GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

Object 1

LUCRARE DE DIPLOMA
2007

GRUPUL SCOLAR
"GHEORGHE MARINESCU"

TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie
Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut
1)Definitie
2)Etiologie
 3)Patologie
4)Simptomatologie
5)Pronostic
6)Tratament
CAPITOLUL II
Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de infarctul
miocardic acut
1)Internarea bolnavului
2)Asigurarea conditiilor de spitalizare
3)Asigurarea igienei generale
4)Supravegherea functiilor vitale
5)Alimentatia bolnavului
6)Tratamentul medicamentos al bolnavului
7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de
produse
bacteriologice si patologice
8)Educatia pentru sanatate a bolnavului
*Profilaxia bolii
*Externarea bolnavului
CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii
Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII
Infarctul miocardic acut este o boala a carei
frecventa este in crestere,afecteaza din ce in ce mai
multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o
urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat
mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul
IMA si mai ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata
si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se
pot preveni bolile cardiovasculare.
CAPITOLUL 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a
inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului

cardiovascular,a carui functionare asigura circulatia
sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.
Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru
cavitati:doua atrii si doua ventricule.Intre atrii si ventricule
se afla septul atrioventricular.
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa
care poarta denumirea de pericard.Acesta inveleste si
vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este
format din miocard si endocard.
Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si
este format din fibre musculare striate cu caractere
speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind in
concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in
circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai
grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile
inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si
transparenta,fara vase sanguine.
Vascularizatia inimii
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere
coronare:artera coronara stanga si artera coronara
dreapta.
 Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei
cea mai mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare
parte a septului interventricular si o mica parte din peretele
ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara
parte a peretelui inimii drepte,o parte a septului
interventricular si o mica parte din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele
coronare care duc sangele in atriul drept.Prin venele
coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a
sangelui care circula prin inima.
Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase
limfatice si ganglioni limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie
Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard,produsa prin
obliterare unei ramuri coronariene.
2.Etiologie
A.Factori determinanti
In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de
ateroscleroza coronariana.
5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele
mai frecvente amintim:
a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice
-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
-Ingrosare
parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum
de contraceptive,fibroza dupa iradiere.
-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva
b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana
subacuta,prolaps de valva mitrala,mixom atrial,embolii
intraoperatorii sau intracoronarografice.
c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie
in timpul angioplastiei si coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene
e)Tromboze coronariene "in
situ":trombocitoza,coagulare intravasculara diseminata.
f)Spasme coronariene
g)Disproportie cerere-oferta
-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva,insuficienta aortica
-Tireotoxicoza,feocromocitom
-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza
pulmonara.
Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu
angina instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu
angina Prinzmetal.
B.Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort digestiv,consum de
droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-

simpatomimetice.
Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni
cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord,sau proceduri
de cardiologie invaziva.
In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce
232o149c rebral,pneumonii severe la
varstnici,tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii
precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre
orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie
motivata.
3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul
de ocluzie coronariana durabila,printr-un proces de
tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri.
4.Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o
explicatie imediata.
Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior
stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambele
coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.
Caracterul durerii este de
apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea este
foarte mare,adesea de nesuportat.
Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura
ore,de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea
necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din
pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu
diabet zaharat,la femei sau la varstnici).
Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti
nitrati,nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.
Fenomenele asociate durerii sunt
anxietate,neliniste,paloare,dispnee,
palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.
Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau
hipotensiunea arteriala.
Manifestarile digestive sunt reprezentate de
greturi,varsaturi(prin reflex vagal),diaree,sughit prin
iritarea nervului frenic.
Alte manifestari
Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.
Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.
Manifestari neurologice reprezentate de sincope.
Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori
singurele simptome ale unui infarct indolor.
Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se
mentine 7-10 zile.
Semne generale
Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)
Paloare,transpiratii,extremitati reci.
Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate
in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele
necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.

