la ncercare, sau i puneau rabdarea la ncercare, dupa cum

este redat acest verset ntr-o alta traducere. Ei le impuneau celor din
natiuni o lege pe care nici evreii nu o putusera respecta pe deplin si ca-

re, prin urmare, i condamna la moarte (Gal. 3:10). In loc sa sustin a cir-
cumcizia, evreii carora li se adresa Petru ar fi trebuit sa fie recunosca-

tori pentru bunatatea nemeritata a lui Dumnezeu, manifestata prin Isus
Cristos.
21 toata
Cuvintele lui Petru au avut, se pare, mare greutate ntrucat
multimea

a tacut. Apoi Barnaba si Pavel au istorisit multele semne si

minuni pe care Dumnezeu le facuse prin ei n mijlocul natiunilor
(Fap.
sit, anii

15:12). Acum, n sfar apostolii si batr puteau sa cant
areasc
a toate

dovezile si
sa ia o hotarare care sa reflecte n mod clar vointa lui Dumne-
zeu cu privire la problema circumciziei.
18, 19. Ce a spus Petru, si
care era concluzia logica?

20. Cum l puneau pe Dumnezeu la ncercare sustin atorii circumciziei?
21. Ce alte dovezi au adus Barnaba si
Pavel?

AU AVUT NU PU TINE
NE IN TELEGERI
107

22
Si
astazi membrii Corpului de Guvernare procedeaza la fel. Cand se n-

trunesc, ei cerceteaza Cuvantul lui Dumnezeu pentru a gasi ndrumare si se
roaga fierbinte pentru spirit sfant (Ps. 119:105; Mat. 7:711). Pentru ca deci-

ziile luate sa reflecte n mod clar vointa lui Iehova, fiecare membru al
Corpului de Guvernare primeste din timp ordinea de zi ca sa poata medita

sub rugaciune la lucrurile ce vor fi discutate (Prov. 15:28). In timpul ntruni-

rii, acesti frati unsi si exprima liber si cu respect opinia si folosesc din plin
Biblia.
anii
23
Batr de congregatie sunt ndemnati sa imite exemplul fratilor din
Corpul de Guvernare. Iar daca, dupa o analiza atenta,
o problema importan-
ta ram ane nerezolvata, corpul de batr ani
se poate adresa filialei locale sau
reprezentantilor numiti ai acesteia, cum ar fi supraveghetorii itineranti. La

randul ei, filiala poate scrie, daca este necesar, Corpului de Guvernare.

24
Da, Iehova i binecuvanteaz a pe cei ce respecta ordinea teocratica si
dau

dovada de umilint a, de loialitate si de rabdare. Asa
cum vom vedea n capito-

lul urmator, printre binecuvant arile
lui Iehova se numar a pacea autentica,
prosperitatea spirituala si unitatea crestin
a.
2224. a) Cum urmeaza Corpul de Guvernare de astazi exemplul corpului de guver-

nare din secolul I? b) Cum pot dovedi toti batranii crestini
respect fat a de ordinea teo-

cratica?

Unii sustineau
cu tarie: Trebuie . . . sa li se porunceasca

[celor din natiuni]
sa respecte legea lui Moise!
CAPITOLUL 14

Am fost cu totii
de acord
Cum a luat corpul de guvernare o decizie
si
ce efect a avut aceasta asupra congregatiilor

Faptele 15:1335
anii

ADUNATI n acea ncapere din Ierusalim, apostolii si batr se privesc

n tacere. Toti sunt cuprinsi de o emotie puternica, fiind constien ti ca

au ajuns ntr-un moment decisiv. Problema circumciziei a ridicat unele
importante: Se afla crestinii Exista vreo
ntrebari sub Legea mozaica?

diferent a ntre crestinii evrei si crestinii
neevrei?
2
Barbatii aflati n fruntea congregatiei au analizat multe dovezi. Ei

au clar n minte Cuvantul profetic al lui Dumnezeu, precum si martu-
riile concludente ale martorilor oculari, care confirma binecuvantarea
lui Iehova. Toti si-au exprimat parerea far a retinere.
S-au strans atat de

multe dovezi cu privire la problema n discutie, ncat nu ncape nicio n-

doiala ca spiritul lui Iehova i ndruma. Vor urma acesti barbati ndru-
marea spiritului?
3
Lucrul acesta pretinde din partea lor o credint a autentica si mult

curaj. Decizia lor i-ar putea ndarji si mai mult pe conducatorii religiosi

evrei, care i urasc. In plus, ei se confrunta deja cu mpotrivire din par-
tea acelora din congregatie care sunt hotar a ti sa-i
convinga pe slujito-
Ce va face corpul de
rii lui Dumnezeu sa se ntoarca la Legea mozaica.

guvernare? Vom vedea n cele ce urmeaza. De asemenea, vom observa
ca acesti barba ti au lasat un model care este urmat de Corpul de Gu-
vernare al Martorilor lui Iehova din prezent. De fapt, fiecare dintre noi
trebuie sa urmeze acest model cand

are de luat decizii sau cand se con-

frunta cu ncercari n viata
de crestin.

Cu aceasta corespund cuvintele Profetilor

(Faptele 15:1321)
4
Discipolul Iacov, fratele vitreg al lui Isus, a luat cuvantul.1 Se pare

ca el prezida ntrunirea cu acea ocazie. Iacov a exprimat concluzia la
1 Vezi chenarul Iacov, fratele Domnului, de la pagina 112.
importante trebuie sa gaseasc

1, 2. a) La ce ntrebari a raspuns
corpul de guvernare
din secolul I? b) Ce ajutor primesc acesti
frati pentru a lua decizia corecta?

3. Cum ne ajuta relatarea din capitolul 15 al car tii Faptele?

4, 5. Ce cuvinte din Profeti
a citat Iacov?

108
AM FOST CU TO TII
DE ACORD 109

care a ajuns corpul de guvernare ca ntreg. Adresandu-li-se barba tilor


ntruniti,
el a zis: Simeon a istorisit amanuntit
cum, pentru prima oara,

Dumnezeu si-a ndreptat atentia
spre natiuni
ca sa scoata din ele un
popor pentru numele sau. Si cu aceasta corespund cuvintele Profetilor


(Fap. 15:14, 15).
5
Cuvintele lui Simeon, sau Simon Petru, si dovezile prezentate de Bar-
naba si Pavel i-au amintit probabil lui Iacov unele versete ce puteau cla-

rifica chestiunea n discutie (Ioan 14:26). Dupa ce a spus cu aceasta
corespund cuvintele Profetilor, Iacov a citat din Amos 9:11, 12. Cartea

Amos era inclusa n acea parte a Scripturilor ebraice numita Profetii
(Mat. 22:40; Fap. 15:1618). Este adevarat, cuvintele citate de Iacov sunt
n
oarecum diferite de cele pe care le gasim astazi cartea Amos. Dar

aceasta se explica prin faptul ca Iacov a citat probabil din Septuaginta,

o traducere n greaca a Scripturilor ebraice.

6
Prin profetul Amos, Iehova prezisese ca va veni timpul cand va nal-
coliba . . . lui David, adica linia regala care conducea la Regatul me-
ta

sianic (Ezec. 21:26, 27). Avea Iehova sa trateze din nou n exclusivitate
cu o natiune
alcatuita din evrei naturali? Nu. Profetia mentioneaz
a ca

aveau sa fie stransi oameni din toate na tiunile ca oameni numiti cu
numele [lui Dumnezeu]. Sa ne amintim ce spusese Petru: Dumnezeu

n-a facut nicio deosebire ntre noi [crestinii evrei] si ei [credinciosii
ne-

evrei], ci le-a purificat inimile prin credint a (Fap. 15:9). Cu alte cuvin-
te, Dumnezeu doreste ca evrei si neevrei deopotriva sa devina mosteni-

tori ai Regatului (Rom. 8:17; Ef. 2:1719). In nicio profetie inspirata nu

se arata ca neevreii credinciosi trebuiau mai ntai sa se circumcida n

carne sau sa devina prozeliti.
7
Acum, pe baza dovezilor biblice si
a marturiilor aduit,
de netag Iacov
a facut urmatoarea propunere: De aceea, hotararea mea este sa nu-i


tulburam pe aceia din natiuni care se ntorc la Dumnezeu, ci sa le

scriem sa se abtin
a de la lucrurile pangarite de idoli, de la fornicatie, de
la animale strangulate si
de la sange. din timpuri stravechi,
Caci Moise

are predicatori din oras n oras, pentru ca este citit cu voce tare n si-

nagogi n fiecare sabat (Fap. 15:1921).
8
Cand a spus hotar area
mea este, uza oare Iacov de autoritatea sa,

probabil ca presedinte al ntrunirii, ca sa ia o decizie arbitrara? Nicide-

cum. Expresia din limba greaca redata prin hotararea mea este poate
are

nsemna si eu judec sau sunt de parere. Iacov nu lua o hotar n

numele ntregii adunari, ci propunea un mod de rezolvare a problemei
pe baza marturiilor pe care le auzisera si
a dovezilor din Scripturi.

6. Cum clarificau Scripturile subiectul n discutie?


7, 8. a) Ce propunere a facut Iacov? b) Cum trebuie sa ntelegem
cuvintele lui Iacov?

CUM ESTE ORGANIZAT CORPUL DE GUVERNARE IN PREZENT
Asemenea crestinilor
Iehova din prezent sunt ndrumati de un Corp de
Guvernare, care actioneaz
sclavului fidel si prevazator (Mat. 24:45). Corpul
de Guvernare este alcatuit din barbati dedicati,
unsi cu spirit sfant. Acestia
re saptamana. Ei sunt organizati n sase
te, fiecare comitet raspunzand de un anumit do-
meniu de activitate.
Comitetul Coordonatorilor este alcatuit din coor-
donatorii celorlalte comitete ale Corpului de Gu-
vernare si un secretar, care face parte si el din
Corpul de Guvernare. Acest comitet ajuta toate
celelalte comitete sa-si desfasoare
mod eficient, se ocupa de chestiunile de natura
juridica si decid cand este necesar sa se apeleze
la mass-media pentru a se oferi o imagine corecta
asupra convingerilor noastre. Tot acest comitet in-
tervine n caz de persecutii
si n alte situatii de urgent a care i afecteaza pe
Martorii lui Iehova din ntreaga lume.
Comitetul de Editare supravegheaza activitatea
de tiparire si de expediere a literaturii biblice. De
asemenea, supravegheaza tipografiile si proprie-
tatile administrate de persoanele juridice folosi-
te de Martorii lui Iehova, precum si construirea
de filiale, Sali ale Regatului si sali de congrese n
t ari cu resurse limitate. Tot acest comitet supra-
vegheaza modul n care sunt folosite fondurile
obtinute din donatii.
Comitetul pentru Invat amant supravegheaz a
pregatirea programelor de instruire: pentru con-
grese, pentru ntrunirile congregatiei
din secolul I, Martorii lui diferite scoli, cum ar fi Scoala Galaad, Scoala
pentru Pionieri etc. De asemenea, se ocupa de
a ca reprezentant al pregatirea materialelor audio si video si a progra-
melor spirituale pentru voluntarii ce lucreaza la
filiale.
se ntrunesc n fieca- Comitetul pentru Personal supravegheaza activi-
comite- tatile care asigura bunastarea fizica si spirituala
a voluntarilor ce slujesc la filialele Martorilor lui
Iehova din ntreaga lume. Tot acest comitet nu-
meste
noii voluntari la filiale.
Comitetul de Redactare supravegheaza prega-
tirea hranei spirituale n forma scrisa pentru
congregatii si pentru publicul larg. Totodata, ras-
activitatea n punde la ntrebari biblice, aproba scenariile dra-
melor, schitele pentru cuvantari etc. si coor-
doneaza activitatea de traducere din ntreaga
lume.
Comitetul pentru Serviciu supravegheaza lucra-
sau dezastre, precum rea de predicare, precum si activitatea batrani-
lor de congregatie, a supraveghetorilor itineranti
si a slujitorilor cu timp integral. Acest comitet
supravegheaza si pregatirea Serviciului pentru
Regat. De asemenea, invita cursantii la Scoa-
la Galaad (destinata instruirii misionarilor) si la
Scoala
de Organizare Teocratica (destinata in-
struirii batranilor de congregatie si a slujitorilor
auxiliari necasatoriti) si i repartizeaza n teritoriu.
Corpul de Guvernare se bizuie pe ndrumarea
spiritului sfant al lui Dumnezeu. Membrii sai nu
se considera conducatori ai poporului lui Ieho-
va, ci, asemenea tuturor crestinilor unsi de pe pa-
mant, l urmeaza nencetat pe Miel [Isus Cristos]
si pentru oriunde merge (Rev. 14:4).
AM FOST CU TO TII
DE ACORD 111

9
A fost buna propunerea facut a de Iacov? Evident ca da, de vreme ce

apostolii si batranii ulterior au adoptat-o. Care erau foloasele ei? In pri-
tulbure pe crestinii
mul rand, nu avea sa-i neevrei, sau sa le ngreu-
neze situatia,
impunandu-le respectarea cerintelor Legii mozaice (Fap.

15:19, New International Version). In al doilea rand, vadea respect fat a

de constiin ta crestinilor evrei, care de-a lungul anilor l auzisera pe Moi-

se . . . citit cu voce tare n sinagogi n fiecare sabat (Fap. 15:21).1 Solu-

tia propusa avea cu sigurant a sa ntareasca legaturile
dintre crestinii

evrei si neevrei. Iar, mai presus de toate, avea sa-l bucure pe Iehova Dum-

nezeu, fiind n armonie cu modul progresiv n care El si duce la nde-
plinire scopul. Ce metoda excelenta de a solutiona o problema care ame-
ninta bunastarea si unitatea congregatiei crestine de atunci! Si
ce
exemplu demn de imitat pentru congregatia crestin a de astazi!
10
Asa
cum s-a aratat n capitolul prece-
dent, Corpul de Guvernare al Martorilor
lui Iehova urmeaza modelul stabilit de co-
respondentul sau din secolul I. El cauta

ntotdeauna ndrumarea lui Iehova, Suve-
ranul universului, si a lui Isus Cristos,
Capul congregatiei crestine (1 Cor. 11:3).2

Albert Schroeder (care a slujit n Corpul de
Guvernare din 1974 pana cand si-a sfar sit

cursa pamanteasca, n martie 2006) a ex-
plicat cum se procedeaza: Corpul de Gu-

vernare tine n fiecare miercuri o ntruni-

re. Se ncepe cu o rugaciune n care se cere

ndrumarea spiritului lui Iehova. Se fac
eforturi reale pentru a se rezolva orice pro-

blema si pentru a se lua orice decizie n ar- Albert Schroeder,
monie cu Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu.
la un congres international
din 1998
Si Milton Henschel (care a slujit mult timp
a cand anteasc

n
n Corpul de Guvernare, pan si-a
ncheiat cursa pam a,
martie 2003) a exprimat o idee asemanatoare. Cu ocazia festivitatii de

1 Iacov a dat dovada de ntelepciune


cand
a facut referire la scrierile lui Moise, care,
a codul Legii, consemnau si
pe lang actiunile si
cerintele lui Dumnezeu de dinainte de

Lege. De exemplu, din cartea Geneza reiese cu claritate punctul de vedere al lui Dum-

nezeu cu privire la sange, la adulter si
la idolatrie (Gen. 9:3, 4; 20:29; 35:2, 4). Ast-
fel, Iehova a aratat ce principii trebuiau sa respecte toti oamenii, fie ca erau evrei, fie

ca erau neevrei.

2 Vezi chenarul Cum este organizat Corpul de Guvernare n prezent, de la pagina 110.

9. De ce a fost buna propunerea lui Iacov?

10. Cum urmeaza Corpul de Guvernare de astazi
modelul stabilit de coresponden-

tul sau din secolul I?
 IACOV, FRATELE DOMNULUI
Iacov, unul dintre fiii lui Iosif si ai Mariei, este
mentionat primul ntre fratii
13:54, 55). Prin urmare, el trebuie sa fi fost al
doilea fiu al Mariei, dupa Isus. Iacov a crescut m-
preuna cu Isus, a cunoscut activitatea lui si a stiut
despre lucrarile sale de putere, fie ca a fost mar-
tor ocular la acestea, fie ca doar a auzit de ele.
Totusi, pe parcursul serviciului lui
Isus pe pamant, Iacov si fratii
nu au manifestat credint a n el,
n fratele lor mai mare (Ioan 7:5).
Probabil ca Iacov chiar mpartasea
opinia unor rude care spuneau de-
spre Isus: Si-a iesit din minti
3:21).
Insa, odata cu moartea si nvie-
rea lui Isus, lucrurile s-au schimbat.
Desi n Scripturile grecesti
mentionate trei persoane cu nume-
le Iacov, se pare ca fratelui sau
vitreg i s-a aratat Isus n cele 40 de
zile de dupa nvierea sa (1 Cor.
15:7). Probabil ca acest lucru l-a
ajutat pe Iacov sa nteleag
rata identitate a fratelui sau mai
mare. In orice caz, la mai putin
10 zile de la naltarea
Iacov, mama sa si fratii
mpreuna cu apostolii ntr-o camera
de sus si se rugau (Fap. 1:13, 14).
Ulterior, Iacov a devenit un membru foarte res-
pectat al congregatiei din Ierusalim, fiind se pare
considerat un apostol, sau trimis, al acesteia
(Gal. 1:18, 19). Putem sa ne facem o idee n
aceasta privint a din unele episoade biblice. De
exemplu, dupa ce a fost eliberat n mod miraculos
din nchisoare, apostolul Petru le-a spus discipoli-
lor: Spuneti-le aceste lucruri lui Iacov si fratilor
(Fap. 12:12, 17). Alta data, cand problema cir-
cumciziei a fost adusa naintea apostolilor si a
batranilor din Ierusalim, se pare ca Iacov a prezi-
dat ntrunirea (Fap. 15:621). Iar apostolul Pavel
a mentionat ca Iacov, mpreuna cu Chifa (Petru) si
apostolul Ioan erau considerati stalpi ai congre-
gatiei din Ierusalim (Gal. 2:9). Chiar si ani mai
vitregi ai lui Isus (Mat. tarziu, cand s-a ntors la Ierusalim din a treia sa
calatorie misionara, Pavel a intrat . . . la Iacov,
unde erau prezenti toti batranii, pentru a pre-
zenta rezultatele activitatii sale (Fap. 21:1719).
In mod evident, Iacov pe care Pavel l numeste
fratele Domnului este scriitorul cartii biblice cu
acest nume (Gal. 1:19). Aici, el se
sai prezinta cu umilint a nu ca apostol,
nici ca frate al lui Isus, ci ca sclav al
lui Dumnezeu si al Domnului Isus
Cristos (Iac. 1:1). Aceasta scrisoare
dovedeste ca Iacov, asemenea lui
(Mar. Isus, a fost un fin observator al natu-
rii umane si al lumii nconjuratoare.
Iacov explica adevaruri spirituale cu
ajutorul unor ilustrari inspirate din
mai sunt natura, facand referire la valul marii
purtat de vant, la astrele ce luminea-
za bolta cereasca, la soarele arzator,
la florile ce se vestejesc repede, la
focul ce poate mistui o padure sau la
animalele ce pot fi mblanzite (Iac.
a adeva- 1:6, 11, 17; 3:5, 7). Datorita nte-
legerii profunde pe care i-a dat-o
de Dumnezeu cu privire la atitudinile si
lui Isus la cer, actiunile umane, Iacov ofera n scri-
soarea sa sfaturi excelente pentru a
sai se aflau
pastra bune relatii cu semenii (Iac.
1:19, 20; 3:2, 818).
Din cuvintele lui Pavel consemnate n 1 Corinteni
9:5 reiese ca Iacov a fost casatorit. Cat despre
timpul sau mprejurarile n care a murit, Biblia
nu ofera informatii. Insa istoricul evreu Josephus
Flavius a scris ca, la scurt timp dupa moartea gu-
vernatorului roman Porcius Festus, n jurul anului
62 e.n., si nainte ca succesorul acestuia, Albinus,
sa-i ia locul, marele preot Ananus (Anania) a con-
vocat sinedriul la judecata si l-a adus n fata lui pe
fratele lui Isus, denumit Hristos (el se chema Ia-
cob), mpreuna cu alti cativa. Potrivit lui Josephus,
Ananus i-a acuzat ca ncalcasera legile, si i-a
condamnat sa fie ucisi cu pietre (Antichitati iudai-
ce, trad. n lb. rom. de Ion Acsan, p. 571).
AM FOST CU TO TII
DE ACORD 113

absolvire a celei de-a 101-a promotii a Scolii

Biblice Galaad, el a pus ur-
Mai exista vreo alta organizatie
matoarea ntrebare fundamentala: pe
ant
pam
al carei organ de conducere sa consulte Cuvantul lui Dumne-

zeu, Biblia, nainte de a lua decizii importante? Raspunsul este evident.

Sa trimita ... barbati alesi (Faptele 15:2229)
11
Corpul de guvernare din Ierusalim a luat n unanimitate o decizie

n ce priveste problema circumciziei. Insa, pentru ca fratii din congre-

gatii sa actioneze n unitate, aceasta decizie trebuia sa le fie comunica-

ta ntr-un mod clar si ncurajator. Care era cea mai buna modalitate de
a face acest lucru? Relatarea continua: Apostolii, batr anii si toata con-

gregatia au considerat ca este bine sa trimita la Antiohia, mpreuna cu

Pavel si Barnaba, niste barba ti alesi din mijlocul lor: pe Iuda, numit Bar-

saba, si pe Sila, barbati de frunte printre frati. In plus, ei au ntocmit o

scrisoare, pe care au trimis-o prin acesti barbati pentru a fi citita n toa-

te congregatiile din Antiohia, din Siria si din Cilicia (Fap. 15:2226).
12
Trimiterea celor patru barbati era o dovada clara ca mesajul pe ca-
ci o
re l transmiteau nu era un simplu raspuns la ntrebarea initial a,

directiva expresa din partea corpului de guvernare. Ca barbati de frun-

te printre frati, Iuda si Sila erau pe deplin calificati sa actioneze n ca-

litate de reprezentanti ai corpului de guvernare. Prezenta lor avea sa n-

tareasca legaturile dintre crestinii evrei din Ierusalim si crestinii neevrei
de n
din congregatii. Cat teleapt
a si
plina de iubire a fost decizia de a

trimite aceasta delegatie! Ea a promovat far a ndoial a pacea si armonia

n poporul lui Dumnezeu.
13
Scrisoarea oferea instructiuni clare pentru crestinii neevrei nu

numai n ce priveste circumcizia, ci si n ce priveste cerintele pe care aces-

tia trebuiau sa le ndeplineasca pentru a primi favoarea si binecuvanta-

rea lui Iehova. In scrisoare se spunea: Spiritul sfant si
noi am conside-

rat ca este bine sa nu va adaugam nicio alta povara, decat urmatoarele


lucruri necesare: sa va abtine ti de la lucrurile jertfite idolilor, de la san-
ge, de la animale strangulate si de la fornicatie.
Daca va paziti cu grija de
aceste lucruri, va va merge bine. Fiti san ato
si!
(Fap. 15:28, 29).
14

In prezent, cei aproximativ 7 000 000 de Martori ai lui Iehova din
antul

cele peste 100 000 de congregatii de pe tot pam actioneaz
a n uni-
a sesc
tate si mpart aceleasi
convingeri. Dar cum este posibil acest lucru

ntr-o lume plina de conflicte si de conceptii dezbinatoare? Unitatea lor
11. Cum le-a fost comunicata congregatiilor
decizia corpului de guvernare?
12, 13. Ce se realiza prin trimiterea: a) lui Iuda si
a lui Sila? b) unei scrisori din par-
tea corpului de guvernare?

14. Cum este posibil ca poporul lui Iehova sa actioneze


n unitate ntr-o lume at at
de dezbinata?

114 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

este n primul rand rezultatul ndrumarilor ferme si
clare pe care Isus
Cristos, Capul congregatiei,

le ofera prin sclavul fidel si ator,
prevaz re-

prezentat de Corpul de Guvernare (Mat. 24:4547). Totodata, este rezul-
tatul faptului ca familia mondiala de frati se conformeaza de bunavoie


ndrumarilor din partea Corpului de Guvernare.

S-au bucurat de aceasta ncurajare (Faptele 15:3035)

15
Relatarea din Faptele arata n continuare ce au facut
membrii de-
legatiei

de la Ierusalim cand au ajuns la Antiohia. Ei au adunat multi-

mea si le-au dat scrisoarea. Cum au reactionat fratii
la instructiunile
primite de la corpul de guvernare? Cand au citit-o, s-au bucurat de

aceasta ncurajare (Fap. 15:30, 31). In plus, Iuda si Sila i-au ncurajat

cu multe cuvinte pe frati si i-au ntarit. In acest sens, ei au actionat ca

profeti, termen pe care Biblia l foloseste si cu privire la Barnaba, la
Pavel si la altii care se refera la cei ce declara sau fac cunoscuta voin-
si
ta
lui Dumnezeu (Fap. 13:1; 15:32; Ex. 7:1, 2).
16
Iehova a binecuvantat tot ceea ce s-a ntreprins n vederea solutio-

narii problemei circumciziei, iar rezultatele au fost pe masur Ce a dus
a.
la acest deznodam ant fericit? Indiscutabil, instructiunile clare si opor-
tune pe care le-a dat corpul de guvernare pe baza Cuvantului lui Dum-

nezeu si a ndrumarii spiritului sfant. Un alt factor a fost faptul ca de-

ciziile le-au fost comunicate congregatiilor ntr-un mod ce a vadit iubire
si interes sincer fat a de frati.

17
In prezent, Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova urmeaza mo-
delul lasat de corpul de guvernare din secolul I si ofera familiei mondia-

le de frati ndrumare oportuna. Cand se iau decizii, acestea le sunt co-

municate congregatiilor ntr-un mod clar si direct, de exemplu prin
intermediul supraveghetorilor itineranti. Acesti frati cu spirit de sacrifi-
atoresc

ciu cal de la o congregatie la alta, oferind instructiuni clare si n-

curajari pline de iubire. La fel ca Pavel si Barnaba, ei petrec mult timp n

serviciul de predicare, nva t andu-i pe oameni si
anunt and, mpreuna cu
multi altii,
vestea buna despre cuvantul lui Iehova (Fap. 15:35). Si, la fel

ca Iuda si Sila, i ncurajeaza cu multe cuvinte pe frati si i ntaresc.
18
Dar ce se poate spune despre congregatii?
Cum pot congregatiile de
ant

pe ntregul pam sa se bucure n continuare de pace si de armonie

n lumea dezbinata de astazi?
Sa ne amintim cele scrise mai tarziu
de

15, 16. Ce efect a avut asupra congregatiei
modul n care a fost solutionat
a proble-
ma circumciziei, si ce anume a dus la acest rezultat?
17. Ce model au la baza unele aspecte ale vizitelor supraveghetorilor itineranti din
prezent?

18. Ce este necesar pentru ca poporul lui Dumnezeu sa se bucure n continuare de

binecuvantarea lui Iehova?

Crestinii
de azi beneficiaza de hrana spirituala

oferita prin Corpul de Guvernare si reprezentantii sai

apoi
discipolul Iacov: Intelepciunea de sus este n primul rand casta,
pasnic

a, rezonabila, gata sa asculte . . . In plus, rodul dreptatii este se-

manat n pace pentru cei care fac pace (Iac. 3:17, 18). Nu stim daca Ia-

cov s-a gandit la acea ntrunire de la Ierusalim cand a scris aceste cu-

vinte. Insa din analiza evenimentelor din cartea Faptele, capitolul 15,

reiese clar ca Iehova si binecuvanteaz a poporul numai cand exista uni-
tate si spirit de cooperare.
19

In congregatia din Antiohia domneau acum pacea si unitatea. Cres-
tinii din Antiohia nu i-au primit cu ostilitate pe fratii din Ierusalim. Dim-
potriva, ei au apreciat mult vizita lui Iuda si a lui Sila. Biblia spune ca,

numai dupa ce au stat acolo catva timp, fratii
i-au lasat sa plece n pace

la cei care i trimisesera (Fap. 15:33).1 Cu sigurant a ca si fratii din Ie-
rusalim s-au bucurat cand au auzit raportul celor doi despre cal atorie.


Gratie bunatatii nemeritate a lui Iehova, acestia si-au
ndeplinit cu suc-
ces misiunea!
20 si
Pavel si Barnaba, care au ramas n Antiohia, puteau acum sa-
concentreze toate eforturile pentru a promova lucrarea de evangheliza-
re, asa
cum fac astazi supraveghetorii itineranti cand
viziteaza congre-

gatiile
(Fap. 13:2, 3). Ce binecuvantare pentru poporul lui Iehova! Insa


cum i-a folosit si
i-a binecuvantat n continuare Iehova pe cei doi evan-

Vom vedea n capitolul urmator.
ghelizatori zelosi?

1 In unele traduceri ale Bibliei, la versetul 34 este introdusa mentiunea
ca Sila a ales

sa ramana n Antiohia (vezi Cornilescu, 1996, si compara cu Noul Testament, Tradu-

cere n limba romana moderna, 2000). Totusi, se pare ca aceste cuvinte au fost adau-

gate ulterior.

19, 20. a) De unde stim
ca n congregatia
din Antiohia domneau pacea si
unitatea?

b) Ce puteau acum sa faca Pavel si Barnaba?
 PA R T E A A V I- A FA P T E L E 1 5 : 3 6 1 8 : 2 2

S A NE INTOARCEM

SI
S A-I VIZITAM PE FRATI

FAPTELE 15:36

Ce rol au supraveghetorii itineranti n cadrul congregatiei

crestine
si de ce este acesta important? De ce binecuvantari

avem parte c and ne punem din toata inima la dispozitie

pentru a ndeplini responsabilitati teocratice? Cum putem aduce

argumente din Scripturi pentru a depune o marturie temeinic a

si
de ce trebuie sa fim flexibili n lucrarea de predicare? Vom afla

raspunsul la aceste ntrebari, precum si la altele nsotindu-l
pe

apostolul Pavel n a doua sa c alatorie misionara.
 CAPITOLUL 15

Intarind congregatiile


Slujitorii itineranti ajuta congregatiile

sa se ntareasca n credint a
Faptele 15:3616:5
Apostolul Pavel l priveste
DRUMUL este anevoios si deja se nsereaza.
meditativ pe tovara sul sau de cal atorie,
un tan ar plin de vigoare, care

are probabil n jur de douazeci de ani. Numele acestuia este Timotei.
atori

Cu fiecare pas pe care l fac, cei doi cal lasa tot mai n urma Lis-

tra, orasul natal al lui Timotei, si Iconium. Pavel se afla acum n a doua

sa calatorie misionara si stie
ca vor ntampina multe dificulta ti si
pe-

ricole. Oare va face fat a la toate acestea tan arul
tovara s de drum?
sau

2
Pavel are ncredere n Timotei, poate chiar mai multa ncredere de-

cat are n sine acest tanar umil. Cele ntamplate recent l-au convins o

data n plus ca, ntr-o astfel de cal atorie, trebuie sa aiba alaturi un to-

varas de nadejde. El stie
ca, pentru a duce la bun sfarsit lucrarea ce

le sta n fat a, si anume vizitarea si ntarirea congregatiilor, trebuie sa

fie ferm hotarati si sa aiba acelasi mod de gandire. Dar ce s-a ntam-

plat de fapt? Nu cu mult timp n urma, ntre Pavel si Barnaba a apa-

rut o nentelegere care i-a facut sa se desparta.

In acest capitol vom vedea care este cea mai buna modalitate de a
3

rezolva nentelegerile.
De asemenea, vom vedea de ce l-a ales Pavel pe

Timotei ca tovara s de cal
atorie
si
vom ntelege
mai bine rolul deosebit

de important al celor ce slujesc astazi ca supraveghetori itineranti.

Sa ne ntoarcem si sa-i vizitam pe frati (Faptele 15:36)
4

In capitolul precedent am vazut cum o delegatie formata din patru

frati, si anume Pavel, Barnaba, Iuda si Sila, i-a ncurajat pe membrii
congregatiei
din Antiohia comunicandu-le decizia corpului de guver-
nare privitoare la circumcizie. Ce a facut Pavel dupa aceea? El i-a pro-
atorie:

pus lui Barnaba un nou plan de cal Inainte de toate, sa ne
vizitam pe fratii
ntoarcem si sa-i din fiecare oras n care am vestit cu-

vantul lui Iehova, ca sa vedem ce mai fac (Fap. 15:36). Pavel avea n ve-

dere mai mult decat o simpla vizita de prietenie facuta acestor crestini
13. a) Cine este noul tovara s de cal
atorie
al lui Pavel, si
cum l-am putea descrie?

b) Ce vom analiza n acest capitol?
4. Care a fost scopul celei de-a doua cal atorii
misionare a lui Pavel?

117
 MARCU S-A BUCURAT DE MULTE PRIVILEGII

In Evanghelia dupa Marcu se spune ca cei ce oras, a scris congregatiei din Colose urmatoare-

l-au arestat pe Isus au ncercat sa-l prinda pe un le: Aristarh, tovarasul meu de temnit a, va trimite

tanar, care nsa le-a scapat si a fugit gol (Mar. salutarile lui si, la fel, Marcu, varul lui Barnaba

14:51, 52). Intrucat Marcu, numit si Ioan Marcu, (cu privire la care vi s-a dat porunca sa-l primiti

este singurul care a consemnat acest amanunt, cu caldura daca va veni la voi) (Col. 4:10). Ast-

este foarte posibil ca acel tanar sa fi fost chiar fel, Pavel se gandea sa-l trimita pe Ioan Marcu la

el. In acest caz, nseamna ca Mar- Colose n calitate de reprezentant

cu l-a ntalnit de cel putin cateva al sau.
ori pe Isus.
Candva ntre anii 62 si 64 e.n.,

Dup a aproximativ 11 ani, pe Marcu a slujit mpreuna cu aposto-

vremea cand Irod Agripa i perse- lul Petru n Babilon. Dupa cum s-a

cuta pe crestini, mai multi membri mentionat n capitolul 10 al aces-

ai congregatiei din Ierusalim s-au tei publicatii, ntre ei s-a legat o

adunat n casa Mariei, mama lui prietenie stransa, fapt ce reiese

Marcu, pentru a se ruga. Aici a ve- din cuvintele lui Petru, care l nu-

nit si apostolul Petru dupa ce a fost meste pe acest barbat mai tanar
Marcu, fiul meu (1 Pet. 5:13).
eliberat n mod miraculos din nchi-

soare (Fap. 12:12). Astfel, putem In aproximativ 65 e.n., c and

ntelege
ca Marcu a crescut ntr-o apostolul Pavel era nchis pentru a

casa unde ulterior s-au tinut n- doua oara la Roma, el i-a scris co-

truniri crestine. El trebuie sa-i fi laboratorului sau Timotei, aflat la
cunoscut bine pe primii discipoli ai Efes: Ia-l pe Marcu si adu-l cu tine,

lui Isus, care, cu sigurant a, au avut caci mi este de folos pentru sluji-

o influent a pozitiva asupra lui. re (2 Tim. 4:11). Marcu a raspuns
cu promptitudine acestei invitatii,
Marcu a slujit alaturi de cativa
supraveghetori crestini ai congrega- ntorcandu-se la Roma. Asadar, nu

tiilor
din secolul I. Din cate stim, este de mirare ca Marcu a fost
foarte apreciat de Barnaba, de Pa-
primul sau privilegiu de serviciu a
vel si de Petru!
fost acela de a colabora cu varul sau

Barnaba si cu apostolul Pavel n repartitia acesto- Insa cel mai mare privilegiu pe care l-a avut Mar-

ra din Antiohia Siriana (Fap. 12:25). Apoi, cand cu a fost sa scrie sub inspiratie divina Evanghelia

Barnaba si Pavel au pornit n prima lor calatorie mi- care i poarta numele. Potrivit traditiei, el a obtinut

sionara, Marcu i-a nsotit n Cipru si n Asia Mica. majoritatea informatiilor de la apostolul Petru. Si

De acolo, s-a ntors la Ierusalim din motive pe care se pare ca ntr-adevar asa au stat lucrurile, deoa-

Biblia nu le specifica (Fap. 13:4, 13). Asa cum se rece relatarea lui Marcu contine detalii pe care

arata n cartea Faptele, ntre Pavel si Barnaba a numai un martor ocular, cum a fost Petru, putea sa

avut loc o disputa cu privire la Marcu, astfel ca Mar- le stie. Cu toate acestea, se pare ca Marcu si-a re-

cu si Barnaba si-au continuat serviciul misionar n dactat Evanghelia n Roma, nu n Babilon, c and era
Cipru (Fap. 15:3639). cu Petru. In Evanghelia sa, el foloseste mul ti ter-

In anul 60 sau 61 e.n. aceasta disputa trebu- meni latinesti si traduce multe cuvinte ebraice

ie sa fi fost demult uitata deoarece l ntalnim pe care, altfel, ar fi fost greu de nteles pentru neevrei.

Marcu din nou alaturi de Pavel, de data aceas- Asadar,
se pare ca el si-a scris Evanghelia n primul

ta la Roma. Pavel, care era detinut n acest rand pentru cei din natiuni.

INTARIND CONGREGATIILE
119

nou-convertiti. Cartea Faptele ne dezv

aluie care a fost scopul celei de-a
doua calatorii misionare a lui Pavel. In primul rand, el avea sa le trans-
mita congregatiilor
hotar arile
corpului de guvernare (Fap. 16:4). In al
at
sa nt
doilea rand, ca slujitor itinerant, Pavel era hotar areasca spiri-

tualiceste congregatiile,
ajutandu-le sa se zideasca n credint a (Rom.


1:11, 12). Cum urmeaza n prezent organizatia Martorilor lui Iehova mo-
delul stabilit de apostoli?

5
In zilele noastre, Cristos si ndruma congregatia prin intermediul
Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova. Acesti crestini unsi, fi-

deli ofera ndrumare si ncurajare tuturor congregatiilor de pe pam ant

prin scrisori, prin publicatii, prin ntruniri si prin alte mijloace de co-
municare. De asemenea, Corpul de Guvernare se straduie ste
sa tin
a

strans legatura cu fiecare congregatie. In acest scop, a numit n ntrea-
ga lume mii de frati dintre batr anii calificati pentru a sluji ca suprave-
ghetori itineranti.
6
Supraveghetorii itineranti din prezent se straduiesc sa manifeste

interes fat a de toti membrii congregatiilor pe care le viziteaza si sa-i

ncurajeze pe plan spiritual. In acest sens, ei urmeaza modelul stabi-

lit de unii crestini din secolul I, cum a fost apostolul Pavel. Iata ndem-
nul pe care i l-a dat Pavel lui Timotei, un supraveghetor crestin si
un
colaborator al sau: Predica cuvantul si fa lucrul acesta cu sentimen-

tul urgentei n timpuri prielnice, n timpuri dificile, mustra, cearta, n-

deamna cu ndelunga rabdare si arta de a preda. . . . Fa lucrarea unui
evanghelizator (2 Tim. 4:2, 5).
7

In armonie cu aceste cuvinte, supraveghetorii itineranti si sotii-
le lor, daca sunt cas atori
ti participa alaturi de vestitorii locali la di-
ferite aspecte ale activita tii de predicare. Fiind predicatori zelosi ai Re-

gatului si nva t atori iscusiti,
ei exercita o influent a buna asupra turmei


(Rom. 12:11; 2 Tim. 2:15). Dar ceea ce i caracterizeaza n mod deosebit
pe acesti frati este spiritul lor de sacrificiu. Ei le slujesc cu daruire al-

tora, calatorind si pe vreme buna, si pe vreme rea, si n zone sigure, si

n zone periculoase (Filip. 2:3, 4). In plus, supraveghetorii itineranti

nva
ncurajeaza, t a si
sfatuiesc fiecare congregatie prin cuvantari bi-

blice. Toti membrii congregatiei
pot trage foloase cand privesc cu aten-
tie la purtarea lor si le imita credinta (Evr. 13:7).

O apriga izbucnire de manie (Faptele 15:3741)
8
Barnaba a fost de acord cu propunerea lui Pavel de a-i vizita pe

frati.
Ei colaborasera bine n lucrare si amandoi cunosteau
deja

5. Cum ofera Corpul de Guvernare ndrumare si ncurajare congregatiilor?

6, 7. Care sunt unele dintre responsabilita tile
supraveghetorilor itineranti?

8. Cum a primit Barnaba propunerea lui Pavel?

120 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

locurile si oamenii pe care urmau sa-i viziteze (Fap. 13:214:28). Asa-

se poate de n
dar, ideea de a colabora din nou parea cat teleapt
a si
de

Ins
practica. a a intervenit ceva ce le-a schimbat planurile. In Faptele
15:37 se spune: Barnaba era hotar at
sa-l
ia si
pe Ioan, numit Marcu.

Barnaba nu facea doar o propunere. El era hotar at
ca varul
Mar-
sau

cu sa-i nsoteasc
a n aceasta calatorie misionara.
9
Dar Pavel nu a fost de acord cu Barnaba. De ce? Relatarea spu-

ne n continuare: Pavel nu considera ca este potrivit sa-l ia si pe

[Marcu], fiindca i parasise n Pamfilia si nu se dusese cu ei n lucra-
atorie

re (Fap. 15:38). Marcu pornise cu cei doi n prima lor cal mi-
sionara, dar nu ram asese
a la sfar
cu ei pan sit (Fap. 12:25; 13:13).
atoriei,

Chiar pe la nceputul cal cand se aflau nca n Pamfilia, el si-a

parasit repartitia si s-a ntors acasa, la Ierusalim. Biblia nu spune
de ce a plecat Marcu, dar se pare ca apostolul Pavel a considerat ple-
carea lui o dovada de imaturitate. Probabil ca din acest motiv Pavel
nu era sigur ca se mai puteau baza pe el.
10 area

Cu toate acestea, Barnaba era de neclintit n hotar lui. Dar
la fel era si
Pavel. Atunci a avut loc o apriga izbucnire de manie si


s-au separat unul de celalalt, se spune n Faptele 15:39. Barnaba

s-a mbarcat mpreuna cu Marcu spre insula Cipru, tinutul sau na-
tal, iar Pavel a urmat planul pe care-l stabilise. El l-a ales pe Sila si

a plecat, dupa ce fusese ncredintat de frati bunatatii nemeritate a
atut
lui Iehova (Fap. 15:40). Astfel, Pavel si Sila au strab mpreuna

Siria si Cilicia, ntarind congregatiile (Fap. 15:41).
11
Aceasta relatare ne duce probabil cu gandul la imperfectiunea
omului. Pavel si Barnaba fusesera numiti reprezentanti speciali ai

corpului de guvernare si se pare ca Pavel nsusi era un membru al
corpului de guvernare. Totusi,
de aceasta data, el si Barnaba au ce-

dat tendintelor
umane imperfecte. Dar au permis oare celor ntam-

plate sa creeze o ruptura de durata ntre ei? Desi imperfecti, Pavel si

Barnaba erau oameni umili, avand mintea lui Cristos. In timp, ei au
manifestat iubire fra teasc
a si
s-au iertat unul pe celalalt (Ef. 4:13).

Iar mai tarziu, Pavel a colaborat din nou cu Marcu n alte repartitii
teocratice (Col. 4:10).1
1 Vezi chenarul Marcu s-a bucurat de multe privilegii, de la pagina 118.

9. De ce nu a fost Pavel de acord cu Barnaba?

10. La ce a dus nentelegerea
dintre Pavel si
Barnaba, si ce au facut ei n conti-
nuare?

o persoana pe care ne-am supa-
11. Ce calitati sunt necesare pentru ca ntre noi si


rat sa nu apara o ruptura de durata?

TIMOTEI A AJUTAT LA RASPANDIREA VESTII
BUNE
Timotei a fost un ajutor de mare pret al aposto-
lului Pavel. Dupa aproximativ 11 ani de colaborare
stransa, Pavel a scris cu privire la el: N-am pe ni-
meni altcineva cu o atitudine ca a lui, care sa se
ngrijeasca cu adevarat de voi. . . . Voi cunoaste
dovada pe care a dat-o el cu privire la sine,
si anume ca, asemenea unui copil
cu tatal lui, a slujit ca sclav cu
mine la raspandirea
lip. 2:20, 22). Intr-adevar, Timotei a
lucrat din greu pentru a promova
vestea buna si, de aceea, a fost
foarte ndragit de Pavel. El este un
exemplu pentru toti crestinii
lele noastre.
Se pare ca Timotei a crescut n
Listra. Tatal lui era grec, iar mama,
evreica. El a fost instruit din Scrip-
turi de mama sa, Eunice, si de
bunica sa Lois nca din pruncie (Fap.
16:1, 3; 2 Tim. 1:5; 3:14, 15). Atat
el, cat si mama si bunica lui au deve-
nit crestini probabil cu ocazia primei
vizite a lui Pavel n Listra.
Cand Pavel a venit din nou la Lis-
tra dupa cativa ani, se pare ca Timotei avea n jur
de 20 de ani. El se bucura deja de o buna mar-
turie din partea
(Fap. 16:2). In plus, spiritul lui Dumnezeu facuse
preziceri cu privire la el. In armonie cu acestea,
Pavel si batranii locali au decis sa-i ncredinteze
un privilegiu de serviciu special, acela de a-l nsoti
pe Pavel n calatoriile sale misionare (1 Tim. 1:18;
4:14; 2 Tim. 1:6). Acest privilegiu a presupus ca
Timotei sa fie departe de familie. De asemenea,
pentru a nu le da niciun motiv de poticnire evrei-
lor pe care urma sa-i viziteze, el a trebuit chiar sa
se circumcida (Fap. 16:3).
Timotei a calatorit foarte mult. El a predicat cu
Pavel si cu Sila n Filipi, cu Sila n Bereea, iar apoi
singur n Tesalonic. Cand s-a rentalnit cu Pavel n
Corint, Timotei a adus vesti
fidelitatea manifestate de fratii
fida necazurilor (Fap. 16:617:14; 1 Tes. 3:26).
Apoi, cand Pavel se afla n Efes si a primit vesti
tulburatoare despre corinteni, el s-a gandit sa-l tri-
mita pe Timotei napoi n Corint (1 Cor. 4:17). Mai
tarziu, Pavel i-a trimis pe Timotei si pe Erast din
ti Efes n Macedonia. Insa, cand Pavel le-a scris cres-
tinilor din Roma, Timotei era din nou cu el n Corint
(Fap. 19:22; Rom. 16:21). Acestea
sunt doar cateva dintre calatoriile
vestii
bune (Fi- pe care le-a facut Timotei pentru a
promova vestea buna.
Timotei se retinea oarecum sa-si
exercite autoritatea. Acest lucru reie-
se din cuvintele prin care Pavel
din zi- a dorit sa-l ncurajeze: Nimeni sa
nu-ti dispre
tuiasc a tineretea (1 Tim.
4:12). Insa Pavel a avut toata ncre-
derea sa-l trimita la o congregatie
n care existau probleme, spunan-
du-i: Sa le poruncesti unora sa nu
predea alta doctrina (1 Tim. 1:3).
De asemenea, el i-a dat lui Timotei
autoritatea de a-si pune mainile
peste barbati maturi pentru a-i numi
supraveghetori si slujitori auxiliari n
congregatii (1 Tim. 5:22).
Pavel l-a ndragit mult pe Timotei datorita calita-
tilor
sale deosebite. Scripturile arata ca acest tanar
fratilor
din Listra si din Iconium i-a fost un colaborator apropiat, loial si plin de afec-
tiune,
devenind ca un fiu pentru el. Astfel, Pavel a
putut scrie ca si amintea de lacrimile lui, ca tanjea
sa-l vada si ca se ruga pentru el. Asemenea unui
tata grijuliu, Pavel i-a dat lui Timotei sfaturi si cu pri-
vire la desele sale mbolnaviri, probabil unele
probleme cu stomacul (1 Tim. 5:23; 2 Tim. 1:3, 4).
Timotei i-a fost alaturi lui Pavel n timpul primei
detentii a acestuia la Roma. Se pare ca el nsusi
a fost nchis o vreme (Filim. 1; Evr. 13:23). Profun-
zimea legaturii dintre cei doi se poate observa si
din faptul ca, atunci cand Pavel si-a dat seama ca
moartea sa era iminenta, i-a scris lui Timotei: Sa
faci tot posibilul sa vii la mine repede! (2 Tim.
bune despre iubirea si 4:69). Scripturile nu spun daca Timotei a reusit
din Tesalonic n po- sa ajunga la timp ca sa-l mai vada o data pe n-
drumatorul sau iubit.

122 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

12
Desigur, faptul ca ntre Barnaba si Pavel a avut loc o izbucnire de

manie nu nseamna ca mania era o caracteristica a personalita tii lor.
Barnaba era cunoscut drept un om generos si plin de caldur motiv
a,

pentru care fratii nu-i spuneau pe nume, Iosif, ci i spuneau Barnaba,

adica Fiul Mangaierii. Si
Pavel era cunoscut pentru blandetea si afec-

tiunea
tandra fat a de colaboratorii sai n nchinare (1 Tes. 2:7, 8). Ase-
menea lui Pavel si Barnaba, toti supraveghetorii crestini
de astazi, in-

clusiv cei ce slujesc n lucrarea itineranta, trebuie sa se straduiasca


sa arate ntotdeauna umilint a si sa-i trateze pe ceilalti batr

ani,
precum
si restul turmei cu iubire si
cu blande te
(1 Pet. 5:2, 3).

El avea o buna marturie (Faptele 16:13)
13
atorie

Pavel a ajuns n
In cea de-a doua cal misionara, provincia ro-

mana Galatia, unde se formasera cateva congregatii. El a sosit la Der-
be si
la Listra. Potrivit relatarii, acolo era un discipol numit Timotei,
fiul unei iudeice credincioase, dar al unui tata grec (Fap. 16:1).1
14
Se pare ca Pavel cunoscuse familia lui Timotei cand vizitase prima

oara zona, n jurul anului 47 e.n. Insa acum, dupa doi sau trei ani de
tan arul

la vizita initial a, Timotei i-a atras atentia n mod deosebit. De

ce? Deoarece Timotei avea o buna marturie din partea fratilor. El nu
numai ca se bucura de aprecierea fratilor din orasul
natal, dar si
sau

avea o buna reputatie n congregatiile dimprejur. Potrivit relatarii bi-
blice, atat fratii din Listra, cat si
cei din Iconium, oras situat la aproxi-
mativ 30 de kilometri de Listra, aveau numai cuvinte de lauda la adre-
anii

sa lui (Fap. 16:2). Sub ndrumarea spiritului sfant, batr i-au

ncredintat tanarului Timotei o responsabilitate serioasa: aceea de a-i

ajuta pe Pavel si pe Sila n lucrarea itineranta (Fap. 16:3).
15
Dar cum a ajuns Timotei, care era doar un tan ar, sa aiba o repu-
tatie
atat de buna? Oare datorita inteligentei sale, aspectului sau fizic
sau aptitudinilor sale? Oamenii sunt deseori impresionati de aseme-
nea lucruri. Chiar si profetul Samuel s-a lasat la un moment dat in-

fluentat de aparente. Insa Iehova i-a amintit: Dumnezeu nu vede asa

cum vede omul. Omul vede ce izbeste ochiul, nsa Iehova vede inima
(1 Sam. 16:7). Timotei si-a ca stigat
buna reputatie printre fratii de cre-

dint a nu datorita capacitatilor sale, ci datorita calita tilor

sale launtrice.
andirea
1 Vezi chenarul Timotei a ajutat la rasp vestii
bune, de la pagina 121.

12. Asemenea lui Pavel si Barnaba, ce calita ti trebuie sa manifeste supraveghetorii

crestini

de astazi?

l-a nt
13, 14. a) Cine era Timotei, si n ce mprejurari alnit Pavel? b) Prin ce i-a atras
atentia
lui Pavel tanarul Timotei? c) Ce privilegiu de serviciu a primit Timotei?
15, 16. Cum si-a
ca stigat
Timotei o buna reputatie?

INTARIND CONGREGATIILE
123

16
Ani mai tarziu, apostolul Pavel a facut referire la unele calita ti spi-
rituale ale lui Timotei. El a vorbit despre atitudinea sa buna, despre iu-

birea sa plina de sacrificiu si despre constiinciozitatea
cu care-si nde-
plinea responsabilitatile
crestine
(Filip. 2:2022). Timotei era cunoscut
si
pentru credinta sa neipocrita (2 Tim. 1:5).
17
Astazi, multi tineri urmeaza exemplul lui Timotei, cultivand cali-

tati placute lui Dumnezeu. Acestia si fac un nume bun naintea lui Ie-

hova si naintea membrilor congregatiei, unii chiar de mici (Prov. 22:1;
1 Tim. 4:15). Ei manifesta o credint a neipocrita si nu duc o viat a du-

plicitara (Ps. 26:4). Drept rezultat, multi sunt de mare ajutor n congre-

gatie,
asa cum a fost si Timotei. Si cat de ncurajati sunt toti cei ce-l iu-
besc pe Iehova cand acesti
tineri devin vestitori ai Regatului, iar apoi
i se dedica lui Iehova si se boteaza!

Se ntareau n credint a (Faptele 16:4, 5)
18 Ca slujitori itine-
Pavel si Timotei au lucrat multi ani mpreuna.

ranti, ei au ndeplinit diferite nsarcinari ncredintate de corpul de gu-

vernare. Relatarea biblica spune: Strabatand orasele, ei le transmi-
teau celor de acolo hotar arile
luate de apostolii si de batr anii
din

Ierusalim si-i ndemnau sa le respecte (Fap. 16:4). Iar congregatiile ur-

mau aceste ndrumari. Dovedind supunere, congregatiile se ntareau

n credint a si cresteau
la numar zi de zi (Fap. 16:5).
ator,

19
In mod aseman Martorii lui Iehova din prezent se bucura de

binecuvantari deoarece se supun cu umilint a ndrumarilor
primite din

partea celor care sunt n fruntea lor (Evr. 13:17). Avand n vedere ca

scena lumii este n continua schimbare, crestinii trebuie sa tin a nea-

parat pasul cu hrana spirituala furnizata de sclavul fidel si prevaz a-


tor (Mat. 24:45; 1 Cor. 7:2931). In felul acesta, vor evita naufragiul spi-
ritual si se vor pastra nepata ti de lume (Iac. 1:27).
20
Este adevarat, supraveghetorii crestini din zilele noastre, inclusiv
membrii Corpului de Guvernare, sunt oameni imperfecti, la fel cum au

fost Pavel, Barnaba, Marcu si alti batrani crestini
din secolul ntai, care

erau unsi cu spirit sfant (Rom. 5:12; Iac. 3:2). Insa, ntrucat respecta


ntru totul Cuvantul lui Dumnezeu si urmeaza ndeaproape exemplul

lasat de apostoli, fratii
din Corpul de Guvernare se dovedesc demni de

ncredere (2 Tim. 1:13, 14). Drept rezultat, congregatiile sunt zidite spi-

ritualiceste
si ntarite n credint a.
17. Cum pot tinerii de astazi sa urmeze exemplul lui Timotei?

18. a) Ce nsarcinari au ndeplinit Pavel si Timotei ca slujitori itineranti?
b) Cum au

fost binecuvantate congregatiile?


19, 20. De ce trebuie crestinii
sa le fie supusi
celor care sunt n fruntea lor?

Din Troa am iesit
n larg
(Faptele 16:11)
 CAPITOLUL 16

Treci n Macedonia

Cum au fost binecuvantati cei care

au acceptat o repartitie
n lucrarea de predicare

si
care au ndurat persecutiile
cu bucurie
Faptele 16:640

PE MALURILE micului rau Gangites din Macedonia, un grup de femei se

roaga. Ele au obiceiul sa vina aici, n afara orasului
Filipi, pentru a i se

nchina Dumnezeului lui Israel. Iehova le vede (2 Cron. 16:9; Ps. 65:2).
2
La mai bine de 800 de kilometri est de Filipi, un grup de barba ti pa-

raseste orasul Listra, din sudul Galatiei, si
porneste ntr-o calatorie. Dupa


cateva zile, ei ajung la un drum roman pavat, care duce spre vest, spre
cea mai populata regiune a provinciei Asiei. Cal atorii
Pavel, Sila si Ti-
motei se pregatesc s-o ia pe acest drum, dornici sa viziteze Efesul si

alte orase, unde mii de oameni trebuie sa auda vestea buna despre Cris-

tos. Totusi, chiar nainte sa porneasca, spiritul sfant i opreste ntr-un

mod care nu ne este dezvaluit n Biblie si le interzice sa predice n Asia.
De ce? Deoarece Isus, prin intermediul spiritului lui Dumnezeu, vrea sa-i

ndrume n alta parte. El vrea ca Pavel si tovarasii sai sa strabata Asia
sa traverseze Marea Egee si, sa ajunga n
Mica, n cele din urma, Mace-

donia, pe malurile raului Gangites.

3
Din aceasta cal
atorie
neobisnuit
a putem desprinde multe nva t aturi


valoroase cu privire la modul n care ne ndruma Isus. Sa analizam, asa-

dar, cateva evenimente ce s-au petrecut pe parcursul celei de-a doua ca-

latorii misionare a lui Pavel, calatorie care a nceput n jurul anului
49 e.n.

Dumnezeu ne chemase (Faptele 16:615)

nu li s-a permis sa predice n
4
Intrucat tovara sii
Asia, Pavel si sai de

calatorie s-au ndreptat spre nord cu intentia sa predice n orasele Biti-

niei. Ca sa ajunga n aceasta regiune, ei trebuie sa fi mers pe jos cateva
zile pe drumurile nepavate dintre Frigia si Galatia, doua regiuni slab

populate. Insa, cand s-au apropiat de Bitinia, Isus i-a oprit din nou prin
spiritul sfant
(Fap. 16:6, 7). Cei trei barba ti trebuie sa fi fost foarte
b) Ce eveni-
13. a) Cum au fost ndrumati de spiritul sfant Pavel si
nsotitorii
sai?

mente vom analiza n continuare?
cand

4, 5. a) Ce li s-a ntamplat lui Pavel si
nsotitorilor
sai au ajuns aproape de Bi-
tinia? b) Ce decizie au luat discipolii, si
care a fost rezultatul?

125

Ce ar putea nsemna pentru tine sa treci n Macedonia?

nedumeriti. Stiau ce sa predice, cum sa predice, dar nu si unde sa predi-

ce. Batusera, ca sa spunem asa, la usa care dadea spre Asia, dar n za-

dar. Batusera la usa care dadea spre Bitinia, si tot n zadar! Pavel nsa
era hotarat sa persevereze pana cand avea sa gaseasca o us a care sa li

se deschida. Discipolii au luat apoi o decizie aparent lipsita de logica:

s-au ndreptat spre vest si au mers pe jos 550 de kilometri, lasand n

urma oras dupa oras, pan a au ajuns n portul Troa, de unde se puteau
Pavel a ba-
mbarca spre Macedonia (Fap. 16:8). Aici, pentru a treia oara,

tut la o us a, care, n sfarsit, s-a deschis larg!
5
Evanghelistul Luca, ce s-a alaturat grupului de misionari la Troa, re-

lateaza ce s-a ntamplat: In timpul noptii, Pavel a avut o viziune: un om,

un macedonean, statea acolo si-l implora, zicand: Treci n Macedonia si

ajuta-ne! De ndata ce a avut viziunea, am ncercat sa plecam n Mace-

donia, nteleg and ca Dumnezeu ne chemase sa le anunt am vestea buna

celor de acolo (Fap. 16:9, 10).1 In sfarsit, Pavel stia unde sa predice! Cat

de fericit trebuie sa fi fost el ca nu s-a oprit la jumatatea drumului! Ast-
a nt
fel, cei patru barba ti s-au mbarcat far arziere spre Macedonia.

6
Ce nvat am din aceasta relatare? Sa remarcam ca spiritul lui Dum-

nezeu a intervenit numai dupa ce Pavel a pornit spre Asia, Isus l-a ndru-

mat pe apostol numai dupa ce acesta s-a apropiat de Bitinia si i-a spus
tii Faptele, de la pagina 128.
1 Vezi chenarul Luca, scriitorul car

6, 7. a) Ce nva t am
din cele nt atoriei
amplate pe parcursul cal lui Pavel? b) De ce
anume putem fi siguri si noi?

TRECI IN MACEDONIA 127

sa treaca n Macedonia numai dupa ce a ajuns la Troa. Isus, Capul con-
ator
gregatiei,
ne poate ndruma si pe noi n mod aseman (Col. 1:18). De

pilda, poate ca ne gandim de o vreme sa ncepem serviciul de pionier sau

sa ne mutam ntr-o zona unde este mai mare nevoie de vestitori. Dar s-ar

putea ca Isus sa ne ndrume prin spiritul lui Dumnezeu numai dupa ce
facem pasi
concreti ca sa ne atingem obiectivul. Sa ne gandim la urma-

torul exemplu: Un sofer si poate directiona masina
spre stanga sau spre

dreapta numai daca masina este n miscare. La fel, cand dorim sa ne ex-

tindem serviciul, Isus ne directioneaz a numai daca suntem n misca-

re, adica depunem eforturi pentru a ne atinge obiectivul.
7
Dar ce putem face daca eforturile noastre nu dau rezultate imediat?

Ar trebui sa renunt am, considerand ca spiritul lui Dumnezeu nu ne n-

druma? Nicidecum. Sa remarcam ca nici n cazul lui Pavel lucrurile n-au
mers prea usor. Totusi, el a perseverat pan a a gasit
o us a care s-a des-

chis. Putem fi siguri ca si perseverenta noastra n a cauta o us a larga
care duce la activitate va fi rasplatita (1 Cor. 16:9).

8
Dupa ce au ajuns n provincia Macedoniei, Pavel si nsotitorii
au
sai

mers la Filipi, un oras ai carui locuitori erau mandri ca sunt cetateni ro-

mani. Pentru soldatii
romani care se stabilisera aici dupa ncheierea ser-
o mica Roma a
viciului militar, colonia Filipi era ca o Italie n miniatura,

Macedoniei. In afara orasului, pe malul unui rau, exista un loc care, asa

cum s-au gandit misionarii, era un loc de rugaciune.1 In ziua de sabat,

ei s-au dus acolo si au gasit un grup de femei ce se adunasera sa i se n-

chine lui Dumnezeu. Ei s-au asezat si
au nceput sa le vorbeasca. O fe-
meie pe nume Lidia2 asculta, iar Iehova i-a deschis larg inima. Lidia a
de impresionata de ceea ce a auzit, nc ea si
fost atat at casa ei s-au bote-

zat. Apoi a insistat ca Pavel si nsotitorii
lui sa accepte sa stea n casa ei

(Fap. 16:1315).
9
Imagineaza- ti bucuria misionarilor cand Lidia s-a botezat! Cat de fe-


ricit trebuie sa fi fost Pavel ca a acceptat invitatia de a trece n Macedo-
nia si ca Iehova i-a folosit pe el si pe tovara sii
sai ca sa raspund a la ru-

gaciunile acestor femei tematoare de Dumnezeu! Si
astazi, multi frati si
surori, mai tineri sau mai putin
tineri, casatoriti sau celibatari, se muta

n teritorii unde este mai mare nevoie de vestitori ai Regatului. Este ade-

varat, ei se confrunta cu greuta ti,
dar acestea parca nici nu mai conteaza

1 Probabil ca evreilor li se interzisese sa aiba o sinagoga n Filipi din cauza caracte-

rului militar al orasului.
Sau poate ca n Filipi nu locuiau zece barba
ti evrei, numa-

rul minim necesar pentru a se putea nfiinta o sinagoga.
2 Vezi chenarul Lidia, vanz atoarea
de purpura, de la pagina 132.

8. a) Descrieti orasul
Filipi. b) Ce rezultat mbucurator a avut predicarea lui Pavel

ntr-un loc de rugaciune?
9. Cum urmeaza multi frati si surori din prezent exemplul lui Pavel, si
de ce binecu-
ari
vant au ei parte?

LUCA, SCRIITORUL CARTII
FAPTELE

Pana la capitolul 16, versetul 9, cartea Faptele la Roma (Fap. 16:1017, 40; 20:521:17; 24:27;

este scrisa numai la persoana a III-a, fapt ce arata 27:128:16). Cand Pavel, ntemnitat a doua oara

ca naratorul a relatat doar ce au spus si au facut la Roma, se astepta ca n scurta vreme sa fie exe-
altii. Ins a n Faptele 16:10, 11 se observa o schim- cutat, numai Luca era cu el (2 Tim. 4:6, 11). Din

bare. In versetul 11, de pilda, se spune: Din toate acestea reiese clar ca Luca a fost dispus sa

Troa am iesit n larg si, merg and drept nainte, calatoreasca distante mari si sa ndure greutati

am ajuns la Samotrace. Incepand de aici, Luca, pentru vestea buna.

scriitorul cartii, participa la actiunile pe care le Luca nu a fost de fat a la evenimentele din via-

relateaza. Insa de unde stim c a Luca ta lui Isus pe care le-a consemnat

este scriitorul cartii Faptele apostoli- n Evanghelia sa. El spune ca s-a ho-

lor de vreme ce numele lui nu apare tarat sa ntocmeasca o relatare a

nicaieri n aceasta carte biblica? faptelor pe baza spuselor martori-
Acest lucru se deduce din cuvin- lor oculari. Mai mult, el a cercetat

tele introductive ale car tii Faptele si cu atentie toate lucrurile de la nce-

ale Evangheliei dupa Luca. Ambele puturi, ca sa le scrie n ordine (Luca

car ti sunt adresate unui anume Teo- 1:13). Rezultatul muncii sale do-

fil (Luca 1:1, 3; Fap. 1:1). Cartea vedeste ca a fost cu adevarat un

Faptele ncepe astfel: Am alcatuit cercetator minutios. Luca a obtinut
prima relatare, Teofil, despre toate probabil informatiile de la Elisabe-

lucrurile pe care Isus a nceput sa ta, de la Maria, mama lui Isus, si

le faca si sa le predea. Mai multi de la altii. Multe dintre lucrurile re-

scriitori din vechime cu autoritate latate de el nu apar n celelalte

au considerat ca prima relatare, evanghelii (Luca 1:580).

adica Evanghelia, a fost scrisa de Pavel ne dezvaluie ca Luca a fost

Luca. Prin urmare, tot el trebuie sa medic, iar interesul sau ca medic

fi scris si Faptele. fat a de cei suferinzi se observa clar

Despre Luca nu se cunosc prea n cele scrise de el. De exemplu,

multe. Numele lui este mentionat Luca a consemnat ca Isus a vinde-

doar de trei ori n Biblie, de exem- cat un om posedat, dar a mentionat

plu cand apostolul Pavel l numeste ca demonul a iesit afara din om

Luca, doctorul iubit si cand l men- fara sa-i faca vreun rau acestuia.

tioneaz
a printre colaboratorii [sai] De asemenea, a specificat ca soa-

(Col. 4:14; Filim. 24). Fragmentele cra lui Petru era chinuita de febra

din cartea Faptele scrise la persoa- mare, precum si ca o femeie pe

na I plural, n care Luca se include n naratiune, care a ajutat-o Isus suferea de optsprezece ani

arata ca el i s-a alaturat prima oara lui Pavel n din cauza unui spirit de slabiciune, fiind garbova

calatoria de la Troa la Filipi, n aproximativ 50 e.n. si neputandu-se ndrepta deloc (Luca 4:35, 38;

Totusi, Luca nu mai era cu Pavel cand acesta a 13:11).


plecat din Filipi. Cei doi barbati s-au rentalnit n In mod clar, Luca a pus lucrarea Domnului pe

acest oras n jurul anului 56 e.n. si, mpreuna cu primul plan n viat a (1 Cor. 15:58). El nu a urma-

alti sapte frati, au mers la Ierusalim, unde Pavel rit o cariera laica sau o pozitie sociala nalta, ci a

a fost arestat. Doi ani mai tarziu, Luca l-a nsotit dorit sa-i ajute pe oameni sa-l cunoasca pe Ieho-

pe Pavel, care era nca n lanturi, de la Cezareea va si sa-i slujeasca.

TRECI IN MACEDONIA 129

cand ntalnesc persoane care, asemenea Lidiei, mbra ti seaz
a adevarul
bi-

blic. Poti sa faci si tu unele schimbari care sa-ti permita sa treci ntr-un

teritoriu unde este nevoia mai mare? In mod sigur, vei avea parte de mul-

te binecuvantari. De exemplu, Aaron, un frate care are putin peste 20 de

ani, s-a mutat ntr-o tar a din America Centrala. Iata ce spune el: Faptul
atate

de a sluji n strain m-a ajutat sa cresc pe plan spiritual si sa ma

apropii mai mult de Iehova. Serviciul de teren este extraordinar: n pre-

zent conduc opt studii biblice!. Cuvintele sale exprima sentimentele mul-
tor slujitori ai lui Iehova.

Multimea
s-a ridicat ... mpotriva lor (Faptele 16:1624)
10
Cat de furios trebuie sa fi fost Satan ca vestea buna a prins rad acini


ntr-o parte a lumii unde el si demonii lui actionau n voie! Nu este de mi-

rare ca situatia lui Pavel si a nsotitorilor lui s-a schimbat n urma unei
actiuni demonice. In Filipi exista o fata posedata de un demon de ghici-

re, care le aducea multi bani stap anilor
ei prin prezicerile pe care le fa-
cea. Ori de cate ori Pavel si tovarasii
sai mergeau sa depuna marturie la
locul de rugaciune, ea se tinea dupa ei si striga: Oamenii acestia sunt


sclavi ai Dumnezeului Preanalt si va vestesc calea salvarii!. Probabil ca
demonul o facea sa strige aceste cuvinte pentru a da impresia ca prezi-
In
cerile ei si nvat aturile lui Pavel proveneau din aceeasi sursa. acest fel,

ncerca sa abata atentia oamenilor de la adevaratii continuatori ai lui

Cristos. Insa Pavel a redus-o pe fata la tacere expulzand demonul din ea
(Fap. 16:1618).
11
Afland ca si-au pierdut sursa de ca stig, stap anii slujitoarei s-au ma-

niat foarte tare. Ei i-au tarat pe Pavel si pe Sila n piat a, unde magistra-
tii,
care reprezentau Roma, faceau judecata. Cand si-au formulat acuzatii-

le, stapanii fetei au profitat de prejudecatile si de sentimentele patriotice

ei au spus: Acesti
ale judecatorilor. In esent a, iudei creeaza tulburare n-

vat and obiceiuri pe care noi, romanii, nu le putem accepta. Cuvintele lor

au avut efectul scontat. Multimea [adunata n piat a] s-a ridicat mpreu-

na mpotriva lor [a lui Pavel si a lui Sila], iar magistratii au poruncit sa

fie batuti cu nuiele. Plini de rani, Pavel si Sila au fost dusi apoi n nchi-

soare. Temnicerul i-a aruncat n nchisoarea dinauntru si le-a strans

picioarele n butuci (Fap. 16:1924). Probabil ca, dupa ce temnicerul a n-

chis usa, n celula era atat de ntuneric, ncat Pavel si Sila abia se mai

puteau vedea unul pe altul. Insa Iehova i vedea (Ps. 139:12).
12 Isus le spusese continuatorilor sai: Va
Cu mai mult timp n urma,

10. Ce actiune
demonica a dus la schimbarea situatiei
lui Pavel si
a nsotitorilor

lui?

11. Ce li s-a ntamplat lui Sila dupa ce au scos demonul din acea fat a?
lui Pavel si
12. a) Cum priveau discipolii lui Isus persecutia,
si
de ce? b) Ce metode folosesc si


n prezent Satan si
agentii
lui pentru a-i persecuta pe slujitorii lui Iehova?

130 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

vor persecuta (Ioan 15:20). Astfel, cand au trecut n Macedonia, Pavel si

nsotitorii
lui se asteptau
la opozitie. Iar cand s-a starnit persecutia m-
potriva lor, ei nu au privit-o ca pe un semn al dezaprobarii lui Iehova, ci

ca pe o expresie a maniei lui Satan. In prezent, agentii lui Satan folosesc
aceleasi metode ca opozantii din Filipi. Uneori, la scoal a sau la locul de

munca, mpotrivitorii fac afirmatii inexacte sau mincinoase la adresa
instigandu-i

noastra, pe altii sa ne persecute. In unele t ari, mpotrivitorii
ei
religiosi i acuza pe frati n fata instantelor
judecatoresti. In esent a,

spun: Acesti Martori creeaza tulburare nvat and obiceiuri pe care noi,

credinciosii traditionali
sti,
nu le putem accepta. In unele cazuri, fratii

nostri
sunt chiar batuti si aruncati n nchisoare. Insa Iehova vede totul
(1 Pet. 3:12).

S-au botezat ... fara ntarziere (Faptele 16:2534)
13
Probabil ca lui Pavel si lui Sila le-a trebuit ceva timp ca sa- si revina

dupa evenimentele tumultoase din acea zi. Pe la miezul noptii nsa, cand

mai prinsesera puteri, se rugau si i cantau laude lui Dumnezeu. Deo-
un cutremur a zguduit nchisoarea. and

data, Temnicerul s-a trezit si, vaz

usile
deschise, s-a nspaimantat la gandul ca detinu tii
fugisera. Stiind ca

va fi pedepsit fiindca i lasase sa scape, si-a scos sabia si . . . a vrut sa
se omoare. Dar Pavel a strigat: Sa nu-ti faci vreun rau, caci suntem cu

totii aici!. Atunci temnicerul a ntrebat tremurand: Domnilor, ce trebu-

ie sa fac pentru a fi salvat?. Insa nu Pavel si Sila l puteau salva, ci Isus.

Ei au raspuns: Crede n Domnul Isus si vei fi salvat (Fap. 16:2531).
14
Ins fiind ne-
Era sincer acel temnicer? Pavel n-a avut nicio ndoiala. a,

evreu, temnicerul nu avea cunostin te din Scripturi. Astfel, nainte de a

deveni crestin, trebuia sa nvete si sa accepte adevarurile fundamentale
din Scripturi. De aceea, Pavel si Sila i-au vorbit din cuvantul lui Iehova.
Absorbiti de discutie,
cei doi probabil ca uitasera de durerile cauzate de

loviturile primite. Temnicerul nsa le-a vazut
ranile adanci de pe spate si
a nt
le-a acordat ngrijire. Apoi el si casa lui s-au botezat . . . far arziere.

Ce rasplat a minunata pentru Pavel si Sila, care au ndurat persecutia cu
bucurie! (Fap. 16:3234)
15 sunt nchi
Asemenea lui Pavel si lui Sila, multi Martori de astazi si


pentru credint a. Insa chiar si n nchisori ei predica vestea buna si ob-

tin
rezultate remarcabile. De exemplu, ntr-o tar a unde activitatea noas-
tra este interzisa, la un moment dat 40 la suta dintre Martori aflasera


adevarul despre Iehova n nchisoare! (Is. 54:17) Sa remarcam ca tem-

13. Cum a ajuns temnicerul sa ntrebe: Ce trebuie sa fac pentru a fi salvat?
14. a) Cum l-au ajutat Pavel si
Sila pe temnicer? b) Cum au fost raspl ti Pavel si
ati


Sila, care au ndurat persecutia
cu bucurie?
exemplul lui Pavel si
15. a) Cum au urmat multi Martori de astazi al lui Sila? b) De

ce trebuie sa continuam sa-i vizitam pe cei din teritoriul nostru?

TRECI IN MACEDONIA 131

nicerul a cerut ajutor numai dupa ce a avut loc acel cutremur. La fel,
care n-au dat niciodata atentie mesajului de-
unele persoane de astazi
spre Regat pot reactiona
favorabil dupa ce lumea lor este zguduita pe
neasteptate

de evenimente cutremuratoare.
Continuand vizitam
sa-i cu
constiinciozitate
pe cei din teritoriul nostru, ne punem la dispozitie
pentru a-i ajuta.

Acum ne scot afara pe ascuns? (Faptele 16:3540)

16
In dimineata urmatoare, magistratii au poruncit ca Pavel si Sila sa

fie eliberati. Dar Pavel a zis: Ne-au batut n public fara sa fi fost condam-

nati, pe noi, care suntem barbati romani, si ne-au aruncat n nchisoa-
re, iar acum ne scot afara pe ascuns? Ei bine, nu! Sa vina ei sa ne scoa-


ta!. Cand au auzit ca cei doi barba ti erau ceta teni romani, magistratii


s-au nfricosat ntrucat le ncalcasera drepturile.1 Situatia

se schimba-

se. Misionarii fusesera batu ti n
public, iar acum magistratii trebuiau

sa-si
ceara scuze n public. Ei i-au implorat nsa pe Pavel si pe Sila sa

plece din Filipi. Cei doi s-au supus cererii lor, dar mai ntai s-au oprit sa-i

ncurajeze pe noii discipoli, tot mai multi la numar. Abia apoi au parasit
orasul.

17
Daca li s-ar fi respectat de la nceput drepturile pe care le aveau n
calitate de cetateni romani, Pavel si Sila probabil ca n-ar fi fost batuti


(Fap. 22:25, 26). Insa acest lucru le-ar fi putut lasa discipolilor din Filipi

impresia ca cei doi se foloseau de statutul lor ca sa scape de persecutie,
cu alte cuvinte sa nu sufere pentru Cristos. Ce efect ar fi avut lucrul aces-
ta asupra credintei
discipolilor care nu erau cetateni romani? Pe ei legea

nu i-ar fi aparat de batai. Astfel, suportand pedeapsa, Pavel si tovara sul

sau le-au aratat prin propriul exemplu ca un continuator al lui Cristos
ane
poate ram ferm n fata persecutiilor. In plus, cerand sa le fie recunos-
cute drepturile, Pavel si Sila i-au obligat pe magistrati sa arate public ca

au ncalcat legea. Acest fapt avea sa le asigure ntr-o anumita masur
a dis-

cipolilor din Filipi protectie juridica mpotriva unor eventuale atacuri si-

milare. Probabil ca magistratii
aveau sa se gandeasca de doua ori nain-


te de a-i trata n mod abuziv.
18
Si
astazi supraveghetorii crestini sunt exemple pentru congregatie.

Ei nu le cer membrilor congregatiei sa faca ceva ce ei n-ar face. In plus,
1 Potrivit legii romane, un cet a tean
roman avea dreptul la un proces corect si
nu pu-
dupa ce era judecat si
tea fi pedepsit n public decat gasit vinovat.

16. Ce s-a ntamplat la numai o zi dupa ce Pavel si ti?
Sila au fost batu

17. Ce lectie
important a au putut nv a ta
noii discipoli observ and spiritul de sacrifi-
ciu al lui Pavel si al lui Sila?
18. a) Cum imit a supraveghetorii crestini exemplul lui Pavel? b) Cum este
de astazi

aparata si
stabilita legal vestea buna astazi?

132 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

la fel ca Pavel, noi cant arim cu atentie cum sa ne folosim de drep-

cand si
turile noastre pentru a obtine protectie
juridica. Iar, daca este necesar,

ne adresam instantelor locale, nationale sau chiar internationale. Prin

aceasta nu urmarim o reforma sociala, ci apararea
stabilirea legala a
si
vestii
bune, dupa cum a scris Pavel congregatiei din Filipi la aproxima-
indiferent
tiv zece ani de la ntemnitarea lui n acest oras (Filip. 1:7). Insa,
care vor fi sentintele instantelor
judecatoresti, suntem hotara ti,
aseme-
nea lui Pavel si tovarasilor lui, sa continuam sa anunt am
vestea buna

oriunde ne ndruma spiritul! (Fap.16:10)

LIDIA, VANZATOAREA DE PURPURA

Lidia locuia n Filipi, un important oras al Mace- purpura se putea extrage din diferite surse, sub-

doniei. Ea era din Tiatira, un oras din regiunea stanta cea mai buna si cea mai scumpa, folosita

Lidia, aflata n vestul Asiei Mici. Lidia s-a mutat de la colorarea inului fin, se extragea dintr-o specie

cealalta parte a Marii Egee datorita ndeletnicirii de moluste din Marea Mediterana. Dintr-o molus-

ei. Probabil ca facea comer t cu purpura si cu dife- ca se putea obtine o singura picatura de colorant,

rite marfuri vopsite cu purpura: covoare, tapiserii iar un gram din pretiosul lichid se obtinea din apro-

si tes aturi. O inscriptie descoperita ximativ 8 000 de moluste. Din acest

n Filipi atesta existenta n acest motiv, tes aturile vopsite cu purpura

oras a unei bresle a vanzatorilor de erau foarte scumpe.

purpura. Asadar,
afacerea cu purpura pre-

Lidia este descrisa drept o nchi- supunea un capital substantial.

natoare a lui Dumnezeu, probabil Prin urmare, se pare ca Lidia era o

n sensul ca se convertise la iu- femeie bogata si avea o afacere

daism si era prozelita (Fap. 16:14). prospera. Probabil ca avea si o casa

Ea trebuie sa fi nvatat despre nchi- mare, deoarece a putut gazdui pa-

narea la Iehova n orasul ei natal, tru barbati: pe Pavel, pe Sila, pe

unde, spre deosebire de Filipi, exis- Timotei si pe Luca. Faptul ca Biblia

ta un loc de ntrunire al evreilor. Unii vorbeste despre cei din casa ei ar

considera ca Lidia era un supra- putea nsemna ca Lidia locuia cu

nume pe care i-l dadusera filipenii unele rude, dar si ca avea sclavi si

si care nsemna femeie lidiana. slujitori (Fap. 16:15). Totodata, Bi-

Totusi, exista documente potrivit ca- blia arata ca, nainte de a pleca din

rora, la acea vreme, Lidia era si Filipi, Pavel si Sila s-au ntalnit cu

un nume propriu. mai multi frati n casa acestei femei

Lidienii si cei din regiunile n- ospitaliere, fapt ce sugereaza ca ea

vecinate erau cunoscuti pentru si-a
pus casa la dispozitie pentru n-

meste sugul vopsirii cu purpura nca trunirile primilor crestini din Filipi
de pe vremea lui Homer (sec. al (Fap. 16:40).

IX-lea sau al VIII-lea .e.n.). Intr-adevar, Tiatira era In scrisoarea pe care Pavel a trimis-o aproxima-

renumita pentru cele mai stralucitoare si mai re- tiv zece ani mai tarziu congregatiei din Filipi nu se

zistente culori, si aceasta datorita apei de aici. face nicio referire la Lidia. Prin urmare, singurele

Materialele vopsite cu purpura erau articole de informatii pe care le avem despre aceasta cresti-

lux, pe care si le permiteau numai cei bogati. Desi na sunt cele din capitolul 16 al car tii Faptele.
 C A P I T O L U L 17

A discutat cu ei
din Scripturi

Baza unei predari eficiente;
exemplul demn de urmat al bereenilor
Faptele 17:115

PE ACEST drum, pe care iscusitii ingineri romani l-au croit printre

muntii stanco si,
este un permanent du-te-vino. Uneori e un adevarat
vacarm: se aude huruitul rotilor de care pe lespezile groase, ragetele

magarilor si zarva cal atorilor
de tot felul, soldati, negustori si meste su-
gari deopotriva. Trei cal atori,
Pavel, Sila si Timotei, au de parcurs o dis-
tant a de peste 130 de kilometri, de la Filipi pan a la Tesalonic. Nu le
este deloc usor
sa faca aceasta calatorie, mai ales lui Pavel si lui Sila,

care nca nu s-au refacut dupa bataia cu nuiele pe care au primit-o n
Filipi (Fap. 16:22, 23).

2
Este adevarat, drumul e lung, nsa conversatiile fac cal atoria
mai

placuta. Experienta emotionant
a cu temnicerul din Filipi si familia lui,

care au devenit credinciosi, le este nca proaspat a n minte. Aceasta

experient a le-a ntarit hotararea de a continua sa anunte cuvantul lui
Dumnezeu. Totusi,
pe masura ce se apropie de orasul de coasta Tesa-

lonic, probabil ca se ntreaba cum i vor primi evreii de aici. Vor fi si
acestia ostili, chiar violenti, asemenea celor din Filipi?

3
Pavel avea sa vorbeasca despre sentimentele pe care le ncerca n

drum spre Tesalonic ntr-o scrisoare pe care avea sa le-o trimita mai

tarziu crestinilor
din acest oras. El le-a scris: Dupa ce mai ntai am

suferit si am fost batjocoriti (asa cum sti ti)
n Filipi, am prins curaj cu
ajutorul Dumnezeului nostru sa va spunem vestea buna a lui Dumne-

zeu n mijlocul multor lupte (1 Tes. 2:2). Aceste cuvinte lasa sa se n-

teleag
a ca Pavel a simtit o oarecare teama, mai ales dupa cele ntam-

plate n Filipi. Intelegi sentimentele lui? Ti s-a ntamplat si
tie sa simti

ca n inima ta se da o adevarat a lupta ca sa predici vestea buna? Pa-

vel s-a bizuit pe Iehova ca sa-l ntareasca si a prins curaj. Analizand
exemplul lui, si
tu vei prinde curaj (1 Cor. 4:16).
1, 2. Cine sunt cei care au plecat de la Filipi la Tesalonic, si
la ce se gandesc ei pro-
babil pe parcursul cal atoriei?

3. Cum ne poate fi de folos exemplul lui Pavel, care a prins curaj cu ajutorul lui Ie-
hova?

133

134 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

A discutat ... din Scripturi (Faptele 17:13)

4
Potrivit relatarii, Pavel a predicat n sinagoga din Tesalonic pe par-

cursul a trei sabate. Inseamna aceasta ca el a stat n Tesalonic doar


trei saptamani? Nu neaparat. De pilda, nu stim
dupa cat timp de la so-

sirea sa n oras a mers prima oara la sinagoga. In plus, din scrisorile

n
sale reiese ca, perioada sederii
tovara sii
aici, el si sai de drum au lu-

crat pentru a se ntretine (1 Tes. 2:9; 2 Tes. 3:7, 8). De asemenea, mai

stim
ca n aceasta perioada Pavel a primit de doua ori ajutor material

de la fratii din Filipi (Filip. 4:16). Prin urmare, se pare ca Pavel a stat
am
ani.
n Tesalonic mai mult de trei sapt

5
Prinzand curaj sa predice, Pavel a mers la sinagoga si a vorbit n

fata celor ntruniti acolo. Potrivit obiceiului sau, a discutat cu ei din
Scripturi. El a explicat si a dovedit cu citate ca Cristosul trebuia sa su-
fere si sa se scoale din morti. Si a zis: Acesta este Cristosul, acest Isus
pe care vi-l vestesc (Fap. 17:2, 3). Sa remarcam ca Pavel nu a facut


apel la sentimente, ci la ratiune. El stia
ca aceia care participau la n-
trunirile de la sinagoga cunosteau si
respectau Scripturile, doar ca nu

le ntelegeau pe deplin. De aceea, Pavel a discutat cu ei logic, le-a ex-
plicat si le-a dovedit cu citate din Scripturi ca Isus din Nazaret era pro-
misul Mesia, sau Cristosul.
6
Pavel a urmat modelul lasat de Isus, care a folosit Scripturile ca
Isus le-a spus continuatorilor
baza pentru nvat aturile sale. De pilda,
sai ca, potrivit Scripturilor, Fiul omului trebuia sa sufere, sa moara si


sa fie sculat din morti (Mat. 16:21). Dupa nviere, el li s-a aratat disci-
polilor. Desigur, acest lucru ar fi fost suficient pentru a dovedi ca spu-

sese adevarul. Insa Isus a facut
mai mult. Iata ce citim n acest sens:

Incepand de la Moise si de la toti Profetii, le-a explicat lucrurile privi-
Care a fost rezultatul? Discipolii cu
toare la el din ntreaga Scriptura.
care a discutat cu acea ocazie au zis unul catre altul: Nu ne ardea ini-

ma n timp ce ne vorbea pe drum, cand ne deschidea Scripturile?
(Luca 24:13, 27, 32).
7
Cuvantul lui Dumnezeu are mare putere (Evr. 4:12). Astfel, crestinii


de astazi si bazeaza nvat aturile pe el, asa
cum au facut Isus, Pavel si

si
ceilalti apostoli. Intr-adevar, noi discutam logic cu oamenii, le expli-
sensul Scripturilor si
cam le aducem dovezi citindu-le direct din Biblie.
nu este al nostru. Folosind
La urma urmei, mesajul pe care l predicam

4. De ce putem trage concluzia ca Pavel a stat n Tesalonic mai mult de trei sapt
a-

mani?

5. In ce fel a discutat Pavel cu oamenii?
6. Cum a discutat Isus din Scripturi, si
care a fost rezultatul?

7. De ce este important sa ne bazam
nv a t aturile
pe Scripturi?
A DISCUTAT CU EI DIN SCRIPTURI 135

pe oameni sa n
des Biblia, i ajutam teleag
a ca nu predam
ideile noas-

tre, ci nvat aturile lui Dumnezeu. Totodata, fiind convinsi ca mesajul pe

este ferm ntemeiat
care l anunt am pe Cuvantul lui Dumnezeu si este

demn de ncredere, predicam cu si mai mult curaj, la fel ca Pavel.

Unii ... au devenit credinciosi (Faptele 17:49)

8
Pavel stia din proprie experient a cat de adevarate
sunt cuvintele
lui Isus: Sclavul nu este mai mare decat stap
anul
lui. Daca m-au per-
secutat pe mine, va vor persecuta si pe voi; daca au respectat


cuvan-

tul meu, l vor respecta si pe al vostru (Ioan 15:20). In Tesalonic, Pa-

vel a ntalnit ambele reactii: unii oameni au fost dornici sa respecte

cuvantul, n timp ce altii s-au mpotrivit. Despre cei care au reactionat
favorabil, Luca scrie: Unii dintre ei [dintre evrei] au devenit credinciosi
[crestini] si li s-au alaturat lui Pavel si lui Sila si, la fel, o mare multi-

me de greci care se nchinau lui Dumnezeu si multe dintre femeile de

seama (Fap. 17:4). Cu sigurant a, acesti noi discipoli s-au bucurat ca

au fost ajutati sa nteleag a corect Scripturile.

9
Insa altii s-au nfuriat pe Pavel. Unii evrei din Tesalonic erau invi-
diosi pe el deoarece o mare multime de greci acceptasera mesajul. Ei

le predasera acestor greci unele nvat aturi din Scripturile ebraice cu

intentia de a-i face prozeliti si, de aceea, i considerau discipolii lor. Din

punctul lor de vedere, Pavel le fura discipolii, si asta chiar n sinago-
Nu e de mirare ca acei evrei clocoteau de furie.
ga!

10
Luca relateaza ce s-a ntamplat apoi: Dar iudeii, plini de gelozie,
au luat cu ei cativa oameni rai dintre cei ce-si pierdeau vremea prin
au format o gloata si
piat a, au provocat zarva n oras. Au dat naval a

n casa lui Iason si i-au cautat [pe Pavel si pe Sila] ca sa-i scoata na-
intea poporului. Si,
pentru ca nu i-au gasit, i-au tarat pe Iason si pe

cativa
frati la conducatorii orasului,
strigand: Oamenii acestia care au

rascolit pam antul
locuit sunt si aici, iar Iason i-a primit cu ospitalita-

te. Toti oamenii acestia se mpotrivesc decretelor Cezarului, spunand

ca exista un alt rege, Isus (Fap. 17:57). Avea aceasta gloata sa-i re-
duca la tacere pe Pavel si pe colaboratorii sai?

11
O gloata nfuriata este ca un rau iesit
din matca: violenta si de ne-

stapanit. Aceasta este metoda la care au recurs acei evrei plini de ge-
lozie pentru a scapa de Pavel si de Sila. Iar, dupa ce au starnit zarva

n oras, au ncercat sa convinga autoritatile ca Pavel si colaboratorii
care predicau Regatul, se faceau ari
grave. Prima
sai, vinovati de ncalc
810. a) Cum au reactionat locuitorii din Tesalonic la vestea buna? b) De ce erau


unii evrei invidiosi
pe Pavel? c) Ce au facut evreii mpotrivitori?
11. Ce acuzatii si
li s-au adus lui Pavel si
colaboratorilor sai, la ce decret se refereau
probabil acuzatorii? (Vezi nota de subsol.)

136 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

acuzatie era ca au rascolit pam antul locuit, desi nu Pavel si nsotito-
provocasera tulburare n
rii sai oras. A doua acuzatie, mult mai grava,

era ca misionarii vesteau un alt rege, pe Isus, ncalcand astfel decrete-

le mparatului.1

12
Sa nu uitam ca acuzatii similare i fusesera aduse si lui Isus. Con-

ducatorii religiosi i-au zis lui Pilat: L-am gasit pe omul acesta insti-

gand natiunea noastra . . . si spunand ca el este Cristos, un rege (Luca
23:2). Pilat l-a dat atunci pe Isus la moarte, temandu-se, probabil, sa

nu fie suspectat de mparat ca tolereaza acte de nalta tradare. Intele-
gem, asadar, ca acuzatiile aduse crestinilor din Tesalonic puteau avea

consecinte grave. Intr-o lucrare de referint a se spune: Cat despre pe-
n
ricolul la care erau expusi, nu poate fi vorba de exagerare, ntrucat,
multe cazuri, simpla insinuare ca o persoana se facea vinovata de un

act de tradare mpotriva mparatului i aducea acesteia moartea (The
Spirit, The Church, and The World The Message of Acts, de John Scott).

Insa a reusit acest atac plin de ura?

13
Gloata nu a reusit sa opreasca lucrarea de predicare n Tesalonic.
ti.
De ce? In primul rand, deoarece Pavel si Sila n-au putut fi gasi Iar n

al doilea rand, deoarece conducatorii orasului probabil n-au fost con-

vinsi ca acuzatiile erau ntemeiate. De aceea, dup a ce au cerut sufi-

cienta garantie, probabil sub forma de cautiune, i-au lasat sa plece pe

Iason si pe ceilalti frati ce fusesera adusi naintea lor (Fap. 17:8, 9). Pa-
vel a urmat sfatul dat de Isus continuatorilor sai de a fi prudenti ca
serpii,
dar inocenti ca porumbeii si a evitat pericolul pentru a-si pu-

tea continua serviciul de predicare n alta parte (Mat. 10:16). El a fost
curajos, dar nu imprudent. Cum pot crestinii de astazi sa imite exem-
plul sau?
14
a tii s-a folosit adesea de gloa-
In timpurile moderne, clerul crestin at
te pentru a-i ataca pe Martorii lui Iehova. Acuzandu-ne de seditiune
si


de tradare, clerul a manipulat deseori autoritatile pentru a lua masuri
Asemenea persecutorilor din secolul I, opozantii
mpotriva noastra. din

zilele noastre actioneaz
a din invidie. Insa adevara tii
crestini
nu se ex-
pun pericolelor. Ori de cate ori este posibil, noi evitam sa ne angajam

1 Potrivit unui erudit, la vremea aceea exista un decret al Cezarului care interzicea n
mod expres prezicerea venirii unui nou rege sau regat, mai ales a unuia care ar fi pu-

tut sa ia locul mparatului
n exercitiu
sau sa-l judece. Este foarte posibil ca dusma-

nii lui Pavel sa fi pretins ca mesajul predicat de el era o violare a acestui decret. (Vezi
chenarul Cezarii si cartea Faptele, de la pagina 137.)

12. De unde stim

ca acuzatiile
aduse crestinilor
din Tesalonic puteau avea conse-
cinte
grave?
gloata sa opreasca lucrarea de predicare? b) Cum a dat
13, 14. a) De ce nu a reusit

Pavel dovada de prudent a, si cum putem imita exemplul sau?
 CEZARII
SI
CARTEA FAPTELE

n discutii
cu oameni furiosi, irationali.

Scopul nostru este sa ne continuam lu- Toate evenimentele consemnate n cartea


crarea n pace si de aceea revenim n te- Faptele, ca de altfel toate evenimentele con-
ritoriu cu alta ocazie, dupa ce atmosfera
semnate n Scripturile grecesti crestine, au
s-a calmat. avut loc pe teritoriul Imperiului Roman. Astfel,

cea mai nalta autoritate laica era mparatul
Aveau un caracter mai nobil roman. La acesta s-au referit evreii din Te-
(Faptele 17:1015)
salonic cand au vorbit despre decretele

15 Pavel si Cezarului (Fap. 17:7). In perioada n care s-au
Pentru a fi n sigurant a, Sila
petrecut evenimentele relatate n cartea Fap-
au fost trimisi la Bereea, un oras aflat la
tele au domnit patru mparati: Tiberiu, Gaius,
aproximativ 65 de kilometri distant a de
Claudiu I si Nero.
Tesalonic. Cand au ajuns aici, Pavel a Tiberiu (1437 e.n.) a fost mparat n toata

mers la sinagoga si le-a vorbit tuturor ce-
de placut perioada activitatii lui Isus si n primii ani
lor prezenti. Cat a fost sa se adre-
de existent a a congregatiei crestine. Aces-
seze unui auditoriu receptiv! Luca a scris
ta era cezarul la care s-au referit evreii cand
despre evreii din Bereea ca aveau un ca-
cei din Tesalonic, au strigat catre Pilat la procesul lui Isus:
racter mai nobil decat
Daca-l eliberezi pe omul acesta, nu esti
caci au primit cuvantul cu cea mai mare prieten al Cezarului. . . . N-avem alt rege

nsufletire, cercetand cu atentie Scriptu- decat pe Cezar (Ioan 19:12, 15).

rile n fiecare zi ca sa vada
daca lucrurile
Gaius, cunoscut si sub numele de Caligula
erau asa (Fap. 17:10, 11). Ii pun aceste cu-
(3741 e.n.), nu este mentionat n Scriptu-
vinte ntr-o lumina nefavorabila pe evreii rile grecesti crestine.

din Tesalonic care mbra ti saser a adeva-
Claudiu I (4154 e.n.) este mentionat de
rul? Nicidecum. Pavel le-a scris ulterior
doua ori n cartea Faptele. Profetul crestin
acestora: Ii si multumim nencetat lui
Agab a prezis ca o mare foamete se va
Dumnezeu, deoarece, cand ati primit cu-
abate asupra ntregului pamant locuit, lu-
vantul lui Dumnezeu, pe care l-ati auzit de
cru care s-a ntamplat pe vremea lui
la noi, l-ati primit nu ca pe cuvantul oame-
ca pe cu- Claudiu, n jurul anului 46 e.n. De aseme-
nilor, ci, asa cum este ntr-adevar,
nea, n 49 e.n. sau la nceputul anului
vantul lui Dumnezeu, care si lucreaza n 50 e.n., Claudiu a poruncit ca toti iudeii sa

voi, credinciosii (1 Tes. 2:13). Atunci de ce plece din Roma, ceea ce i-a determinat pe
a scris Luca despre evreii din Bereea ca Aquila si Priscila sa se mute n Corint, unde

aveau un caracter mai nobil?
l-au ntalnit pe apostolul Pavel (Fap. 11:28;
16
Desi
auzeau un lucru nou, bereenii 18:1, 2).
sau critici. Insa n-au
Nero (5468 e.n.) a fost cezarul la care a
n-au fost suspiciosi
facut apel apostolul Pavel (Fap. 25:11). Se
fost nici creduli. Mai ntai, ei au ascultat
cu atentie
ce a avut Pavel de spus. Apoi au spune ca, mai tarziu, Nero a dat vina pe
crestini
pentru incendiul care a distrus o
verificat informatiile
n Scripturi, pe care
mare parte a Romei, n aproximativ 64 e.n.
acum, cu ajutorul lui Pavel, le ntelegeau

La scurta vreme dupa aceea, n jurul anul-

15. Cum au reactionat
bereenii la auzirea vestii
ui 65 e.n., apostolul Pavel a fost ntemnitat
bune?
a doua oara la Roma si executat.
16. De ce au fost bereenii descrisi
drept oameni
cu un caracter mai nobil?

138 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

mai bine. In plus, ei studiau cu sarguin t a Cuvantul lui Dumnezeu nu

doar n sabat, ci n fiecare zi. Si faceau aceasta cu mare nsufletire,

cautand sa afle ce dezvaluie Scripturile n lumina noii nva t aturi.
De
asemenea, bereenii s-au dovedit suficient de umili ca sa faca schim-
Biblia spune ca multi dintre ei au devenit credinciosi
bari, ntrucat

(Fap. 17:12). Asadar, este lesne de nteles de ce Luca i-a descris drept
oameni cu un caracter mai nobil!

17
Acei bereeni nici nu se gandeau ca modul n care au reactionat la

vestea buna va ram ane consemnat n Cuvantul lui Dumnezeu ca exem-
plu pentru generatiile urmatoare. Ei au actionat exact asa cum spera
Pavel si, de fapt, asa cum dorea Iehova. Si
noi astazi i ncurajam pe oa-
meni sa actioneze
la fel: sa studieze Biblia cu atentie pentru a dobandi

o credint a ferm ntemeiata pe Cuvantul lui Dumnezeu. Dar oare noi,
care am dobandit deja credint a si suntem slujitori ai lui Iehova, mai

trebuie sa fim asemenea bereenilor? Categoric, da. Acum este chiar mai

important ca nainte sa studiem cu nsufletire ceea ce ne transmite Ie-

hova si sa punem cu promptitudine n practica nva t aturile
sale. Ast-

fel, i permitem lui Iehova sa ne instruiasca si sa ne modeleze (Is. 64:8).
ti Tatalui
In felul acesta, i vom fi pe deplin placu nostru ceresc, care ne

va putea folosi n continuare n lucrarea sa.
18
Pavel nu a ramas mult timp n Bereea. Biblia spune: Cand iudeii

din Tesalonic au aflat ca Pavel vestea cuvantul lui Dumnezeu si n Be-
reea, au venit si acolo sa instige si
sa tulbure masele. Atunci fratii l-au
trimis imediat pe Pavel sa se duca pan a la mare, dar Sila si Timotei au

ramas acolo. Insa cei care-l conduceau pe Pavel l-au dus la Atena. Si,
dupa ce au primit porunca pentru Sila si
Timotei ca sa vina cat mai
de nver
repede la el, au plecat (Fap. 17:1315). Cat suna
ti au fost acei
dusmani ai vestii bune! Ei nu s-au multumit sa-l alunge pe Pavel din

Tesalonic, ci au venit sa-i faca necazuri si la Bereea. Insa planurile nu
le-au reusit. Pavel stia ca avea un teritoriu de predicare vast, asa ca a

mers sa predice n alta parte. Sa fim si noi la fel de hotarati ca Pavel

si sa nu le permitem mpotrivitorilor sa ne opreasca din predicare!
19
Pavel le-a depus o marturie temeinica evreilor din Tesalonic si din

Bereea. El a nteles
cat este de important sa predice plin de curaj si sa

discute pe baza Scripturilor. Cu sigurant a ca si noi am nvatat multe

Pavel urma sa nt
n acest sens. Acum nsa, alneasca un alt tip de au-

ditoriu, neevreii din Atena. Cum avea sa procedeze n acest oras? Vom

vedea n capitolul urmator.

17. De ce este laudabil exemplul bereenilor, si cum putem sa-l urmam indiferent de
timp suntem la adevar?
cat

18, 19. a) De ce a plecat Pavel din Bereea, si

totusi de ce putem spune ca este un

exemplu de perseverent a? b) Unde si cui avea sa predice Pavel n continuare?

I-au cautat ca sa-i scoata naintea poporului
(Faptele 17:5)
CAPITOLUL 18

Sa-l caute pe Dumnezeu ...

si sa-l gaseasca

Pavel stabileste
o baza comuna de discutie

si
se adapteaza auditoriului
Faptele 17:1634

PAVEL este foarte tulburat. El se afla n Atena, un centru al culturii gre-
cesti,
unde au predat candva Socrate, Platon si Aristotel. Atenienii sunt

foarte religiosi si venereaza o multime de zeita ti. Peste tot n jurul lui, n

temple, n piete si pe strazi, Pavel vede numai idoli. El stie bine cum pri-

veste Iehova, adevaratul Dumnezeu, idolatria si si-a
nsusit acest punct
de vedere (Ex. 20:4, 5). Prin urmare, fidelul apostol detesta idolii!

2
Ceea ce vede Pavel cand intra n piata publica, sau agora, este de-a
dreptul socant:
Langa intrarea principala, nenumarate
statui falice ale
zeului Hermes strajuiesc coltul de nord-vest al pietei. In plus, piata este

plina de sanctuare. Cum va putea sa predice acest apostol zelos ntr-un
si aneasc

oras cufundat n idolatrie? Va reusi el sa- stap a indignarea si sa

gaseasca o baza comuna de discutie
cu oamenii de aici? Va reusi sa aju-
te vreo persoana sa-l caute pe adevaratul Dumnezeu si sa-l gaseasc

a?

3
nva ta
Discursul lui Pavel n fata tilor
din Atena, consemnat n Fapte-

le 17:2231, este un model de elocint a, de tact si
de discernamant. Anali-

zand exemplul lui Pavel, nva t am multe despre modul n care putem sa

stabilim o baza comuna de discutie sa-i ajutam pe oameni sa gandeasc

si a.

Invat and n piat a (Faptele 17:1621)
4 atorie

n
Pavel a ajuns la Atena n a doua sa cal misionara, jurul anul-

ui 50 e.n.1 Sila si Timotei nca nu sosisera din Bereea. Astfel, potrivit obi-

el a nceput
ceiului sau, sa discute n sinagoga cu iudeii. De asemenea,

el a mers ntr-un loc unde putea sa le predice si locuitorilor neevrei ai Ate-
sau agora (Fap. 17:17). Situata la nord-vest de Acro-
nei, si
anume n piat a,

pole, agora din Atena se ntindea pe o suprafat a de aproximativ cinci hec-

un loc n
tare. Aceasta piat a era mai mult decat care se facea comer t; era
piata
publica a orasului. Intr-o lucrare de referint a se arata ca agora re-

1 Vezi chenarul Atena, centrul cultural al lumii antice, de la pagina 142.

13. a) De ce a fost Pavel foarte tulburat n Atena? b) Ce nva t am
din exemplul lui
Pavel?

4, 5. In ce locuri a predicat Pavel n Atena, si
ce auditoriu a ntalnit el n piat a?

140

S A-L CAUTE PE DUMNEZEU . . . SI
S A-L G ASEASC A 141

prezenta centrul economic, politic si cultural al orasului. Atenienilor le

placea sa se adune aici pentru a purta discutii intelectuale.
5

Pavel a nt
In piat a, alnit un auditoriu mai greu de abordat. Multi din-
tre cei adunati acolo erau epicurieni si stoici, membri a doua scoli filozo-

fice rivale.1 Epicurienii considerau ca viata a aparut din ntamplare, iar
esenta viziunii lor asupra vietii era: Nu este nevoie sa te temi de Dumne-

zeu. In moarte nu exista durere. Binele poate fi atins, raul poate fi ndu-
rat. Stoicii puneau accent pe ratiune si
pe logica si nu credeau ca Dum-
In
nezeu este o Persoana. plus, nici epicurienii si nici stoicii nu credeau

n nviere, asa cum credeau discipolii lui Cristos. In mod clar, conceptiile
filozofice ale acestor doua grupuri erau incompatibile cu adevarurile su-

perioare ale crestinismului
autentic, pe care l predica Pavel.

6
Dar cum au reactionat acei intelectuali greci la nva t aturile prezenta-
te de Pavel? Unii l-au numit palavragiu, folosind un cuvant care literal-

mente nseamna ciugulitor de seminte (Fap. 17:18). Iata ce spune un eru-
dit cu referire la acest termen grecesc: Initial, cuvantul era folosit cu


privire la o pasare mica ce ciuguleste seminte
de peste tot. Mai tarziu a

ajuns sa descrie o persoana care aduna resturi de alimente sau alte lu-
Apoi termenul a fost folosit n
cruri aruncate prin piat a. sens figurat cu

privire la un om care aduna franturi de informatii, ndeosebi unul care

nu este n stare sa faca legatura ntre ele. Prin urmare, acei nva ta ti spu-

neau ca Pavel era un ignorant care repeta ce a auzit de la altii. asa
Insa,

cum vom vedea, Pavel nu s-a lasat intimidat de acest apelativ jignitor.
7
Lucrurile nu s-au schimbat prea mult astazi. Si
la adresa noastra, ca
Martori ai lui Iehova, se folosesc deseori apelative ofensatoare din cauza
convingerilor noastre bazate pe Biblie. De exemplu, unii profesori predau
ca evolutia este un fapt si ca orice om inteligent trebuie sa o accep-
sustin

te. Cu alte cuvinte, ei i catalogheaza drept ignoranti pe cei care nu cred

n evolutie. Acesti oameni instruiti vor ca altii sa ne considere niste ciu-

gulitori de seminte cand le aratam ce spune Biblia si le ndreptam aten-

tia asupra dovezilor care atesta existenta unui proiect n natura. Ins a noi

nu ne lasam intimidati. Dimpotriva, ne aparam cu ndrazneala convinge-
rea ca viata pe pam
ant
este opera unui Proiectant inteligent, Iehova Dum-
nezeu (Rev. 4:11).
8 cand
au avut alta reac-
Altii
nsa, l-au auzit pe Pavel predicand n piat a,
tie.
Pare sa fie vestitorul unor zeitati straine, au spus ei (Fap. 17:18). Pen-
si
tru atenieni, acesta ar fi fost un lucru foarte grav. Cu secole n urma,
lui Socrate i se adusese o acuzatie
asemanatoare, motiv pentru care fusese
1 Vezi chenarul Epicurienii si
stoicii, de la pagina 144.

6, 7. Cum au reactionat
unii intelectuali greci la nva t aturile
lui Pavel, si
ce reactie


similara putem ntalni
astazi?
8. a) Cum au reactionat
altii
la mesajul lui Pavel? b) Unde a fost dus Pavel?
(Vezi nota de subsol.)

142 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

condamnat la moarte. Nu este de mirare ca Pavel a fost dus la

judecat si

Areopag1 si i s-a cerut sa explice acele nva t aturi,

care li se pareau ciuda-

te atenienilor. Cum avea Pavel sa-si apere mesajul n fata unor persoane
care nu cunosteau
deloc Scripturile?

Barbati din Atena, dupa cate vad ... (Faptele 17:22, 23)
9
Sa ne amintim ca Pavel era foarte tulburat de idolatria dezgustatoare

a atenienilor. Totusi, el si-a
tinut
n frau sentimentele si n-a atacat cu vi-

rulent a nchinarea la idoli. Plin de tact, Pavel s-a straduit si
sa- ca stige
au-

ditoriul stabilind o baza comuna de discutie. El a nceput prin a spune:

Barba ti din Atena, dupa cate vad,
n toate lucrurile sunteti mai devotati

zeitatilor

decat altii
(Fap. 17:22). Cu alte cuvinte, Pavel le-a spus: Observ

1 Situat la nord-vest de Acropole, Areopagul era locul unde se ntrunea de obicei Con-
siliul Suprem din Atena. Termenul Areopag se referea fie la consiliul propriu-zis, fie

la colina unde se ntrunea acesta. De aceea, ntre eruditi exista diferente
de opinie cu

privire la locul unde a fost dus Pavel: fie pe acea colina sau n apropiere, fie pur si

simplu n fata consiliului ntrunit n alta parte, probabil n agora.

911. a) Cum a stabilit Pavel o baza comuna de discutie

cu auditoriul sau? b) Cum

putem urma exemplul lui Pavel n lucrarea de predicare?

ATENA, CENTRUL CULTURAL AL LUMII ANTICE

Acropola Atenei a fost o citadela puternic forti-
ficata cu mult nainte de primele consemnari
istorice referitoare la oras, din secolul al VII-lea
.e.n. Atena a devenit cel mai important oras al
provinciei Atica, ajungand sa exercite influent a
asupra unei zone de aproximativ 2500 km2, cu-
prinse ntre munti si mare. Se pare ca numele
orasului are legatura cu zeita Atena, considerata
zeita protectoare a acestuia.
In secolul al VI-lea .e.n., un legislator atenian
pe nume Solon a reformat sistemul social, politic,
juridic si economic. El a mbunatatit nivelul de trai
al saracilor si a pus bazele unei forme de guver-
nare democratice. Insa aceasta democratie era
doar pentru cei liberi. Populatia majoritara a ora-
sului
era formata din sclavi.
Dupa victoriile repurtate de greci asupra persi-
lor, n secolul al V-lea .e.n., Atena a devenit
capitala unui mic imperiu, ale carui nave faceau
comert pana n Italia si Sicilia, n vest, si pana n
Cipru si Siria, n est. In epoca sa de apogeu, Atena
a fost centrul cultural al lumii antice, remarcan-
du-se n domenii precum arta, teatrul, filozofia,
retorica si stiin tele
exacte. La frumusetea orasu-
lui contribuiau multe cladiri publice si temple.
Panorama sa era dominata de impozanta colina
numita Acropole, pe care se afla Partenonul.
Acesta adapostea statuia de 12 m din aur si fil-
des a zeitei Atena.
Orasul
Atena a fost cucerit mai ntai de spar-
tani, apoi de macedoneni, iar, n cele din urma,
de romani, care i-au jefuit bogatiile. Cu toate aces-
tea, pe vremea lui Pavel, Atena continua sa se
bucure de un statut privilegiat datorita trecutului
sau glorios. De fapt, orasul n-a fost inclus nicio-
data n vreo provincie romana, ci avea autoritate
juridica asupra propriilor cetateni si era scutit de
impozite fat a de Roma. Desi gloria orasului apu-
sese, Atena era nca un centru universitar, unde
erau trimisi la studii fiii celor bogati.

S A-L CAUTE PE DUMNEZEU . . . SI
S A-L G ASEASC A 143

ca sunteti foarte credinciosi! Dovedind ntelepciune,


el i-a laudat pentru

ca aveau nclinatii spirituale. Pavel era constient ca unii oameni orbiti de

nva t aturi
false pot avea o inima receptiva. La urma urmei, si el fusese

candva n nestiin t a si
actionase
din necredint a (1 Tim. 1:13).
10
Urmarind si
sa-
cladeasc a argumentatia
pe o baza comuna, Pavel a

adus n discutie un lucru ce dovedea ca atenienii aveau nclinatii religioa-
se, si anume un altar dedicat unui Dumnezeu necunoscut. Asa cum se

arata ntr-o lucrare de referint a, grecii si alte popoare aveau obiceiul sa
dedice altare unor Dumnezei necunoscuti de teama sa nu-si atraga ma-


nia vreunui zeu pe care l-ar fi omis n nchinarea lor. Ridicand un aseme-
nea altar, atenienii admiteau ca exista un Dumnezeu pe care nu-l cunos-
teau. Pavel s-a folosit de acest lucru pentru a face trecerea la vestea buna.
El le-a spus: Ceea ce venerati voi far a sa cunoaste aceea va vestesc eu
ti,
(Fap. 17:23). Acest mod de abordare subtil a fost foarte eficient. El nu le

vorbea despre un zeu nou sau strain, cum l acuzasera unii, ci despre
asa
acel Dumnezeu necunoscut lor, adevaratul Dumnezeu.

11
Cum putem urma exemplul lui Pavel n lucrarea de predicare? Daca
suntem buni observatori, am putea remarca anumite lucruri care arat a
ca o persoana este religioasa, de pilda unele accesorii pe care le poarta

sau unele obiecte din casa sau din curte. Apoi am putea spune: Observ

ca sunteti o persoana credincioasa. Chiar speram sa nt alnesc pe cineva

care are preocupari spirituale. Aratand cu tact ca o consideram o persoa-

na religioasa, putem stabili o baza comuna de discutie.
Sa nu uitam ca

scopul nostru nu este sa-i judecam pe oameni dupa convingerile lor.

La urma urmei, multi dintre colaboratorii nostri crestini
credeau n tre-

cut cu sinceritate n nvat aturi ale religiei false.

Dumnezeu nu este departe de niciunul dintre noi (Faptele 17:2428)

12
Pavel a stabilit o baza comuna de discutie, dar a reusit el oare sa o

pastreze pe tot parcursul discursului sau? Stiind
ca aceia care-l ascultau


erau instruiti n filozofia greaca si nu cuno steau
Scripturile, el si-a
adap-

tat argumentatia n mai multe moduri. In primul rand, a prezentat nva-

t aturile biblice fara a cita n mod direct din Scripturi. In al doilea rand, s-a
folosind uneori persoana nt
identificat cu ascultatorii sai, ai plural. In al
treilea rand, a citat din literatura greaca pentru a arata ca unele lucruri


despre care le vorbea se regaseau n scrierile lor. Sa examinam
si n con-

tinuare discursul plin de for t a al lui Pavel. Ce adevaruri fundamentale le-a
dezvaluit el atenienilor despre Dumnezeul pe care nu-l cunosteau?
13
Dumnezeu a creat universul. Pavel a spus: Dumnezeul care a fa-
cut lumea si
toate lucrurile din ea, El, care este Domnul cerului si

12. Cum si-a
adaptat Pavel argumentatia?
13. Ce a spus Pavel cu privire la originea universului, si
ce mesaj a transmis el de
fapt?
 EPICURIENII SI
STOICII
antului,

al pam nu locuieste n temple facu-
Epicurienii si stoicii erau adeptii a doua
te de maini (Fap. 17:24).1 Universul nu a
scoli
filozofice distincte. Nici unii, nici altii nu
aparut din ntamplare. Adevaratul Dumne-
credeau n nviere.
zeu este Creatorul tuturor lucrurilor (Ps.
Epicurienii credeau n existenta zeilor, dar
146:6). Spre deosebire de zeita Atena sau de
considerau ca acestia nu aratau niciun inte-
ceilalti zei, a caror glorie depindea de tem-
res fat a de oameni, nu-i rasplateau si nici
ple, sanctuare si altare, Domnul Suveran al
nu-i pedepseau. De aceea, din punctul lor de antului

cerului si al pam nu poate fi cu-
vedere, rugaciunile si jertfele erau inutile.
prins n temple facute de maini omenesti
Epicurienii sustineau ca binele suprem n
(1 Regi 8:27). Mesajul lui Pavel era clar: Ade-
viat a este placerea. Principiile morale erau de mare t,
varatul Dumnezeu, care este at at
excluse din gandirea si din actiunile lor. To-
nu poate fi comparat cu un idol facut de oa-
tusi, ei recomandau moderatia, nsa numai
meni, care este adapostit n temple facute
pentru a fi evitate consecintele neplacute
ale exceselor. Iar cunostin ta era de dorit de oameni (Is. 40:1826).
doar pentru a-l elibera pe om de superstitii 14
Dumnezeu nu depinde de oameni. Oa-
si temeri religioase. si
menii idolatri obisnuiau sa- mbrace ido-
Stoicii credeau ca toate lucrurile erau par-
lii cu vesminte
scumpe, sa le faca multe da-

te integranta a unei zeitati impersonale si ca ruri costisitoare sau sa le aduca mancare
sufletul uman provenea dintr-o astfel de sur- si
bautura de parca idolii aveau nevoie de

sa. Unii stoici considerau ca, n final, sufletul astfel de lucruri! Totusi, unii filozofi greci

va fi distrus mpreuna cu universul. Altii sus-
din auditoriul lui Pavel considerau proba-

tineau ca sufletul se va reintegra n cele din

bil ca zeii nu aveau nevoie de nimic din par-
urma n acea zeitate. In conceptia filozofilor
a ndoial
tea oamenilor. Far a ca acestia

stoici, la fericire se putea ajunge printr-o via-
erau de acord cu cele spuse de Pavel, si
t a traita n armonie cu natura.
anume ca Dumnezeu nu este slujit de

maini omenesti, ca si cum ar avea nevoie de
oamenii nu-i pot da ni-
ceva. Intr-adevar,
mic material Creatorului. Dimpotriva, Creatorul le da oamenilor ceea ce

au nevoie: viat a, suflare si
toate lucrurile, inclusiv soare, ploaie si
pa-

mant roditor (Fap. 17:25; Gen. 2:7). Asadar,
Dumnezeu, Cel care da, nu de-
pinde de oameni, cei care primesc.
15
Dumnezeu a creat omul. Atenienii se considerau superiori celor ce nu

erau greci. Insa mandria
national
a si
rasiala sunt n contradictie cu ade-
varul biblic (Deut. 10:17). Pavel a abordat aceast a chestiune delicata cu

tact si El a spus ca [Dumnezeu] a facut
cu iscusint a. dintr-un singur om
toate natiunile
oamenilor, ceea ce cu sigurant a le-a dat de gandit celor


1 Termenul grecesc redat aici prin lume este kosmos. Desi n Biblie termenul este

folosit n general cu privire la oameni, grecii l foloseau cu privire la universul mate-
rial. Este posibil ca Pavel, care dorea sa pastreze
o baza comuna cu auditoriul sau


grec, sa-l fi folosit aici cu sensul de univers material.

14. Cum a aratat Pavel ca Dumnezeu nu depinde de oameni?
15. Cum a abordat Pavel chestiunea delicat a a superiorita tii
nationale,
si
ce lectie

importanta desprindem din exemplul sau?


S A-L CAUTE PE DUMNEZEU . . . SI
S A-L G ASEASC A 145

prezenti (Fap. 17:26). Pavel se referea la relatarea din Geneza despre Adam,
toti oamenii au
stramo sul
comun al oamenilor (Gen. 1:2628). Intrucat
acelasi
stramos, nicio rasa si nicio nationalitate
nu este superioara alteia.

Aceasta era singura concluzie logica la care puteau ajunge ascultatorii lui

Pavel. Ce nvat am din exemplul lui? Chiar daca n lucrarea de predicare
evitam sa fim dogmatici si
ne straduim sa vorbim cu tact, nu vom dilua

adevarurile biblice pentru a le face mai atrag atoare.

16
Dumnezeu doreste ca oamenii sa se apropie de el. Desi probabil dez-

batusera ndelung problema scopului vietii, filozofii din auditoriul lui Pa-

vel nu reusiser a sa gaseasc
a un raspuns
satisfac ator.
Pavel nsa le-a ara-
tat clar care este scopul Creatorului cu privire la oameni: ca ei sa-l caute
pe Dumnezeu, chiar daca ar trebui sa bajb aie dupa el si gaseasc
sa-l desi
a,
nu este departe de niciunul dintre noi (Fap. 17:27). Acel Dumnezeu necu-
noscut atenienilor nu era imposibil de cunoscut. Dumnezeu nu este de-
parte de cei care doresc cu adevarat gaseasc
sa-l a si cunoasca (Ps.
sa-l

145:18). Demn de remarcat este faptul ca Pavel a folosit aici pronumele

noi, incluzandu-se astfel printre cei ce trebuiau sa-l caute pe Dumne-
zeu si
sa bajbaie dupa el.
17
oamenii ar trebui sa doreasca sa se apropie de Dumnezeu. Pavel a
Si

spus ca avem viat a, ne misc
am si
existam datorit a lui Dumnezeu. Unii
biblisti
sustin
ca, prin aceste cuvinte, Pavel facea referire la versurile lui
16. Care este scopul Creatorului cu privire la oameni?
17, 18. De ce ar trebui oamenii sa doreasca sa se apropie de Dumnezeu, si
ce putem

nva ta
din maniera n care a prezentat Pavel mesajul?

Sa stabilim o baza comuna pe care sa ne cladim argumentatia


146 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Epimenides, poet cretan din secolul al VI-lea .e.n. si personalitate mar-

canta n traditia religioasa ateniana. Apoi el a adaugat:
Asa cum au zis
unii poeti de-ai vostri: Caci si noi suntem urmasii sai (Fap. 17:28).1 Ast-

fel, Pavel a aratat ca toti ar trebui sa se simta ntr-un fel nruditi cu Dum-
nezeu, deoarece el l-a creat pe primul om din care descind toti oamenii. Sa
ca apostolul a prezentat mesajul ntr-o
remarcam maniera atrag atoare,
ci-

tand din operele unor scriitori greci, apreciati cu sigurant a de auditoriul
Urmand si
sau. exemplul sau, noi putem folosi uneori n predicare citate

din car ti de istorie, din enciclopedii sau din alte lucrari apreciate de oa-
meni. De pilda, un citat dintr-o lucrare respectata ar putea constitui un
argument convingator cand originea unor practici sau obiceiuri
explicam
religioase false.
18 a n
Pan acest punct al discursului, Pavel le-a dezvaluit prin cuvinte

bine alese ascultatorilor sai atenieni unele adevaruri fundamentale de-
spre Dumnezeu. Dar ce trebuiau sa faca atenienii odata ce au aflat aces-

te informatii vitale? Pavel nu s-a retinut sa le spuna n continuarea dis-
cursului sau.

Toti,
pretutindeni, trebuie sa se caiasca (Faptele 17:2931)
19 si
Pavel a fost gata sa- ndemne ascultatorii la actiune.
Pornind de la
cuvintele pe care tocmai le citase, el a spus: Asadar, pentru ca suntem
urmasii lui Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Fiinta Divina este aseme-
nea aurului, a argintului sau a pietrei, asemenea vreunui lucru sculptat
daca omul a fost
prin arta si imaginatia omului (Fap. 17:29). Intr-adevar,

facut de Dumnezeu, cum ar putea Dumnezeu sa fie asemenea idolilor, care
sunt facu ti de mana omului? Prin acest rationament
logic, Pavel a aratat


cu tact cat de absurda este nchinarea la idoli (Ps. 115:48; Is. 44:920).
Iar pentru a mai atenua impactul acestui adevar, Pavel s-a identificat cu

auditoriul sau folosind persoana ntai plural.
20
Apostolul a aratat clar ca toti oamenii trebuie sa faca ceva: Dumne-
zeu a trecut cu vederea timpurile unei astfel de nestiin te
[cand se credea

ca i accepta pe cei ce se nchinau la idoli], totusi acum el le spune oame-
nilor ca toti, pretutindeni, trebuie sa se caiasc
a (Fap. 17:30). Probabil ca

acest ndemn la caint a i-a socat pe unii din auditoriul lui Pavel. Insa dis-

cursul sau demonstrase cu prisosint a ca ei i datorau viata lui Dumnezeu
caute pe
si,
prin urmare, erau raspunz atori naintea Sa. Ei trebuiau sa-l

Dumnezeu, sa nvete adevarul despre el si sa-si schimbe modul de viat a

pentru a trai n conformitate cu acest adevar. Pentru atenieni, aceasta n-
1 Pavel a citat din poemul Phenomena, scris de poetul stoic Aratus. Cuvinte similare
grecesti,
se regasesc si
n alte lucrari precum Imn lui Zeus, de scriitorul stoic Cleantes.

19, 20. a) Cum a aratat Pavel ca nchinarea la idoli este absurda?
b) Ce trebuiau sa

faca cei din auditoriul sau?

S A-L CAUTE PE DUMNEZEU . . . SI
S A-L G ASEASC A 147

semna sa accepte ca idolatria este un pacat

sa renunte
si la practicile lor
idolatre.
21
Pavel si-a
ncheiat discursul prin urmatoarele cuvinte pline de for t a:

[Dumnezeu] a stabilit o zi n care urmeaza sa judece cu dreptate paman-
tul locuit, printr-un om pe care l-a numit. Si le-a dat o garantie tuturor oa-

menilor nviindu-l din mor ti (Fap. 17:31). O Zi a Judeca tii! Iata un motiv
se poate de serios pentru a-l cauta
cat si
a-l gasi pe adevaratul Dumne-

zeu! Pavel n-a specificat numele Judecatorului desemnat, nsa a spus ceva

surprinzator despre el: a trait ca om, a murit si a fost sculat din mor ti de
Dumnezeu.

22
Aceasta ncheiere nsufletitoare are o semnificatie profunda pentru

crestinii
de astazi. Stim
ca Judecatorul desemnat de Dumnezeu este n-
viatul Isus Cristos (Ioan 5:22). Mai stim
ca Ziua Judecatii va dura o mie
de ani si ca este foarte aproape (Rev. 20:4, 6). Insa noi nu ne temem de
aceasta zi, deoarece stim ca le va aduce binecuvant ari
extraordinare celor

ce vor fi gasiti fideli. Dumnezeu a garantat mplinirea tuturor acestor

nvierea
lucruri prin cel mai mare miracol nfaptuit vreodata: lui Isus
Cristos!

Unii ... au devenit credinciosi

(Faptele 17:3234)
si
23
Discursul lui Pavel a starnit reactii diferite. Unii au nceput sa- bata

joc de el cand au auzit despre nviere. Altii au fost politicosi si nimic mai
mult. Ei au spus: Despre asta te vom asculta alta data! (Fap. 17:32). Dar
ca tiva au reactionat
favorabil: Unii oameni i s-au alaturat si au devenit
credinciosi. Printre acestia au fost si
Dionisie, judecator la tribunalul Areo-

pagului, o femeie pe nume Damaris si mpreuna cu ei (Fap. 17:34). Si
altii

noi ntalnim reactii asemanatoare n lucrarea de predicare. Unii ne iau n
altii
Insa cat
batjocura, de mult ne bucu-
sunt politicosi, dar indiferenti.

ram cand unii accepta mesajul despre Regat si devin credinciosi!

24
Din discursul lui Pavel nvat am multe despre modul n care putem sa

dezvoltam logic un subiect, sa aducem argumente convingatoare sa ne
si

adaptam la auditoriu. In plus, nvat am cat este de important sa avem rab-

dare si tact cu oamenii ce sunt orbiti de nvat aturile religiei false. Un alt
aspect demn de retinut din acest discurs este sa nu diluam niciodata ade-

varul biblic doar pentru a fi pe placul celor carora le predicam. Urmand

exemplul apostolului Pavel, cu totii putem deveni nvat atori mai eficienti

n lucrarea de predicare, iar supraveghetorii crestini, nva t atori mai efi-
cau-
cienti n congregatie. Da, vom fi bine echipati sa-i ajutam pe altii sa-l
te pe Dumnezeu . . . si
sa-l gaseasca! (Fap. 17:27)

21, 22. Cu ce cuvinte pline de for t a si-a
ncheiat Pavel discursul, si
ce semnificatie

au ele pentru crestinii

de astazi?
23. Ce reactii
a starnit discursul lui Pavel?

24. Ce putem nvata din discursul lui Pavel tinut
la Areopag?
CAPITOLUL 19

Continua sa vorbesti!


Sa nu taci

Desi
lucreaza pentru a se ntretine,

Pavel pune lucrarea de predicare pe primul plan
Faptele 18:122
situl
SUNTEM spre sfar anului 50 e.n. Apostolul Pavel se afla n Corint,
un centru comercial prosper, cu o populatie numeroasa, alcatuita din

greci, romani si evrei.1 Pavel nu a venit aici ca sa faca negot si nici ca

sa-si caute un loc de munca. El are un scop mult mai nobil: sa depuna

marturie despre Regatul lui Dumnezeu. Pavel are nevoie de o locuint a,

dar nu vrea sa fie o povara pe umerii fratilor
sai. El nu vrea sa lase im-

presia ca asteapt
a sa fie ntretinut
fiindca vesteste
de altii Cuvantul lui
Dumnezeu. Ce va face el?
2
Pavel cunoaste o meserie: confectionarea de corturi. Aceasta nu este

ns
o ndeletnicire usoar a, a el este gata sa lucreze cu mainile
lui pen-

tru a se ntretine. Va gasi Pavel un loc de munca n acest oras aglome-
rat? Va gasi o locuint a decenta? Desi se confrunta cu aceste griji ale
vietii,
Pavel nu neglijeaza principala sa activitate, lucrarea de predicare.
3
Asa
cum vom vedea n continuare, Pavel a ramas n Corint mai mul-

ta vreme, iar lucrarea sa aici a fost foarte rodnica. Ce nva t am
din acest
episod din viata lui Pavel si cum ne poate ajuta exemplul sau sa depu-

nem o marturie temeinica n teritoriul nostru?

Meseria lor era facerea corturilor (Faptele 18:14)

4
Dupa un timp de la sosirea sa n Corint, Pavel l-a ntalnit pe un evreu

numit Aquila si pe sotia
lui, Priscila (Prisca). Acestia se stabilisera n

Corint ca urmare a decretului dat de mparatul Claudiu, potrivit caruia
toti iudeii [trebuiau] sa plece din Roma (Fap. 18:1, 2). Aquila si Prisci-

la l-au primit cu ospitalitate pe Pavel, gazduindu-l n casa lor. Mai mult,

l-au luat sa lucreze mpreuna cu ei. Biblia spune: Fiindca aveau aceeasi

meserie, [Pavel] a ramas n casa lor si lucrau, pentru ca meseria lor era
anul
1 Vezi chenarul Corint, stap a doua mari,
de la pagina 149.

13. De ce a venit Pavel la Corint, si

cu ce griji ale vietii
s-a confruntat el?

a stat n
4, 5. a) Unde a locuit Pavel n perioada cat ce munca a facut
Corint, si el

pentru a se ntretine?
b) Cum a ajuns Pavel sa nvete aceasta meserie?

148

CORINT, STAPANUL A DOUA M ARI

facerea corturilor (Fap. 18:3). Pavel a lo-

Corintul antic era situat pe istmul ce unes-
cuit n casa acestor oameni inimosi n toa-
te Grecia continental a de peninsula sudica,
ta perioada cat a predicat n Corint. Tot
Pelopones. In zona sa cea mai ngusta, acest
atunci, cand a locuit la Aquila si Priscila,
istm masura mai putin de 6 km, motiv pen-
se pare ca a scris unele dintre scrisorile tru care Corintul avea doua porturi: portul

ce au devenit mai tarziu o parte a canonu-
Lechaeum, n golful Corint, de unde vasele
lui biblic.1 porneau spre vest, spre Italia, Sicilia si Spania,

5
Dar cum de avea Pavel, un om care n- si portul Chencrea, n golful Saronic, de unde


vatase la picioarele lui Gamaliel, o ase- vasele porneau spre bazinul Marii Egee, Asia

menea meserie? (Fap. 22:3) Se pare ca Mic a, Siria si Egipt.

Intrucat, din cauza vanturilor puternice, era
evreii din secolul I nu considerau ca era
si periculos sa se navigheze pe langa pro-
sub demnitatea lor sa- nvete copiii o
montoriile din sudul Peloponesului, navigatorii
meserie, chiar daca acestia aveau sa ur-
preferau sa ancoreze n unul dintre cele doua

meze si o instruire suplimentara. Pavel
porturi ale Corintului, sa-si transporte ncarca-
era din Tars, un oras din regiunea Cilicia,
tura pe uscat si apoi sa o ncarce n celalalt
cunoscuta pentru o panz a din care se fa-

port. Vasele usoare puteau fi chiar traversate

ceau corturi, numita cilicium. Astfel, el a
dintr-o parte n alta a istmului. Cum anume?

nva tat
sa confectioneze
corturi nca din Ele erau ridicate pe o platforma ce era trasa

copilarie. Ce presupunea aceasta mese-

de la o mare la alta pe un drum pavat, preva-

rie? Teserea

panzei sau croirea si coase- zut cu san

turi. Astfel, datorita pozitiei sale,

rea acestui material tare si aspru. Nu era Corintul domina atat comer tul maritim pe di-

deloc o munca usoar

a! rectia E-V, cat si comertul

pe uscat pe directia


6
N-S. Insa comer tul intens a adus n Corint nu
Pavel nu considera confectionarea de
numai bogatii, ci si viciile caracteristice multor
corturi activitatea principala din viata sa. porturi.

Pentru el, aceasta ndeletnicire era doar
In vremea apostolului Pavel, Corintul era ca-

un mijloc de a se ntretine ca sa poata pitala provinciei romane Ahaia si un important
anunta
vestea buna fara sa coste nimic
centru administrativ. Diversitatea religioasa
pe nimeni (2 Cor. 11:7). Dar cum consi-
existenta pe atunci n oras este atestata de
derau Aquila si Priscila munca lor lai-
vestigiile unui templu pentru cultul mparatu-
Acesti
a ndoial
ca? crestini
aveau, far a, lui, ale unor sanctuare si temple dedicate

aceeasi conceptie ca Pavel. De fapt, cand multor divinitati grecesti si egiptene, precum
si ale unei sinagogi evreie sti
(Fap. 18:4).
Pavel a plecat din Corint, n 52 e.n., ei au

lasat totul si au mers cu el. S-au mutat la In localitatea vecina Isthmia se tineau din

Efes, iar acolo si-au
pus locuinta la dispo- doi n doi ani ntreceri de atletism. Jocurile Ist-

zitie pentru ntrunirile congregatiei loca- mice erau cele mai importante dupa Jocurile

le (1 Cor. 16:19). Apoi s-au ntors la Roma, Olimpice. Se pare ca apostolul Pavel a fost n

Corint n timpul jocurilor din 51 e.n. In legatu-

1 Vezi chenarul Scrisori ncurajatoare scrise sub

ra cu acest lucru, un dictionar biblic facea
inspiratie
divina, de la pagina 150. urmatorul comentariu: Nu poate fi o simpla

6, 7. a) Cum considera Pavel munca sa laica, si

coincident a ca ntr-o scrisoare trimisa la Co-

de unde stim
ca Aquila si
Priscila aveau acelasi rint face [Pavel] pentru prima oara o ilustrare

punct de vedere? b) Cum urmeaza crestinii
de n care foloseste elemente specifice ntreceri-
exemplul lui Pavel, al lui Aquila si
astazi al Pris- lor atletice (1 Cor. 9:2427).
cilei?

150 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

dupa care au mers din nou la Efes. Acest cuplu zelos a pus interesele

Regatului pe primul plan n viat a si le-a slujit cu abnegatie altora, ast-

fel ca toate congregatiile natiunilor
le erau recunoscatoare (Rom.
16:35; 2 Tim. 4:19).
7
Crestinii
din prezent urmeaza exemplul lui Pavel, al lui Aquila si al
Priscilei. Unii slujitori zelosi ai lui Iehova muncesc din greu ca sa nu-i

mpovareze cu cheltuieli mari pe altii (1 Tes. 2:9). Este laudabil ca multi
crestini

cu timp integral lucreaza ca sezonieri sau cu jumatate de nor-
ma pentru a se putea dedica principalei lor activita ti, serviciul de pre-
dicare. Totodata, asemenea lui Aquila si Priscila, multi crestini
cu inima
generoasa le ofera gazduire supraveghetorilor itineranti. Cei ce urmea-

za calea ospitalitatii stiu

ca acest lucru le aduce binecuvantari. Ei se

simt realmente ziditi si ncurajati de vizitele acestor frati (Rom. 12:13).

SCRISORI INCURAJATOARE SCRISE SUB INSPIRATIE
DIVINA

Pe parcursul celor 18 luni petrecute n Corint, preuna dupa perioada petrecuta de Pavel n

ntre 50 si 52 e.n., apostolul Pavel a scris cel Corint (Fap. 18:5, 18; 1 Tes 1:1; 2 Tes 1:1). De

putin doua scrisori care au devenit parte a Scrip- ce a scris Pavel aceasta a doua scrisoare? Se

turilor grecesti crestine:
1 si 2 Tesaloniceni. pare ca primise mai multe vesti despre congrega-

Scrisoarea catre galateni a scris-o fie n aceasta tie,
probabil de la persoana prin care trimisese

perioada, fie la scurt timp dupa aceea. prima scrisoare. Aceste vesti l-au ndemnat sa-i
laude pe fratii
Prima scrisoare catre tesaloniceni este prima din Tesalonic pentru iubirea si per-

dintre scrierile inspirate ale lui Pavel. Apostolul severenta lor, dar si sa corecteze ideile unora

a vizitat Tesalonicul n aproximativ 50 e.n., n care sustineau ca prezenta Domnului este imi-

timpul celei de-a doua calatorii misionare. Con- nenta (2 Tes. 1:312; 2:1, 2).

gregatia care s-a format aici s-a confruntat n Din Scrisoarea catre galateni reiese ca Pavel
scurt timp cu opozitie, motiv pentru care Pa-
i-a vizitat pe ace
stia
cel putin de doua ori nainte
vel si Sila au fost nevoiti sa paraseasca orasul de a le scrie. In 4748 e.n., Pavel si Barnaba au

(Fap. 17:110, 13). Preocupat de bunastarea noii vizitat Antiohia din Pisidia, Iconium, Listra si Der-

congregatii, Pavel a ncercat de doua ori sa se n- be,
orase apar tin and provinciei romane Galatia.

toarca la Tesalonic, dar Satan [i]-a stat n cale. In 49 e.n., Pavel a revenit n zona mpreuna cu

De aceea, Pavel l-a trimis pe Timotei sa-i conso- Sila (Fap. 13:114:23; 16:16). Pavel le-a scris

leze si sa-i ntareasca pe frati. Probabil ca, spre galatenilor deoarece, chiar dupa plecarea lui, au

sfarsitul anului 50 e.n., Timotei s-a rentalnit cu venit iudaizantii si au nceput sa nvete ca toti

Pavel n Corint si i-a adus vesti bune despre con- crestinii
trebuiau sa se circumcida si sa respec-
gregatia
din Tesalonic. Pavel a scris scrisoarea te Legea mozaica. Fara ndoiala ca el le-a scris

dupa ce a aflat aceste vesti (1 Tes. 2:173:7). imediat ce a auzit de aceasta nvat atura falsa.

A doua scrisoare catre tesaloniceni a fost scri- Este posibil ca Pavel sa fi scris aceasta scrisoa-

s a la scurt timp dupa prima, probabil n 51 e.n. re n Corint, dar la fel de posibil este ca el s-o fi

In ambele scrisori, Timotei si Silvan (numit Sila redactat n Efes (unde a facut un scurt popas n

n cartea Faptele) trimit salutari alaturi de Pavel, calatoria sa de ntoarcere spre Antiohia Siriana)

nsa nu exista dovezi ca cei trei au mai fost m- sau n Antiohia (Fap. 18:1823).

CONTINU A S A VORBE STI!
S A NU TACI 151

Multi dintre corinteni ... au crezut (Faptele 18:58)

8
Asadar,
Pavel considera munca laica doar un mijloc pentru atinge-
rea unui scop. Acest lucru s-a vazut clar si
cand Sila si
Timotei au ve-
nit din Macedonia cu daruri generoase (2 Cor. 11:9). Atunci Pavel s-a

daruit ntru totul cuvantului (si-a
folosit tot timpul pentru a predica,

Noul Testament, Traducere n limba romana moderna, 2000) (Fap. 18:5).

Insa eforturile lui de a le anunta evreilor mesajul salvator despre Cris-

tos au fost respinse cu nversunare. Ca semn ca si declina orice res-

ponsabilitate n privinta lor, Pavel si-a scuturat vesmintele
si
le-a zis m-

potrivitorilor evrei: Sangele vostru sa cada asupra capetelor voastre!

Eu sunt curat. De acum nainte voi merge la oamenii natiunilor (Fap.
18:6; Ezec. 3:18, 19).
9
Unde avea sa predice Pavel acum? Un barbat pe nume Titiu Iust, pro-
babil un prozelit care locuia langa sinagoga, si-a
pus casa la dispozitie
pentru ca Pavel sa-si
poata continua lucrarea. Astfel, Pavel n-a mai pre-
ci n
dicat la sinagoga, casa acestuia (Fap. 18:7). Asadar, n perioada cat

a stat n Corint, Pavel a locuit n casa lui Aquila si a Priscilei, nsa si-a

desfasurat activitatea de predicare n casa lui Iust.

10
Sa ntelegem oare din declaratia lui Pavel, potrivit careia avea sa

mearga la oamenii din natiuni,
ca el nu le-a mai predicat deloc evreilor
si prozelitilor, nici chiar celor receptivi? Nicidecum. De pilda, Crisp, pre-

sedintele
sinagogii, a crezut n Domnul si, mpreuna cu el, toata casa


lui. In plus, se pare ca multi dintre cei care participau la ntrunirile de

la sinagoga au urmat exemplul lui Crisp, deoarece Biblia spune: Multi
dintre corintenii care auzeau au crezut si s-au botezat (Fap. 18:8). Ast-

fel, n Corint s-a format o congregatie, care se ntrunea n casa lui Titiu

Iust. Ce concluzie putem trage de aici? Daca evenimentele din Faptele

sunt prezentate n stilul caracteristic lui Luca, adica n ordine cronolo-

gica, atunci acei evrei si prozeliti s-au convertit dupa ce Pavel a facut
gestul de a-si scutura vesmintele.
Toate acestea spun multe despre fle-
xibilitatea lui Pavel.
11 a tii
Astazi, n multe t ari, bisericile traditionale
ale crestin at exer-

cita o influent a puternica asupra enoriasilor lor. In unele locuri din
lume, misionarii crestin at a tii
au desfa surat
o ampla lucrare de con-
vertire. Adesea, cei ce se considera crestini tin
foarte mult la traditie,

8, 9. Ce a facut
Pavel cand
eforturile lui de a le depune marturie evreilor au fost res-
unde a continuat el sa predice?
pinse, si
10. Ce dovedeste despre Pavel faptul ca nu le-a predicat doar oamenilor din natiuni,


asa
cum declarase mai nainte?
11. Cum urmeaza Martorii lui Iehova exemplul lui Pavel cand le predica oamenilor
din crestin

atate?

FAG ADUINTA
LUI PAVEL

asa cum tineau si evreii din Corint. To-

In Faptele 18:18 se spune ca, n Chen- am
tusi, la fel ca Pavel, noi i caut cu zel
crea, Pavel si tunsese scurt parul capului
pe acesti oameni ce au o oarecare cunos-
. . . fiindca facuse o fagaduint a. Despre ce

fel de fagaduint a este vorba?
tint a din Biblie ca sa-i ajutam sa ntelea-



In general, o fagaduint a este o promisiune
ga corect Scripturile. Chiar si cand n-

tampinam opozitie din partea lor sau
solemna facuta lui Dumnezeu prin care o
cand conducatorii religiosi ne persecuta,
persoana se angajeaza de bunavoie sa ntre-
nu ne pierdem speranta. Suntem con-
prinda o actiune sau sa aduca o ofranda ori printre cei care au zel pentru
stien
ti ca,
prin care accepta o anumita stare sau mpre-
Dumnezeu, dar nu potrivit cunostin tei

jurare. Unii considera ca Pavel si-a tuns scurt
exacte, pot fi multi oameni cu inima
parul pentru a ndeplini o fagaduint a de na-
zireat. Totusi, potrivit Scripturilor, la sfarsitul

umila care trebuie sa fie cauta ti si
gasi ti
perioadei de serviciu special pentru Ieho- (Rom. 10:2).

va, un nazireu trebuia sa-si rada capul la

intrarea cortului ntalnirii. Se pare ca o ase- Am multi oameni n acest oras


menea cerint a nu putea fi ndeplinita decat (Faptele 18:917)

la Ierusalim, nu n Chencrea, cum a fost n
Daca Pavel a avut vreo ndoiala n ce
12
cazul lui Pavel (Num. 6:5, 18).
priveste faptul de a continua sa predice n
Cartea Faptele nu spune cand a facut Pa-
Corint, aceasta i-a fost risipita n noaptea

vel aceasta fagaduint a. Este posibil ca el sa
n care Isus i s-a aratat ntr-o viziune si i-a
fi facut promisiunea nainte de a deveni cres-
spus: Nu te teme, ci continua sa vorbesti!

tin. Relatarea nu spune nici daca Pavel i-a

facut o cerere anume lui Iehova. Prin urmare, Sa nu taci, pentru ca eu sunt cu tine si ni-

ciun om nu te va ataca pentru a-ti face rau.
asa cum se arata ntr-o lucrare de referint a,

Caci am multi oameni n acest oras (Fap.
s-ar putea ca Pavel sa-si fi taiat parul ca o
18:9, 10). Ce viziune ncurajatoare! Isus n-
expresie de recunostin t a fat a de Dumnezeu

susi
l-a asigurat pe Pavel ca-l va ocroti de
pentru ca l-a ocrotit si l-a ajutat sa-si ncheie faca rau si
cu bine lucrarea n Corint.
cei ce voiau sa-i ca avea multi

oameni merituosi n acel oras. Ce a facut
Pavel? Biblia spune: A ramas acolo un an
si sase
luni, predand cuvantul lui Dumne-

zeu n mijlocul lor (Fap. 18:11).

13
Dupa aproximativ un an de activitate n Corint, Pavel a primit o

noua dovada a sprijinului lui Isus. Despre ce este vorba? Iudeii s-au

ridicat cu totii mpotriva lui Pavel si l-au dus naintea scaunului de ju-

decata, numit bema (Fap. 18:12). Bema n opinia unora, o platfor-

ma nalta de marmura alba si albastra mpodobit a cu sculpturi era

se pare situata n apropiere de centrul pietei din Corint. In fata aces-
tui scaun de judecat a era o zona deschisa, unde se putea strange o
multime considerabila. Potrivit descoperirilor arheologice, se pare ca


bema se afla foarte aproape de sinagoga si deci si de casa lui Iust. Poa-

12. Ce asigurare a primit Pavel ntr-o viziune?
dar
13. La ce s-a gandit probabil Pavel cand se ndrepta spre scaunul de judecata,

ce motiv avea el sa nu se teama?

CONTINU A S A VORBE STI!
S A NU TACI 153

n Pavel s-a gan-

te ca, timp ce se ndrepta spre scaunul de judecat a,
dit la Stefan,
numit adesea primul martir crestin. Pavel, cunoscut pe

atunci ca Saul, privise cu ncuviintare uciderea acestuia cu pietre
Isus i pro-
(Fap. 8:1). Avea sa i se ntample si lui la fel? Nu, ntrucat

misese: Nimeni nu va pune mana pe tine ca sa-ti faca rau (Fap. 18:10,
Cornilescu, 1996).
14
Ce s-a ntamplat cand Pavel a ajuns n fata scaunului de judecata?

Magistratul numit sa judece era proconsulul Ahaiei, pe nume Gallio,

fratele mai mare al filozofului roman Seneca. Evreii au adus mpotriva

lui Pavel urmatoarea acuzatie: Omul acesta i convinge pe oameni sa i

se nchine lui Dumnezeu ntr-un mod contrar legii (Fap. 18:13). Evreii

insinuau ca Pavel facea prozelitism ilegal. Insa Gallio si-a dat seama ca
Pavel nu comisese nicio nedreptate si
ca nu se facea vinovat de vreo
s avie
(Fap. 18:14). Gallio nu voia sa se amestece n
mar crasa controver-

sele evreilor si de aceea, nainte ca Pavel sa spuna vreun cuvant n apa-
rarea lui, a respins cazul. Nemultumi ti,
acuzatorii si-au
varsat mania

pe Sosten, probabil noul presedinte al sinagogii, n locul lui Crisp. S-au
(Fap.
repezit asupra lui si l-au batut n fata scaunului de judecata
18:17).
15 bata pe Sosten? Proba-
De ce Gallio nu a mpiedicat multimea sa-l

bil el a considerat ca Sosten era instigatorul gloatei si, prin urmare, pri-
indiferent ca a fost sau nu asa,
mea ceea ce merita. Insa, se pare ca lu-

crurile s-au sfarsit cu bine. In prima sa scrisoare catre congregatia din
Corint, scrisa ca tiva
ani mai tarziu, Pavel mentioneaz
a un anume Sos-
ten, numindu-l frate (1 Cor. 1:1, 2). Era acesta Sosten care fusese batut

n Corint? Daca da, poate ca experienta lui dureroasa l-a ajutat sa de-
vina crestin.

16
Sa ne amintim ca Isus i-a spus lui Pavel nu te teme, ci continua sa
vorbesti
sa nu taci, pentru ca eu sunt cu tine dupa ce evreii au res-
si
pins mesajul predicat de el (Fap. 18:9, 10). Aceste cuvinte au si pentru

noi o mare nsemnatate, mai ales cand oamenii resping mesajul nos-

tru. Sa nu uitam ca Iehova citeste
inimile si i atrage la el pe cei cu ini-

ma sincera (1 Sam. 16:7; Ioan 6:44). Nu ne ncurajeaza toate acestea sa


perseveram n lucrarea de predicare? In fiecare an se boteaza sute de

mii de persoane, ceea ce nseamna sute de oameni n fiecare zi. Celor

ce respecta porunca de a face discipoli din oamenii tuturor natiunilor,

Isus le da asigurarea: Eu sunt cu voi n toate zilele pan a la ncheierea
sistemului (Mat. 28:19, 20).
14, 15. a) Ce acuzatii i-au adus evreii lui Pavel, si
de ce Gallio a respins cazul? b) Ce

i s-a ntamplat lui Sosten, si
care a fost probabil rezultatul?

16. Ce nsemnatate au pentru noi cuvintele lui Isus: Continua sa vorbesti!
Sa nu

taci, pentru ca eu sunt cu tine?

154 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Daca va vrea Iehova (Faptele 18:1822)
17
Nu se stie
daca atitudinea lui Gallio fat a de acuzatorii lui Pavel a
dus la o perioada de pace pentru congregatia crestin
a nou-formata din

Corint. In orice caz, Pavel a mai stat cateva zile n Corint nainte de

a-si lua ramas bun de la frati. In primavara anului 52 e.n., el s-a hota-

rat sa plece spre Siria, urmand sa se mbarce din portul Chencrea, aflat
asi Chen-
la aproximativ 11 kilometri est de Corint. Dar, nainte de a par
crea, Pavel si-a
tuns scurt parul capului fiindca facuse o fagaduin t a

(Fap. 18:18).1 Apoi, mpreuna cu Aquila si Priscila, a traversat Marea

Egee pentru a merge la Efes, n Asia Mica.
18
Pe parcursul cal atoriei,
Pavel a reflectat cu sigurant a la timpul pe-

trecut n Corint. Avea multe amintiri frumoase si multe motive de bucu-

rie. Dupa 18 luni de activitate, se nfiintase prima congregatie crestin a
din acest oras! Printre cei care devenisera credinciosi se numarau Iust,

n locuinta c aruia se tineau
ntrunirile, Crisp si casa lui si multi altii.

Pavel i ndragea foarte mult, ntrucat chiar el i ajutase sa devina cres-

tini. Mai tarziu,
cand le-a scris, i-a numit o scrisoare de recomandare,
scrisa pe inima sa. Si noi simtim o afectiune deosebita fat a de cei pe

care am avut privilegiul sa-i ajutam sa mbrati seze nchinarea adevara-

ta. Ce satisfactie
avem sa vedem asemenea scrisori vii de recomandare!
(2 Cor. 3:13)

19
Ajuns la Efes, Pavel a nceput imediat sa predice. El a intrat n si-
nagoga si a discutat cu iudeii. (Fap. 18:19) Cu aceasta ocazie, Pavel a
stat putin timp la Efes. Si, desi ei l-au rugat sa ram an
a mai mult, el n-a
fost de acord. Luandu-si ramas bun, le-a spus: Daca va vrea Iehova,


ma voi ntoarce din nou la voi (Fap. 18:20, 21). Desigur, Pavel stia ca era

nca mult de lucru n Efes si chiar si-a propus sa se ntoarca. Dar el a

lasat lucrurile n mana lui Iehova. Nu este acesta un exemplu demn de
urmat si pentru noi? Cand ne propunem obiective spirituale, este im-

portant sa trecem la actiune. Insa trebuie sa caut am ntotdeauna n-

drumarea lui Iehova si sa action am n armonie cu vointa sa (Iac. 4:15).
20
Dupa ce s-a despar tit de Aquila si Priscila, care au ramas n Efes,

Pavel s-a mbarcat din nou si a mers la Cezareea. Apoi a urcat, se pare,

la Ierusalim ca sa salute congregatia de aici, dupa care s-a ntors n

Antiohia Siriana, punctul lui de plecare (Fap. 18:22). Astfel, Pavel si-a n-
cheiat cu succes a doua cal atorie
misionara. Dar ce l astepta

n urma-
toarea sa cal atorie
misionara, care avea sa fie si ultima?
aduin
1 Vezi chenarul Fag ta
lui Pavel, de la pagina 152.

17, 18. La ce a reflectat cu sigurant a Pavel pe parcursul cal atoriei

spre Efes?

19, 20. Ce a facut Pavel cand a ajuns la Efes, si ce nvat am din exemplul lui n ce
priveste
atingerea obiectivelor spirituale?

Spunand aceasta, i-a alungat de la scaunul de judecata
(Faptele 18:16)
 PA R T EA A V II- A FA P T E L E 1 8 : 2 3 2 1 : 17

SA VA INVAT IN PUBLIC

SI
DIN CAS A IN CAS A
FAPTELE 20:20

De ce trebuie sa fim umili si flexibili n lucrarea de predicare?

Care este principala metoda de predicare a vestii bune? Cum

putem arata c a nfaptuirea vointei lui Dumnezeu este pentru

noi mai importanta dec at urmarirea obiectivelor personale?

Relatarea impresionanta despre cea de-a treia si, totodata,

ultima c alatorie misionara a lui Pavel ne va ajuta sa aflam

raspunsul la aceste ntrebari.
 CAPITOLUL 20

In pofida opozitiei,


cuvantul lui Iehova crestea

si era tot mai tare
Cum au contribuit Apolo si
Pavel

la raspandirea vestii
bune
Faptele 18:2319:41

STR AZILE Efesului devin dintr-o data nencap atoare
pentru multimea

ce alearga nnebunita. Toti striga, tip a, iar cei mai mul ti nici nu stiu
de
ce. E o isterie generala. Doi tovarasi ai lui Pavel sunt prinsi si
tarati de

gloata spre strada ce duce la amfiteatru. In scurt timp nsa, aceasta

strada larga, marginit a de porticurile ce adapostesc pravaliile orasului,
ane tuit
ram pustie. Multimea dezlan a a dat naval a n imensul amfitea-

tru, unde pot sa ncapa chiar si 25 000 de oameni. Zvonul ca templul si

mult adorata lor zeit a Artemis sunt n pericol i face sa strige ca iesi ti
din minti: Mare este Artemis a efesenilor! (Fap. 19:34).
2
Si
de data aceasta Satan a ncercat sa se foloseasca de furia gloate-

lor pentru a mpiedica raspandirea vestii bune despre Regat. Desigur,
amenintarea cu violenta
nu este singura lui tactica. In acest capitol vom
analiza cateva dintre strategiile pe care le-a folosit el pentru a submina

lucrarea si unitatea crestinilor din secolul I. Vom vedea nsa ca toate
aceste strategii au esuat.
Biblia spune: Cuvantul lui Iehova crestea si


era tot mai tare (Fap. 19:20). Ce i-a ajutat pe acei crestini sa iasa nvin-

gatori? Ceea ce ne ajut a si pe noi ast azi. Binenteles, victoria este a lui
Iehova, nu a noastra. Totusi, asemenea crestinilor din secolul I, si noi
trebuie sa ne facem partea. Cu ajutorul spiritului lui Iehova putem cul-

tiva calita tile necesare pentru a ne ndeplini cu succes serviciul cres-

tin. Dar sa ne oprim pentru nceput asupra exemplului lui Apolo.

El era un bun cunoscator al Scripturilor (Faptele 18:2428)
3
atorie

Inainte ca Pavel, aflat acum n cea de-a treia cal misionara,

sa ajunga n Efes, n acest oras a sosit un evreu pe nume Apolo. El
era din Alexandria, vestitul oras al Egiptului. Apolo avea unele calit a ti

tovara sii
1, 2. a) Cu ce pericol s-au confruntat Pavel si sai n Efes? b) Ce vom anali-

za n acest capitol?
3, 4. Ce lacuna au sesizat Aquila si
Priscila la Apolo, si
ce au facut ei?

157

Barbatilor,
voi sti
ti bine
ca din aceast
a meserie
vine bunastarea noastra
(Faptele 19:25)

IN POFIDA OPOZI TIEI,
CUVANTUL LUI IEHOVA CRE STEA
SI
ERA TOT MAI TARE 159

deosebite: era un bun orator, un bun cunoscator al Scripturilor si,

tot-

odata, era nflacarat de spirit. Plin de zel, el a vorbit cu ndrazneal a n
fata
celor adunati la sinagoga (Fap. 18:24, 25).
4
Printre cei care l-au auzit vorbind au fost si Aquila si Priscila. Ei au

a ndoial
nc auda pe acest barbat
fost, far a, anta ti sa-l predand corect

lucrurile referitoare la Isus. Tot ce spunea el despre Isus era n confor-

mitate cu adevarul. Dar, n scurt timp, Aquila si Priscila au sesizat o la-

cuna majora n cunostin tele
lui. Apolo cunostea numai botezul lui
Ioan. Ce au facut ei atunci? Desi erau simpli confectioneri de corturi,
nu s-au lasat intimidati de talentul oratoric si de eruditia lui Apolo, ci
l-au luat cu ei si i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu (Fap.

18:25, 26). Dar cum a reactionat acest om nva tat? El a manifestat una
dintre cele mai importante calit ati pe care trebuie sa le cultive fiecare

crestin:
umilinta.
5

Intrucat a acceptat ajutorul celor doi, Apolo a devenit un slujitor si

mai eficient al lui Iehova. El a mers n Ahaia, unde i-a ajutat mult pe
credinciosi. Acolo a depus o excelenta marturie, combat andu-i
pe iudeii
care sustineau
ca Isus nu este promisul Mesia. Luca relateaza: Cu ta-


rie si temeinic, dovedea n public ca iudeii greseau si
demonstra cu
Scripturile ca Isus este Cristosul (Fap. 18:27, 28). Ce binecuvantare s-a

dovedit a fi Apolo pentru congregatii! Intr-adevar, si lucrarea sa a con-

tribuit la cresterea si nt arirea cuvantului lui Iehova. Dar ce putem n-

vata din exemplul lui?
6
Umilinta este o calitate indispensabila pentru crestini. Fiecare din-
tre noi este binecuvantat cu diferite daruri, fie ca este vorba despre ap-
titudini, cu care ne nastem, fie ca este vorba despre cunostin t a sau ex-

perient a, pe care le dobandim de-a lungul timpului. Insa, daca nu avem

suficienta umilint a, punctele noastre forte pot deveni puncte slabe, iar

n inima noastra ar putea ncolti cu usurin t a acea buruiana otravitoa-
re, trufia (1 Cor. 4:7; Iac. 4:6). Daca suntem cu adevarat umili, ne vom

stradui sa-i consideram pe ceilalti superiori noua (Filip. 2:3). Nu vom

respinge disciplinarea si nici nu vom refuza sa fim nva ta ti de altii. De
asemenea, nu vom tine
cu mandrie la propriile pareri cand este clar ca


spiritul sfant ndruma organizatia n alt a directie. Atat timp cat ram a-

nem umili, putem fi folositi de Iehova si
de Fiul sau (Luca 1:51, 52).
7
Totodata, umilinta
nu lasa loc rivalit atii. Cat de mult si-ar fi dorit
de nc
Satan sa-i dezbine pe acei crestini din secolul nt ai! Cat antat ar
fi fost el daca doi crestini atat de dinamici precum Apolo si Pavel ar fi
devenit rivali, luptandu-se din invidie pentru o influent a cat mai mare

5, 6. Ce l-a ajutat pe Apolo sa devina un slujitor si

mai eficient al lui Iehova, si
ce

putem nva ta
din exemplul sau?

7. De ce sunt Pavel si Apolo un exemplu de umilint a?


160 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

n congregatii! Ei ar fi putut usor
sa cada n aceasta capcana. In Corint,

unii crestini
ncepusera sa spuna: Eu sunt al lui Pavel, n timp ce al-

tii ziceau: Iar eu al lui Apolo. Dar au ncurajat cei doi aceast a atitudi-

ne care putea crea dezbinare? In niciun caz. Plin de umilint a, Pavel a re-

cunoscut contributia lui Apolo la lucrare, ncredint andu-i privilegii

suplimentare de serviciu. La randul sau, Apolo a urmat ndrumarile
apostolului (1 Cor. 1:1012; 3:6, 9; Tit 3:12, 13). Pavel si Apolo sunt un
excelent exemplu de umilint a si de colaborare!

Aducand argumente convingatoare despre regatul lui Dumnezeu
(Faptele 18:23; 19:110)

8
Pavel promisese ca se va ntoarce la Efes si
s-a tinut

de cuvant (Fap.

18:20, 21).1 Dar sa vedem pe unde s-a ntors el n acest oras. Ultima oara
Pentru a ajun-
cand am vorbit despre Pavel, se afla n Antiohia Siriana.
ge la Efes, el ar fi putut merge la Seleucia, care era foarte aproape, de

unde s-ar fi putut mbarca pe o corabie cu destinatia Efes. Insa Pavel a
cal atorit
prin tinuturile din interiorul t arii. Daca ar fi sa calculam, po-

trivit indiciilor din Faptele 18:23 si 19:1, distanta
parcursa de el, ar re-
zulta ca a strab atut
aproximativ 1600 de kilometri! Dar de ce a ales Pa-
nt
vel acest traseu lung si anevoios? Deoarece dorea sa-i areasca pe toti
discipolii (Fap. 18:23). La fel ca primele doua calatorii ale sale, si a tre-

ia avea sa presupuna mari sacrificii, nsa Pavel a considerat ca merita
efortul. Ast azi, supraveghetorii itineranti si sotiile lor manifest a acelasi

spirit. Suntem noi recunoscatori pentru iubirea si spiritul lor de sacri-
ficiu?
9
Cand a sosit la Efes, Pavel a nt alnit un grup de aproximativ doispre-
zece discipoli ai lui Ioan Botezatorul. Acestia fusesera botezati doar cu

botezul lui Ioan, care nu mai era n vigoare. In plus, se pare ca ei nu
stiau
aproape nimic despre spiritul sfant. Pavel le-a explicat importan-

ta botezului n numele lui Isus, iar acestia, asemenea lui Apolo, s-au do-
si
vedit umili si gata sa- nsuseasc
a noile nva t aturi. Dupa ce au fost bo-

tezati n numele lui Isus, ei au primit spiritul sfant si unele daruri
miraculoase ale spiritului. Asadar, este cat se poate de clar: cei ce tin
pasul cu organizatia teocratica a lui Iehova, organizatie ce progreseaza
ari!
ncontinuu, au parte de mari binecuvant (Fap. 19:17)
10
Ceea ce s-a ntamplat apoi este un alt exemplu de progres. Pavel a pre-

dicat cu ndrazneal a n sinagoga trei luni. Insa,
desi
aducea argumente
1 Vezi chenarul Efes, capitala provinciei romane Asia, de la pagina 161.

8. Pe ce traseu s-a ntors Pavel la Efes, si
de ce?

9. De ce au trebuit sa fie botezati din nou doisprezece discipoli, si
ce putem nva ta

din exemplul lor?

10. De ce a schimbat Pavel locul n care predica, si ce exemplu ne-a lasat el?

IN POFIDA OPOZI TIEI,
CUVANTUL LUI IEHOVA CRE STEA
SI
ERA TOT MAI TARE 161

convingatoare despre regatul lui Dumnezeu, unii si-au mpietrit inima si
vorbeau batjocoritor despre Cale. Pavel nu si-a pierdut timpul cu ei, ci a
gasit alt loc unde sa predice, si anume sala
unei scoli (Fap. 19:8, 9). Cei ce doreau sa pro-
EFES, CAPITALA PROVINCIEI ROMANE ASIA
greseze din punct de vedere spiritual tre-
buiau sa accepte schimbarea si sa mearga
Efesul, capitala provinciei romane Asia, a
n acel loc, nu la sinagoga. La fel ca Pavel,
nici noi nu vom continua discutia cu loca- fost
cel mai mare oras din vestul Asiei Mici.
tarii care nu sunt dispusi
sa ne asculte sau In zilele apostolului Pavel, acesta avea pro-
care sunt pusi
pe cearta. Mai sunt multi oa- babil peste 250000 de locuitori si era numit

meni asemanatori oilor ce trebuie sa auda prima si cea mai mare metropola a Asiei,

mesajul nostru ncurajator! motiv de mandrie pentru locuitorii sai.
Efesul obtinea venituri uriase din comer t si
11
Se pare ca Pavel predica n acea sala din religie. Portul maritim al acestui oras era

n fiecare zi, ntre orele 11.00 si 16.00 (Fap. situat la gura de varsare a unui rau naviga-
19:9). Acelea erau probabil cele mai linis-
bil si la ntretaierea unor rute comerciale. In
tite, dar si cele mai fierbinti ore ale zilei, Efes se afla nu numai faimosul templu al zei-
cand multi se opreau din lucru pentru a tei Artemis, ci si alte temple si sanctuare a
lua masa si a-si face siesta. Sa ne gandim:
numeroase zeitati greco-romane, egiptene si


Daca Pavel a urmat acest program riguros anatoliene.

doi ani ntregi, nseamna ca a petrecut pes- Templul zeitei Artemis, socotit una dintre

te 3 000 de ore n predicare!1 Iat a deci un cele sapte minuni ale lumii antice, avea di-

alt factor ce a contribuit la cresterea si
n- mensiuni impresionante: aproximativ 105 m

t arirea cuvantului lui Iehova. Pavel a lu- lungime, 50 m latime si peste 100 de coloa-

crat cu sarguin t a si
a fost flexibil. El si-a ne de marmura cu diametrul de aproximativ

adaptat programul potrivit necesit a tilor 1,8 m la baza si cu naltimea

de aproape
oamenilor din acea comunitate. Care a fost 17 m. Templul era considerat sfant de oame-

rezultatul? Toti cei care locuiau n provin- nii din ntregul bazin mediteranean. Pentru

cia Asiei au auzit cuvantul Domnului, at at pazirea statuii zeitei Artemis erau alocate

iudei, cat si greci. (Fap. 19:10) Ce martu- sume uria se,
astfel ca acest templu a deve-
rie temeinica a depus Pavel! nit si cel mai important centru bancar al
provinciei Asiei.
12
Si Martorii lui Iehova din timpurile Printre alte edificii ale Efesului se numa-
moderne lucreaza cu sarguin t a si sunt fle- rau un stadion pentru competitii atletice si,
xibili. Noi depunem eforturi sa le vorbim probabil, chiar pentru lupte de gladiatori, un
oamenilor oriunde si oricand pot fi gasi ti.
teatru, piete publice si comerciale, precum si
Depunem marturie pe strazi, n piete si
colonadele cu pravalii.

n parcari si ncercam sa luam legatura Potrivit geografului grec Strabon, activita-
cu ei prin scrisori sau prin telefon. De
tea n portul Efes era ngreunata din cauza

acumularii de aluviuni. Cu timpul, Efesul nu
1 Tot cand se afla n Efes, Pavel a scris cartea bibli-

ca 1 Corinteni. a mai functionat ca port si a fost abandonat.


Intruc at nu exist a un oras modern pe locul
11, 12. a) In ce fel este Pavel un exemplu de sar-

anticului Efes, cei ce viziteaza astazi ruinele
guint a si de flexibilitate? b) Ce eforturi depun
lui fac practic o calatorie n timp, n acele
Martorii lui Iehova pentru a fi sarguincio si
si fle-
vremuri demult apuse.
xibili n serviciul lor public?

asemenea, ne straduim sa mergem din

casa n casa la orele cand este mai sigur
vom gasi
ca-i pe locatari.

Cuvantul lui Iehova crestea
si
era tot

mai tare n pofida actiunii
spiritelor rele
(Faptele 19:1122)
13
n
Luca spune ca, perioada care a ur-

mat, Iehova facea prin intermediul lui Pa-
de putere extraordinare. Bol-
vel lucrari
navii erau vindecati, iar cei chinuiti de
numai daca li
spirite rele, eliberati chiar si
se aduceau stergare
si
sor
turi
purtate de
Pavel!1 (Fap. 19:11, 12) Dar aceste victorii
remarcabile asupra demonilor nu le-au
atras atentia
doar oamenilor sinceri.

Ne straduim sa luam legatura cu oamenii 14
Unii iudei exorcisti care umblau din


loc n loc au vrut sa faca miracole asa
oriunde pot fi gasiti
cum

facea Pavel. Acei evrei au ncercat sa scoa-

t a demoni chemand numele lui Isus si al lui Pavel. Luca i mentionea-

za n acest sens pe cei sapte fii ai lui Sceva, membri ai unei familii pre-
ote au vrut sa expulzeze un demon, demonul le-a spus:
sti. Cand acestia


Pe Isus l cunosc si stiu
si cine este Pavel. Dar voi cine sunteti?. Apoi
omul posedat i-a atacat pe impostori, sarind asupra lor ca o fiara, ast-

fel ca ei au fugit de acolo goi si rani ti (Fap. 19:1316). Cele nt
amplate

au constituit o victorie rasunatoare a cuvantului lui Iehova, ntrucat

s-a vazut clar diferenta dintre puterea data lui Pavel si incapacitatea

acelor reprezentanti ai religiei false. Ast azi, milioane de oameni cred n
mod gresit ca este de ajuns sa cheme numele lui Isus sau sa se decla-
asa
re crestini. Insa, cum a spus Isus, numai cei ce fac vointa Tat alui

sau au o sperant a reala de viitor! (Mat. 7:2123)
15
Umilirea fiilor lui Sceva i-a determinat pe multi sa se teama de Dum-
nezeu, astfel ca un mare numar de oameni au devenit credinciosi
si au
renuntat la practicile lor spiritiste. In Efes, magia era o practica larg ras-

pandit a. Amuletele, farmecele si incantatiile, inclusiv n forma scrisa,
1 Se pare ca acele stergare
erau un fel de batiste cu care Pavel se lega la frunte ca sa

nu-i curga transpiratia
n ochi. Iar faptul ca n acea perioada purta sor
turi
ar putea

sugera ca el lucra din greu la confectionarea
de corturi cand avea timp liber, proba-


bil n primele ore ale diminetii
(Fap. 20:34, 35).

13, 14. a) Ce miracole se faceau prin intermediul lui Pavel? b) Ce greseal
a au facut

fiii lui Sceva, si
ce greseal
a aseman
atoare
fac azi multi oameni din crestin

atate?

15. Cum putem urma exemplul credinciosilor din Efes n ce priveste
practicile si
obiectele spiritiste?

IN POFIDA OPOZI TIEI,
CUVANTUL LUI IEHOVA CRE STEA
SI
ERA TOT MAI TARE 163

multi efeseni si-au tile de ma-

erau ceva obisnuit. Acum nsa, adus car

gie si le-au ars n fata tuturor, desi, socotind n banii de ast azi, acestea
valorau zeci de mii de euro.1 Luca spune: Astfel, cuvantul lui Iehova
crestea
si
era tot mai tare (Fap. 19:1720). Ce victorie extraordina-
ra a adevarului asupra falsit a tii
si a demonismului! Acei oameni cre-

dinciosi ne-au lasat un bun exemplu. Si noi traim ntr-o lume impreg-

nata de spiritism. Daca ne dam seama ca avem vreun obiect ce are

legatur a cu spiritismul, sa urmam exemplul efesenilor si distrugem
sa-l
imediat, indiferent de valoarea lui. Sa ne tinem
cat mai departe de aces-
te practici dezgust atoare!

Au avut loc mari tulburari (Faptele 19:2341)
16
Sa ne oprim acum asupra altei tactici a lui Satan, pe care Luca o

n
descrie prin cuvintele: Au avut loc mari tulburari ce priveste
Calea.

Luca n-a exagerat deloc cand a spus aceasta (Fap. 19:23).2 Totul a por-
nit de la un argintar pe nume Dimitrie, care a reusit sa le capteze aten-
tia
celor din breasla lui spunandu-le ca bunastarea lor provenea din

vanzarea idolilor. Apoi le-a sugerat ca predicarea lui Pavel le afecta ca s-
crestinii
tigul ntrucat nu se nchina la idoli. Dupa aceea, el a facut apel

la mandria lor de ceta teni
ai Efesului si
la spiritul lor nationalist,
aver-

tizandu-i ca zeita Artemis si templul ei, vestit n toat a lumea, erau n pe-
ricolul de a fi nimicite (Fap. 19:2427).
17
Cuvintele lui Dimitrie au avut efectul scontat. Argintarii au nceput

sa strige: Mare este Artemis a efesenilor!, astfel ca s-a produs tulbura-

re n tot orasul
si s-a format gloata de fanatici descrisa la nceputul ca-

pitolului.3 Pavel, dand dovada ca ntotdeauna de spirit de sacrificiu, a

vrut sa mearga n amfiteatru pentru a vorbi multimii, nsa discipolii l-au

rugat insistent sa nu se expuna pericolului. Un iudeu pe nume Alexan-

dru a ncercat sa vorbeasca n fata multimii.
El intentiona
sa explice di-
ferenta
dintre iudei si crestini.
Dar asemenea clarificari n-aveau niciun
1 Luca mentioneaz
a suma de 50 000 de arginti.
Daca Luca se referea cumva la dinari,

atunci o persoana obisnuit a ar fi putut castiga
aceasta suma n 50 000 de zile, adica

n 137 de ani, lucrand sapte
zile din sapte.


2 Unii sunt de parere ca Pavel s-a referit la acest episod cand le-a spus corintenilor:
Nu mai eram siguri nici chiar de viata
noastra (2 Cor. 1:8). Totusi, este posibil ca el

sa fi avut n minte o situatie
mult mai periculoasa. El a scris ca [s-a] luptat cu fiare-

le n Efes. Pavel s-ar fi putut referi aici fie la o lupta cu animale salbatice ntr-o are-
fie la opozitia din partea oamenilor (1 Cor. 15:32). Cuvintele sale pot fi n
na, telese
si


n sens propriu, si n sens figurat.
3 Breslele de meste sugari
puteau fi foarte puternice. De pilda, la aproximativ un

secol dupa aceasta ntamplare,
breasla brutarilor a starnit n Efes o revolta asema-

natoare.

16, 17. a) Cum a st arnit Dimitrie tulburare n Efes? b) Cum si-au
manifestat efesenii
fanatismul religios?

164 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

sens pentru acea gloata. Cand si-au

dat seama ca era iudeu, nu l-au la-

sat sa vorbeasca, ci au nceput sa strige din nou: Mare este Artemis a
efesenilor!. Si
doua ore nu s-au oprit! Din nefericire, fanatismul religios

i face si ast azi pe oameni sa actioneze
complet irational (Fap. 19:2834).

18
In cele din urma, notarul orasului, un om cu judecat a si cu prezen-

t a de spirit, a reusit
sa potoleasca multimea. El i-a asigurat pe cei adu-

nati acolo ca templul si zeita lor nu erau n pericol din cauza acelor cres-

tini, ca Pavel si tovarasii sai nu comisesera nicio nelegiuire mpotriva

templului zeitei Artemis si ca asemenea situatii puteau fi reglementate

pe cale legala. Dar cel mai convingator argument pe care l-a adus nota-

rul a fost acela ca puteau fi pedepsiti pentru ncalcarea legilor romane

deoarece se stransesera ilegal si provocau dezordine. Spunand acestea,
a dat drumul multimii. Iar mul timea, pe c
at de repede s-a format,
pe atat


de repede s-a si mprastiat (Fap. 19:3541).
19
Nu a fost nici prima si nici ultima oara cand un om rational, aflat
tilor crestini.
ntr-o pozitie de autoritate, a actionat n favoarea adevara
n ele-
De fapt, apostolul Ioan a vazut ntr-o viziune ca, zilele din urma,
ant,
mentele stabile ale lumii, simbolizate de pam aveau sa nghita flu-

viul de persecutii satanice ndreptate mpotriva continuatorilor lui Isus

(Rev. 12:15, 16). Astfel, n multe cazuri, judecatori impar tiali au aparat

drepturile Martorilor lui Iehova de a se ntruni n vederea nchinarii si
Desigur, si
de a predica vestea buna. conduita noastra are rolul ei n

aceste victorii, asa cum a avut, probabil, si n cazul lui Pavel. Este posi-

bil ca el sa fi castigat prin purtarea lui respectul si simpatia unor ofi-

ciali din Efes, care nu voiau sa i se nt ample ceva rau (Fap. 19:31). Sa

ne straduim si noi ca prin cinstea si atitudinea noastra plina de res-

pect sa le lasam o impresie buna celor pe care i nt alnim. Nu stim
ni-

ciodata care vor fi rezultatele!
de mult ne ncurajeaz
20
Cat a analiza acestei relat ari, care a aratat

cum a crescut si a devenit tot mai tare cuvantul lui Iehova n secolul

ntai! Si cat de ncurajator este sa stim ca si n timpurile noastre ase-
menea victorii sunt posibile datorit a lui Iehova! Doresti sa ai si tu pri-

vilegiul de a contribui, chiar si ntr-o mica masura, la aceste victorii?

Daca da, mediteaza la exemplele pe care le-am analizat n acest capitol.
Fii umil, tine pasul cu organizatia
lui Iehova, lucreaza cu sarguint a, res-
pinge spiritismul si
fa tot posibilul sa depui o buna marturie prin cin-
stea si prin atitudinea ta plina de respect.
18, 19. a) Cum a potolit notarul orasului Efes multimea?
b) Cum i-au ocrotit uneori

autorita tile
ce rol poate avea conduita noastra n aseme-
pe slujitorii lui Iehova, si
nea situatii?

20. a) Cum ne ajut a meditarea la victoriile din secolul ntai si
din prezent ale

cuvantului lui Iehova? b) Ce esti
hotar at
sa faci pentru a contribui si
tu la victorii-
le lui Iehova?
 CAPITOLUL 21

Sunt curat de

sangele tuturor oamenilor

Zelul lui Pavel n serviciul crestin

si
sfaturile pe care le-a dat el batranilor
Faptele 20:138

IN CAMERA de sus a unei case din Troa, Pavel le vorbeste fratilor
cres-

mare. Intruc este ultima seara pe care o petre-
tini adunati n numar at
ce cu ei, discutia s-a prelungit. Este deja miezul noptii. Camera e lumi-

nata de cateva
lampi
care fac ca n ncapere sa fie si mai cald si,
probabil, si
fum. La una dintre ferestre se afla un tanar pe nume Eu-

tih. In timp ce Pavel vorbeste, Eutih adoarme si cade de la etajul al
doilea.

2
Fiind medic, probabil ca Luca fuge printre primii sa vada ce s-a n-

tamplat cu Eutih. Nu ncape nicio ndoiala: fratii l ridica mort (Fap.
20:9). Dar are loc un miracol. Pavel se arunca peste tan ar
si spune mul-

timii:
Nu mai strigati,
caci sufletul lui este n el!. Da, Pavel l-a readus
pe Eutih la viat a! (Fap. 20:10)
3
Acest miracol a fost o dovada a puterii spiritului sfant al lui Dum-

nezeu. Pavel nu era nicidecum vinovat de moartea tanarului, nsa el

nu a vrut ca aceasta ntamplare nefericita sa strice bucuria momen-

tului sau sa poticneasca pe cineva. Prin nvierea lui Eutih, membrii
congregatiei
au primit mangaiere si taria spirituala necesara pentru


a-si ndeplini serviciul crestin.
Lucrul acesta dovedeste o data n plus

ca Pavel se simtea responsabil pentru viata altora. Astfel, ntelegem

mai bine cuvintele pe care le-a spus el ulterior: Sunt curat de sange-

le tuturor oamenilor (Fap. 20:26). Sa vedem n continuare cum ne aju-

ta si pe noi exemplul lui Pavel n aceasta privint a.

A plecat, ndreptandu-se spre Macedonia (Faptele 20:1, 2)
4
Asa
cum am vazut n capitolul anterior, Pavel trecuse printr-o si-

tuatie
periculoasa. Lucrarea lui n Efes starnise o adevarat a revolta,


deoarece argintarii, pentru care cultul lui Artemis era o sursa de venit,
a murit Eutih? b) Ce a facut

13. a) In ce mprejurari Pavel, si
ce dovedeste
acest lu-
cru despre el?
4. Prin ce situatie
periculoasa trecuse Pavel?

165

166 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Cand

se rasculaser a. s-a potolit zarva, se spune n Faptele 20:1, Pa-

vel a trimis dupa discipoli si, dupa ce i-a ncurajat, si-a
luat ramas-bun

de la ei si a plecat, ndreptandu-se spre Macedonia.
5

In drum spre Macedonia, Pavel s-a oprit n portul Troa, unde a ra-

mas un timp. El spera sa se ntalneasca aici cu Tit, care fusese trimis
la Corint (2 Cor. 2:12, 13). Insa, cand

a vazut ca Tit nu avea cum sa

ajunga la Troa, Pavel s-a dus n Macedonia, unde probabil a stat apro-

ximativ un an, ncurajandu-i cu multe cuvinte pe cei de acolo (Fap.

20:2).1 In cele din urma, Tit a venit n Macedonia si i-a adus vesti
bune
despre reactia corintenilor la prima lui scrisoare (2 Cor. 7:57). Atunci

el le-a trimis nca o scrisoare, cunoscuta astazi ca 2 Corinteni.
6
Ce efect a avut vizita lui Pavel asupra fratilor
din Efes si din Mace-

donia? Luca spune ca i-a ncurajat. Lucrul acesta arata multe despre

atitudinea apostolului fat a de colaboratorii sai n Spre deo-
credint a.

sebire de farisei, care i priveau pe ceilalti cu dispret, Pavel i-a consi-

derat pe cei ce i pastorea colaboratori (Ioan 7:4749; 1 Cor. 3:9). El si-a

1 Vezi chenarul Scrisorile redactate de Pavel n Macedonia.

timp a stat probabil Pavel n
5, 6. a) Cat Macedonia, si ce efect a avut vizita lui asu-

pra fratilor
de acolo? b) Ce atitudine a avut Pavel fat a de cei pe care i pastorea?

SCRISORILE REDACTATE DE PAVEL IN MACEDONIA

Din A doua scrisoare catre corinteni aflam ca me si sa faca numiri n congregatie (Tit 1:5). Apoi

Pavel, cand a ajuns n Macedonia, si facea griji i-a scris acestuia sa vina la Nicopolis ca sa se n-

pentru fratii din Corint. Insa el a gasit multa man- talneasca cu el. Desi n bazinul mediteranean

gaiere cand Tit i-a adus vesti bune de la Corint. existau la acea vreme mai multe orase cu acest

Atunci, n jurul anului 55 e.n., a scris Pavel 2 Co- nume, Pavel s-a referit cel mai probabil la Nico-

rinteni, n care da de nteles ca se afla nca n polis din nord-vestul Greciei. Se pare ca apostolul

Macedonia (2 Cor. 7:57; 9:24). Unul dintre lucra n acea zona cand i-a scris lui Tit (Tit 3:12).

lucrurile care l preocupau pe Pavel n acea pe- Si
Prima scrisoare catre Timotei a fost scrisa

rioada era strangerea donatiilor pentru sfintii din n perioada dintre cele doua detentii ale lui Pa-
Iudeea (2 Cor. 8:1821). De asemenea, el era
vel la Roma, ntre anii 61 si 64 e.n. La nceputul

ngrijorat deoarece n congregatia din Corint se scrisorii, Pavel mentioneaz a ca l-a ncurajat pe

strecurasera apostoli falsi care i nsal a pe altii Timotei sa ramana la Efes, n timp ce el se pre-
(2 Cor. 11:5, 13, 14).
gatea sa mearga n Macedonia (1 Tim. 1:3).

Se pare ca si Scrisoarea catre Tit a fost scri- Astfel, se pare ca Pavel era n Macedonia cand

sa n Macedonia. Intre anii 61 si 64 e.n., dupa i-a scris lui Timotei aceasta scrisoare, n care i

eliberarea lui din prima detentie la Roma, Pavel da sfaturi parintesti, ncurajari si ndrumari cu

i-a vizitat pe crestinii din insula Creta. El l-a lasat privire la anumite proceduri ce trebuiau urmate

acolo pe Tit ca sa reglementeze anumite proble- n congregatie.

SUNT CURAT DE S ANGELE TUTUROR OAMENILOR 167

pastrat aceasta atitudine chiar si atunci cand sfatuias-
a trebuit sa-i

ca energic (2 Cor. 2:4).
7
Astazi, anii
batr de congregatie si supraveghetorii itineranti se stra-

duiesc sa urmeze exemplul lui Pavel. Chiar si
cand trebuie sa mustre,

nt
ei au ca obiectiv sa-i areasca pe cei ce au nevoie de ajutor. Suprave-

ghetorii manifesta empatie, caut and sa ncurajeze, nu sa condamne.

Iata ce spune un supraveghetor itinerant cu experient a: Majoritatea

fratilor si
surorilor doresc sa faca ce este bine, nsa adesea au de lup-
tat cu temeri si cu sentimente de dezamagire Supra-
sau de neputint a.
veghetorii pot fi o sursa de tarie spirituala pentru astfel de frati si su-
rori (Evr. 12:12, 13).

Iudeii urzisera un complot mpotriva lui (Faptele 20:3, 4)
8
Din Macedonia, Pavel a mers la Corint, unde a ramas trei luni.1 Ne-

rabdator sa-si
continue calatoria, el s-a gandit sa plece la Chencrea, de

unde putea sa se mbarce spre Siria. De acolo, urma sa mearga la Ie-

rusalim ca sa duca donatiile
pentru fratii aflati n nevoi (Fap. 24:17;

Rom.
15:25, 26).2 Insa Pavel a trebuit sa-si schimbe planurile. Motivul?

In Faptele 20:3 se spune: Iudeii urzisera un complot mpotriva lui.

9
Nu este deloc surprinzator ca iudeii l urau pe Pavel. Ei l conside-

rau un apostat. Datorita lucrarii lui se convertise Crisp, o persoan a im-

portanta n sinagoga din Corint (Fap. 18:7, 8; 1 Cor. 1:14). In plus, cand

iudeii din Corint l acuzasera naintea proconsulului Ahaiei, acesta le

respinsese acuzatiile considerandu-le nefondate, fapt ce i-a nfuriat si
mai mult pe dusmanii lui Pavel (Fap. 18:1217). De aceea, afland sau

intuind ca Pavel urma sa se mbarce n scurt timp din Chencrea, au
planuit sa-l prinda acolo. Ce avea sa faca Pavel?


10
Pentru siguranta lui si a fondurilor ce-i fusesera ncredintate, Pa-

vel a hotarat sa nu mearga la Chencrea, ci sa o ia napoi prin Macedo-
nia. Este adevarat, atoria
cal pe uscat nu era lipsita de pericole. Ori-

cand puteau fi atacati pe drum de talhari. Si nici hanurile nu erau mai
sigure. Totusi, Pavel a considerat ca era mai bine sa cal atoreasc
a pe

uscat decat sa se mbarce din Chencrea. Din fericire, el nu a trebuit sa

atoreasc

cal a singur. Printre nsotitorii lui n aceasta etapa a cal atoriei


1 Se pare ca Pavel a scris Scrisoarea catre
romani n timpul acestei vizite n Corint.

2 Vezi chenarul Pavel duce donatiile
pentru fratii
aflati n nevoi, de la pagina 169.

7. Cum pot supraveghetorii crestini

sa urmeze exemplul lui Pavel?
si
8, 9. a) De ce a trebuit Pavel sa- schimbe planurile de a se mbarca spre Siria?

b) De ce l urau iudeii pe Pavel?
10. De ce nu a fost o dovada de lasitate
faptul ca Pavel a evitat sa mearga la Chen-
crea?

168 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

misionare au fost Aristarh, Gaius, Secund, Sopater, Timotei, Trofim si

Tihic (Fap. 20:3, 4).
11
Asemenea lui Pavel, crestinii de azi si iau masuri pentru siguran-

ta
personala cand se afla n serviciul crestin. In unele zone, merg n

grup sau cel putin cate doi. Dar ce fac ei n caz de persecutii? Cresti-

nii stiu
ca persecutia
este inevitabila (Ioan 15:20; 2 Tim. 3:12). Totusi,
ei nu se expun cu buna stiin t a pericolelor. Sa ne gandim la exemplul
lui Isus. Odata, cand opozantii din Ierusalim au luat pietre ca sa arun-

ce n el, Isus s-a ascuns si a iesit din templu (Ioan 8:59). Mai tarziu,

cand evreii au pus la cale sa-l omoare, n-a mai umblat n public prin-
a pustiu (Ioan 11:54).
tre iudei, ci a plecat de acolo n tinutul de lang
Isus si-a
luat masuri rezonabile pentru siguranta
personala atunci

cand acest lucru nu intra n contradictie cu vointa lui Dumnezeu pri-
vitoare la el. Crestinii de astazi i urmeaza exemplul (Mat 10:16).

I-a mangaiat foarte mult (Faptele 20:512)
12 au traversat Macedonia, dupa care se pare
Pavel si nsotitorii
sai

ca s-au despartit. Grupul s-a reunit la Troa.1 Luca spune: In cinci zile

am sosit la ei, n Troa (Fap. 20:6).2 In acest oras l-a nviat Pavel pe ta-

narul Eutih, asa cum s-a aratat la nceputul capitolului. Imaginati-v a

bucuria fratilor cand l-au vazut din nou n viat a pe colaboratorul lor!

Dupa cum se arata n cartea Faptele, acest lucru i-a mang aiat
foarte
mult (Fap. 20:12).
13 nu mai au loc astfel de miracole. Totusi,
Desigur, astazi cei care au

pierdut pe cineva drag n moarte gasesc multa mang aiere
n speranta

biblica a nvierii (Ioan 5:28, 29). Fiind imperfect, n cele din urma Eu-


tih a murit din nou (Rom. 6:23). Insa cei ce vor nvia n lumea noua a

lui Dumnezeu au perspectiva de a trai vesnic! Iar cei ce sunt nviati

ti n nemurire! (1 Cor.
pentru a guverna cu Isus n cer sunt mbraca
15:5153) Asadar,

fie ca fac parte dintre cei unsi, fie ca fac parte din-
tre alte oi, crestinii
din prezent au toate motivele sa se simta man-

gaiati foarte mult, asemenea crestinilor
din Troa (Ioan 10:16).

1 Deoarece n Faptele 20:5, 6 Luca vorbeste la persoana I, putem trage concluzia ca
asese

el s-a rentalnit cu Pavel la Filipi, unde Luca ram pentru catva timp (Fap.
16:1017, 40).
atoria
2 Cal de la Filipi la Troa a durat cinci zile. Probabil ca de data aceasta vantul

aceeasi atorie

nu a fost favorabil, ntrucat cal durase mai nainte doar doua zile (Fap.
16:11).
masuri

11. Cum si iau crestinii
de astazi rezonabile pentru siguranta personala, si

ce exemplu ne-a lasat Isus n aceasta privint a?


12, 13. a) Ce efect a avut asupra congregatiei nvierea lui Eutih? b) Ce sperant a bi-

blica le aduce astazi mangaiere celor ce au pierdut pe cineva drag n moarte?

SUNT CURAT DE S ANGELE TUTUROR OAMENILOR 169

In public si din casa n casa (Faptele 20:1324)
14 au mers de la Troa la Asos, apoi la Mitilene,
Pavel si nsotitorii
sai
la Chios, la Samos si la Milet. Scopul lui Pavel era sa ajunga la Ierusa-
lim la timp pentru sarb atoarea
Penticostei. Aceasta graba explica de

ce n calatoria sa de ntoarcere Pavel s-a mbarcat pe o corabie care nu
oprea la Efes. Totusi, el a dorit sa vorbeasca cu batr
anii
din Efes si i-a

rugat sa vina la Milet (Fap. 20:1317). Cand s-au ntalnit, Pavel le-a

spus: Voi sti ti bine cum, din prima zi n care am pus piciorul n pro-
vincia Asiei, am fost tot timpul cu voi, slujind ca sclav Domnului cu
cu lacrimi si
cea mai mare umilint a, n ncercarile prin care am trecut

din cauza uneltirilor iudeilor. In tot acest timp nu m-am retinut sa va

spun toate lucrurile care erau de folos si sa va nvat n public si din

casa n casa. Ci le-am depus o marturie temeinica atat iudeilor, cat si


grecilor despre cainta fat a de Dumnezeu si despre credinta n Domnul
nostru Isus (Fap. 20:1821).
15
Astazi exista multe modalita ti de a ajunge la oameni cu vestea
abordam
buna. Asemenea lui Pavel, noi ne straduim sa-i oriunde i
anilor

14. Ce le-a spus Pavel batr din Efes cand s-a ntalnit cu ei la Milet?

15. Care sunt unele dintre avantajele lucrarii din casa n casa?

PAVEL DUCE DONATIILE
PENTRU FRATII
AFLATI
IN NEVOI

In anii care au urmat dupa Penticosta din
33 e.n., crestinii
din Ierusalim au trecut prin multe
necazuri: foamete, persecutii si jefuirea bunuri-
lor. Din acest motiv, unii au ajuns foarte saraci
(Fap. 11:2712:1; Evr. 10:3234). In jurul anului
49 e.n., cand batranii din Ierusalim l-au ndem-
nat pe Pavel sa se concentreze asupra lucrarii de
predicare la neevrei, ei i-au spus si sa-si aduca
aminte de saraci. Pavel s-a achitat de aceasta res-
ponsabilitate, supraveghind strangerea fondurilor
de ajutorare n congregatii (Gal. 2:10).
In 55 e.n., Pavel le-a spus corintenilor: Faceti
si voi asa
cum am dat ndrum ari congrega
din Galatia. In prima zi a fiecarei saptamani, fi-
ecare dintre voi sa puna ceva deoparte la el
acasa, potrivit cu ceea ce are, pentru ca aceste
colecte sa nu fie facute cand sosesc eu. Iar cand
voi veni, pe oamenii pe care i veti aproba prin
scrisori, i voi trimite sa duca la Ierusalim darul
vostru generos (1 Cor. 16:13). La scurt timp
dupa aceea, cand a scris sub inspiratie a doua
scrisoare catre corinteni, Pavel i-a ndemnat sa-si
pregateasca darul, aratand totodata ca si mace-
donenii luau parte la aceasta colecta (2 Cor.
8:19:15).
Asadar,
n 56 e.n., reprezentanti ai mai multor
congregatii s-au ntalnit cu Pavel ca sa duca la
Ierusalim fondurile stranse. Faptul ca acestea au
fost duse de noua barbati a constituit o masura
de sigurant a pe parcursul calatoriei. In plus, ast-
fel era nlaturata orice suspiciune la adresa lui
tiilor
Pavel n legatura cu folosirea fondurilor (2 Cor.
8:20). Ducerea acestor contributii a fost prin-
cipalul motiv al calatoriei lui Pavel la Ierusalim
(Rom. 15:25, 26). Mai tarziu, Pavel i-a spus gu-
vernatorului Felix: Dupa multi ani am venit sa
aduc daruri de ndurare natiunii mele si ofrande
(Fap. 24:17).

170 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

gasim: n statiile
de autobuz, pe strazile aglomerate sau n piete. Cu

toate acestea, lucrarea din casa n casa ram ane principala metoda de

predicare a Martorilor lui Iehova. De ce? In primul rand, deoarece lu-

crarea din casa n casa le ofera tuturor posibilitatea sa auda cu regu-

laritate mesajul despre Regat, fapt ce dovedeste impartialitatea
lui

Dumnezeu. In al doilea rand, le da celor sinceri posibilitatea s pri-
a
measca ajutor spiritual potrivit necesita tilor personale. In al treilea

rand, lucrarea din casa n casa le ntare ste
credinta celor ce participa

la ea si i ajuta sa persevereze. Intr-adevar, un semn de identificare al

adevaratilor crestini
din prezent este zelul cu care depun marturie n

public si din casa n casa.
anilor

16
Pavel le-a spus batr din Efes ca nu stia ce pericole l astep-

tau la ntoarcerea n Ierusalim. Totusi, a continuat el, nu pun pret
pe sufletul meu, ca si cum mi-ar fi scump, numai sa pot sa-mi sfar sesc
cursa si serviciul pe care l-am primit de la Domnul Isus: acela de a de-

pune marturie temeinica despre vestea buna referitoare la bunatatea

nemeritata a lui Dumnezeu (Fap. 20:24). Plin de curaj, Pavel n-a per-
atate,

mis niciunui lucru nici problemelor de san nici opozitiei nver-

sunate
sa-l mpiedice sa-si duca la bun sfarsit lucrarea.
17
Si
crestinii
de azi se confrunta cu multe situatii dificile: interdictii

impuse de stat, persecutii, boli fizice sau emotionale

care le slabesc pu-

terile, ori, n cazul tinerilor, presiuni din partea colegilor. In orice situa-
tie
s-ar afla, Martorii lui Iehova dovedesc aceeasi hotar are
de neclintit

ca Pavel. Nimic nu-i poate mpiedica sa depuna o marturie temeinica

despre vestea buna!

Fiti atenti la voi nsiv a si la toata turma (Faptele 20:2538)
18
anilor
In continuare, Pavel le-a dat batr din Efes ndemnuri clare,

oferindu-se pe sine ca exemplu. Dupa ce le-a spus ca era probabil ul-

tima oara cand l mai vedeau, el a adaugat:
Sunt curat de sangele tu-
turor oamenilor, fiindca nu m-am retinut
sa va spun toata vointa
lui
Dumnezeu. Cum puteau batr anii din Efes sa-i urmeze exemplul pen-

tru a nu se face vinovati de sange? Pavel i-a ndemnat: Fiti atenti la

voi nsiv a si
la toata turma, n mijlocul careia spiritul sfant v-a numit

supraveghetori, ca sa pastoriti congregatia lui Dumnezeu, pe care a
cumparat-o
cu sangele propriului sau Fiu (Fap. 20:2628). Totodata,

Pavel i-a avertizat ca n turma se vor strecura lupi asupritori, barbati
care vor vorbi lucruri denaturate ca sa-i atraga pe discipoli dupa ei.

cum i urmeaza exemplul crestinii
16, 17. Cum s-a dovedit Pavel plin de curaj, si
de azi?

18. Cum s-a pastrat
Pavel curat de sangele tuturor, si anii
cum puteau batr din Efes

sa-i urmeze exemplul?

Toti au izbucnit ntr-un mare plans
(Faptele 20:37)

172 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Ce trebuiau sa faca batr anii?

Pavel le-a spus: Ram ane ti treji si amin-

titi-v
a ca trei ani, noapte si zi, n-am ncetat sa va sfatuiesc pe fiecare
printre lacrimi (Fap. 20:2931).

19
Lupii asupritori si-au facut aparitia n congregatia crestin
a spre

sfarsitul
secolului I. In jurul anului 98 e.n., apostolul Ioan a scris: Au
si
aparut . . . multi anticristi . . . Ei au iesit dintre noi, dar nu erau de-ai
nostri,
pentru c daca ar fi fost de-ai nostri,
a,
ar fi ramas cu noi (1 Ioan

2:18, 19). In secolul al III-lea, apostazia a dus la formarea clasei clerica-

a tii, iar n
le a crestin at secolul al IV-lea, mparatul roman Constantin a

declarat religie oficiala forma alterat a de crestinism de la acea vreme.
Adopt and ritualuri pag ane pe care le-au ascuns sub o masca crestin
a,

conducatorii religiosi au vorbit ntr-adevar lucruri denaturate. Efecte-
si n a tii.
le apostaziei se vad astazi doctrinele si obiceiurile crestin at
20
Modul de viat a al lui Pavel a fost total diferit de modul de viat a al
acelor lupi asupritori, care au profitat de pe urma turmei. Pavel a

muncit pentru a se ntretine si nu a pus o povara asupra congregatiei.

El nu a urmarit un castig material, ci a trudit pentru fratii Astfel,
sai.
anii
el i-a putut ndemna pe batr din Efes sa manifeste spirit de sacri-

ficiu: Sa le veniti n ajutor celor slabi si sa va amintiti de cuvintele

Domnului Isus, cand a zis: Este mai multa fericire n a da decat
n a
primi (Fap. 20:35).
21 anii
Batr crestini
din prezent manifesta si ei spirit de sacrificiu, ase-
a tii,
menea lui Pavel. Spre deosebire de clerul crestin at care si jupoaie

turmele, crestinii carora li s-a ncredintat sarcina de a pastori congre-

gatia lui Dumnezeu se achita de responsabilita ti n mod altruist. Man-
Cei ce si
dria si ambitia nu au ce cauta n congregatia crestin a! cau-
la
ta propria glorie vor esua (Prov. 25:27). Infumurarea nu duce decat
dezonoare (Prov. 11:2).
22
Pavel a fost foarte ndragit de frati deoarece acestia au simtit
iubi-

rea lui sincera fat a de ei. Cand a sosit vremea sa plece, toti au izbuc-

nit ntr-un mare plans si
s-au aruncat de gatul lui Pavel, sarut andu-l

cu tandrete (Fap. 20:37, 38). Crestinii i iubesc si
i pretuiesc
cu ade-

varat pe cei care, asemenea lui Pavel, daruiesc din timpul si din ener-

gia lor n folosul turmei. Asadar, ce putem spune acum, dupa ce am
el nu s-a laudat

analizat exemplul remarcabil al lui Pavel? Intr-adevar,
si
nici nu a exagerat cand a spus: Sunt curat de sangele tuturor oa-
menilor (Fap. 20:26).

19. Cum a aparut situl
apostazia spre sfar secolului I, si
cum s-a dezvoltat aceasta

n secolele ce au urmat?
20, 21. Cum a dovedit Pavel spirit de sacrificiu, si anii
cum pot batr crestini
de as-

tazi sa-i urmeze exemplul?
de mult pe Pavel batr
anii

22. De ce l iubeau at at din Efes?
 CAPITOLUL 22

Sa se faca vointa
lui Iehova

Ferm hotarat sa nfaptuiasca
vointa
lui Dumnezeu, Pavel merge la Ierusalim
Faptele 21:117

IATA ca a sosit si momentul plecarii din Milet. Cat de greu le este lui Pa-

vel si lui Luca sa se desparta de batr anii din Efes, pe care-i ndragesc
nespus! Cei doi misionari au urcat deja pe puntea corabiei. Au la ei tot
ce le trebuie pentru drum, precum si ajutoarele stranse pentru cresti-

nii saraci din Iudeea. De-abia asteapt a ca aceste ajutoare sa ajunga la

fratii
lor, care au atata nevoie de ele!

2
Un vant bland umfla panzele,
iar vasul se ndeparteaz a ncet de

cheiul forfotind de lume. Pavel, Luca si cei sapte
frati crestini
care-i n-
sotesc
privesc fetele

triste ale prietenilor lor ramasi
pe t arm (Fap. 20:4,
a cand

14, 15). Le fac cu mana n semn de ramas-bun pan nu-i mai za-
resc deloc.
3
Pavel a colaborat strans anii
cu batr din Efes aproximativ trei ani.

Insa acum, ndrumat de spiritul sfant, se ndreapta spre Ierusalim, desi


e constient ca acolo va fi n pericol. Putin mai nainte, el le-a spus ace-
lor frati: Obligat de spirit, ma duc la Ierusalim, far a sa stiu ce mi se va

ntampla acolo. Stiu doar ca, din oras n oras, spiritul sfant mi depune

marturie ntruna, spunand ca ma asteapt a lanturi
si
necazuri (Fap.
20:22, 23). Pavel se simte obligat de spirit sa mearga la Ierusalim.
el este animat de sentimentul datoriei, dar si
Intr-adevar, de dorinta de

a se supune ndrumarii spiritului. Isi iubeste viata, nsa lucrul cel mai

important pentru el este nfaptuirea vointei lui Dumnezeu.
4
a se
Impart sti si tu acelasi punct de vedere? Cand ne-am dedicat lui

Iehova, i-am promis n mod solemn ca nfaptuirea vointei sale va fi cel
mai important lucru din viata noastra. Sa analizam, asadar,
exemplul
de fidelitate al apostolului Pavel, exemplu ce ne va ajuta sa ne respec-
tam promisiunea facut
a.

Au trecut n dreptul insulei Cipru (Faptele 21:13)

5
Corabia pe care s-au mbarcat Pavel si tovara sii
sai a mers drept

nainte, cu alte cuvinte a mers cu vant din pupa, pana la Cos, unde au

14. De ce merge Pavel la Ierusalim, si ce l asteapt
a acolo?
a la Tir?
5. Pe ce traseu au calatorit Pavel si
nsotitorii
sai pan

173

174 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

ajuns n aceeasi zi (Fap. 21:1). Se pare ca aici au ancorat peste noapte,

dupa care au pornit spre Rodos si Patara. La Patara, situata pe coasta

sudica a Asiei Mici, fratii s-au mbarcat pe un vas mare de marfuri, care

i-a dus direct la Tir, n Fenicia. In drumul lor, au trecut prin dreptul in-

sulei Cipru, pe care au lasat-o n urma pe stanga
(Fap. 21:3). De ce men-
tioneaz

a Luca acest detaliu?
6
Probabil ca, atunci cand au trecut pe lang a Cipru, Pavel le-a aratat

celorlalti insula si le-a povestit unele experiente pe care le-a avut acolo.

Cu aproximativ noua ani mai nainte, n prima sa cal atorie
misionara,

Pavel, mpreuna cu Barnaba si Ioan Marcu l ntalnisera pe aceasta


insula pe vrajitorul Elima, care s-a mpotrivit lucrarii lor (Fap. 13:412).

Amintindu-si cele ntamplate, Pavel s-a simtit probabil ncurajat si n-

tarit pentru a face fat a ncercarilor care-l asteptau.
Si
noi ne simtim n-
ti cand
tari reflectam la modul n care Dumnezeu ne-a binecuvantat si


6. a) De ce trebuie sa se fi simtit
Pavel ncurajat cand a vazut insula Cipru? b) Cum

ne ajuta faptul de a reflecta la modul n care ne-a binecuvantat si
ne-a sustinut
Ie-
hova de-a lungul timpului?

CEZAREEA, CAPITALA PROVINCIEI ROMANE IUDEEA

In perioada la care se refera cartea Faptele,
Cezareea era capitala provinciei romane Iudeea
si resedin
ta guvernatorului acesteia. Tot aici se
afla baza militara a trupelor romane din aceas-
ta provincie. Orasul a fost construit de Irod cel
Mare, care i-a dat numele n onoarea lui Cezar
August. In Cezareea existau toate edificiile spe-
cifice oraselor elenistice pagane ale vremii: un
templu dedicat divinului Cezar, un teatru, un
hipodrom si un amfiteatru. Majoritatea locuitori-
lor orasului erau neevrei.
Cezareea era, de asemenea, un oras-port for-
tificat. Aici fusese construit un dig urias ntrucat,
altfel, coasta ar fi fost improprie pentru acos-
tarea vaselor. Ambitiosul Irod dorea ca noul
complex portuar, numit Sebastos (termenul
grecesc pentru August), sa fie un centru al
comertului din estul Mediteranei, care sa riva-
lizeze cu Alexandria. Desi nu a atins niciodata
maretia Alexandriei, Cezareea a fost un oras im-
portant pentru comer tul international
datorita
pozitiei sale strategice pe unele rute comerciale
principale.
In Cezareea a predicat evanghelizatorul Filip,
care se pare ca a locuit aici cu familia sa (Fap.
8:40; 21:8, 9). Tot aici a locuit si centurionul ro-
man Corneliu, care s-a convertit la crestinism
(Fap. 10:1).
Apostolul Pavel a fost la Cezareea de mai mul-
te ori. La scurt timp dupa convertirea sa, cand
dusmanii
lui au pus la cale sa-l omoare, discipo-
lii l-au dus imediat pe noul lor frate la Cezareea,
aflata la aproximativ 90 km de Ierusalim; de aici
acesta s-a mbarcat spre Tars. Pavel a mai trecut
prin portul Cezareii n drum spre Ierusalim, atat
la sfarsitul celei de-a doua, cat si la sfarsitul
ce-
lei de-a treia calatorii misionare (Fap. 9:2830;
18:21, 22; 21:7, 8). Tot n Cezareea a fost tinut
nchis doi ani n palatul lui Irod, unde le-a putut
depune marturie lui Felix, lui Festus si lui Agripa.
De aici s-a mbarcat n cele din urma spre Roma
(Fap. 23:3335; 24:2725:4; 27:1).

S A SE FAC A VOIN TA
LUI IEHOVA 175

de-a lungul timpului. La fel ca David, putem

ne-a sustinut
n ncercari

spune: Multe sunt necazurile celui drept, dar Iehova l scapa din toa-
te (Ps. 34:19).

I-am cautat pe discipoli si ... i-am gasit
(Faptele 21:49)

7
Pavel a apreciat fraternitatea crestin a si a fost dornic sa stea n com-
Ce au facut
cand

pania fratilor de credint a. el si nsotitorii sai au ajuns

la Tir? Luca scrie: I-am cautat pe discipoli si
. . . i-am gasit (Fap. 21:4).

Stiind
ca n Tir existau crestini,
cal atorii
i-au cautat si
probabil au stat
de care ne bucuram
la ei. Intr-adevar, una dintre marile binecuvantari

ca slujitori ai lui Iehova este ca, oriunde am merge, putem gasi frati si
surori de credint a, ce ne vor primi cu caldur Cei ce l iubesc pe Dum-
a.

nezeu si practica nchinarea adevarat a au prieteni peste tot n lume!
8
Cand vorbeste despre cele sapte zile petrecute n Tir, Luca mentio-

neaza un lucru care la prima vedere ne-ar putea nedumeri: Dar [fratii
din Tir], prin intermediul spiritului, i-au spus de mai multe ori lui Pa-

vel sa nu intre n Ierusalim (Fap. 21:4). Sa ntelegem din aceste cuvin-

te ca Iehova dorea acum ca Pavel sa mearga n alta parte? Il avertiza

cumva sa nu se duca la Ierusalim? Nu. Spiritul nu i-a aratat lui Pavel

ca nu trebuia sa mearga la Ierusalim, ci doar ca acolo l asteptau sufe-
rinte. Atunci cum se explica cuvintele din Faptele 21:4? Se pare ca, prin

spiritul sfant, fratii din Tir nteleseser
a bine ca Pavel avea sa ntampi-

ne necazuri la Ierusalim. Insa, ngrijorati pentru el, l-au ndemnat sa

nu urce acolo. Dorinta lor de a-l ocroti pe Pavel de iminentul pericol era
Dar Pavel era hotar at
sa nf
cat se poate de fireasca. aptuiasca vointa lui
Iehova si si-a
continuat drumul (Fap. 21:12).

9
Probabil ca exprimarile de ngrijorare ale fratilor i-au adus aminte
lui Pavel de reactia discipolilor lui Isus cand acesta le-a spus ca va mer-
ge la Ierusalim, va suferi multe lucruri si va fi omorat. Orbit de senti-

mente, Petru i-a zis atunci lui Isus: Fii bun cu tine nsuti, Doamne! Nu

vei avea deloc soarta aceasta. Dar Isus i-a raspuns: Inapoia mea, Sa-
tan! Tu esti o piatra de poticnire pentru mine, fiindca n-ai gandurile lui
Dumnezeu, ci ale oamenilor (Mat. 16:2123). Isus a fost hotar at sa ur-
meze calea de sacrificiu pe care i-o trasase Dumnezeu. La fel era si
Pa-
vel. Fratii
din Tir, asemenea apostolului Petru, aveau cele mai bune in-

nsa nu nteleseser
tentii, a care era vointa
lui Dumnezeu.

7. Ce au facut atorii
cal
cand au ajuns la Tir?

8. Cum trebuie sa ntelegem cele spuse n Faptele 21:4?

9, 10. a) Ce si-a
amintit probabil Pavel cand fratii
din Tir si-au
exprimat ngrijorarea
andit

cu privire la el? b) Ce atitudine este rasp a astazi
n lume, si
ce atitudine total

diferita ne-a ndemnat Isus sa avem?
 10
Astazi multi aleg sa fie buni cu ei

nsi si, urmand calea minimei rezisten-
te. Oamenii cauta de regula o religie
confortabila, care sa pretinda cat mai

putin de la ei. Dar Isus ne-a ndemnat
sa avem o cu totul alta atitudine. El le-a
spus discipolilor sai: Daca vrea cine-

va sa vina dupa mine, sa se renege
pe sine, sa- si ia stalpul de tortura si

s a ma urmeze nencetat (Mat. 16:24).
Intr-adevar, faptul de a-l urma pe Isus

este calea ntelepciunii, calea cea buna,

nsa nu si calea usoar a.
11
Pavel, Luca si ceilalti nsotitori ai lor
trebuiau sa porneasca din nou la drum.
Despar tirea
de fratii din Tir a fost emotio-

nanta. Din descrierea pe care o face Luca

ntelegem
ca acestia aveau o afectiune

profunda fat a de Pavel si ca l sustineau
Faptul de a-l urma pe Cristos din toata inima. Astfel, barba ti,
femei si
pretinde spirit de sacrificiu
copii i-au nsotit pe Pavel si pe ceilalti
a la t arm.
crestini pan Au ngenuncheat
cu totii si
s-au rugat, dupa care si-au

luat ramas-bun. Apoi, Pavel, Luca si

ceilalti tovara si
de drum s-au mbarcat pe o corabie si au mers la Ptolemai-

da. Acolo s-au ntalnit cu alti frati si au ramas la ei o zi (Fap. 21:57).
12
Potrivit relatarii lui Luca, Pavel si
ceilalti au pornit apoi spre Ceza-

reea.1 Acolo au gasit gazduire n casa lui Filip evanghelizatorul (Fap.
21:8). Cat de mult trebuie sa se fi bucurat ei sa-l vada pe Filip! Cu apro-

ximativ 20 de ani mai nainte, acest frate fusese numit de apostoli sa

ajute la distribuirea hranei n congregatia crestin
a nou-nfiintat a din

Ierusalim. Filip era un predicator zelos de multi ani. In perioada cand
discipolii fusesera nevoiti sa fuga din Ierusalim din cauza persecutiei,

el s-a dus sa predice n Samaria. Mai tarziu, i-a predicat eunucului etio-
pian si l-a botezat (Fap. 6:26; 8:413, 2638). Ce activitate bogata a

avut Filip n toti acesti ani!
13
Filip nu-si
pierduse zelul pentru predicare. Stabilit acum n Ceza-
reea, el continua sa predice cu sarguint a, lucru care reiese din faptul ca

1 Vezi chenarul Cezareea, capitala provinciei romane Iudeea, de la pagina 174.

11. Cum au aratat discipolii din Tir ca aveau afectiune
fat a de Pavel si
ca l susti-

neau?
12, 13. a) Ce activitate bogata a avut Filip? b) Cum este Filip un exemplu demn de
urmat pentru tatii
crestini
de astazi?

S A SE FAC A VOIN TA
LUI IEHOVA 177

Luca l numeste evanghelizatorul. El avea patru fiice care profeteau,
ceea ce dovedeste ca ele urmasera exemplul tatalui lor (Fap. 21:9).1 Cu
sigurant a, Filip depusese multe eforturi pentru a-si zidi familia pe plan
spiritual. El este un exemplu demn de urmat pentru tatii crestini de as-

tazi, care sunt ndemnati sa ia initiativa n lucrarea de predicare si sa- si

ajute copiii sa cultive iubire pentru acest serviciu.
14

In fiecare loc unde s-a oprit, Pavel i-a cautat pe frati si a stat m-

preuna cu ei. Desigur, fratii locali i-au primit cu ospitalitate pe acest mi-

sionar si pe nsotitorii lui. Vizitele lor au

fost ocazii de ncurajare reciproca (Rom.
POT FEMEILE SA-I INVE TE
1:11, 12). Si astazi avem astfel de ocazii.
fie ea cat PE AL TII
DIN SCRIPTURI?
Cand i invitam n casa noastra,

de modesta, pe un supraveghetor itinerant
si pe sotia lui, avem parte cu totii de mari Ce rol aveau femeile n congregatia cresti-

binecuvantari (Rom 12:13). na din secolul ntai? Puteau ele sa-i nvete
pe altii din Scripturi?

Isus le-a poruncit continuatorilor sai sa
Sunt gata ... sa mor
predice vestea buna despre Regat si sa
(Faptele 21:1014)
faca discipoli (Mat. 28:19, 20; Fap. 1:8). Mi-
15

In timp ce Pavel era acasa la Filip, a siunea de a predica vestea buna le-a fost

venit un alt crestin respectat, Agab. Toti ncredintat a tuturor crestinilor, barbati sau

cei adunati acolo stiau ca Agab era pro- femei, baieti sau fete. Acest lucru reiese clar

fet; el prezisese marea foamete din timpul din profetia consemnata n Ioel 2:28, 29,

domniei lui Claudiu (Fap. 11:27, 28). Poa- care, asa cum a aratat apostolul Petru, a

te ca fratii s-au ntrebat: De ce a venit avut o mplinire la Penticosta din 33 e.n.: In

Agab? Ce mesaj are el de transmis? In zilele din urm a, spune Dumnezeu, voi turna
din spiritul meu peste orice fel de carne, iar
timp ce toate privirile erau ndreptate
spre el, acesta a luat centura lui Pavel, o fiii si
fiicele voastre vor profeti . . . Si chiar si
peste sclavii mei si
peste sclavele mele voi
fasie lunga de panza care se purta n ju-
turna din spiritul meu n zilele acelea si ei
rul mijlocului si n care puteau fi tinu ti
vor profeti (Fap. 2:17, 18). In plus, am vazut
bani sau alte obiecte, si si-a legat cu ea
deja ca evanghelizatorul Filip avea patru fii-
mainile si picioarele. Apoi a zis: Asa spu-
ce, care profeteau (Fap. 21:8, 9).
ne spiritul sfant: Asa l vor lega iudeii
Insa, cand era vorba despre faptul de a
n Ierusalim pe omul caruia i apar tine
preda n congregatie, Cuvantul lui Dumne-
aceasta centura si-l vor da n mainile oa-
zeu arata clar ca numai barbatii numiti ca
menilor din natiuni (Fap. 21:11). Ce me- supraveghetori cre stini sau ca slujitori auxi-

saj tulburator! liari puteau face acest lucru (1 Tim. 3:113;

nve Tit 1:59). Pavel a spus: Nu-i dau voie
1 Vezi chenarul Pot femeile sa-i te
pe altii
din
Scripturi?. femeii sa predea, nici sa exercite autorita-

te asupra barbatului, ci sa stea n tacere
14. Ce efect au avut vizitele lui Pavel la fratii
cres-

atoare
(1 Tim. 2:12).
tini, si
ce ocazii aseman exista si
astazi?
15, 16. Ce mesaj a transmis Agab, si ce efect a

avut acesta asupra celor de fat a?

178 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

16
Profetia lui Agab confirma ca Pavel avea sa mearga la Ierusalim si

arata totodata ca iudeii aveau sa-l
dea n
mainile oamenilor din na-
tiuni.
Cuvintele lui au avut un efect profund asupra celor de fat a. Luca

scrie: Cand am auzit lucrul acesta, noi si cei din locul acela l-am im-
plorat sa nu urce la Ierusalim. Atunci Pavel a raspuns: Ce faceti? De

ce plangeti si-mi frangeti inima? Sa fiti siguri ca sunt gata nu numai sa

fiu legat, ci si sa mor la Ierusalim pentru numele Domnului Isus (Fap.
21:12, 13).

17
Imaginati-v a scena. Fratii, inclusiv Luca, l implora pe Pavel sa nu

Induio
mearga la Ierusalim. Unii chiar ncep sa planga. sat
de iubirea

lor, Pavel le spune ca i frang inima. Cu toate acestea, ram ane
de ne-

clintit. La fel ca n Tir, el nu permite ca implorarile si lacrimile fratilor
slabeasc
sa-i a hotar area.
In schimb, le explica de ce trebuie sa- si
conti-
nue drumul. Cat curaj si cat a fermitate! Asemenea lui Isus, Pavel era

hotarat sa ndeplineasca vointa lui Dumnezeu cu orice pret (Evr. 12:2).

El nu cauta sa fie un martir, dar, chiar daca s-ar fi ntamplat sa moara

pentru credint a, el considera acest lucru o onoare.
18
Cum au reactionat fratii? Simplu spus, i-au respectat hotar area.


Iata ce scrie Luca n continuare: Pentru ca nu se lasa nduplecat, am

ncuviintat, zicand: Sa se faca vointa lui Iehova! (Fap. 21:14). Cei ce
determine pe Pavel sa se razg andeasc

ncercau sa-l a nu au insistat asu-

pra punctului lor de vedere. Ei l-au ascultat, au nteles care era vointa
lui Iehova si au acceptat-o, chiar daca le-a fost greu. Pavel pornise pe o
duca n
cale care avea sa-l cele din urma la moarte. Ar fi fost mai usor
opreasca din drum.
pentru el daca cei ce l iubeau n-ar fi ncercat sa-l
19
Din acest episod din viata lui Pavel desprindem o lectie valoroasa:

Sa nu ncercam niciodata sa-i descurajam pe cei care au ales o cale de

sacrificiu pentru a-i sluji lui Dumnezeu. Acest principiu l putem apli-

ca si n situatiile n care nu este neaparat vorba de viat a si de moarte.
De pilda, desi multor parin ti crestini le vine greu cand copiii lor pleaca
departe de casa pentru a-i sluji lui Iehova, ei sunt hot ar a ti sa nu-i descu-

rajeze. Phyllis, din Anglia, si aminteste ce a simtit cand singura ei fiica


a plecat ca misionara n Africa. Iata ce spune ea: Numai eu stiu ce era

n inima mea. Nu mi-a fost deloc usor sa accept ca va fi atat de departe.

Eram trista si mandr a n acelasi timp. M-am rugat mult. Dar era deci-

zia fiicei mele si n-am vrut s-o influentez. La urma urmei, ntotdeauna
De
am nvatat-o sa puna Regatul lui Dumnezeu pe primul plan n viat a.
a
30 de ani slujeste n diferite repartitii n strainatate si nu trece o zi far

sa-i multumesc lui Iehova ca am o fiica ce-i slujeste n mod fidel. Asa-
area

17, 18. Cum s-a dovedit Pavel de neclintit n hotar lui, si
cum au reactionat
fra-
tii
crestini?

19. Ce lectie
valoroasa desprindem din acest episod din viata lui Pavel?

Sa-i ncurajam ntotdeauna pe fratii
si surorile care manifesta spirit de sacrificiu

ncuraj
dar, sa-i am ntotdeauna pe cei ce manifesta spirit de sacrificiu

n serviciul lui Iehova!

Fratii ne-au primit cu bucurie (Faptele 21:1517)

20
Sa remarcam ca, n atoria
cal lor spre Ierusalim, Pavel si nsotitorii


sai i-au cautat pe frati n orice oras s-au oprit. La Tir i-au cautat pe dis-
cipoli si
au ramas cu ei sapte
zile. La Ptolemaida i-au salutat pe frati si
au stat cu ei o zi. La Cezareea au stat mai multe zile acasa la Filip. In
cele din urma, dupa ce au fost facute

pregatirile atorie,
de cal Pavel a por-
nit din nou la drum. Unii dintre discipolii din Cezareea au plecat cu el
la Ierusalim, dovedind astfel ca-l sustineau
din toata inima. Ajunsi la

Ierusalim, au fost gazduiti de unul dintre primii discipoli, pe nume Mna-
son. Luca relateaza ca fratii i-au primit cu bucurie (Fap. 21:17).

21
Asadar,
Pavel a dorit sa fie mpreuna cu fratii si
surorile de credin-

Pentru el au fost o sursa de ncurajare,
t a. asa
cum sunt si pentru noi

a ndoial
astazi. Acest lucru far a ca l-a ntarit l-a ajutat sa ram
si an
a

ferm n fata mpotrivitorilor plini de ura care cautau sa-l omoare.

20, 21. De unde stim
ca Pavel dorea sa fie n compania fratilor

si
de credint a, de ce
dorea el acest lucru?
 PA R T EA A V III- A FA P T E L E 21 : 1 8 2 8 : 31

PREDIC AND REGATUL
LUI
DUMNEZEU . . . FAR A PIEDICI
FAPTELE 28:31

In partea care urmeaza l vom nsoti pe apostolul Pavel n timp

ce nfrunta furia gloatelor, este arestat si ntemnitat si
se

nfati seaz
a n fata
mai multor oficiali romani. In toate aceste

situatii, el depune o marturie temeinic a despre Regatul lui

Dumnezeu. In timp ce vom analiza impresionantele evenimente

cu care se ncheie cartea Faptele, sa ne ntrebam: Cum as putea

sa imit exemplul acestui evanghelizator curajos si plin de zel?
 CAPITOLUL 23

Ascultati ... apararea mea

Pavel apara adevarul naintea

gloatelor nfuriate si
a Sanhedrinului
Faptele 21:1823:10

IERUSALIM. Oare la ce se gande apostolul Pavel n timp ce pa se
ste ste
din

nou pe stradutele nguste si aglomerate ale acestui oras? El cunoaste ro-

lul special pe care l-a avut Ierusalimul n istoria poporului lui Iehova.
Niciun oras de pe pam ant nu s-ar putea compara cu el. Majoritatea lo-
cuitorilor sai sunt mandri de trecutul lui glorios. Insa Pavel stie
ca si

multi crestini de aici sunt foarte legati de trecut si nu nteleg schimbari-

le pe care trebuie sa le faca pentru a trai n armonie cu noile adevaruri
revelate de Iehova. Da, apostolul este foarte preocupat de starea acestor
ase
crestini.
Cand se afla n Efes, el se hotar sa revina n acest oras pen-

tru a aduce ajutoare materiale. Si, n pofida avertismentelor ca viata i va

fi pusa n pericol, el nu a renuntat la planul sau (Fap. 19:21). Acum nsa

el constata ca unii au nevoie si de ajutor spiritual.
2
Dar cu ce se va confrunta Pavel n Ierusalim? O ncercare va veni
chiar din partea continuatorilor lui Cristos, unii dintre acestia
fiind tul-
burati de zvonurile care circula despre el. Incercari si mai mari vor veni

nsa din partea dusmanilor lui Cristos,
care i vor aduce acuzatii false, l

vor bate si vor cauta sa-l omoare. Insa toate acestea i vor da ocazia sa

apere adevarul. Pavel este un exemplu remarcabil pentru crestinii de azi

prin umilinta, curajul si credinta cu care a nfruntat aceste ncercari.

Dar sa vedem ce s-a ntamplat.

L-au glorificat pe Dumnezeu (Faptele 21:1820a)

3
A doua zi dupa ce au sosit la Ierusalim, Pavel si tovara sii
sai de cal a-

torie au mers la batranii care supravegheau congregatia. La aceasta n-
trunire, la care erau prezenti toti batr anii,
se pare ca nu a participat

niciunul dintre apostolii ce erau n viat a la vremea aceea. Probabil ca toti
ti ale lumii. Relatarea l mentionea-
erau plecati pentru a sluji n alte par

za nsa pe Iacov, fratele lui Isus, care, din cate se pare, a prezidat ntru-
nirea (Gal. 2:9; Fap. 21:18).

4 ani,
Dupa ce i-a salutat pe batr Pavel le-a povestit n amanun time
ce
de mult
facuse Dumnezeu n natiuni prin serviciul sau (Fap. 21:19). Cat
se va confrunta el?
1, 2. De ce a venit Pavel la Ierusalim, si
cu ce ncercari

35. a) La ce ntrunire a participat Pavel la Ierusalim, si
ce s-a discutat cu acea oca-

zie? b) Ce nva t am
din acest episod?

181
182

fi ncurajat
trebuie sa-i pe frati cele auzite! Si
noi suntem ncurajati cand

auzim rapoarte despre progresul lucrarii din alte par ti ale lumii (Prov.
25:25).
5

In timpul acestei discutii, Pavel le-a spus, probabil, batranilor si de-
spre donatiile pe care le-a adus de la fratii din Europa. Grija acestor frati

din teritorii ndepartate trebuie sa le fi umplut inima de recunostin t a si

de bucurie. Auzind raportul lui Pavel, ei l-au glorificat pe Dumnezeu

(Fap. 21:20a). Si n zilele noastre, multi frati care sunt afectati de dezas-
tre, care trec prin necazuri sau care sufera de boli grave sunt profund re-

cunoscatori cand colaboratorii lor n credint a le ofera cu promptitudine

ajutor si i alina prin cuvinte de ncurajare.

Multi erau nca zelosi
pentru Lege (Faptele 21:20b, 21)
anii

6
Apoi batr i-au vorbit lui Pavel despre o problema aparut a n Iu-

deea, care l viza n mod direct. Ei i-au spus: Vezi, frate, cate mii de cre-
dinciosi sunt printre iudei; si toti sunt zelosi pentru Lege. Dar ei au auzit

nve
zvonindu-se despre tine ca-i ti pe toti iudeii din natiuni
o apostazie
de la Moise, spunandu-le sa nu-si circumcida copiii si sa nu umble po-
trivit obiceiurilor bine stabilite (Fap. 21:20b, 21).1
7
De ce erau atat de multi crestini
pentru Legea mozaica chiar si
zelosi


dupa mai bine de douazeci de ani de la abrogarea ei? (Col. 2:14) In 49 e.n.,
anii

apostolii si
batr ntruniti la Ierusalim trimisesera congregatiilor o
erau atat
de multi crestini
1 Intrucat evrei, existau probabil multe congregatii,
care se

ntruneau n case particulare.

6. Ce problema i s-a adus la cunostin

t a lui Pavel?

7, 8. a) Ce punct de vedere gresit
aveau multi crestini
din Iudeea? b) De ce ntelegerea


gresit
a pe care o aveau unii crestini
evrei nu nsemna apostazie?

Asemenea lui Pavel, esti
dispus sa cedezi cand nu sunt ncalcate principiile biblice?

scrisoare potrivit careia credinciosii

din natiuni nu erau obligati sa se


circumcida si sa adere la Legea mozaica (Fap. 15:2329). Insa n scrisoa-

re nu se spunea nimic cu privire la credinciosii evrei, dintre care multi

nu ntelegeau
ca Legea mozaica nu mai era n vigoare.
i facea
8
Dar oare faptul ca nu ntelegeau acest adevar nedemni de a
ani

fi crestini?
Nicidecum. Ei nu se nchinasera nainte la zei pag si,
prin

urmare, nu continuau sa practice ritualuri si obiceiuri ale religiei false.
de mult, fusese data de nsu
Legea, la care tineau atat si
Iehova. Ea nu

continea
nimic gresit sau demonic. Insa ea fusese data n virtutea vechiu-
ant,
ant.
an-

lui legam n timp ce crestinii se aflau sub noul legam Legam
tul Legii era deci de domeniul trecutului. Crestinii
evrei care erau zelosi

pentru Lege nu ntelegeau
aceste lucruri si
nu erau convinsi ca nchina-
rea curata avea acum legatur
a numai cu congregatia
crestin
Asadar,
a. ei

trebuiau sa-si
schimbe modul de gandire pentru a se conforma noi-

lor adevaruri revelate de Dumnezeu cu privire la legam antul
Legii (Ier.
31:3134; Luca 22:20).1

Zvonurile . . . nu sunt adevarate (Faptele 21:2226)

9
Erau adevarate zvonurile ca Pavel i nva ta
pe evreii raspanditi prin-
tre natiuni
sa nu-si
circumcida copiii si
sa nu umble potrivit obiceiuri-

lor bine stabilite? Pavel era un apostol al natiunilor
si,
prin urmare, celor
1 Ca tiva


ani mai tarziu,
cand le-a scris crestinilor
evrei, apostolul Pavel a adus dovezi cu
privire la superioritatea noului legam ant.
In aceasta scrisoare, el a aratat prin
clar ca,
ant, ant
ncheierea noului legam celalalt legam era declarat nvechit. Argumentele imba-

tabile aduse de Pavel i puteau ajuta pe crestinii
evrei sa le raspund
a celor ce insistau

ca Legea mozaica era nca n vigoare. In plus, ele i-au ntarit n credint a pe acei crestini

care acordau prea multa important a Legii mozaice (Evr. 8:713).

9. Ce nv a ta
Pavel cu privire la Legea mozaica?

LEGEA ROMANA SI
CETATENII
ROMANI

din natiuni le-a prezentat el acea decizie

De regula, autoritatile romane nu se ames-
potrivit careia neevreii nu erau obligati sa
tecau n treburile provinciilor. In general,
respecte Legea. El a aratat ca nimeni nu
evreii se conduceau dupa legile evreiesti. In

trebuia sa ncerce sa-i convinga pe credin-
cazul lui Pavel, romanii au intervenit doar
cio sii
din na tiuni s a se circumcid a n
pentru ca nvalmaseala care se crease cand
semn de supunere fat a de Legea mozaica
acesta a aparut n templu tulbura ordinea
(Gal. 5:17). Dar Pavel le-a predicat vestea
publica.
buna si evreilor din orasele pe care le-a vi-
Autoritatile romane aveau puteri depline el le-a explicat celor re-
zitat. Cu sigurant a,
asupra locuitorilor de rand ai provinciilor.
ceptivi c a Legea a fost abrogat a prin
Insa cu totul altfel stateau lucrurile cand era
vorba de cetatenii

romani.1 Cetatenia

i con- moartea lui Isus si ca oamenii puteau fi de-
nu prin lucra-
ferea unei persoane anumite privilegii care clarati drepti prin credint a,
erau recunoscute si respectate pe tot cuprin- rile Legii (Rom. 2:28, 29; 3:2126).
10
sul imperiului. De pilda, un cetatean roman Cu toate acestea, Pavel a aratat nte-


nu putea fi legat sau batut daca nu era con- legere fat a de cei ce se simteau mai li-

damnat, ntrucat un astfel de tratament era ti daca respectau anumite obiceiuri
nisti

aplicat doar sclavilor. Cetatenii romani aveau evreiesti, cum ar fi faptul de a nu munci n

si dreptul de a face apel la mparat, la Roma, sabat sau de a evita anumite alimente

pentru a contesta deciziile guvernatorului (Rom. 14:16). In plus, el nu a stabilit re-
unei provincii. guli cu privire la circumcizie. Este adeva-

Cetatenia
romana putea fi obtinut a n mai rat, Pavel a considerat necesar ca Timotei

multe moduri. O persoana putea dobandi ce-
sa se circumcida, dar aceasta pentru ca
tatenia romana prin mostenire. Alteori era
evreii sa nu aiba retineri fat a de Timotei,

acordata de mparat unor persoane indivi- stiind

ca tatal lui era grec (Fap. 16:3). Cir-
duale sau tuturor oamenilor liberi dintr-un cumcizia era o chestiune de decizie perso-
Pavel le spusese galatenilor: Nici
oras sau dintr-o provincie drept recompensa nala.

pentru anumite servicii. Devenea cetatean circumcizia nu are valoare, nici necircum-

roman si un sclav care si cumpara liberta- cizia, ci credinta care lucreaza prin iubire

tea de la un cetatean roman, un sclav care (Gal. 5:6). Insa cel care se circumcidea pen-
era eliberat de un roman sau un soldat din
tru a respecta Legea sau care sustinea ca
trupele auxiliare care si ncheia serviciul circumcizia era necesara pentru a primi

militar. Se pare ca, n anumite situatii,

ceta-
aprobarea lui Iehova dovedea lipsa de cre-
tenia
romana putea fi chiar cumparata. De dint a.

pilda, comandantul roman Claudiu Lisias i-a
11
Asadar,
zvonurile care circulau despre
spus lui Pavel: Eu am cumparat aceste
Pavel erau false. Totusi, credinciosii evrei
drepturi de cetatean cu o mare suma de
erau tulburati din cauza lor. De aceea, ba-
bani. Pavel i-a raspuns: Dar eu m-am nas-
tranii l-au sfatuit: Avem patru barbati ca-
cut cu ele (Fap. 22:28). De aici ntelegem
aduin Ia-i cu tine pe
re sunt sub o fag t a.
ca unul dintre stramosii lui Pavel obtinuse
acesti
barbati, curate ste-te
cu ei potrivit ce-
ntr-un fel sau altul cetatenia romana.

remonialului si ngrijeste-te de cheltuielile
1 In secolul I e.n., n Iudeea traiau pu tini ceta teni romani.

Abia n secolul al III-lea le-a fost acordata ceta tenie romana 10. Ce atitudine echilibrata a avut Pavel cu privire
tuturor locuitorilor provinciei. la Lege si
la circumcizie?
anii,
11. Ce sfat i-au dat lui Pavel batr si
ce presu-
punea respectarea lui? (Vezi si
nota de subsol.)

ASCULTATI
. . . APARAREA MEA 185

si
lor, ca sa- rada capul. Astfel, toti vor sti
ca zvonurile pe care le-au auzit

despre tine nu sunt adevarate, ci umbli cum se cuvine, respectand si
tu
Legea (Fap. 21:23, 24).1
12
Pavel ar fi putut obiecta, spunand ca adevarata
problema nu erau
zvonurile despre el, ci zelul acelor credinciosi evrei pentru Legea mozai-

Ins
ca. a el a fost flexibil, fiind dispus sa urmeze ndrumarile primite atat

timp cat prin acestea nu i se cerea sa ncalce principiile divine. Iata ce

scrisese el mai nainte: Pentru cei ce sunt sub lege m-am facut ca si
cum
as fi sub lege desi
eu nu sunt sub lege , ca sa-i castig pe cei ce sunt
sub lege (1 Cor. 9:20). Pavel a colaborat cu batr anii
din Ierusalim si s-a

facut ca si
cum ar fi fost sub lege. Urmandu-i exemplul, si noi vom cola-
bora cu batr anii
nu vom insista ca lucrurile sa se faca asa
si cum consi-

deram noi ca ar fi bine (Evr. 13:17).

Nu merita sa traiasca! (Faptele 21:2722:30)

13
La templu nsa lucrurile n-au mers prea bine. Cand zilele pentru m-
plinirea fagaduintei
erau pe sfarsite, niste evrei din Asia l-au zarit pe Pa-

vel. Ei l-au acuzat pe nedrept ca a adus neevrei n templu si au provocat

tulburare. Daca n-ar fi intervenit comandantul roman, Pavel ar fi fost
n el a fost arestat. Si urmau sa
omorat bataie. Desi
a scapat cu viat a,

treaca mai bine de patru ani pana cand avea sa- si
recapete libertatea!

Dar pericolul nca nu trecuse. Cand comandantul i-a ntrebat pe evrei ce

aveau mpotriva lui Pavel, acestia au nceput sa strige diferite acuzatii.

Si,
pentru ca se crease mare agitatie, el n-a reusit sa nteleag a nimic. Si-

tuatia s-a nrautatit atat de mult, ncat Pavel a trebuit sa fie dus de aco-

lo. Cand sa intre n cazarma, el i-a spus comandantului: Permite-mi, te
rog, sa vorbesc poporului (Fap. 21:39). Comandantul a fost de acord, iar
si
Pavel a nceput plin de curaj sa- apere credinta.
14
Ascultati acum apararea mea, a spus Pavel (Fap. 22:1). Apostolul a
1 Unii eruditi sunt de parere ca acei barba

ti facuser a o fag
aduin
t a de nazireat (Num.

6:121). Este adevarat, Legea mozaica, n baza careia facusera fagaduin ta,
nu mai era

n vigoare. Cu toate acestea, se pare ca Pavel a considerat ca nu era gresit ca ei sa nde-

plineasca o fagaduint a facuta lui Iehova. Prin urmare, nu era gresit nici ca el sa se n-

grijeasca de cheltuielile lor si sa-i nsoteasc
a. Nu se stie exact despre ce fel de fagaduin-
t a a fost vorba, dar este putin
probabil ca Pavel sa fi contribuit la aducerea vreunei jertfe
de animale (asa cum aduceau nazireii), ca si cum aceasta i-ar fi putut cura ta
de pacat.
Odata oferita jertfa perfecta a lui Cristos, jertfele de animale nu mai aveau valoare de

ispa sire

a pacatelor. Indiferent n ce mod i-a sustinut pe acei barba ti, putem fi siguri ca


Pavel n-ar fi acceptat sa faca ceva ce i-ar fi ncalcat constiin
ta.


12. Cum a dat dovada Pavel de flexibilitate si
de spirit de colaborare cand a primit n-
drumari de la batr
anii
din Ierusalim?

13. a) De ce au provocat unii evrei agitatie n templu? b) Cum a fost salvat Pavel?

14, 15. a) Ce le-a explicat Pavel evreilor? b) Ce masuri a luat comandantul roman pen-
tru a afla motivul furiei evreilor?

186 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

astfel ca multimea a facut

vorbit n limba ebraica, liniste. El le-a explicat

n mod clar de ce devenise un continuator al lui Cristos, prezentandu-le
cu tact fapte pe care evreii le puteau verifica oricand. Pavel le-a spus ca

studiase la picioarele lui Gamaliel si ca i persecutase pe continuatorii
lui Cristos, lucruri bine cunoscute unora dintre cei prezenti. Apoi le-a
n
mai spus ca, timp ce mergea spre Damasc, a avut o viziune cu nvia-
tul Cristos, care i-a vorbit. Tovarasii sai de calatorie au vazut o lumina


stralucitoare si au auzit o voce, nsa nu au nteles ce spunea ea (Fap. 9:7;
22:9). Fiind orbit de acea lumina, Pavel a trebuit sa fie dus la Damasc de


nsotitorii lui. Acolo, Anania, un barbat cunoscut de multi evrei din re-

giune, i-a redat n mod miraculos vederea.
15 dupa ce s-a ntors
Apoi, Pavel le-a spus ca, la Ierusalim, Isus i s-a ara-

tat n templu. La auzul acestor cuvinte, evreii s-au nfuriat si mai tare si

au nceput sa strige: Inlatur de pe pam
a-l ant pe un astfel de om, caci nu
merita sa traiasc (Fap. 22:22). Pentru a-l scapa
a! pe Pavel, comandantul

a poruncit sa fie dus n cazarma. Dar, hotarat sa afle motivul pentru care

iudeii erau atat de furiosi pe el, a ordonat sa fie interogat prin biciuire.
Atunci Pavel a declarat ca era ceta tean roman, invocand astfel drepturi-
ai lui Iehova
le pe care i le conferea acest statut. Si nchin atorii de ast azi
uzeaza de prevederile legii pentru a-si apara credinta. (Vezi chenarele Le-
gea romana si cetatenii romani, de la pagina 184, si Bat alii juridice din


zilele noastre, de mai jos.) Cand a auzit ca Pavel era cetatean roman, co-

BATALII JURIDICE DIN ZILELE NOASTRE

Asemenea apostolului Pavel, Martorii lui Ieho- Intre anii 1933 si 1939, Martorilor din Romania

va se folosesc de prevederile legii n vederea le-au fost intentate 530 de procese. Insa, n ur-

nlaturarii restrictiilor impuse lucrarii de predica- ma recursurilor declarate la instanta suprema

re. Ei depun toate eforturile pentru a apara si a romana, s-au obtinut multe decizii favorabile. La

stabili
legal vestea buna (Filip. 1:7). fel s-a ntamplat si n multe alte t ari.
Intre anii 1920 si 1940 au fost arestate su-
Probleme de natura juridica au aparut si cand

te de persoane deoarece distribuiau literatura crestinii
au refuzat din motive de constiin t a sa

biblica. In 1926, de pilda, n instantele din Ger- participe la activitati care le ncalcau neutralita-

mania erau pe rol 897 de cazuri. Erau atat de tea (Is. 2:2 4; Ioan 17:14). Opozantii i-au

multe procese, ncat a fost necesar ca la filiala acuzat pe nedrept de seditiune, ceea ce a dus

din Germania
sa se nfiinteze un departament ju- uneori la interzicerea tuturor activitatilor lor. In

ridic. In anii 30, n Statele Unite erau arestati n timp nsa, multe guverne au recunoscut ca Mar-

fiecare an sute de frati pentru ca predicau din torii lui Iehova nu reprezinta o amenintare la

casa n casa. In 1936, numarul celor arestati a adresa lor.1

ajuns la 1149. Pentru ca fratii sa beneficieze de
1 Pentru mai multe informa tii referitoare la victoriile juridice ale
asistent a juridica corespunzatoare, a fost nfiin-
Martorilor lui Iehova din diferite tari si teritorii, vezi capitolul 30 al

tat
un departament juridic si n Statele Unite. car tii Martorii lui Iehova Proclamatori ai Regatului lui Dumnezeu.
mandantul si-a dat seama ca trebuia sa

gaseasca o alta cale de a afla mai multe in-

formatii.
De aceea, a doua zi l-a dus na-
intea Sanhedrinului, Curtea Suprema a

evreilor, care s-a ntrunit special pentru a
analiza acest caz.

Eu sunt fariseu (Faptele 23:110)

16
Pavel s-a adresat Sanhedrinului astfel:

Barba tilor,
fratilor,
eu m-am purtat nain-
tea lui Dumnezeu cu o constiin
t a perfect

curata pan a n ziua aceasta (Fap. 23:1).
Dar apoi n-a mai reusit sa spuna nimic,
deoarece marele preot Anania le-a porun-
cit celor ce stateau a el sa-l
lang loveasca
peste gura (Fap. 23:2). Ce insulta si
ce do-
vada clara ca aveau prejudeca ti! Pavel era

facut mincinos nainte sa fie audiat. Nu
este de mirare ca el a raspuns: Te va lovi
Dumnezeu, perete varuit! Tu stai sa ma ju-

deci dupa Lege si, n acelasi timp, ncal- Asemenea lui Pavel, si noi cautam sa stabilim

cand Legea, poruncesti sa fiu lovit? (Fap. o baza comuna cand discutam cu persoane
care au alte convingeri religioase
23:3).
17
Unii dintre cei prezenti s-au aratat
scandalizati, dar nu de atitudinea celui ce-l lovise pe Pavel, ci de reactia

lui Pavel! Ei au zis: Il insulti pe marele preot al lui Dumnezeu?. Prin ras-
punsul sau, Pavel a aratat respect fat a de Lege si le-a dat o lectie de umi-

lint a. El le-a spus: Fratilor, n-am stiut
ca este marele preot. Caci este

scris: Sa nu vorbesti dispretuitor
despre un conducator al poporului


tau! (Fap. 23:4, 5; Ex. 22:28).1 Apoi apostolul a ncercat o alta abordare.
Stiind
ca Sanhedrinul era format din farisei si din saduchei, a zis: Bar-


batilor, fratilor, eu sunt fariseu, fiu de farisei. Pentru speranta n nvierea
mor tilor sunt judecat (Fap. 23:6).
18
De ce a spus Pavel ca era fariseu? Pentru ca era fiu de farisei, pro-
venind dintr-o familie care facea parte din acea secta, iar multi l consi-


1 In opinia unora, Pavel nu l-a recunoscut pe marele preot deoarece avea vederea sla-

ba. Sau poate ca nu stia
lipsise multa vreme din Ierusa-
care era marele preot ntrucat
simplu nu a vazut cine a poruncit sa fie lovit deoarece era foarte multa
lim. Ori pur si
lume.

16, 17. a) Ce s-a nt amplat cand Pavel s-a adresat Sanhedrinului? b) Cum a dat dova-
da Pavel de umilint a cand
a fost lovit?

18. De ce a spus Pavel ca era fariseu, si cum putem proceda si ator
noi n mod aseman

n anumite situatii?

188 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

derau nca astfel.1 Dar cum a putut Pavel sa se identifice cu fariseii n

ce priveste
credinta n nviere? Fariseii credeau ca un suflet constient

supravietuie
ste
mor tii si ca sufletele celor drepti vor trai
din nou n cor-

puri umane. Pavel nu credea asemenea lucruri; el credea n nvierea de-

spre care a vorbit Isus (Ioan 5:2529). Insa Pavel mpart a sea convinge-

rea fariseilor ca exista sperant a de viat a dupa moarte, spre deosebire de

saduchei, care nu credeau ntr-o viat a viitoare. Si noi putem pune proble-
cu persoane care se declara cres-
ma n mod asemanator cand discutam

tine. Le-am putea spune ca si noi credem n Dumnezeu. Este adevarat,

poate ca ei cred n trinitate, iar noi n Dumnezeul Bibliei. Insa si noi, si

ei credem ca exista Dumnezeu.
19
Declaratia
lui Pavel i-a dezbinat pe membrii Sanhedrinului. Relata-
rea biblica spune: Au izbucnit strigate puternice, iar unii dintre scribii

din partidul fariseilor s-au ridicat si au nceput sa se certe aprig, zicand:


Noi nu gasim nimic rau la omul acesta! Dar, daca i-a vorbit un spirit sau

un nger, atunci . . . (Fap. 23:9). Chiar si numai ideea ca un nger i-ar fi

putut vorbi lui Pavel era total inacceptabila pentru saduchei, ntrucat

acestia
nu credeau n ngeri! (Vezi chenarul Saducheii si fariseii.) Atunci

s-a produs o nvalm a seal
a atat
de mare, nc at comandantul roman a tre-
buit sa-l salveze din nou pe apostol (Fap. 23:10). Dar a scapat oare Pavel

de orice pericol? Vom afla n capitolul urmator.
anii

1 In 49 e.n., cand apostolii si
batr au discutat problema supunerii celor din natiuni
fat a de Legea mozaica, unii dintre crestinii
prezenti au fost numiti cei din secta farisei-

lor care crezusera (Fap. 15:5). Evident, acei credinciosi erau nca identificati dupa tre-
cutul lor ca farisei.

19. De ce ntrunirea Sanhedrinului s-a transformat ntr-o cearta apriga?

SADUCHEII SI
FARISEII

Sanhedrinul, consiliul administrativ national si
Curtea Suprema a evreilor, era dominat de doua
secte rivale: saducheii si fariseii. Potrivit istoricu-
lui Josephus Flavius, principala deosebire dintre
aceste doua grupari consta n faptul ca fariseii
le impuneau oamenilor sa respecte numeroa-
se traditii,
n timp ce saducheii considerau ca
trebuiau respectate doar prevederile Legii lui
Moise. Cu toate acestea, cele doua grupuri se
aliasera mpotriva lui Isus.
Se pare ca saducheii, care erau conservatori,
aveau legaturi stranse cu membrii clasei preo-
te
sti
si ca Ana si Caiafa, fosti
mari preoti, faceau
parte
din aceasta secta puternic a (Fap. 5:17).
Insa Josephus Flavius spune ca, prin nvat aturile
lor, i atrageau de partea lor [doar] pe cei bo-
gati.
Fariseii, n schimb, aveau o mare influen-
t a asupra maselor. Insa nvat aturile lor, care
puneau un accent exagerat pe curatirea cere-
moniala, faceau ca respectarea Legii sa fie o
povara. Spre deosebire de saduchei, fariseii
acordau o mare important a destinului. De ase-
menea, ei credeau ca sufletul supravietuie ste
mor tii si ca, n functie
de virtutile sau de viciile
sale, este rasplatit sau pedepsit.
 CAPITOLUL 24

Fii curajos!

Pavel scapa de un complot pus la cale de evrei

si
si prezinta apararea naintea lui Felix
Faptele 23:1124:27

SMULS din mijlocul unei gloate nfuriate, Pavel este din nou n arest.

Persecutia cu care se confrunta n Ierusalim nu l-a luat deloc prin sur-
asteapt
prindere; el a fost avertizat ca-l a lanturi si
necazuri n acest

oras (Fap. 20:22, 23). Si, desi nu stie exact ce i se va ntampla, aposto-
lul stie
ca mai are de suferit pentru numele lui Isus (Fap. 9:16).
2
Chiar si unii profeti din congregatia crestin a l-au avertizat ca va fi

legat si dat n mainile oamenilor din natiuni (Fap. 21:4, 10, 11). N-a
trecut mult timp de cand era sa fie omorat de o gloata de evrei si de

cand era sa fie facut buca ti de membrii Sanhedrinului n cearta ce
s-a iscat cu privire la el. Acum apostolul se afla sub paza soldatilor ro-
mani. Il asteapt
a alte acuzatii si alte audieri (Fap. 21:31; 23:10). Cat a

nevoie are Pavel de ncurajare!
sitului,
3
In acest timp al sfar suntem constien ti ca toti cei care do-

resc sa traiasca cu devotiune sfanta n Cristos Isus vor fi si ei perse-

cutati (2 Tim. 3:12). Din cand n cand, si noi avem nevoie sa ni se in-
sufle curaj ca sa continuam sa predicam. Cat de recunoscatori suntem

pentru ncurajarile oportune pe care le primim prin intermediul publi-
ator!
catiilor
si al ntrunirilor pregatite de sclavul fidel si prevaz (Mat.
24:45) Iehova ne-a dat asigurarea ca niciun dusman al vestii
bune nu
va reusi sa-i distruga pe slujitorii lui Dumnezeu ca grup si nici sa

opreasca lucrarea de predicare (Is. 54:17; Ier. 1:19). Dar sa ne ntoar-

cem la apostolul Pavel. A primit el ncurajarea necesara pentru a con-

tinua sa depuna o marturie temeinica n pofida opozitiei? Daca da, cum

a fost el ncurajat si cum a actionat el dupa aceea?

Zadarnicirea unui complot pus la cale prin juramant
(Faptele 23:1134)

4
Apostolul Pavel a primit ncurajare chiar n noaptea de dupa au-

dierea lui n fata
Sanhedrinului. Relatarea inspirata spune: Domnul
1, 2. De ce persecutia
din Ierusalim nu l-a luat pe Pavel prin surprindere?

ncuraja
3. Cum suntem astazi ti pentru a continua lucrarea de predicare?

de ce se poate spune ca a venit la momentul
4, 5. Ce ncurajare a primit Pavel, si
potrivit?

189

Peste patruzeci de barbati de-ai lor l pandesc
(Faptele 23:21)
FII CURAJOS! 191

a el si
a stat n picioare lang a zis: Fii curajos! Caci, asa cum ai depus

o marturie temeinica despre mine n Ierusalim, tot asa va trebui sa de-

pui marturie si
n Roma (Fap. 23:11). Prin aceste cuvinte, Isus l asi-

gura pe Pavel ca va scapa. Astfel, apostolul era sigur ca va supravietui
pentru a ajunge la Roma si ca acolo va depune marturie despre Isus.

5
Aceasta ncurajare a venit la momentul potrivit. Chiar a doua zi,
mai bine de 40 de iudei au pus la cale un complot si s-au legat cu bles-
tem, zicand ca nici nu vor manca, nici nu vor bea pan a nu-l vor omo-

r pe Pavel. Acei evrei erau atat de hotarati sa-l ucida pe apostol, n-
cat au pus la cale complotul prin juram ant.
Ei considerau ca asupra
lor avea sa se abata un blestem, sau o nenorocire, daca nu duceau la


ndeplinire ce si propusesera (Fap. 23:1215). Planul lor, care avea n-
cuviintarea preotilor principali si
a batranilor, era sa-l aduca pe Pavel

supli-
din nou naintea Sanhedrinului, sub pretextul unor cercetari
mentare, iar pe drum sa-l atace si
sa-l omoare.
6

Insa nepotul lui Pavel a auzit de complot si l-a nstiin tat.
Pavel l-a
trimis sa-l informeze si pe comandantul roman Claudiu Lisias (Fap.
23:1622). Cat de mult i iubeste Iehova pe tinerii care, asemenea aces-
tui nepot al lui Pavel, al carui nume nu-l cunoastem, dovedesc credin-
t a si curaj, punand binele slujitorilor lui Dumnezeu mai presus de bi-
and
nele lor si fac tot ce le sta n putint a pentru a sprijini lucrarea
Regatului!

7
Indata ce a aflat de complotul mpotriva lui Pavel, Claudiu Lisias,

care avea n subordine 1000 de oameni, a dat ordin ca o garda forma-

ta din 470 de soldati,
lancieri si
cal are ti sa-l nso teasc
a chiar n noap-
tea aceea pe Pavel la Cezareea. Acolo urmau sa-l predea guvernatoru-

lui Felix.1 Chiar daca n Cezareea, capitala administrativa a provinciei
Iudeea, locuiau multi evrei, majoritatea locuitorilor erau neevrei. Aici

domnea ordinea, spre deosebire de Ierusalim, unde multi si manifes-
tau violent prejudecatile religioase si
tulburau linistea
publica for-


mand gloate. De asemenea, n Cezareea se afla principala baza milita-

ra a trupelor romane din Iudeea.
8
Asa
cum prevedea legea romana, Lisias i-a trimis guvernatorului

Felix o scrisoare n care i explica pe scurt situatia lui Pavel. El a men-
tionat
dupa ce a aflat ca acesta era ceta tean
ca, roman, l-a salvat din
mana iudeilor care voiau sa-l ucida.
Lisias a mai spus ca nu l-a gasit

pe Pavel vinovat de niciun lucru care sa merite moartea sau lanturile,

1 Vezi chenarul Felix, procurator al Iudeii, de la pagina 193.

6. a) Cum s-a aflat de complotul mpotriva lui Pavel? b) Ce pot nva ta
tinerii din

aceasta relatare?

7, 8. Ce a facut Claudiu Lisias pentru siguranta
lui Pavel?

192 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

din cauza unui complot mpotriva

dar ca, acestuia, a fost nevoit sa-l

trimita la Cezareea, pentru ca guvernatorul sa-i audieze pe acuzatori
si sa dea un verdict (Fap. 23:2530).
9
Dar a prezentat Lisias corect lucrurile? Nu tocmai. Se pare ca Lisias

a ncercat sa se prezinte pe sine ntr-o lumina cat mai buna. In realita-

te, el nu-l salvase pe Pavel fiindca aflase ca acesta era cetatean roman.

In plus, el poruncise ca Pavel sa fie legat cu doua lanturi, iar apoi sa

fie interogat prin biciuire (Fap. 21:3034; 22:2429). Lisias ncalcase

astfel drepturile de cetatean roman ale lui Pavel. Si
astazi Satan profita

de fanatismul religios al mpotrivitorilor pentru a at ata focul persecu-

tiei.
Iar uneori ne sunt ncalcate liberta tile
civile. Insa, asemenea lui Pa-
vel, slujitorii lui Dumnezeu uzeaza adesea de drepturile ce le sunt ga-
rantate prin lege pentru a-si
apara libertatea religioasa.

Vorbesc bucuros n apararea mea (Faptele 23:3524:21)
10
a
In Cezareea, Pavel a fost pazit n palatul pretorian al lui Irod pan

la sosirea acuzatorilor sai de la Ierusalim (Fap. 23:35). Dupa cinci zile,

naintea lui Felix s-au prezentat marele preot Anania, un orator pe
ani.
nume Tertul si un grup de batr Tertul si-a
nceput pledoaria prin

a-l lauda pe guvernator pentru ceea ce facea n folosul evreilor, cu in-
tentia
clara de a-l flata si de a-i castiga favoarea.1 Apoi, trecand la su-
biect, l-a numit pe Pavel o ciuma si
l-a acuzat ca provoaca rebeliuni
printre toti iudeii de pe tot pam antul locuit si ca este un conducator

al sectei nazarinenilor, unul care a ncercat sa profaneze templul. Cei-

lalti iudei s-au alaturat si ei atacului, afirmand ca asa
stau lucrurile
(Fap. 24:5, 6, 9). Acuzatiile ce i se aduceau lui Pavel, ca provoca rebe-
liuni, ca era conducatorul unei secte periculoase si ca profana templul,
erau foarte grave si puteau fi pedepsite cu moartea.
11
Dupa Tertul i s-a dat cuvantul lui Pavel. Vorbesc bucuros n apa-
rarea mea, a spus el. Apoi a respins categoric toate acuzatiile
ce i se
Apostolul nu profanase templul si
adusesera. nici nu ncercase sa pro-

1 Tertul i-a multumit
lui Felix pentru multa pace pe care o adusese natiunii.
In rea-
n
litate nsa, n timpul guvernarii lui Felix a fost mai putin a pace n Iudeea decat

timpul oricarei alte administratii pana la revolta evreilor mpotriva Romei. La fel de
exagerata a fost si ca evreii aveau cea mai mare recunostin
afirmatia t a pentru re-

formele lui Felix. De fapt, majoritatea evreilor l detestau pe Felix pentru traiul mi-

zer pe care-l duceau sub guvernarea lui si pentru brutalitatea cu care le nabu sea

revoltele (Fap. 24:2, 3).

9. a) Cum a ncalcat Lisias drepturile de ceta tean
roman ale lui Pavel? b) De ce

uzam de drepturile ce ne sunt garantate prin lege?
astazi
10. Ce acuzatii
grave i s-au adus lui Pavel?

11, 12. Cum a raspuns Pavel la acuzatiile ce i-au fost aduse?

 FELIX, PROCURATOR AL IUDEII

In aproximativ 52 e.n., mparatul lor sale. In timpul mandatului sau

roman Claudiu l-a numit procura- ca guvernator, s-a casatorit cu Dru-
tor, sau guvernator, al Iudeii pe sila, fiica regelui Irod Agripa I, pe

unul dintre favoritii sai, Antonius care o determinase sa-si paraseas-

Felix. La fel ca fratele sau Pallas, ca sotul. Felix era corupt si actiona

Felix era un libert, sau sclav elibe- ilegal, lucru evident si n cazul lui

rat, al familiei imperiale. Numirea Pavel, pe care l-a tinut nchis n

unui libert n functia de procurator speranta ca va primi mita.

cu putere militara a fost un fapt Din cauza coruptiei si a guverna-

fara precedent. rii sale opresive, n 58 e.n. Felix a

Datorita influentei
fratelui sau la fost chemat la Roma de mparatul

curtea imperiala, Felix socotea ca Nero. O delegatie de evrei a mers

toate nelegiuirile lui vor ramane nepedepsite, la Roma ca sa-l acuze pentru abuzurile comise,

arata istoricul roman Tacitus. Ca procurator, Felix dar se spune ca Felix a scapat de pedeapsa da-

a exercitat puterea regala ntr-un fel tipic pentru torita interventiei
fratelui sau Pallas.

un sclav, dand curs tuturor cruzimilor si capricii-

voace o revolta. El a aratat ca lipsise din Ierusalim multi ani si ca re-

venise cu daruri de ndurare, adica donatii pentru crestinii care ajun-
sesera saraci probabil din cauza foametei si a persecutiilor.
Pavel a sub-

liniat totodata ca, nainte de a merge la templu, s-a cura tit potrivit

ceremonialului si s-a straduit n mod deosebit sa nu greseasc
a nici

fat a de Dumnezeu, nici fat a de oameni (Fap. 24:1013, 1618).

12
Pavel a recunoscut ca ndeplinea un serviciu sacru pentru Dumne-
zeul stramosilor
sai potrivit caii pe care ei o numesc secta. Dar a sus-

tinut
cu tarie ca el credea tot ce este mentionat n Lege si scris n Pro-
asemenea acuzatorilor sai, nutrea speranta
feti si ca, ca va fi o nviere

atat a celor drepti, cat si a celor nedrepti. Apoi Pavel a cerut ca acuza-
torii sa- si prezinte dovezile: Sa spuna chiar ei ce nedreptate au gasit la

mine cand stateam naintea Sanhedrinului, n afara doar de aceste cu-

vinte pe care le-am strigat cand eram n mijlocul lor: Pentru nvierea

mor tilor sunt judecat ast azi naintea voastra! (Fap. 24:14, 15, 20, 21).
13
Pavel este un bun exemplu pentru noi. Si noi am putea fi dusi n fata
autoritatilor si
acuzati pe nedrept ca suntem membri ai unei secte pe-
riculoase, ca tulburam ordinea publica sau ca instigam la revolta. Pa-
vel nu l-a lingusit
pe guvernator, cum a facut Tertul. El a ramas calm,

pastr
and o atitudine respectuoasa, a vorbit cu tact si a prezentat situa-

tia
clar si corect. Apoi a adaugat ca iudeii din provincia Asiei, ce l acu-


zasera ca pangarise templul, nici macar nu erau prezenti. Potrivit legii,
ei ar fi trebuit sa fie de fat a ca sa aiba loc o confruntare (Fap. 24:18, 19).

1315. Ce nva t am

din modul n care Pavel a depus marturie autorita tilor?
n fata

194 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

14
Si sa depuna mar-
mai remarcabil este faptul ca Pavel nu s-a retinut
turie despre convingerile sale. Plin de curaj, el si-a declarat din nou cre-

dinta n nviere, declaratie ce starnise discutii aprinse n Sanhedrin

(Fap. 23:610). Dar de ce, n pledoaria lui, Pavel a scos n evident a spe-

ranta nvierii? Deoarece el depunea marturie despre Isus si despre n-

vierea Sa, lucru pe care mpotrivitorii lui nu voiau sa-l accepte (Fap.

ntreaga
26:68, 22, 23). Intr-adevar, controversa se rezuma la credinta

n nviere, mai precis, la credinta n Isus si n nvierea sa.
15
Asemenea lui Pavel, si noi putem depune marturie cu ndrazneal a.

Si noi suntem ntariti de cuvintele pe care Isus li le-a spus discipolilor:
Veti fi ura ti de toti oamenii din cauza numelui meu. Dar cel care va per-
a la sfar sit,
severa pan acela va fi salvat. Ar trebui sa ne facem griji n

legatura cu ce vom spune? Nicidecum. Isus ne-a dat urmatoarea asigu-

rare: Cand va vor duce sa va predea tribunalelor, nu va ngrijorati dina-

inte ce veti spune. Ceea ce va va fi dat n ceasul acela, aceea sa spuneti,
fiindca nu voi sunteti cei care vorbiti, ci spiritul sfant (Mar. 13:913).

Felix s-a nspaimantat (Faptele 24:2227)
16
Guvernatorul Felix nu auzea pentru prima data despre credinta
crestin Relatarea spune: Felix, cunoscand
a. foarte bine lucrurile pri-
vitoare la aceasta Cale [termen folosit pentru a denumi crestinismul
timpuriu], i-a amanat, spunand: Voi hotar asupra lucrurilor privitoa-

re la voi cand va cobor comandantul Lisias. Si i-a poruncit centurio-

nului sa-l pazeasca, dar sa-i dea o oarecare libertate si sa nu-i interzi-

ca niciunuia dintre ai lui sa-i slujeasca (Fap. 24:22, 23).

17
Cateva zile mai tarziu, Felix, mpreuna cu sotia sa, Drusila, care

era iudeica, a poruncit sa fie adus Pavel si l-a ascultat cu privire la
cand

credinta n Cristos Isus (Fap. 24:24). Insa, Pavel a vorbit despre
dreptate, despre stapanirea de sine si despre judecata viitoare, Felix s-a

nspaim antat. Aceste lucruri l faceau probabil sa se simta cu con-

stiin
ta
ncarcata din cauza nelegiuirilor lui. De aceea, i-a spus lui Pa-
vel: Acum du-te, iar cand voi gasi un moment prielnic voi trimite din

nou dupa tine. Si, ntr-adevar, Felix l-a chemat apoi pe Pavel de mai

multe ori, nsa nu pentru ca dorea sa afle adevarul, ci pentru ca spe-

ra sa primeasca mita (Fap. 24:25, 26).
18
De ce le-a vorbit Pavel lui Felix si
sotiei
acestuia despre dreptate,
anirea
despre stap de sine si despre judecata viitoare? Ei doreau sa

16, 17. a) Cum a procedat Felix n cazul lui Pavel? b) De ce s-a nspaim antat Felix,
dar de ce l-a chemat pe Pavel de mai multe ori?
18. De ce le-a vorbit Pavel lui Felix si
sotiei a-
acestuia despre dreptate, despre stap

nirea de sine si
despre judecata viitoare?
FII CURAJOS! 195

afle ce presupunea credinta n Cristos Isus. Pavel, care stia despre
cruzimea, imoralitatea si nelegiuirile acestora, le-a aratat limpede ce
se pretindea din partea tuturor celor ce doreau sa devina continua-
tori ai lui Isus. Felix si sotia lui au putut vedea clar contrastul izbitor
dintre modul lor de viat a si normele drepte ale lui Dumnezeu. Acest

lucru i-a ajutat cu sigurant a sa nteleag a ca toti oamenii sunt raspun-

zatori naintea lui Dumnezeu pentru ceea ce spun, fac si gandesc. Asa-
dar, mai important a decat judecata pe care Pavel avea sa o primeas-
ca din partea lui Felix era judecata pe care cei doi aveau sa o

primeasca din partea lui Dumnezeu. Nu e de mirare ca Felix s-a n-
spaim
antat!
19
Si
noi am putea ntalni n lucrarea de predicare oameni ca Felix.

La nceput ar putea parea ca manifesta interes fat a de adevar,
dar, n

realitate, ei urmaresc interese egoiste. Cu astfel de oameni suntem pe
buna dreptate mai precauti. Totusi, asemenea lui Pavel, le-am putea
arata cu tact care sunt normele drepte ale lui Dumnezeu. Poate ca

daca observam ca n-au nici cea
adevarul le va sensibiliza inima. Insa,
mai mica intentie sa renunte la calea lor pac atoas
i las
a, am
n pa-
am si
ce. Noi i caut pe aceia care doresc cu sinceritate sa- nsuseas-

ca adevarul.
20
Care era adevarata stare a inimii lui Felix? Putem sa ne dam sea-

ma din cuvintele cu care continua relatarea: Dupa ce au trecut doi
ani, lui Felix i-a urmat Porcius Festus. Si, sa ca s-
pentru ca Felix voia


tige favoarea iudeilor, l-a lasat pe Pavel legat (Fap. 24:27). In realitate,
Felix nu era sincer si nu avea de gand sa-l ajute pe Pavel. El stia bine

ca membrii Caii nu instigau la revolt a si nici la actiuni subversive

(Fap. 19:23). De asemenea, stia ca Pavel nu ncalcase nicio lege roma-

na. Cu toate acestea, l-a tinut nchis ca sa castige favoarea iudeilor.

21
Dupa cum se arata n ultimul verset din capitolul 24, Pavel era

nca nchis cand Porcius Festus a devenit guvernator n locul lui Fe-

lix. Astfel a nceput sirul de audieri ce l-au purtat pe Pavel de la un
conducator la altul. Despre acest apostol curajos se poate spune pe

buna dreptate ca a fost tar at naintea regilor si a guvernatorilor (Luca

21:12). Asa cum vom vedea, el a ajuns sa depuna marturie n fata ce-

lui mai puternic conducator al vremii. In toate aceste situatii, Pavel
nicio clipa n Cuvintele lui Isus: Fii curajos! i-au
n-a sov ait credint a.

dat cu sigurant a for t a sa persevereze.

19, 20. a) Cum procedam n lucrarea de predicare cu oamenii care par interesati
dar care, n
de adevar, realitate, urmaresc interese egoiste? b) De unde stim
ca Fe-
lix nu era sincer?

21. Ce s-a ntamplat cu Pavel dupa ce a devenit guvernator Porcius Festus, si ce
cuvinte i-au dat for t a sa persevereze?

CAPITOLUL 25

Fac apel la Cezar!

Pavel apara plin de curaj vestea buna,

lasandu-ne un exemplu demn de urmat
Faptele 25:126:32

PAVEL se afla sub paza stricta n Cezareea. Cu doi ani n urma, cand
s-a

ntors n Iudeea, n doar cateva zile iudeii au ncercat de cel putin trei ori
omoare (Fap. 21:2736; 23:10, 1215, 27). Desi
sa-l a acum planul nu
pan
le-a reusit,
ei sunt hotarati sa nu renunte. seama ca oricand

Dandu-si

poate sa cada n mainile lor, Pavel i spune guvernatorului roman Fes-
tus: Fac apel la Cezar! (Fap. 25:11).
2
Dar l-a sustinut oare Iehova pe Pavel n decizia lui de a face apel la

mparatul roman? Constituie modul n care a actionat el un model de ur-
mat cand luptam pentru apararea stabilirea legala a vestii
si bune? (Fi-
este foarte important pentru noi,
lip. 1:7) Raspunsul la aceste ntrebari

cei care depunem o marturie temeinica despre Regatul lui Dumnezeu n

timpul sfarsitului.

Stau naintea scaunului de judecata (Faptele 25:112)

3
La trei zile dupa ce si-a
luat n primire functia, Festus1, noul guver-
nator roman al Iudeii, s-a dus la Ierusalim. Aici a ascultat plangerile pre-

otilor
principali si ale barbatilor
de seama ai iudeilor, care i-au adus n-

vinuiri grave lui Pavel. Profitand de faptul ca noului guvernator i se

impusese sa fie n bune relatii cu ei si sa mentin
a pacea cu iudeii, aces-

tia i-au cerut lui Festus o favoare: sa-l aduca pe Pavel la Ierusalim si sa-l
judece aici. Insa cererea lor ascundea un plan mar sav.
Impotrivitorii pla-

nuiau sa-l omoare pe Pavel pe drumul de la Cezareea la Ierusalim. Dar
Festus le-a refuzat cererea, spunandu-le: Cei cu autoritate printre voi . . .

sa coboare cu mine [la Cezareea] si, daca este ceva necuvenit n omul

acesta, sa-l acuze (Fap. 25:5). Astfel, Pavel a scapat din nou cu viat a.

4
Iehova, prin Isus Cristos, l-a sustinut pe Pavel n toate ncercarile. Sa

ne amintim ca, ntr-o viziune, Isus i spusese apostolului: Fii curajos!
1 Vezi chenarul Procuratorul roman Porcius Festus, de la pagina 199.

1, 2. a) In ce situatie
se afla Pavel? b) Ce ntrebari se ridica n legatura cu decizia lui
de a face apel la Cezar?

3, 4. a) Ce se ascundea n spatele cererii pe care i-au facut-o iudeii lui Festus,
din pre-
si
cum a scapat Pavel de pericol? b) Cum i sustine
Iehova pe slujitorii sai
zent, asa cum l-a sustinut
si pe Pavel?

196
FAC APEL LA CEZAR! 197

(Fap. 23:11). Si slujitorii de astazi ai lui Iehova ntampina probleme si

opozitie. Iehova nu ne fereste de orice ncercare, dar ne da ntelepciune
puterea necesara pentru a persevera. Astfel, indiferent prin ce am tre-
si
ce, stim
ca ne putem baza pe puterea care depa se ste
normalul pe care

ne-o da Dumnezeul nostru iubitor (2 Cor. 4:7).
5
Dupa cateva zile, Festus s-a asezat pe scaunul de judecata din Ce-

zareea.1 In fata lui au fost adusi Pavel si acuzatorii sai. Raspunzand la

acuzatiile nefondate ale acestora, Pavel a zis: Nici mpotriva Legii iudei-

lor, nici mpotriva templului si nici mpotriva Cezarului n-am comis vreun

pacat. Apostolul era nevinovat si putea fi eliberat. Insa ce a facut Fes-

tus? Dorind sa ca stige favoarea iudeilor, l-a ntrebat pe Pavel: Vrei sa urci

la Ierusalim si sa fii judecat pentru aceste lucruri acolo, naintea mea?

(Fap. 25:69). Ce propunere absurda! Daca ar fi fost trimis la Ierusalim,
Pavel ar fi fost judecat de acuzatorii sai si,
mai mult ca sigur, ar fi fost
condamnat la moarte. Dar Festus, chiar daca stia ca sav ar
se ste o nedrep-
tate, a ales sa actioneze potrivit intereselor sale politice. Un alt guver-

nator, Pontiu Pilat, actionase
la fel n cazul unui detinut mult mai

important (Ioan 19:1216). Si n zilele noastre unii judecatori pot ce-
da presiunilor politice. De aceea, n-ar trebui sa ne surprinda ca unele
se afla pe o platforma.
Acest loc nalt
1 Scaunul de judecata era un simbol al carac-
terului obligatoriu si
definitiv al sentintelor
date de judecator. Si
Pilat a stat pe un
scaun de judecata cand
a analizat acuzatiile
aduse lui Isus.

5. Cum a actionat
Festus n cazul lui Pavel?

Facem apel la sentintele

nefavorabile

198 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

instante dau sentinte nedrepte n procese n care sunt implicati slujitori
ai lui Dumnezeu.
6
Dorinta
lui Festus de a fi pe placul iudeilor l punea pe Pavel n pe-

ricol de moarte. De aceea, Pavel s-a folosit de un drept pe care l avea n

calitate de cetatean
roman. El i-a spus lui Festus: Eu stau naintea scau-
nului de judecata al Cezarului: aici trebuie sa fiu judecat. Iudeilor nu

le-am facut dupa cum vezi si
niciun rau, tu foarte bine. . . . Fac apel la
Cezar!. Un asemenea apel era de obicei irevocabil. Festus a subliniat

acest lucru, spunand:
La Cezar ai facut apel, la Cezar te vei duce! (Fap.

25:1012). Facand apel la o instant a superioara, Pavel a stabilit un pre-
cedent pentru adevaratii crestini

de azi. Cand opozantii urzesc nenoro-
ciri prin decrete, Martorii lui Iehova se folosesc de mijloacele prevazute

de lege pentru a apara vestea buna (Ps. 94:20).1
7
Astfel, dupa mai bine de doi ani de detentie pentru fapte pe care nu
si
na-
le comisese, lui Pavel i s-a dat ocazia sa- apere cauza la Roma. Insa,

inte de a pleca la Roma, un alt conducator a dorit sa-l audieze.

N-am fost neascultator (Faptele 25:1326:23)
8
La cateva zile dupa ce Pavel a facut apel la Cezar, regele Agripa2 si
sora sa Berenice l-au vizitat pe noul guvernator. Pe vremea aceea era ceva
viziteze pe guvernatorii nou-numiti n
obisnuit
ca oficialii sa-i functie


pentru a-i felicita. Fara ndoiala ca Agripa urmarea prin aceasta vizita sa

consolideze relatiile politice si de prietenie cu Festus, relatii
ce-i puteau

aduce anumite avantaje n viitor (Fap. 25:13).
9
Festus i-a vorbit lui Agripa despre Pavel, iar lucrul acesta i-a starnit

regelui curiozitatea. A doua zi, cei doi conducatori s-au asezat
sa judece

cazul. Insa intrarea lor fastuoasa, prin care voiau sa-
si
etaleze puterea,
n-a fost nici pe departe atat de impresionanta pe cat
aveau sa fie cuvin-

tele detinutului
ce urma sa fie adus naintea lor (Fap. 25:2227).
10
Pavel i-a multumit
cu respect regelui Agripa pentru posibilitatea de

a-si
prezenta apararea naintea sa, recunoscand ca regele era un bun

cunoscator al tuturor obiceiurilor si nentelegerilor
dintre iudei. Apoi

Pavel i-a vorbit despre trecutul sau: ca fariseu, potrivit celei
Am trait
alii

1 Vezi chenarul Bat juridice pentru apararea nchinarii adevarate, de la pagi-
na 200.
2 Vezi chenarul Regele Irod Agripa al II-lea, de la pagina 201.

6, 7. De ce a facut Pavel apel la Cezar, si
ce precedent a stabilit el pentru adevara tii

crestini
de azi?

8, 9. De ce a venit regele Agripa n vizita la Cezareea?
10, 11. Cum a aratat Pavel respect fat a de Agripa, si

ce i-a dezvaluit el despre trecu-

tul sau?
 PROCURATORUL ROMAN PORCIUS FESTUS

Singurele informatii de la mar- care i-a executat n-a fost deloc

tori oculari despre Porcius Festus mic. In timpul mandatului sau,

le avem din cartea biblica Fapte- evreii au construit un zid pentru ca

le apostolilor si din scrierile lui regele Agripa sa nu mai vada ce

Flavius Josephus. Festus i-a suc- se petrecea n zona templului. Ini-

cedat lui Felix ca procurator al tial,
Festus a poruncit ca zidul sa

Iudeii n aproximativ 58 e.n. si se fie daramat. Insa apoi, la cererea

pare ca a murit dupa numai doi evreilor, el le-a ngaduit sa-si pre-

sau trei ani de guvernare. zinte cauza naintea mparatului
roman Nero.
Din cate stim, Festus a fost

n general un procurator calcu- Se pare ca Festus a luat masuri

lat si capabil, spre deosebire de drastice mpotriva infractorilor si

predecesorul sau, Felix, si de suc- a rebelilor. Totusi, n dorinta de a

cesorul sau, Albinus. Cand Festus pastra bune relatii cu iudeii, el nu

a devenit procurator, Iudeea era s-a dat n laturi nici de la actiuni

bantuita de talhari. Potrivit lui Josephus, Fes- nedrepte, cum s-a ntamplat, de pilda, n cazul

tus a pornit sa starpeasca marea plaga a t arii: apostolului Pavel.

a capturat numerosi talhari si numarul celor pe

mai stricte secte a formei noastre de nchinare (Fap. 26:5). Ca fariseu,

Pavel sperase n venirea lui Mesia. Acum, fiind crestin, el dovedea plin

de curaj ca mult asteptatul Mesia era Isus Cristos. Motivul pentru care

era judecat n acea zi era deci o convingere pe care o aveau si el, si acu-

zatorii sai: speranta n mplinirea promisiunii pe care le-o facuse Dum-
nezeu stramo silor
lor. Acest lucru i-a starnit si
mai mult interesul lui
Agripa.1
11 a cruzime i-a persecutat pe crestini,
Amintind cu cat Pavel a spus: In

sinea mea, eu am crezut ntr-adevar ca trebuie sa fac multe lucruri m-
potriva numelui lui Isus Nazarineanul . . . Pentru ca eram foarte furios
a acolo nc i-am persecutat
pe [continuatorii lui Cristos], am mers pan at
(Fap. 26:911). Pavel nu exagera deloc. Multi stiau
si
n orasele
din afara

ca-i persecutase cu nversunare pe crestini
(Gal. 1:13, 23). Probabil ca
de nd
Agripa se ntreba acum ce l-a putut determina pe un om atat arjit

sa se schimbe.
12
Raspunsul nu s-a lasat asteptat.
Pavel a spus n continuare: Si,
n

timp ce . . . calatoream spre Damasc cu autoritate si mputernicire de la
preotii
principali, la amiaza, o, rege, am vazut
pe drum o lumina mai

1 Fiind crestin,
Pavel sustinea
ca Isus este Mesia. Iudeii, care l respinsesera pe Isus,

l considerau pe Pavel un apostat (Fap. 21:21, 27, 28).

12, 13. a) Cum a descris Pavel momentul convertirii sale? b) In ce sens daduse el

cu piciorul n tepu
se?


BATALII JURIDICE PENTRU

APARAREA INCHINARII ADEVARATE

stralucitoare decat soarele, care a straful-

Martorii lui Iehova au facut uneori apel la gerat din cer n jurul meu si n jurul celor
atoreau

instante superioare n vederea nlaturarii res- ce cal cu mine. In timp ce eram toti
ti la pam
cazu ant, am auzit un glas care
trictiilor
impuse predicarii vestii bune despre
Saul, Saul, de ce
Regatul lui Dumnezeu. Iata doua exemple n mi-a zis n limba ebraica:

acest sens. ma persecuti? Iti este greu sa dai ntruna

La 28 martie 1938, Curtea Suprema a Sta- cu piciorul n tepu se.
Dar eu am zis:
telor Unite a anulat deciziile unei alte cur ti si Cine esti, Doamne? Si Domnul a spus:

a disculpat un grup de Martori ce fusesera Sunt Isus, pe care tu l persecuti (Fap.

arestati pentru distribuirea de literatura bi- 26:1215).1

blica n Griffin, Georgia (SUA). Acesta a fost a sa aiba acea viziune miraculoa-
13
primul dintre multele apeluri facute la Curtea Pan

sa, Pavel, figurativ vorbind, daduse cu pi-
Suprema a Statelor Unite privind dreptul
ciorul n tepu se. Asa cum un animal de po-
Martorilor de a predica vestea buna.1
Un alt exemplu este cel al unui Martor din vara se ranea far a rost cand dadea cu

Grecia pe nume Minos Kokkinakis. Pe par- piciorul n varful ascutit al tepu sei
cu care
era manat, si
Pavel se ranise din punct de
cursul a 48 de ani, el a fost arestat de peste

60 de ori pentru prozelitism, iar de 18 ori vedere spiritual cand se mpotrivise voin-

a fost trimis n instant a. A stat cativa ani n tei
lui Dumnezeu. Insa nviatul Isus i s-a

nchisoare si n exil pe insule izolate din Ma- aratat pe drumul spre Damasc si l-a aju-

rea Egee. Dupa ultima sa condamnare n tat pe acest om sincer, dar gresit ndrumat,
1986, fratele Kokkinakis a pierdut apeluri- sa- si schimbe atitudinea (Ioan 16:1, 2).
le la instantele superioare din Grecia. El a radicale n
14
Pavel facuse schimbari via-
naintat cazul la Curtea Europeana a Dreptu-
rilor Omului (CEDO). La 25 mai 1993, Curtea t a. El i-a spus lui Agripa: N-am fost neas-
cultator fat a de mesajul primit prin aceas-
a stabilit ca statul grec a violat libertatea re-

ta aparitie cereasca, ci le-am dus acest
ligioasa a fratelui Kokkinakis.

Martorii lui Iehova au facut apel la CEDO mesaj mai ntai celor din Damasc, apoi ce-

n numeroase cazuri, castig and majoritatea lor din Ierusalim, n tot tinutul Iudeii si na-

proceselor. Nicio alta organizatie, religioasa tiunilor:
ca trebuie sa se caiasc
a si
sa se

sau de alta natura, nu a nregistrat atatea ntoarca la Dumnezeu, fac and
lucrari co-
victorii la CEDO privind drepturile fundamen-
respunzatoare caintei (Fap. 26:19, 20). Pa-
tale ale omului.
vel ndeplinea deja de multi ani misiunea
Beneficiaz a si al tii de victoriile juridice
ncredintat a de Isus Cristos n acea viziu-
ale Martorilor lui Iehova? Reputatul erudit ne. Cei care reactionaser
a favorabil la ves-

Charles C. Haynes a scris: Cu totii

le suntem tea buna predicata de el se caiser a de
ndatorati Martorilor lui Iehova. Indiferent de conduita lor imorala si necinstita si se

cate ori ar fi insultati, alungati din oras sau

chiar loviti, ei continua sa lupte pentru drep- 1 Referitor la faptul ca Pavel cal
atorise

la amiaza,

un biblist a facut urmatorul comentariu: Numai
tul lor (si astfel pentru al tuturor) la libertatea

religioasa. Iar cand castig

a ei, castig

am cu
daca se grabea
cu disperare un cal ator
nu se

oprea sa se odihneasca n orele fierbinti ale amie-
totii.

zii. De aici ne putem da seama de nversunarea cu

1 Pentru un exemplu mai recent, vezi seria de articole de- care si
ndeplinea Pavel misiunea.
spre decizia Cur tii Supreme a Statelor Unite cu privire la li-

bertatea de exprimare, aparuta n Trezi ti-va! din 8 ianuarie 14, 15. Ce a spus Pavel referitor la schimbarile
2003, p. 311.
pe care le facuse?
FAC APEL LA CEZAR! 201

ntorsesera la Dumnezeu. Ei devenisera buni ceta teni,
care respectau le-
gile si nu tulburau ordinea publica.

15
Insa opozantii
iudei nu puneau pret pe aceste lucruri. Pavel a spus:

De aceea m-au prins iudeii n templu si au ncercat sa ma ucida.
Totusi,


pentru ca am primit ajutorul care vine de la Dumnezeu, am continuat
a n
pan ziua de azi sa le depun marturie
celor mici, cat
atat si
celor mari
(Fap. 26:21, 22).
ti,
16
In calitate de crestini
adevara si noi trebuie sa fim ntotdeauna

gata sa prezentam o aparare a credintei
noastre (1 Pet. 3:15). Cand vor-

bim despre convingerile noastre n fata judecatorilor sau a autorita tilor,


putem folosi aceeasi metoda pe care a folosit-o Pavel cand
a vorbit n fata
lui Agripa si
a lui Festus. Aratandu-le cu respect cum au schimbat ade-

varurile biblice n bine viata noastra si a altora care au acceptat mesa-

jul despre Regat, poate ca inima le va fi sensibilizata.

16. Cum putem urma exemplul lui Pavel cand vorbim despre convingerile noastre n
fata
judecatorilor sau a autoritatilor?

REGELE IROD AGRIPA AL II-LEA

Agripa despre care se vorbeste
al car tii Faptele a fost regele Irod Agripa al II-lea,
stranepotul lui Irod cel Mare si fiul
lui Irod care, cu 14 ani mai nainte,
lansase un val de persecutii
potriva congregatiei din Ierusalim
(Fap. 12:1). Agripa a fost ultimul
rege din dinastia irozilor.
La moartea tatalui sau, n 44 e.n.,
Agripa avea 17 ani. El se afla la Ro-
ma, la curtea mparatului Claudiu,
unde si desavarsea instruirea. Con-
silierii mparatului au considerat ca
Agripa era prea tanar ca sa preia do-
meniul tatalui sau. Astfel, n locul lui
a fost numit un guvernator roman.
Totusi, potrivit lui Josephus Flavius,
n timp ce Agripa era nca la Roma, a
intervenit n favoarea iudeilor, apa-
randu-le interesele.
In aproximativ 50 e.n., Agripa a
fost numit de Claudiu rege peste
n capitolul 25 Chalcis, iar n 53 e.n., peste Ituria, Trahonita
si
Abilene. In plus, i s-a ncredin tat supra-
vegherea templului din Ierusalim,
dandu-i-se si autoritatea de a numi
m- marii preoti ai iudeilor. Nero, care
i-a succedat lui Claudiu, i-a dat n
stapanire lui Agripa si par ti din
Galileea si Pereea. Cand Pavel a
comparut n fata lui Agripa, acesta
se afla n Cezareea cu sora sa Be-
renice, care si parasise sotul, pe
regele Ciliciei (Fap 25:13).
In 66 e.n., cu toate eforturile de-
puse, Agripa n-a putut sa previna
revolta evreilor mpotriva Romei,
devenind el nsusi tinta furiei lor.
Neavand de ales, el s-a alaturat ro-
manilor. Dupa ce revolta evreilor a
fost nabusit a, noul mparat, Ves-
pasian, i-a dat ca recompensa noi
teritorii.

202 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Curand m-ai convinge sa devin crestin!
(Faptele 26:2432)
17
Auzind marturia convingatoare a lui Pavel, cei doi conducatori nu au

putut ramane indiferenti. Relatarea continua: In timp ce [Pavel] spunea

aceste lucruri n apararea sa, Festus a zis cu glas tare: Esti nebun, Pa-

vel! Invat atura ta cea multa te duce la nebunie! (Fap. 26:24). Izbucnirea


lui Festus trada, se pare, o atitudine care se ntalne ste
si n zilele noas-

tre. Multi i considera fanatici pe cei ce predau adevarurile biblice. De

multe ori, celor ntelep ti n felul lumii le este greu sa accepte nva t atura

biblica referitoare la nviere.
18
Dar Pavel i-a raspuns guvernatorului: Nu sunt nebun, Excelenta ta,
Festus, ci spun cuvintele adevarului si ale judeca tii
san atoase.
De fapt,

regele caruia i vorbesc cu libertate de exprimare stie bine aceste lucruri

. . . Crezi tu, rege Agripa, n Profeti? Stiu
ca crezi. Agripa a zis atunci:
Curand m-ai convinge sa devin crestin! (Fap. 26:2528). Aceste cuvin-
te, sincere sau nu, arata ca marturia lui Pavel a avut un efect profund
asupra regelui.

19
Apoi, Agripa si Festus s-au ridicat n semn ca audierea a luat sfar-

sit.
In timp ce plecau, vorbeau ntre ei, zicand: Omul acesta nu practi-
ca nimic care sa merite moartea sau lanturile. Mai mult, Agripa i-a zis
lui Festus: Omul acesta putea fi eliberat daca nu facea apel la Cezar

(Fap. 26:31, 32). Cei doi stiau bine ca n fata lor fusese un om nevinovat.
Poate ca dupa marturia
lui i-au privit cu ochi mai buni pe crestini.
20
Se pare ca niciunul dintre acesti
conducatori puternici n-a acceptat

vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. Asadar, a fost ntelept
ca apos-
at
nain-
tolul Pavel sa se nfati seze
naintea lor? Categoric, da! Fiind tar
tea regilor si
a guvernatorilor din Iudeea, Pavel a avut ocazia sa le depu-
na marturie
unor persoane din administratia romana la care altminteri

nu s-ar fi putut ajunge cu vestea buna (Luca 21:12, 13). De asemenea, ex-

perientele sale si fidelitatea de care a dat dovada n ncercari i-au ncu-

rajat pe colaboratorii sai n credint a (Filip. 1:1214).
21
Si
astazi, daca perseveram n lucrarea de predicare n pofida ncerca-
rilor si
a opozitiei,
rezultatele pot fi surprinzatoare. Le-am putea depune


marturie unor oficiali la care altfel s-ar ajunge foarte greu cu vestea buna.

Iar fidelitatea noastra n ncercari poate fi o sursa de ncurajare pentru

care se vor simti ndemna
colaboratorii nostri
n credint a, ti sa depuna cu
si
mai mult curaj o marturie temeinica despre Regatul lui Dumnezeu.
17. Care a fost reactia atoare

lui Festus la apararea lui Pavel, si
ce atitudine aseman

ntalnim astazi?

18. Ce i-a raspuns Pavel lui Festus, si
ce a zis atunci Agripa?
19. La ce concluzie au ajuns Festus si Agripa cu privire la Pavel?

20. Ce s-a realizat prin marturia lui Pavel naintea acelor oficiali romani?

21. Care ar putea fi rezultatele daca perseveram
n lucrarea de predicare?
 CAPITOLUL 26

Niciun suflet dintre voi

nu se va pierde

In momentele grele ale unui naufragiu, Pavel

arata o mare credint a si
iubire fat a de semeni
Faptele 27:128:10

LA CEZAR te vei duce! Aceste cuvinte, rostite de guvernatorul Festus, i ra-

suna si acum n minte lui Pavel. Apostolul mediteaza ndelung la ele, stiind

ca i vor influenta profund viitorul. Dupa mai bine de doi ani de detentie,
lunga cal atorie
spre Roma va aduce cel putin o schimbare de decor (Fap.

25:12). Pavel stie din experient a ca o cal atorie
pe mare nu nseamna doar

sa simti adierea racoroasa a vantului si
sa contempli orizontul nesfar sit. El

a fost de multe ori n pericole pe mare, trecand prin trei naufragii si chiar

petrecand o noapte si o zi n largul marii (2 Cor. 11:25, 26).
2
Mai mult, aceasta calatorie l va duce chiar naintea Cezarului, un motiv

n plus pentru a-si face o multime de ganduri. Ea va fi diferita de cal
atoriile

sale misionare, pe care le-a facut ca om liber. Acum, pe langa faptul ca va par-
curge o distant a urias a, aproximativ 3 000 de kilometri, de la Cezareea la
Roma, el va calatori ca detinut. Oare va scapa viu si nevat amat?



Si chiar daca
va scapa, oare nu se ndreapta el spre propria-i condamnare? In fond, se va

nfa ti sa naintea omului cu cea mai mare autoritate n lumea lui Satan.
3
Dar se lasa Pavel prada deznadejdii si disperarii? Dupa cat am reusit

sa-l cunoastem din cele citite pana acum, putem raspunde cu un nu cate-

goric! El stia de la nceput ca l asteapt a necazuri, nsa nu stia ce forma vor

lua acestea. Atunci de ce sa se ngrijoreze pentru lucruri pe care oricum nu
si
le poate controla si sa- piarda bucuria n serviciul lui Iehova? (Mat.
6:27, 34) Pavel este constient
ca Iehova doreste ca el sa se foloseasca de ori-
ce ocazie pentru a predica vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu, da,

chiar si celor aflati n pozitii de autoritate (Fap. 9:15). Si este hotarat sa-si

ndeplineasca misiunea indiferent ce dificultati ar ntampina. Nu este aceas-
area Sa-l nso a-
ta si hotar noastra? tim,
asadar, pe Pavel n memorabila cal

torie spre Roma, cautand totodata sa nvat am din exemplul lui.

Vanturile erau potrivnice (Faptele 27:17a)

4
alti ca tiva
Pavel si detinu
ti au fost dati n grija unui centurion roman pe
atorie
1, 2. Ce cal urmeaza sa faca Pavel, si
care ar putea fi unele dintre motivele sale de

ngrijorare?
at
Pavel sa faca,
si
3. Ce este hotar ce vom analiza n acest capitol?

4. Cu ce corabie a pornit Pavel la drum, si cine l nsotea?

203

204 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

nume Iuliu, care a decis ca toti sa se mbarce pe o corabie de marfuri. Aceas-
ta tocmai sosise la Cezareea din Adramit, un port situat pe coasta vestica a

Asiei Mici, fat a n fat a cu orasul Mitilene de pe insula Lesbos. Corabia avea

sa navigheze spre nord si apoi spre vest, oprindu-se n mai multe porturi ca

sa descarce si sa ncarce marfuri. Corabiile de acest fel nu erau facute pen-
tru a transporta persoane, si
cu atat mai putin detinu ti. (Vezi chenarul Ca-

latoriile pe mare si rutele comerciale.) Din fericire, Pavel nu era singurul

crestin ntr-un grup de infractori. Il nsoteau cel putin doi dintre colabora-
n Aristarh si
torii sai credint a, Luca. Cel

care a asternut n scris cele ntamplate pe
CAL ATORIILE PE MARE SI atoriei

RUTELE COMERCIALE parcursul c al a fost, evident, Luca. Nu

stim
daca acesti doi nsotitori loiali au tre-
buit s a pl
ateasc
a drumul sau dac a au cal a-
In antichitate, corabiile erau folosite n
torit ca slujitori ai lui Pavel (Fap. 27:1, 2).
principal pentru transportul de marfuri, nu

pentru transportul de persoane. Cei care 5
Dupa o zi n care a navigat aproximativ

voiau sa faca o calatorie trebuiau sa caute o 110 kilometri spre nord, corabia a ancorat la

corabie de marfuri care mergea n directia Sidon, pe coasta Siriei. Se pare ca Iuliu nu-l

dorita, sa negocieze pretul calatoriei si apoi trata pe Pavel ca pe un detinut oarecare, pro-

sa astepte pana cand corabia pornea la babil deoarece era un ceta tean roman ca-
drum.
ruia nu i se dovedise nca vinovatia (Fap.

Pe Marea Mediterana navigau mii de vase 22:27, 28; 26:31, 32). Astfel, Iuliu i-a permis

care transportau alimente si alte marfuri. sa coboare pe uscat si sa se ntalneasc a cu

Multi dintre cei ce calatoreau cu aceste co- colaboratorii sai crestini. Cat de mult trebu-

rabii trebuiau sa doarma pe punte, probabil ie sa se fi bucurat fratii si surorile de credin-

n adaposturi asemanatoare unor corturi, pe t a ca puteau sa-i acorde ngrijire apostolu-
care le ridicau singuri seara si le demontau lui, slabit dupa lunga perioada de detentie!


dimineata. De asemenea, trebuiau sa aiba (Fap. 27:3) Inva t am si noi ceva din acest epi-
Exista multe ocazii n
cu ei toate cele necesare pentru calatorie, sod? Cu sigurant a!

inclusiv hrana si asternuturi. care putem sa ne aratam iubirea fiind ospi-


Durata calatoriilor depindea n totalitate
talieri si n care sa primim, la randul nostru,

de vant. Din cauza vremii aspre din timpul ncurajare spirituala.

iernii, navigatia era n general oprita de la 6
De la Sidon, corabia a iesit n larg si si-a

mijlocul lunii noiembrie pana la mijlocul lunii continuat drumul spre nord, de-a lungul zo-
martie. nei de coasta. A trecut si prin dreptul Cili-

ciei, pe langa Tars, orasul natal al lui Pavel.
Luca nu mentioneaz a alte opriri pe traseu,

PUPA

PRORA
nsa mentioneaz a ca vanturile erau po-
trivnice, un detaliu care parc prevestea
a
Panza din fat a
Vela mare pericolul prin care aveau sa treaca (Fap.

27:4, 5). Cu toate acestea, ni-l si nchipuim

5. Cu cine s-a nt ce nva t am
alnit Pavel la Sidon, si
din acest episod?
68. Cum a decurs cal atoria
lui Pavel de la Sidon
Ancore
la Cnid, si
ce ocazii de predicare a fructificat proba-
bil Pavel?

Vasle ce servesc drept carma
NICIUN SUFLET DINTRE VOI NU SE VA PIERDE 205

a si
pe Pavel profitand de orice ocazie pentru a le mpart altora vestea buna.

Cu sigurant a, el le-a depus marturie detinu tilor
si
altor persoane aflate la
bord, inclusiv membrilor echipajului si soldatilor, precum si celor pe care
de
i-a ntalnit n porturile n care a acostat corabia. Profitam si
noi astazi
orice ocazie pentru a predica vestea buna?
7
Dupa o vreme, corabia a ajuns la Mira, un port situat pe coasta sudica
a Asiei Mici. Aici, Pavel si cei interesati sa mearga la Roma trebuiau sa se

mbarce pe alta corabie (Fap. 27:6). In zilele acelea, Egiptul era un granar al

Romei, iar corabiile care transportau grau din Egipt faceau o escala la Mira.
Iuliu a gasit o astfel de corabie si i-a transferat la bordul ei pe soldatii si pe
detinu tii Aceasta corabie trebuie sa fi fost mult mai mare
de care raspundea.
prima. Ea transporta o nc atur
decat arc a considerabila de grau, precum si
276 de persoane: echipajul, soldatii,
detinu tii
si, probabil, alti calatori ce mer-

geau la Roma. O corabie mai mare nsemna, evident, un teritoriu de predi-

care mai mare, si n mod sigur Pavel n-a pierdut ocazia de a depune marturie!
8
Urmatoarea oprire a fost la Cnid, aflat n sud-vestul Asiei Mici. Cand van-

turile erau prielnice, distanta de la Mira la Cnid putea fi parcursa n apro-

ximativ o zi. Luca spune nsa ca ei au navigat ncet mai multe zile ajungand
cu greu la Cnid (Fap. 27:7a). Vremea se stricase, iar navigarea se facea cu

dificultate. (Vezi chenarul Vanturile potrivnice de pe Marea Mediterana, de

la pagina 208.) Prin ce momente cumplite trebuie sa fi trecut oamenii aflati

la bord, n timp ce corabia era zdruncinata de vanturi puternice si de ape-

le nvolburate ale marii!

Zdruncinati puternic de furtuna (Faptele 27:7b26)
9
Capitanul corabiei intentiona sa porneasca de la Cnid spre vest, dar


vantul nu ne lasa, spune martorul ocular Luca (Fap. 27:7b). Cand corabia
un
s-a ndepartat de t arm si a iesit de sub influenta curentului de coasta,

vant nefavorabil dinspre nord-vest, care sufla cu putere, a mpins-o spre

Ins odata ajunsi
sud probabil cu mare viteza. a, n dreptul insulei Creta, au

putut naviga la adapostul ei, asa cum navigasera nainte la adapostul insu-

lei Cipru. Dupa ce au trecut de promontoriul Salmone, din estul Cretei, lu-
a tit
crurile s-au mai mbunat putin. In partea de sud a insulei, vanturile

nu suflau cu atata putere si
deci corabia era mai la adapost. Cat de usura ti
trebuie sa se fi simtit cei aflati la bord! Dar asta numai pentru putin a vre-
me. Atat timp cat corabia era pe mare, membrii echipajului aveau toate mo-

tivele sa fie ngrijorati. Se apropia iarna, iar lucrul acesta nu era deloc de ig-
norat.
10 Am mers cu greu de-a lun-
Luca face n continuare o descriere exacta:

gul acestei coaste [a Cretei] si
am ajuns ntr-un loc numit Porturi Frumoa-
pan a
se. Chiar si
la adapostul uscatului, corabia era greu de controlat. Insa,

la urma, marinarii au gasit un loc unde sa acosteze, un mic golf despre care

se crede ca se afla n punctul unde linia de coasta o ia spre nord. Cat au

9, 10. Ce probleme au aparut n apropierea insulei Creta?

I-a multumit
lui Dumnezeu n fata
tuturor
(Faptele 27:35)
NICIUN SUFLET DINTRE VOI NU SE VA PIERDE 207

ramas ei acolo? Mult timp, spune Luca, dar acest lucru n-a fost n favoa-
rea lor. Fiind deja septembrie-octombrie, navigarea devenise si mai pericu-
loasa (Fap. 27:8, 9).
11
Pavel facuse
atorii
se pare ca
Intrucat multe cal pe Marea Mediterana,

unii pasageri i-au cerut parerea n privinta calatoriei. El i-a sfatuit sa nu

porneasca la drum, deoarece calatoria s-ar fi facut cu pagube si cu mari
pierderi, poate chiar cu pierderi de vieti omenesti. Totusi,
carmaciul si
pro-
prietarul corabiei voiau sa continue drumul, probabil ca sa ajunga cat mai

repede ntr-un loc sigur. Ei l-au convins si pe Iuliu, astfel ca majoritatea au

fost de parere sa ncerce sa ajunga la Fenix, un oras situat putin mai depar-
te, pe coasta Cretei. Acesta avea, se pare, un port mai mare si mai bun, unde
ane Astfel, cand
corabia ar fi putut ram peste iarna. a nceput sa sufle usor

un vant dinspre sud, corabia a ridicat ancora. Dar acest vant s-a dovedit n-
sel
ator (Fap. 27:1013).
12
Ajunsi n larg, lucrurile s-au complicat si mai mult: dinspre nord-est a

nceput sa bata un vant

naprasnic. Pentru o vreme, ei au mers la adapos-

tul unei insule mici, numit a Cauda, situata la aproximativ 65 de kilometri

de Porturi Frumoase. Totusi, exista pericolul ca vasul sa fie mpins spre sud
si
sa esueze pe bancurile de nisip din largul coastei Africii. Incercand cu dis-
perare sa evite acest lucru, marinarii au ridicat la bord mica barca pe care


o tragea corabia. Ei s-au luptat din greu sa o ridice, ntrucat se pare ca era

plina cu apa. Apoi s-au chinuit sa ncinga uriasa corabie, trecand pe dede-
subtul ei funii sau lanturi,
ca sa nu se dezmembreze. Au coborat paramele



si s-au straduit sa tin a corabia ndreptata mpotriva vantului pentru a re-

de ngrozitoare
zista furtunii. Cat trebuie sa fi fost acele momente! Insa ma-

surile luate n-au fost de ajuns, ntrucat corabia continua sa fie zdruncina-
ta puternic de furtuna. A treia zi au aruncat tot echipamentul peste bord,
probabil pentru a mentine corabia pe linia de plutire (Fap. 27:1419).

a ndoial
13
Pe puntea corabiei domnea far a groaza. Insa Pavel si tovara sii

lui nu-si pierdusera curajul. Domnul i daduse lui Pavel asigurarea ca va de-

fie confirmata de un nger
pune marturie la Roma, asigurare ce avea sa-i
(Fap. 19:21; 23:11). Totusi,
doua saptamani, zi si noapte, furtuna n-a scazut

n intensitate. Din cauza norilor grosi ce acopereau cerul si a ploii nentre-
rupte, soarele si stelele nu se mai vedeau deloc. Ramas a repere, carma-
far

ciul nu putea spune nici unde se aflau si nici ncotro se ndreptau. Oame-
nii erau obositi si
nu mancaser a nimic. Cum sa se mai gandeasc a la

mancare cu tot frigul, ploaia, raul de mare si spaima ce-i chinuiau?
14
Atunci Pavel s-a ridicat n picioare si
le-a amintit de sfatul pe care li-l

daduse mai nainte. Prin aceasta el nu a vrut sa le faca reprosuri,
ci, mai
11. Ce sfat le-a dat Pavel celor de pe corabie, dar ce decizie s-a luat?
12. Ce pericole au amenintat
apoi corabia, si
ce a facut echipajul pentru a evita dezas-
trul?

13. Care trebuie sa fi fost situatia
calatorilor n timpul furtunii?
14, 15. a) De ce a amintit Pavel de sfatul pe care l daduse

mai nainte? b) Ce nva t am


din mesajul de sperant a despre care a vorbit Pavel?

208 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

sa le arate ca toate cele nt

degraba, amplate dovedeau ca vorbele sale erau

demne de ncredere. Apoi le-a spus: Va sfatuiesc sa fiti curajosi,
fiindca
niciun suflet dintre voi nu se va pierde, ci numai corabia (Fap. 27:21, 22).
de mult trebuie sa-i
fi mb atat

Cat arb pe ceilalti aceste cuvinte! Si cat de fe-

ricit trebuie sa fi fost Pavel fiindca Iehova i daduse un mesaj de sperant a


pentru cei aflati pe corabie! Sa nu pierdem niciodata din vedere ca, n ochii
lui Iehova, viata
fiecarui om este pretioas a. Apostolul Petru a scris: Iehova
. . . nu doreste ca vreunul sa fie distrus, ci doreste ca toti sa ajunga la cain-

t a (2 Pet. 3:9). Asadar,

sa anunt am cu sentimentul urgentei mesajul de spe-

rant a de la Iehova cat mai multor oameni! Sunt n joc vietile lor pretioase!

15
Pavel le vorbise probabil multora dintre cei aflati pe corabie despre spe-
ranta
promisiunii pe care a facut-o Dumnezeu (Fap. 26:6; Col. 1:5). Acum

nsa, cand era mai mult ca sigur ca vor naufragia, Pavel le-a vorbit si
despre
speranta de a fi salvati chiar din acea situatie. Aceasta sperant a se baza pe

promisiuni sigure. El le-a spus: In noaptea aceasta, un nger . . . a stat lan-

ga mine si a zis: Nu te teme, Pavel! Tu trebuie sa te prezinti naintea Ceza-

rului! Iata ca Dumnezeu ti i-a daruit pe toti cei care cal atoresc
cu tine n co-

rabie. Apoi i-a ndemnat: Fiti curajosi, barbati, fiindca am ncredere n

Dumnezeu ca va fi exact asa cum mi s-a spus. Totusi,
trebuie sa fim arun-

cati pe t armul unei insule (Fap. 27:2326).

VANTURILE POTRIVNICE DE PE MAREA MEDITERANA

In antichitate, vanturile si anotimpurile influen-
tau
foarte mult perioada si directia n care navigau
corabiile de marfuri pe Marea Mediterana, sau
Marea cea Mare. In partea estica a marii, n timpul
lunilor de vara vantul batea de obicei de la vest la
est. De aceea, corabiile navigau mai usor
asa cum s-a ntamplat la ntoarcerea lui Pavel din
a treia sa calatorie misionara. El si nsotitorii
calatorit cu o corabie care a plecat din Milet, a la-
sat n urma Rodosul si a ancorat la Patara. De
acolo si pana la Tir, aflat pe coasta Feniciei, se mer-
gea aproape n linie dreapta. Luca scrie ca au lasat
Ciprul pe partea stanga, ceea ce nseamna ca au
trecut pe la sud de insula (Fap. 21:13).
Dar cum se naviga n directia opusa, spre vest?
Daca vantul era favorabil, corabiile puteau merge
pe aceeasi ruta. Insa uneori lucrul acesta era
practic imposibil. Iarna, presiunea atmosferica n-
registreaza mari fluctuatii, astfel ca Mediterana
este traversata de cicloane violente care se depla-
seaza spre est, aducand cu ele vanturi puternice,
uneori foarte puternice, iar adesea ploi torentiale
sau chiar ninsori, se spune n The International
Standard Bible Encyclopedia. In astfel de conditii,
calatoria pe mare era foarte riscanta.
De regula, corabiile care navigau n apropierea
t armului puteau n orice anotimp sa mearga spre
spre est, nord, de-a lungul coastei Palestinei, si apoi sa o
ia spre vest, pe langa Pamfilia. Pe aceasta ultima
sai au bucata de drum, vantul ce sufla dinspre uscat si
curentii marini ce se deplasau spre vest nlesneau
naintarea corabiilor. Acest traseu l-a urmat si co-
rabia cu care a mers Pavel, ca detinut, n prima
parte a calatoriei sale spre Roma. Totusi, vanturi-
le puteau deveni potrivnice (Fap. 27:4). Corabia
cu care a calatorit apoi Pavel si despre al carei na-
ufragiu povesteste Luca se pare ca a pornit din
Egipt, a luat-o spre nord si apoi a facut un ocol, in-
trand n apele mai linistite, ferite de vanturi, dintre
Cipru si Asia Mica. De la Mira, capitanul a vrut sa
tin a drumul spre vest, sa treaca pe langa capatul
sudic al Greciei si apoi sa o ia n sus, pe langa coas-
ta vestica a Italiei (Fap. 27:5, 6). Totusi, vantul si
anotimpul i-au stricat complet planurile!

PE CE INSUL A A NAUFRAGIAT PAVEL?

Toti au ajuns teferi pe uscat

De-a lungul timpului s-au lansat diferite ipo-
(Faptele 27:2744)
teze cu privire la Malta, insula pe care a

16
Dupa doua sapt am ani de groaza, pe par-
naufragiat corabia cu care a calatorit Pavel.

cursul carora corabia a mers n deriva apro-

Potrivit unei ipoteze, ar fi vorba despre o insula
ximativ 870 de kilometri, marinarii au se-

situata n apropiere de Corfu, din largul coas-
sizat o schimbare, probabil cand au auzit
tei vestice a Greciei. O alta ipoteza porneste de
zgomotul valurilor ce se spargeau de t arm.
la cuvantul grecesc tradus n Faptele prin
Atunci au aruncat patru ancore de la pupa Malta, si anume Melte. Din acest motiv, unii

pentru a nu fi luati de valuri sau de vant
considera ca Malta se refera la Melite Illyri-

si pentru a ndrepta corabia cu prora spre ca, n prezent Mljet, situata n largul coastei

t arm, n caz ca ar fi putut sa acosteze. Apoi Croatiei,

n Marea Adriatica.


au ncercat sa fuga de pe corabie, nsa au fost
Este adevarat, n Faptele 27:27 este aminti-
opriti de soldati. Pavel le-a spus centurionu-
ta Marea Adria, nsa n zilele lui Pavel Adria
lui si soldatilor: Daca acesti barba ti nu ra-
avea o suprafat a mai mare decat suprafata



man n corabie, nu puteti fi salvati!. Acum,
Marii Adriatice din prezent. Ea includea Marea
cand corabia nu se mai balansa atat de tare,
Ionica si apele de la est de Sicilia si de la vest
Pavel i-a ndemnat pe toti sa man ance, asigu-
de Creta, adica si apele din zona insulei Mal-

randu-i din nou ca vor supravietui. Si
ta de azi. i-a

multumit lui Dumnezeu n fata tuturor (Fap. Corabia cu care a calatorit Pavel a fost m-
27:31, 35). Fac and aceasta rugaciune
de mul-
pinsa spre sud, de la Cnid pana n apele din
tumire,
el le-a dat un bun exemplu lui Luca
sudul Cretei. Avand n vedere vanturile predo-
si lui Aristarh si, de fapt, tuturor crestinilor
minante din timpul acelei furtuni, este putin

de azi. Sunt si rugaciunile tale rostite n pu- probabil ca vasul sa se fi ntors si sa fi navigat

blic o sursa de ncurajare si de mangaiere spre nord, pana la Mljet sau pana la o insula
pentru ceilalti?
de langa Corfu. Astfel, insula pe care a naufra-
17
Dupa rugaciune, toti s-au nveselit si au
giat Pavel trebuie sa se fi aflat undeva mult

luat din mancare (Fap. 27:36). Apoi au usu-
mai la vest. Pe acest traseu gasim insula Mal-
rat corabia aruncand peste bord tot graul ca
ta, aflata la sud de Sicilia.
sa reduca adancimea de cufundare a cora-
biei si sa o pregateasc a pentru apropierea de
uscat. Cand s-a facut ziua, membrii echipajului au taiat ancorele, au dezlegat

vaslele ce serveau drept carma si au ridicat panza din fat a pentru a putea

de cat corabia n
manevra cat timp ce o ndreptau spre t arm. Acolo au lasat-o

sa esueze. Partea din fat a s-a mpotmolit, probabil ntr-un banc de nisip sau

n namol, iar pupa a nceput sa se sfar ame sub puterea valurilor. Unii soldati

au vrut sa-i omoare pe detinu ti ca sa nu evadeze, nsa Iuliu i-a oprit. El le-a


spus tuturor sa noate sau sa pluteasca pe ceva pana la mal. Astfel, asa
cum
prezisese Pavel, toti cei 276 de pasageri au ajuns teferi pe uscat (Fap. 27:44).

S-au purtat cu multa omenie (Faptele 28:110)
18
Supravietuitorii
se aflau pe insula Malta, la sud de Sicilia. (Vezi chena-

16, 17. a) Cu ce ocazie s-a rugat Pavel, si
ce efect a avut rugaciunea lui? b) Cum s-a m-
plinit ceea ce prezisese Pavel?
1820. Cum s-au purtat cu multa omenie locuitorii Maltei, si
ce miracol a facut Dum-
nezeu prin Pavel?

210 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

rul Pe ce insula a naufragiat Pavel?, de la pagina 209.) Insularii, care vor-

beau o alta limba, s-au purtat cu multa omenie fata de ei (Fap. 28:2). Aces-


tia au facut un foc pentru ca strainii, ajunsi la mal uzi si tremurand din cau-

za frigului si a ploii, sa se poata ncalzi. Dar din cauza caldurii focului s-a

mai ntamplat ceva. Despre ce este vorba?
19
Dorind sa dea o man a de ajutor, Pavel a adunat niste vreascuri, pe
care le-a pus pe foc. Atunci a iesit o vipera, care l-a muscat si a ramas prin-
sa de mana lui. Cand au vazut lucrul acesta, maltezii s-au gandit ca era o

pedeapsa din partea zeilor.1

20
Ei credeau ca Pavel se va umfla. Dupa cum se arata ntr-o lucrare de

referint a, termenul grecesc folosit aici este un termen medical, lucru de-
loc surprinzator daca ne gandim ca scriitorul n-a fost altul decat Luca,

doctorul iubit (Fap. 28:6; Col. 4:14). Insa, asa cum ne spune Luca n con-
tinuare, Pavel si-a scuturat sarpele veninos de pe mana si n-a patit nimic.
21

In acea zona locuia un proprietar de terenuri, un om bogat pe nume

Publius. Se pare ca acest ofiter roman ocupa cea mai nalta pozitie n Mal-

ta. Luca l numeste mai-marele insulei, folosind exact titlul care a fost
descoperit pe doua inscriptii malteze. Publius i-a primit cu ospitalitate pe
si lui era ns
Pavel si pe nsotitorii sai i-a gazduit trei zile. Tatal a bolnav.
Si de data aceasta Luca descrie starea bolnavului cu exactitate. El scrie
ca barbatul zacea chinuit de febra si dizenterie, folosind termeni medi-
cali precisi. Pavel s-a rugat si si-a
pus mainile peste tatal lui Publius, iar
acesta a fost vindecat. Cuprinsi de uimire si de exaltare, localnicii au adus
si
alti bolnavi pentru a fi vindecati, precum si daruri si alte lucruri de tre-

buint a pentru Pavel si nsotitorii sai (Fap. 28:710).
22
Descrierea acestei etape a cal atoriei
lui Pavel contine amanunte
corecte si exacte. Relatarea lui Luca, a spus un ilustru profesor, se dis-

tinge ca una dintre cele mai dinamice pasaje descriptive din ntreaga Bi-

blie. Detaliile privitoare la modul n care se facea navigatia n secolul n-

tai sunt atat de precise, iar descrierea conditiilor din estul Mediteranei,
de exacta, nc relatarea trebuie sa fi avut la baza un jurnal de ca-
atat at

latorie. Probabil
ca Luca a facut aceste
nsemnari n timp ce calatorea ala-
turi de Pavel. In acest caz, si
urmatoarea etapa a calatoriei avea sa-i ofere

la fel de multe subiecte interesante pe care sa le astearn a n scris. Asadar,

ce s-a ntamplat cu Pavel cand a ajuns, n sfarsit, la Roma? Vom vedea n
continuare.
1 Faptul ca maltezii
cunosteau
acesti
serpi
arata ca la acea vreme pe insula exis-
veninosi

tau vipere. Insa, n prezent, n Malta nu mai exista vipere. Disparitia

acestora s-ar putea

explica fie prin schimbarile pe care le-a suferit habitatul lor de-a lungul secolelor, fie prin
cresterea
populatiei pe insula.

21. a) Ce dovezi avem cu privire la exactitatea acestui fragment din relatarea lui Luca?

b) Ce miracol a facut Pavel, si
ce efect a avut acesta asupra maltezilor?

22. a) Ce comentariu laudativ a facut un profesor despre fragmentul n care Luca des-

crie calatoria spre Roma? b) Ce vom analiza n capitolul urmator?
 CAPITOLUL 27

Depunand o marturie

temeinica

Desi
se afla n arest la Roma,

Pavel continua sa predice
Faptele 28:1131

ESTE aproximativ anul 59 e.n. Apostolul Pavel, aflat sub escorta ca deti-
Luca si
nut, si cei doi nsotitori
ai sai, Aristarh, se afla la bordul unei imen-
se corabii ce transporta probabil cereale (Fap. 27:2). Corabia a pornit de

la insula mediteraneana Malta si se ndreapta spre Italia. Pentru a fi ocro-
spre deosebire de
tita pe mare, ea are la prora semnul Fiii lui Zeus. Insa,
membrii echipajului, cei trei evanghelizatori nu asteapt a ocrotire de la fiii

lui Zeus, gemenii Castor si Polux (Fap. 28:11). Ei i slujesc lui Iehova, care
i-a dezvaluit clar lui Pavel ca va ajunge la Roma, unde va depune martu-

rie despre adevar si se va nfati sa naintea Cezarului (Fap. 23:11; 27:24).
2
Corabia face o escala la Siracuza, un frumos oras sicilian, ce rivalizea-

za cu Atena si cu Roma. Dupa trei zile, corabia porneste la drum si ajun-

ge n portul Regium, din sudul peninsulei italice. Apoi, cu ajutorul unui

a n
vant de la sud, parcurge cele 175 de mile marine (320 km) pan portul

italian Puteoli (aflat langa orasul Napoli din zilele noastre). Aici soseste
chiar a doua zi, mult mai repede decat de obicei (Fap. 28:12, 13).

3
Pavel se afla acum n ultima etapa a cal atoriei
sale spre Roma, unde
atoriei

se va nfati sa
naintea mparatului Nero. Pe tot parcursul cal sale,

de la nceput si pana la sfarsit,
Dumnezeul oricarei mangaieri i-a fost ala-
turi (2 Cor. 1:3). Asa
cum vom vedea, Iehova continua sa-l sprijine pe apos-
tol, care nu-si pierde niciun moment zelul ca misionar.

Pavel ... i-a multumit

lui Dumnezeu si a prins curaj (Faptele 28:14, 15)
4
La Puteoli, Pavel si nsotitorii
sai i-au gasit pe frati,
care i-au rugat

insistent sa ramana la ei sapte zile (Fap. 28:14). Ce exemplu minu-
Suntem siguri ns
nat de ospitalitate crestin a! a ca ncurajarile
pe plan

1. Ce motiv de ncredere au Pavel si
nsotitorii
sai?

ce sprijin a avut el nca de la nceputul
2, 3. Ce traseu urmeaza corabia lui Pavel, si

calatoriei?
la Puteoli, si
4, 5. a) Cum au fost primiti Pavel si nsotitorii
sai din ce motiv s-ar

putea sa i se fi acordat atata
libertate lui Pavel? b) Cum i poate ajuta conduita exem-

plara chiar si
pe crestinii
aflati n nchisoare?

211

212 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

spiritual pe care le-au primit n schimb acesti frati au ntrecut cu mult
orice efort depus! Dar de ce i se acorda atat de multa libertate unui de-
tinut aflat sub paza? Probabil deoarece, prin conduita sa, apostolul ca s-


tigase deplina ncredere a celor ce-l pazeau.
5
Si n zilele noastre, nu putine au fost ca-
zurile cand, datorita conduitei lor crestine,
CELE CINCI SCRISORI DIN PRIMA

DETENTIE A LUI PAVEL LA ROMA slujitorii lui Iehova aflati n nchisori sau n

lagare de concentrare au primit anumite
Cinci dintre scrisorile apostolului Pavel au privilegii si mai multa libertate. De exemplu,

fost scrise ntre anii 6061 e.n., n timpul pri- ntr-o nchisoare din Romania, un barbat
care avea de executat o pedeapsa de 75 de
mei sale detentii la Roma. In scrisoarea pe
care i-a trimis-o lui Filimon, un colaborator n
ani pentru furt a nceput sa studieze Cuvan-
tul lui Dumnezeu si
a facut schimbari radi-
credint a, el arata ca sclavul fugar al acestuia, condu-
cale n personalitate. Drept rasplat a,
Onisim, devenise crestin. Pavel era tatal spi-
cerea nchisorii l trimitea n oras nensotit
ritual al lui Onisim si l trimitea napoi la
ca sa faca cumparaturi pentru penitenciar.
stapanul sau pe acest sclav, care altadata
nu fusese de folos, dar care acum devenise Totusi, motivul principal pentru care avem
un frate de credint a (Filim. 1012, 16).
o conduita buna este acela de a-i aduce glo-
rie lui Iehova (1 Pet. 2:12).
In scrisoarea catre Coloseni, Pavel spune
au
ca Onisim era dintre ei, adica dintre cresti- 6
De la Puteoli, Pavel si nsotitorii sai
nii din Colose (Col. 4:9). Onisim si un alt
mers pe Via Appia, probabil n jur de 50 de
crestin pe nume Tihic au avut privilegiul sa kilometri, pan a la Capua. Via Appia era un

netede de roca
duca la destinatie cele doua scrisori tocmai drum pavat cu lespezi mari si

mentionate, precum si scrisoarea catre Efe-
vulcanica. Acest drum renumit, care ducea
seni (Ef. 6:21). la Roma, oferea privelisti superbe ale tinutu-
In scrisoarea catre Filipeni, Pavel vorbeste
rilor italiene. Din unele locuri se putea ve-
despre lanturile sale si, din nou, despre
dea Marea Mediterana n toata splendoarea
situatia celui prin care urma sa trimita scri- atorii

ei. Via Appia si purta cal si prin Mlas-
soarea, de data aceasta Epafrodit. Filipenii l
tinile Pontine, o zona mlastinoas a aflata la
trimiseser a pe Epafrodit la Pavel ca sa-l aju-
peste 60 de kilometri de Roma. Aici era si
te. In acest timp, Epafrodit s-a mbolnavit
Pia ta lui Apius. C and fra tii din Roma au
grav, fiind aproape sa moara. El s-a mahnit
auzit vestea despre noi, spune Luca, unii au
foarte tare cand a aflat ca filipenii auzisera a la aceasta piata,
de boala lui. Pavel le-a spus crestinilor din Fi- venit pan iar altii au as-
teptat la Trei C
arciumi, un loc de popas care
lipi sa-i pretuiasc a pe astfel de oameni
(Filip. 1:7; 2:2530). se gasea la aproximativ 50 de kilometri de

Scrisoarea catre Evrei le-a fost adresata
Roma. Ce dovada extraordinara de iubire!
(Fap. 28:15)
crestinilor
evrei din Iudeea. Desi n scrisoare
nu este mentionat numele scriitorului, dove- 7
Piata lui Apius nu era nicidecum un loc
atorul

zile arata ca acesta a fost Pavel. Argumentele primitor pentru cal extenuat, care
un popas. Horatiu,
sunt prezentate n stilul caracteristic lui Pa- sim tea
nevoia s a fac a

vel, iar scriitorul trimite salutari din Italia si poet si satirist roman, a descris acest loc ca

l mentioneaz a pe Timotei, care era cu el fiind de barcagii si sire ti carciumari nte-
la Roma (Filip.1:1; Col. 1:1; Filim. 1; Evr.
13:23, 24). 6, 7. Cum si-au dovedit fratii din Roma iubirea?

DEPUN AND O M ARTURIE TEMEINIC A 213

sat.1 El a mai scris ca apa [era] pe aici foarte rea si ca, de aceea, a refu-

zat chiar si sa manance n acel loc! In pofida conditiilor mizere, fratii din
Roma au fost bucurosi sa-i astepte aici pe Pavel si pe tovara sii lui pentru

a-i nsoti n aceasta ultima etapa a cal atoriei
lor.
8
Vazandu-i pe frati, spune relatarea, Pavel i-a multumit lui Dumnezeu
a prins curaj (Fap. 28:15). Da, simplul fapt ca i-a vazut
si pe acesti frati

dragi l-a ncurajat nespus pe apostol si i-a adus multa mang aiere.
Pe unii

dintre acestia probabil ca i cunostea personal. Dar de ce i-a multumit Pa-
vel lui Dumnezeu? El stia ca iubirea altruista este un aspect al rodului spi-

ritului (Gal. 5:22). Si astazi spiritul sfant i impulsioneaza pe crestini sa faca

sacrificii unii pentru altii si sa le aduca mangaiere celor aflati n necaz
(1 Tes. 5:11, 14).

9
De exemplu, spiritul sfant i impulsioneaza pe cei receptivi la ndruma-

rea lui sa arate ospitalitate si
generozitate fat a de supraveghetorii itineranti,
fat a de misionari si fat a de alti slujitori cu timp integral. Multi dintre aces-
tia au facut mari sacrificii ca sa- si
extinda serviciul pentru Iehova. Intrea-

ba-te: As putea sustine ntr-o masur a mai mare vizita supraveghetorului de
circumscriptie, fat a de sotia
probabil manifestand ospitalitate fat a de el si
sa
lui, daca este casatorit? Mi-as putea planifica activitatile n asa fel ncat

particip mpreuna cu ei n lucrarea de predicare? Binecuvant arile de care
cat a
vei avea parte ar putea ntrece toate astept arile. Gandeste-te, de pilda,

bucurie au simtit fratii din Roma cand Pavel si nsotitorii lui le-au relatat
unele dintre nenumaratele lor experiente ziditoare! (Fap. 15:3, 4)

Pretutindeni se vorbeste mpotriva ei (Faptele 28:1622)
10
cand
atori

In cele din urma, grupul de cal a intrat n Roma, lui Pavel i

s-a permis sa locuiasca singur, cu soldatul care l pazea (Fap. 28:16). De re-
ca sa nu evadeze, cel aflat n
gula, arest la domiciliu era legat cu un lant de

gardianul sau. Dar, chiar si legat, Pavel ram anea
un proclamator al Rega-

tului; un lant nu-l putea reduce la tacere. De aceea, dupa ce si-a

ngaduit
numai trei zile pentru a se reface dupa lunga si
extenuanta calatorie, el i-a
chemat pe barba tii sa
de seama ai iudeilor din Roma ca sa li se prezinte si

le depuna marturie.
11
Barba tilor,
fratilor,
a spus Pavel, desi
n-am facut nimic mpotriva po-

porului sau a obiceiurilor stramosilor nostri,
am fost predat de la Ierusa-

lim ca detinut
n mainile romanilor. Iar acestia,
dupa ce m-au audiat, au

1 Horatiu,
Ode. Epode. Cantecul Secular. Satire. Epistole. Arta poetica (Traduceri de
Const. I. Niculescu, D. C. Ollanescu si
Ion Acsan, Bucuresti,
2007)

8. De ce i-a multumit Pavel lui Dumnezeu cand

i-a vazut pe frati?


9. Cum putem dovedi acelasi spirit ca al fratilor
ce l-au ntampinat pe Pavel?
10. Care a fost situatia
lui Pavel la Roma, si ce a facut apostolul la putin
timp dupa so-

sirea lui n acest oras?


11, 12. Cum a ncercat Pavel sa nlature eventualele prejudeca ti ale conationalilor


sai?

214 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

vrut sa ma elibereze, pentru ca nu s-a gasit la mine nimic care sa merite

moartea. Dar, fiindca iudeii continuau sa vorbeasca mpotriva acestui lu-

cru, am fost nevoit sa fac apel la Cezar, nsa nu pentru ca as avea de ce


sa-mi acuz natiunea (Fap. 28:1719).

12
Numindu-i pe acei evrei frati, Pavel a ncercat sa stabileasca o baza co-

muna si sa nlature eventualele lor prejudecati (1 Cor. 9:20). De asemenea,
el a aratat lamurit ca nu era acolo pentru a-i acuza pe conationalii ci
sai,


pentru ca facuse apel la Cezar. Insa n comunitatea evreilor din Roma nu
se aflase nimic despre apelul lui Pavel (Fap. 28:21). Cum se explica aceas-

ta aparenta tacere a evreilor din Iudeea? Intr-o lucrare de referint a se spu-

ne: Corabia lui Pavel trebuie sa fi fost printre primele care sosisera n Italia


dupa sfarsitul iernii. Se pare ca aici nu ajunsesera nca nici reprezentantii
autorita tilor evreiesti de la Ierusalim, nici vreo scrisoare care sa prezinte
cazul.
13
Apoi Pavel a introdus mesajul despre Regat fac and o afirmatie prin care

era sigur ca le va starni curiozitatea oaspetilor sai evrei. El a spus: Iata de


ce am cerut insistent sa va vad si sa va vorbesc, caci din cauza sperantei


lui Israel am eu acest lant n jurul meu (Fap. 28:20). Desigur, speranta lui
Israel avea strans a legatur a cu Mesia si Regatul sau, pe care le vestea con-
gregatia
crestin a. Care a fost reactia acelor batrani ai evreilor? Consideram

ca este potrivit, au spus ei, sa auzim de la tine care-ti sunt gandurile, caci,

13, 14. Cum a introdus Pavel mesajul despre Regat, si

cum putem urma exemplul

sau?

ACTIVITATEA LUI PAVEL DUPA ANUL 61 E.N.

Probabil ca n jurul anului 61 e.n. Pavel a compa-
rut n fata mparatului Nero, care se pare ca l-a
declarat nevinovat. Despre activitatea pe care a
desfasurat-o apostolul dupa aceasta data nu se
cunosc prea multe. Daca a ajuns ntr-adevar n
Spania, asa cum planuise, atunci trebuie sa fi
facut aceasta calatorie n perioada de dupa elibe-
rarea sa (Rom. 15:28). Clement Romanul a scris
n aproximativ 95 e.n. ca Pavel a calatorit pana
la extremitatea V[estica].
Trei dintre scrisorile lui Pavel (1 si 2 Timotei si
Tit), pe care acesta le-a redactat dupa eliberarea
sa, arata ca apostolul a vizitat n aceasta perioa-
da Creta, Macedonia, Nicopolis si Troa (1 Tim. 1:3;
2 Tim. 4:13; Tit 1:5; 3:12). Este posibil ca el sa fi
fost arestat din nou la Nicopolis, Grecia. Oricum
au stat lucrurile, n jurul anului 65 e.n. Pavel era
din nou ntemnitat la Roma. De data aceasta nsa,
Nero s-a dovedit necrut ator. Potrivit istoricului ro-
man Tacitus, Nero a dat vina pe crestini pentru
incendiul care a devastat Roma n 64 e.n., lansand
apoi un val de persecutii violente mpotriva lor.
In a doua sa scrisoare catre Timotei, Pavel, care
se astepta
sa fie omorat n scurt timp, le-a cerut
acestuia si lui Marcu sa vina repede la el. Demn
de remarcat este curajul de care au dat dovada
Luca si Onisifor, care si-au
pus viata n primejdie
pentru a-i putea fi alaturi lui Pavel n acele clipe
grele (2 Tim. 1:16, 17; 4:69, 11). Intr-adevar, ori-
cine declara public ca este crestin risca sa fie
arestat si omorat prin tortura. Se pare ca Pavel a
suferit martiriul la scurt timp dupa ce a scris a
doua scrisoare catre Timotei, n jurul anului 65 e.n.
Se spune ca, la aproximativ trei ani dupa martiriul
lui Pavel, Nero nsusi a avut parte de o moarte
cumplita.

DEPUN AND O M ARTURIE TEMEINIC A 215

n ce priveste aceasta secta,
stim
ca pretutindeni se vorbeste mpotriva ei
(Fap. 28:22).
14
Si
noi putem urma exemplul lui Pavel. Cand le mpartasim altora ves-

tea buna, sa ncercam sa facem afirmatii sau sa punem ntrebari care sa

starneasca interesul celor cu care discutam. In acest sens, gasim sugestii

excelente n publicatii precum Argumente din Scripturi si Sa tragem foloase
din cursurile Scolii
de Minister Teocratic. Folosesti
si tu din plin aceste auxi-
liare de studiere a Bibliei?

Un model de marturie temeinica (Faptele 28:2329)
15
evreii din Roma au venit n mai mare n
In ziua stabilita, numar casa
unde locuia Pavel. El le-a explicat lucrurile depunand o marturie temeini-
ca despre regatul lui Dumnezeu si
aducandu-le argumente convingatoare

despre Isus, atat din legea lui Moise, cat si din Profeti
de dimineat a pana
seara (Fap. 28:23). In marturia depusa de Pavel se remarca patru aspecte

importante. In primul rand, el a ndreptat atentia spre Regatul lui Dumne-

zeu. In al doilea rand, a vorbit n mod convingator. In al treilea rand, a adus

argumente din Scripturi. Iar n al patrulea rand, a dovedit spirit de sacrifi-
ciu, depunand marturie de dimineat a pan a seara. Ce model minunat de

marturie ne-a lasat Pavel! Dar care au fost rezultatele? Unii au crezut, n

timp ce altii nu. Intrucat au aparut dezacorduri, cei adunati acolo au n-
ceput sa plece, relateaza Luca (Fap. 28:24, 25a).

16
Aceasta reactie nu l-a surprins pe Pavel; fusese profetit

a de Biblie si, n

plus, el nsusi o ntalnise mai nainte (Fap. 13:4247; 18:5, 6; 19:8, 9). De
aceea, Pavel le-a spus vizitatorilor sai, care plecau: Bine le-a vorbit spiritul

sfant stramosilor vostri prin profetul Isaia, cand a zis: Du-te la poporul

acesta si spune: Desi veti auzi, veti auzi, dar nicidecum nu veti ntelege si,

desi veti privi, veti privi, dar nicidecum nu veti vedea. Caci inima acestui po-
termenul
por a ajuns insensibila (Fap. 28:25b27). In limba originala,

tradus prin insensibila nseamna literalmente ngrosat a sau ngra sa-


ta, ceea ce arata ca mesajul despre Regat nu putea patrunde n inima lor.

In ce stare deplorabila se aflau acei oameni!
17
Pavel a adaugat:
In ncheiere nsa, Natiunile
vor asculta negresit (Fap.
28:28; Ps. 67:2; Is. 11:10). Apostolul putea pe buna dreptate sa faca o astfel

de afirmatie ntrucat, de-a lungul timpului, vazuse multi oameni din na-
tiuni reaction
and favorabil la mesajul despre Regat (Fap. 13:48; 14:27).

Asemenea lui Pavel, sa nu ne simtim
18


ofensati cand oamenii resping ves-

tea buna. Noi stim

ca doar putini
vor gasi calea vietii
(Mat. 7:13, 14). Iar cand

cei cu o dispozitie
corecta iau pozitie
de partea nchinarii adevarate, sa ne
bucuram si primim cu toata inima (Luca 15:7).
sa-i

15. Care sunt cele patru aspecte ce se remarca n
marturia lui Pavel?
1618. De ce reactia
negativa a evreilor din Roma nu l-a surprins pe Pavel, si care ar

trebui sa fie atitudinea noastra cand

mesajul pe care l predicam este respins?

216 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

Predicandu-le regatul lui Dumnezeu (Faptele 28:30, 31)
19 [Pavel]
Luca si ncheie relatarea pe un ton pozitiv si
plin de caldur a:

a ramas doi ani ntregi n casa lui, o casa nchiriata, si i primea cu drag

pe toti cei care veneau la el, predicandu-le regatul lui Dumnezeu si nva t an-

du-i lucrurile privitoare la Domnul Isus Cristos cu cea mai mare libertate
de exprimare, far a piedici (Fap. 28:30, 31). Ce exemplu remarcabil de ospi-
talitate, de credint a si
de zel!
20
Unul dintre cei pe care Pavel i-a primit cu drag a fost Onisim, un sclav
fugar din Colose. Pavel l-a ajutat sa devina crestin,

iar Onisim, la randul lui,
i-a devenit un frate fidel si iubit. De fapt, apostolul l-a numit copilul meu,

caruia i-am devenit tata (Col. 4:9; Filim. 1012). Cat de mult trebuie sa-l fi

ncurajat pe Pavel aceasta experient a!1
21
Exemplul lui Pavel a avut un efect pozitiv si asupra altora. Iata ce le-a

scris el filipenilor: Imprejurarile n care ma aflu au dus mai degraba la pro-


gresul vestii bune, astfel ca lanturile
mele pentru credinta n Cristos au
ajuns bine cunoscute de toti cei din garda pretoriana si de toti ceilalti.
Si

cei mai multi dintre fratii n Domnul, capatand ncredere datorit a lanturi-
lor mele, au si mai mult curaj sa vesteasca far a teama cuvantul
lui Dum-
nezeu (Filip. 1:1214).
22
Pavel a profitat de perioada n care a stat n arest la domiciliu pentru

a scrie cateva scrisori importante, care au devenit parte a Scripturilor gre-

cesti crestine.2
Este interesant ca n scrisoarea catre efeseni, scrisa atunci,
Pavel a folosit ca exemplu armura unui soldat roman pentru a ilustra ar-
mura spirituala a crestinilor
(Ef. 6:1117). Probabil ca aceasta idee i-a venit

privindu-l pe soldatul ce-l pazea (Fap. 28:16). La fel si noi, daca suntem buni

observatori, putem face ilustrari eficiente pornind de la lucrurile din jurul
nostru.

23
Pavel a fost n cele din urma eliberat, episod pe care cartea Faptele nu-l

mentioneaz
a. El a stat n detentie aproximativ patru ani: doi ani la Ceza-

reea si doi ani la Roma (Fap. 23:35; 24:27).3 In toata aceasta perioada, el a

pastrat o atitudine pozitiva, facand tot ce i-a stat n putint a n serviciul pen-

opreasca pe Onisim la el, ns
1 Pavel ar fi vrut sa-l a lucrul acesta ar fi constituit o ncal-

care a legii romane si anului
a drepturilor stap lui Onisim, crestinul
Filimon. De aceea,

Onisim s-a ntors la Filimon cu o scrisoare de la Pavel, prin care acesta l ncuraja pe Fi-

limon sa-si
primeasca sclavul cu bunatate, ca pe un frate de credint a (Filim. 1319).
2 Vezi chenarul Cele cinci scrisori din prima detentie
a lui Pavel la Roma, de la pagi-
na 212.
3 Vezi chenarul Activitatea lui Pavel dupa anul 61 e.n., de la pagina 214.

19. Ce a facut Pavel chiar daca se afla n arest la domiciliu?
20, 21. Ce foloase au avut altii
din activitatea crestin
a a lui Pavel la Roma?

22. Cum a profitat Pavel de perioada n care a stat n arest la domiciliu?
23, 24. Asemenea lui Pavel, cum si-au

pastrat multi crestini
din zilele noastre o atitu-

dine pozitiva chiar daca au fost nchisi pe nedrept?

VESTEA BUNA ESTE

PREDICATA IN TOATA CREATIA

tru Dumnezeu. Si
astazi, multi slujitori ai

lui Iehova, chiar daca au fost nchisi pe In aproximativ 61 e.n., n timp ce era nchis
nedrept din cauza credintei, si-au

pastrat
la Roma, apostolul Pavel a scris ca vestea
bucuria si au continuat sa predice. De exem-
buna fusese predicata n toata creatia

de

plu, Adolfo, din Spania, a fost nchis deoare- sub cer (Col. 1:23). Cum ar trebui sa ntele-
ce si-a
pastrat neutralitatea crestin Ne
a.
gem aceasta afirmatie?
uluiesti, a spus un ofiter. Ti-am
facut via-
Se pare ca Pavel arata n termeni generali
ta
imposibila; dar, cu cat am fost mai duri cat de departe ajunsese vestea buna.
ai fost mai zambitor Ce teri-
cu tine, cu atat si ai vor- torii se cunosteau la vremea aceea? In secolul

bit mai amabil! al IV-lea .e.n., Alexandru cel Mare patrunsese

24 atat
n Asia pana la granitele Indiei. Iulius Cezar
Cu timpul, gardienii au cap mare n-
invadase Britannia n 55 .e.n., iar Claudiu
credere n Adolfo, chiar lasandu-i deschisa

puna n- subjugase partea sudica a acestei insule si o
usa celulei. Unii soldati veneau sa-i
anexase Imperiului Roman n 43 e.n. Si Orien-
trebari biblice. Un gardian intra n celula lui
tul Indepartat era cunoscut, ntrucat de acolo
pentru a citi din Biblie, n timp ce Adolfo sta-
se aducea matase de buna calitate.
tea de paza n caz ca ar fi venit cineva. Da,
Dar fusese predicata vestea buna pana n
detinutul
l pazea pe gardian! Observand
Britannia si pana n Orientul Indepartat? Pu-
astfel de exemple de credint a, nu ne simtim
tin probabil. Cand le-a scris colosenilor, Pavel
ndemnati sa dovedim si mai mult curaj ca
nca nu reusise

sa-si atinga obiectivul despre

sa vestim far a teama cuvantul lui Dumne-
care vorbise n aproximativ 56 e.n., acela de

zeu chiar si n mprejurari nefavorabile? a predica n Spania. Atunci el aratase ca aces-
25
Un apostol al lui Cristos, aflat n arest ta era un teritoriu n care nu ajunsese nca

la domiciliu, predica regatul lui Dumnezeu (Rom. 15:20, 23, 24). Cu toate acestea, se

Ce ncheiere
tuturor celor ce-l viziteaza. n- poate spune ca, n jurul anului 61 e.n., mesa-

curajatoare pentru o carte plina de actiune jul despre Regat era cunoscut pe scara larga.

cum este cartea Faptele apostolilor! In pri- Chiar daca nu ajunsese n regiuni atat de nde-

mul capitol am citit despre misiunea pe care partate, mesajul fusese dus pana n teritoriile

Isus le-a ncredintat-o continuatorilor sai: n care locuiau evreii si prozelitii ce se bote-

Veti primi putere cand spiritul sfant va veni zasera la Penticosta din 33 e.n. si pana n

teritoriile n care predicasera apostolii lui Isus
peste voi si-mi
veti fi martori n Ierusalim, n
(Fap. 2:1, 811, 41, 42).
toata Iudeea, n Samaria si pana n cea mai

ndepartat a parte a pam antului
(Fap. 1:8).

In mai putin de 30 de ani, mesajul despre

Regat fusese predicat n toata creatia de sub cer (Col. 1:23).1 Ce dovada a

puterii spiritului lui Dumnezeu! (Zah. 4:6)
26
Si spirit le da putere celor rama
astazi, acelasi si
dintre fratii
lui Cris-

tos, precum si nsotitorilor
lor dintre alte oi, sa continue sa depuna o mar-


turie temeinica despre regatul lui Dumnezeu n peste 230 de t ari si terito-

rii (Ioan 10:16; Fap. 28:23). Faci si tu tot ce-ti sta n putint a ca sa participi
din plin la aceasta lucrare?

1 Vezi chenarul Vestea buna este predicata n toata creatia.


25, 26. Ce profetie
uluitoare a vazut Pavel mplinindu-se n mai putin
de 30 de ani, si


cum se mplineste
aceasta profetie n zilele noastre?
CAPITOLUL 28

Pana n cea mai ndepartata

parte a pamantului

Martorii lui Iehova continua o lucrare nceputa

de discipolii lui Isus Cristos n secolul ntai

AU DEPUS marturie cu mult zel si au acceptat din inima ajutorul si n-

drumarea spiritului sfant. Nici chiar persecutia
nu i-a putut reduce la ta-

cere. Iar Dumnezeu i-a binecuvantat din belsug. Fara ndoiala ca n aceas-

ta descriere i-am recunoscut imediat pe crestinii din secolul I, nsa ea li se

potriveste n egala masura si Martorilor lui Iehova din prezent.
2
Cu sigurant a, relatarile din Faptele apostolilor, o carte biblica plina de


actiune, te-au ncurajat si ti-au
ntarit credinta. Aceasta carte este unica

ntrucat este singura relatare scrisa sub inspiratie divina despre istoria
primilor crestini.
3
Cartea Faptele mentioneaz a cu numele 95 de persoane, 32 de t ari si
teritorii, 54 de orase si 9 insule. Ea vorbeste despre oameni: oameni de

rand, conducatori religiosi trufasi, politicieni aroganti si persecutori n-

darjiti. Insa, mai presus de toate, vorbeste despre fratii si
surorile noastre

din secolul I, care, ca si noi, s-au luptat cu ncercarile vietii de zi cu zi si
au predicat cu mult zel vestea buna.
4
Ne despart aproape 2 000 de ani de timpul cand au trait apostolii ze-
losi Petru si
Pavel, doctorul iubit Luca, generosul Barnaba si curajosul Ste-
fan, Dorca cea plina de bunatate si ospitaliera Lidia, precum si multi alti

martori fideli. Totusi, ntre noi si ei exista o legatur a speciala. Avem de n-
deplinit aceeasi misiune ca ei: lucrarea de facere de discipoli (Mat.
28:19, 20). Suntem noi constien ti de marele privilegiu ce ni s-a acordat?
5
Sa meditam la misiunea pe care Isus le-a ncredintat-o continuatorilor

sai. El a spus: Veti primi putere cand spiritul sfant va veni peste voi si-mi

veti fi martori n Ierusalim, n toata Iudeea, n Samaria si pan a n cea mai

ndepartat a parte a pam
antului
(Fap. 1:8). Mai ntai, spiritul sfant le-a dat

putere discipolilor sa fie martori n Ierusalim (Fap. 1:18:3). Apoi, sub n-

drumarea spiritului, ei au depus marturie n toata Iudeea [si] n Samaria

(Fap. 8:413:3). Dupa aceea au nceput sa duca vestea buna pana n cea

mai ndepartata parte a pamantului (Fap. 13:428:31).
ari
exista ntre
1. Ce aseman crestinii
din secolul I si Martorii lui Iehova din prezent?
2, 3. Ce este remarcabil la cartea Faptele?

4. De ce putem spune ca exista o legatur a speciala ntre noi si
crestinii
fideli precum
apostolul Pavel, Dorca si altii?


5. Unde au nceput sa predice primii continuatori ai lui Isus?

218

PAN A IN CEA MAI INDEPARTATA PARTE A PAM ANTULUI 219

6

In lucrarea lor de marturie, fratii
si surorile noastre din secolul I n-au

avut la dispozitie ntreaga Biblie. Evanghelia dupa Matei a fost scrisa abia

n 41 e.n., iar pana n aproximativ 61 e.n., cand a fost terminata cartea Fap-
tele, Pavel nu scrisese decat unele dintre scrisorile sale. Primii crestini nu
aveau fiecare un exemplar personal al Sfintelor Scripturi si nici publica-
tii
pe care sa le lase celor interesati. Desigur, crestinii evrei erau familiari-

nainte
zati cu Scripturile ebraice pentru ca, sa devina discipoli ai lui Isus,

le auzisera citite n sinagoga (2 Cor. 3:1416). Dar chiar si ei trebuiau sa

nvete cu sarguint a, deoarece probabil era necesar sa citeze versete din me-
morie.
7
Astazi, cei mai multi dintre noi avem un exemplar personal al Bibliei,

precum si literatura biblica din belsug. Si
ne ndeplinim misiunea de a

face discipoli anunt and vestea buna n numeroase limbi, n peste 230 de

t ari si teritorii.

Ajutati si
ndrumati de spiritul sfant
8
Isus le-a spus discipolilor pe care i-a trimis sa-i fie martori: Veti primi


putere cand spiritul sfant va veni peste voi. Indrumati de spiritul lui Dum-
nezeu, sau forta
sa activa, continuatorii lui Isus aveau sa-i fie martori pana

la marginile pamantului. Cu ajutorul spiritului sfant, Petru si Pavel au vin-

decat bolnavi, au scos demoni si chiar au nviat morti. Totusi, puterea
primita prin spiritul sfant a slujit unui scop mult mai important: i-a aju-
tat pe apostoli si pe ceilalti discipoli sa rasp andeasc
a cunostin ta
exacta,


care nseamna viat a vesnic a (Ioan 17:3).
9
La Penticosta din 33 e.n., discipolii lui Isus au vorbit n alte limbi, asa

cum i facea spiritul sa vorbeasca. Astfel, ei au depus marturie despre lu-
te ale lui Dumnezeu (Fap. 2:14, 11). Astazi,
crurile mare noi nu vorbim n

mod miraculos n limbi. Totusi, cu ajutorul spiritului sfant al lui Dumne-

zeu, clasa sclavului fidel produce literatura biblica n multe limbi. De

exemplu, n fiecare luna se tiparesc milioane de exemplare ale revistelor

Turnul de veghe si Trezi ti-va!. In felul acesta le putem anunta lucrurile ma-
rete
ale lui Dumnezeu oamenilor din toate natiunile, triburile si limbile
(Rev. 7:9).
10
Din 1989, clasa sclavului pune un mare accent pe traducerea Bibliei
mai multe limbi. Pan
a n
n cat prezent au fost tiparite zeci de milioane de

exemplare ale Sfintelor Scripturi Traducerea lumii noi n zeci de limbi, iar
munca de traducere si
de tiparire a acestora continua. Toate acestea au
fost posibile numai datorita binecuvant arii
lui Dumnezeu si cu ajutorul

spiritului sau!

6, 7. Ce avantaje avem noi fat a de fratii
din secolul ntai?

8, 9. a) Ce au facut discipolii lui Isus cu ajutorul spiritului sfant? b) Ce realizeaza cla-
sa sclavului fidel cu ajutorul spiritului lui Dumnezeu?

10. Ce s-a realizat n privinta
traducerii Bibliei ncepand din 1989?

220 S A DEPUNEM O M ARTURIE TEMEINIC A DESPRE REGATUL LUI DUMNEZEU

11
Publicatiile
Martorilor lui Iehova se traduc n peste 470 de limbi. Su-

te de voluntari participa la munca de traducere n peste 130 de t ari. Ar

trebui sa ne surprinda amploarea acestei activitati?
Nicidecum. In fond,

mai exista vreo organizatie
care sa fie ndrumata de spiritul sfant pentru


a depune o marturie temeinica la scara mondiala despre Iehova Dumne-
mesianic si
zeu, despre Regele sau despre Regatul instaurat n cer? (Fap.
28:23)
12
Pavel le-a depus marturie evreilor si
neevreilor n Antiohia din Pisidia,
iar cei cu o dispozi tie
corecta pentru viata vesnic
a au devenit credinciosi
(Fap. 13:48). In ncheierea car tii Faptele, Luca arata ca Pavel continua sa

predice regatul lui Dumnezeu . . . cu cea mai mare libertate de exprima-
re, far a piedici (Fap. 28:31). Unde predica apostolul? Tocmai la Roma, ca-
pitala unei puteri mondiale. Da, fie ca au tinut discursuri, fie ca au predi-

cat n alt fel, continuatorii din secolul I ai lui Isus au depus marturie fiind

ajutati si ndrumati de spiritul sfant!

Perseverent a n pofida persecutiilor
13
Cand au fost persecutati, primii discipoli ai lui Isus l-au implorat pe
Iehova sa le dea curaj. Drept urmare, au fost umpluti cu spirit sfant si
au

primit putere ca sa predice cuvantul lui Dumnezeu cu ndrazneala (Fap.


4:1831). Si noi ne rugam astazi pentru ntelepciune putere ca sa con-
si

tinuam sa depunem marturie n pofida persecutiilor (Iac. 1:28). Iar dato-

rita binecuvant arii lui Iehova si cu ajutorul spiritului sau, perseveram n
serviciul pentru Regat. Nimic nu poate opri lucrarea de marturie, nici opo-
zitia
apriga, nici persecutia violenta. Asadar, cand suntem persecutati, este

vital sa cerem n rugaciune spirit sfant, precum si ntelepciune
si
curaj ca
sa anunt am vestea buna (Luca 11:13).

14
Inainte sa fie omorat, Stefan a depus marturie

cu mult curaj (Fap. 6:5;
7:5460). Apoi a urmat o mare persecutie, iar toti discipolii, cu exceptia

apostolilor, s-au mpra stiat n Iudeea si n Samaria. Insa lucrul acesta n-a
pus capat lucrarii de marturie. Filip a mers la Samaria ca sa-l predice pe

Cristos si a avut rezultate excelente (Fap. 8:18, 14, 15, 25). In plus, rela-

tarea ne spune: Cei care fusesera mpra stia ti de necazul izbucnit din cau-

za lui Stefan au mers pana n Fenicia, n Cipru si n Antiohia, dar nu spu-
neau cuvantul nimanui altcuiva decat iudeilor. Insa printre ei erau niste


barba ti din Cipru si Cirena care venisera la Antiohia si care vorbeau cu
cei de limb a greaca, anuntand

vestea buna despre Domnul Isus (Fap.
11:19, 20). In secolul I, persecutia
n-a facut decat sa contribuie la raspan-
direa mesajului despre Regat.
de ampla este activitatea de traducere a publicatiilor Martorilor?
11. Cat
si
12. Cum au putut Pavel si alti crestini
sa- ndeplineasca misiunea de a predica?
13. De ce trebuie sa ne rugam
cand suntem persecutati?
14, 15. a) La ce a dus necazul izbucnit din cauza lui Stefan?
b) Cum au ajuns multi

oameni din Siberia sa afle adevarul
n zilele noastre?

PAN A IN CEA MAI INDEPARTATA PARTE A PAM ANTULUI 221

15
ator

In zilele noastre ceva aseman s-a ntamplat n fosta Uniune Sovie-

tica. Indeosebi n anii 50, mii de Martori ai lui Iehova au fost deportati n

Siberia. Fiind mprastia ti n diferite locuri, vestea buna a fost raspandita


n acel teritoriu vast. Niciodata atat de multi Martori nu si-ar
fi putut per-

mite sa faca o calatorie atat de lunga, unii chiar de 10 000 de kilometri, ca

sa anunte
vestea buna! Dar iata ca guvernul nsusi i-a ajutat sa ajunga n

toata tara! Un frate a spus: Chiar autoritatile
au facut posibil ca mii de

oameni sinceri din Siberia sa ajunga sa cunoasca adevarul.

Bogat binecuvantati de Iehova
16
Este cat se poate de limpede ca Iehova i-a binecuvantat pe crestinii
din
secolul I. Pavel si altii sa
au plantat si au udat, dar Dumnezeu a facut

creasca (1 Cor. 3:5, 6). Relatarile din cartea Faptele confirma aceasta cres-

tere datorata binecuvant arii
lui Iehova. Iata ce se spune n acest sens: Cu-

vantul lui Dumnezeu crestea, iar numarul discipolilor se nmultea foarte

mult n Ierusalim (Fap. 6:7). De asemenea, congregatia din toata Iudeea,
Galileea si Samaria s-a bucurat de o perioada de pace si se zidea si, um-


bland n teama [plina de respect fat a] de Iehova si n mang aierea
spiritu-

lui sfant, continua sa se nmulteasc
pe masur
a a ce lucrarea de marturie
se extindea (Fap. 9:31).
17
multi martori curajosi evreilor,
In Antiohia Siriana, le-au predicat atat

cat si
vorbitorilor de limba greaca. Relatarea spune ca mana lui Iehova
de oameni au devenit credinciosi
era cu ei si un mare numar si
s-au n-

tors la Domnul (Fap. 11:21). Referitor la progresul care a avut loc n acest

oras, citim: Cuvantul lui Iehova crestea
si andea
se rasp (Fap. 12:24). In

plus, datorita marturiei
temeinice pe care Pavel si altii
au depus-o n ran-

dul neevreilor, cuvantul lui Iehova crestea si
era tot mai tare (Fap. 19:20).

a ndoial
18
Mana lui Iehova este far a si
cu noi. Acesta este motivul pen-

tru care atat de multi oameni devin credinciosi si si simbolizeaza dedica-
rea la Dumnezeu prin botez. Mai mult, numai cu ajutorul si
binecuvanta-

rea lui Dumnezeu putem ndura opozitia nversunat a, uneori chiar

persecutii violente, si ne putem ndeplini serviciul, asa cum au facut Pa-

vel si alti crestini
din secolul ntai (Fap. 14:1921). Iehova Dumnezeu ne

este ntotdeauna alaturi. Putem fi siguri ca bratele [sale] vesnice
ne sus-

tin
n toate ncercarile (Deut. 33:27). Si sa nu uitam ca, de dragul maretu-

lui sau nume, Iehova nu-si
va parasi niciodata poporul! (1 Sam. 12:22; Ps.
94:14)

19
Iata doar un exemplu: In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fra-

tele Harald Abt a continuat sa depuna marturie, motiv pentru care nazis-

tii l-au trimis n lagarul de concentrare de la Sachsenhausen. In mai 1942,
Gestapoul a mers la casa unde locuia sotia
lui, Elsa, si
le-a luat fetita,
iar
16, 17. Cum confirma cartea Faptele ca Iehova a binecuvantat

lucrarea de marturie?
18, 19. a) De unde stim
ca mana lui Iehova este cu noi? b) Dati un exemplu care ara-

ta ca Iehova si sustine
slujitorii.

... pana n cea mai ndepartata parte a pamantului
(Faptele 1:8)

PAN A IN CEA MAI INDEPARTATA PARTE A PAM ANTULUI 223

pe Elsa a arestat-o. Ea a fost apoi nchisa n mai multe lagare. Anii pe care

i-am petrecut n lagarele de concentrare germane m-au nva tat

o lectie
im-
portanta, a spus ulterior sora Abt. Este vorba despre modul extraordinar

n care spiritul lui Iehova te poate ntari cand treci printr-o ncercare ex-

trema! Inainte sa fiu arestata, am citit scrisoarea unei surori care spunea
atunci cand spiritul lui Iehova ti da
ca, treci printr-o ncercare cumplita,

pace sufleteasca. M-am gandit ca sora a exagerat un pic. Insa, cand
am
avea dreptate.
trecut
eu ns ami prin ncerc ari, mi-am dat seama c a
Intr-adevar asa
se ntampl a. I ti vine greu sa crezi, daca n-ai trecut prin asa

ceva. Dar eu am simtit personal acest lucru.

Sa continuam sa depunem o marturie temeinica!

20
In ncheiere, cartea Faptele ni-l prezinta pe Pavel predicand regatul

lui Dumnezeu cu zel n Roma (Fap. 28:31). Intrucat era n arest la domi-

ciliu, el nu putea sa depuna marturie din casa n casa. Totusi, el a conti-

nuat sa le vorbeasca tuturor celor ce veneau sa-l viziteze. Si
astazi, din cau-

za varstei naintate, a bolii ori a infirmitatii, unii dintre fratii si surorile
noastre dragi nu pot iesi din casa, fiind probabil imobilizati la pat, sau lo-


cuiesc ntr-un azil. Insa iubirea lor pentru Dumnezeu si dorinta lor de a
Sa-i amintim n
depune marturie sunt la fel de puternice ca altadat a. ru-

gaciunile noastre si chiar sa-i cerem Tatalui nostru ceresc sa-i ajute sa n-


talneasca oameni care doresc sa nvete mai multe despre el si despre sco-
purile sale grandioase.

21
Insa majoritatea dintre noi putem participa la lucrarea din casa n
casa si
la alte aspecte ale lucrarii de facere de discipoli. De aceea, fiecare

sa facem tot ce ne sta n putint a pentru a ne ndeplini responsabilitatea
de vestitori ai Regatului, participand la lucrarea de marturie care se des-

fasoar
a pana n cea mai ndepartata parte a pamantului. Aceasta lucra-


re trebuie ndeplinita cu sentimentul urgentei, deoarece semnul prezen-
tei
lui Cristos este cat se poate de evident (Mat. 24:314). Nu este timp de

pierdut! Avem multe de facut n lucrarea Domnului! (1 Cor. 15:58)

22
In timp ce astept am ziua cea mare si nfricos atoare a lui Iehova, sa

continuam sa depunem marturie cu mult curaj si cu fidelitate! (Ioel 2:31)
Vom mai gasi multi oameni asemenea bereenilor, care au primit cuvan-


tul cu cea mai mare nsufletire (Fap. 17:10, 11). Asadar,
sa fim hotarati sa


depunem marturie pana cand vom auzi cuvintele: Bine, sclav bun si fi-

del! (Mat. 25:23). Daca astazi ne facem partea cu zel n lucrare si daca i

vom fi ntotdeauna fideli lui Iehova, cu sigurant a ne vom bucura pentru
eternitate ca am avut si noi deosebita onoare de a depune o marturie te-

meinica despre Regatul lui Dumnezeu!

20. Ce a facut Pavel cand era n arest la domiciliu, si
de ce este ncurajator lucrul
acesta pentru unii dintre fratii si
surorile noastre?
21. De ce trebuie sa depunem marturie cu sentimentul urgentei?

ziua lui Iehova?
22. Ce trebuie sa fim hotarati sa facem n timp ce astept
am

INDEXUL IMAGINILOR DUPA NUM ARUL PAGI NI I

Copertele Pavel, Dorca, Gallio, Luca, ofi ter de la 94 Pavel si Barnaba se mpotrivesc locuitorilor
templu cu apostolii, saducheu, Pavel sub escorta n din Listra care vor sa li se nchine. De regul a, cand
drum spre
Cezareea; marturie n zilele noastre cu o se aduceau
jertfe publice,
era o atmosfer
a de
masin
a cu difuzoare si cu fonograf sarbatoare, cu muzica si multa zarva.

1 Pavel, 100 Sus: Sila si luda ncuraj and congrega tia
n lan turi, si Luca, la bordul unei corabii de
din Antiohia Siriana (Fap.
marfuri n drum spre Roma 15:3032); jos: un
supraveghetor itinerant n vizita la o congrega tie
din Uganda

2, 3 Fra tii J. E. Barr si T. Jaracz, din Corpul de 107 Intrunire a congrega tiei din Ierusalim
Guvernare, n fa ta har tii lumii
ntr-o casa particulara

11 Isus le ncredin teaza misiunea de a predica 110
Randul din fa ta, de la stanga la dreapta: Gerrit
celor 11 apostoli fideli si altor continuatori ai sai Losch, David Splane, John Barr, Theodore Jaracz; randul
pe un munte din Galileea. din spate, de la stanga la dreapta: Stephen Lett, Anthony
Morris, Guy Pierce, Samuel Herd, Geoffrey Jackson

14
Isus nal tandu-se la cer, n timp ce apostolii 124 Pavel si Timotei calatorind la bordul unei
l privesc corabii romane de marfuri. In departare se vede
un far.

20 La Penticosta, discipolii
ncep sa le vorbeasca 139 Pavel si Sila, afla
ti ntr-o
curte mprejmuita,
celor veni ti la sarbatoare n limbile lor. scapa de o gloata nfuriata.

36 Apostolii stand naintea furiosului Caiafa. Ofi terii 155 Gallio i mustra aspru pe acuzatorii lui Pavel.
de la templu sunt la dispozi tia Sanhedrinului pentru El poarta vesminte specifice
pozi tiei sale: o toga alba
a face arestari. imperial
a cu margine lata, purpurie, si calcei, un tip
de ncal taminte.

44 Jos: Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, un tribu- 158 Dimitrie vorbindu-le argintarilor dintr-un atelier
nal din Germania de Est i-a condamnat
pe nedrept pe din Efes. Sanctuarele din argint ale zei tei Artemis se
Martorii lui Iehova, acuzandu-i ca sunt spioni americani. vindeau ca suveniruri.
(Revista Neue Berliner Illustrierte, 3 octombrie 1950)

46
Stefan
naintea Sanhedrinului;
171 Pavel si nso titorii sai mbarcandu-se pe o
n fundal, boga tii saduchei; n prim-plan, fariseii corabie. In fundal se vede Marele Monument Portuar,
tradi tionalisti
construit n secolul I .e.n.

54 Petru si pune m ainile peste un nou discipol. 180 Jos:
Un Martor tanar duce pe ascuns literatura
In spatele lui se afla Simon cu o punga de bani. biblica n timpul interdic tiei din anii 40 din Canada.
(Reconstituire)

75 Petru si nso titorii lui intra n casa lui Corneliu.
182 Pavel se supune cererii batranilor. In fundal,
Acesta
poart a o mantie specific
a, prinsa pe umarul Luca si Timotei, care au ajutat la aducerea dona tiilor
stang, ca semn al rangului sau de centurion.

83 Petru, ntemni
tat probabil n Turnul Antonia, este 190
Nepotul lui Pavel i vorbeste
lui Claudiu Lisias
condus de un nger. n Turnul Antonia, unde probabil era nchis Pavel. In
fundal, templul lui Irod

84 Jos: Ac tiune a gloatelor langa Montreal, Quebec, 206 In cala
unei corabii de marfuri, Pavel se roaga
1945 (Weekend Magazine, iulie 1956) pentru calatorii extenua ti.

91 Pavel si Barnaba sunt alunga ti din Antiohia din 222 Pavel, legat cu un lan t de un soldat roman,
Pisidia. In fundal,
noul apeduct al orasului,
construit, priveste
Roma.
se pare, la nceputul secolului I e.n.

CARACTERIZARI 27 Prozeli tii 30 Petru 33 Ioan 34 Preo tii 41 Gamaliel 53 Filip 57 Eunucul etiopian 62 Saul
67 Dorca 70 Corneliu 79 Irod Agripa I 86 Barnaba 112 Iacov 118 Marcu 121 Timotei 128 Luca 132 Lidia 137 Cezarii
144 Epicurienii si stoicii 188 Saducheii si fariseii 193 Felix 199 Porcius Festus 201 Irod Agripa al II-lea
 15 20 25 30 35
Roma MUNTENEGRU SERBIA E A
R N
Trei C arciumi N A E
BULGARIA M A
G
Pia ta lui Apius R
M area A

MACEDONIA
Ad r i at i c a
Puteoli

40 ITALIA ALBANIA Filipi

Amfipoli
Tesalonic Neapolis
Bereea Apollonia Samotrace
40

GRECIA M area Troa

TURCIA
Adramit
Egee Asos
Mitilene Tiatira
Regium
Sicilia M area
Chios
Ionica Antiohia (din Pisidia)
Corint Atena
Siracuza Chencrea Efes Iconium
Samos
Milet Listra
Derbe
Perga Tars
MALTA
Cos
Attalia
Cnid
Rodos Antiohia
35 Patara Mira Seleucia

(Siriana)

M
Salmone
SIRIA
CIPRU
Fenix Creta Salamina 35
A
R Cauda Porturi Frumoase
Pafos
E
LIBAN
A
M E D I T E Sidon Damasc
R Tir
A
N A Ptolemaida
Cirena Nazaret
Cezareea
Antipatrida
LIBIA
Iope
Asdod Lida
Gaza Ierusalim

Alexandria ISRAEL
IORDANIA
T ARI DIN ZILELE NOASTRE EGIPT 30
ORASE
ANTICE

Vezi si T ari, regiuni si orase
din antichitate,
0 mi 150 ARABIA
35 SAUDITA

de pe forzatul de la sfarsitul
car tii.
25 0 km 150 30

15 20 25 30 35
Roma
A N
Trei C arciumi N A
R
E E A G
Pia ta lui Apius M R
A
Puteoli

ITALIA O N I A A
40 E D Amfipoli
Filipi
I NI PO
NT
C Neapolis
A Tesalonic B IT
M

Bereea Apollonia Samotrace

ASIA MIC A 40
MISIA
Troa Adramit
GRECIA Asos GALATIA
Mitilene Tiatira A CIA
Regium
IGI CA PA D O
Sicilia
Atena Chios
ASIA FR
Antiohia (din Pisidia)
Corint
Siracuza Chencrea Efes Iconium
Samos
M area
AHAIA Milet Listra LICAONIA
ICIA
Ad r i a PISIDIA Derbe CIL
Perga
Malta Cos Attalia Tars
Cnid PAMFILIA
LICIA Antiohia
35 Rodos Patara Mira Seleucia
(Siriana)

M Salmone SIRIA
A Fenix Creta Salamina 35
Cipru
R Cauda
Porturi Frumoase
E Pafos
A FENICIA
M
E Sidon Damasc
D I Tir
Sirta T E
Cirena R A Ptolemaida
N A Nazaret
Cezareea S AM ARIA
Iope Antipatrida
T ARI, REGIUNI SI
ORASE
Asdod
Gaza Lida
Ierusalim

DIN ANTICHITATE Alexandria IUDEEA

Punctul de plecare n calatoriile misionare ale lui Pavel EGIPT

c. 4748 e.n. Prima calatorie misionara (Fa 13:114:28) 30

c. 4952 e.n. A doua calatorie misionara (Fa 15:3618:22)

c. 5256 e.n. A treia calatorie misionara (Fa 18:2221:19)
0 mi 150
c. 5859 e.n. Calatoria la Roma (Fa 23:1128:31) ARABIA
0 km 150
ETIOPIA
25 30 35