5.Tratament
Obiectivele tratamentului

1.Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei
3.Restabilirea fluxului coronarian
4.Tratamenul complicatiilor
5.Reabilitarea bolnavului
Masuri generale
Oxigenoterapie,repus
Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.
Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina
sublingual la 15 minute.
Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%
Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu
hipertensiv,FIA,IVS acuta)
Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva
coronariana.
Mijloace de tratament
Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de
nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau
dinitrat)
-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu
hipertensiune importanta
Tratament tromboembolic-Streptokinaza este
antigenica,tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.
-Urokinaza
Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face
cu Heparina.
Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12
ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau
tulburari de conducere.Se utilizeaza
Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.
Tratamentul cronic
In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin
coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-
coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate

subliniem:regim alimentar hipolipidic,fractionat in 5-6
mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale
optime,combaterea constipatiei,suprimarea
fumatului,evitarea stresului.In paralel se va aplica un
program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.
Mobilizarea bolnavului
1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.

2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia

simptomelor si de prezenta complicatiilor.
3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte
complicatii,incepand chiar din primele zile ,se pot face
miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.
4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive
ale membrelor.
5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea
patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul
pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.
CAPITOLUL 2
 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL
INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI
EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se
desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este
nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact este
hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in vederea
recastigarii sanatatii celui internat.
Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca
colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru
a-l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in
evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se intocmeste
foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul de primire se
pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe
baza de bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie
intensiva sau cardiologie.
2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a
realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare
si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale
mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de
liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca
paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se
vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra
sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei
cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in spital trebuie
sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.
Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de
solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.
Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate
ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie
si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.
 Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si
vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o
comportare modesta,linistita pe sectie.
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de
vindecare.
A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate
pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata
indeplini functiile.
Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se
curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din
timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa
pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate
de cate ori este nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop
uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca
bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.
Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului
cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi
care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte
urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de
raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in
timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti
bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un
paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.
Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima
saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte
complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale
degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este
2-3 saptamani.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in
fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat
din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina in
24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul
clismelor uleioase sau cu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

 Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea
permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului
cardiac.
In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea
consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la
nevoie mai des,in functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei
precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic.
Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau
maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime
intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se
noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie
orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.
In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva
ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala
scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.
Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine
prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de
temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100
pulsatii/min.
Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18
respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie
orizontala considerandu-se o respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.
Temperatura-are valori normale intre 36-37C,se masoara cu termometrul in
axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru
fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5C,datorita
substantelor piretogene produse in focarul de necroza.
2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor

fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea
medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala
de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit
din lichide si pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de
fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau
intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece
intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale
se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa
intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele
tratamentului in IMA sunt repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul
anticoagulant.
Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual
intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular
eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina
poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea
cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate
preveni aceste fenomene.
Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.
Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are
proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida
150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi
5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6
tablete pe zi in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar
fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.
Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu
perfuziide Glucoza 5%,Dextran.
Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg
intramuscular sau intravenos.
Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se face
oxigenoterapie.
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe de
laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-
cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul
plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea
pulpei degetului.
Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si
4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA fibrinogenul
este crescut.
Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu
degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm.Bolnavii cu IMA prezinta
leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm.
Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de
sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in
primele 24-48 ore.
Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2
ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-
15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.
 Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta
modificari.
Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor
cu IMA.
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-
40 UI.
Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi
insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul salonului si
al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si
numele celui care a efectuat recoltarea.
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de
afectiune
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu
caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii
si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub
placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o
lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4
electrozi pe membre si 6 precordial.
Montarea electrozilor pe membre
Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
 Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele
mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand
necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea
EKG de ischemie.
2.9.Educatie pentru sanatate
Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:
-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.
-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate si
fractionat 5-6 mese pe zi.
-Se va reduce consumul de cafea.
-Se va evita fumatul si alcoolul.
-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a
medicamentelor.
-Sa practice sporturi usoare.
-Sa aiba un program rational de munca si viata.
-Sa se prezinte la controale periodice.
2.10.Externarea bolnavului.
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.
Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la
dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura
alimentatia pana in ultimul moment.
Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza
acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la
medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea
lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de
catre asistenta.

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
 PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea datelor
Nume:T
Prenume:R
Varsta:68 ani
Sex:masculin
Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures
Profesia:pensionar
Anamneza medicala
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA
mama-sanatoasa
-personale-HTA ,gastrita cronica
Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior
Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu

tratament neglijat,cu antecedente de gastrita
cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in
membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care
nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu
anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care
solicita serviciul de urgenta.
Motivele internarii
-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in membrul superior stang
Problemele pacientului
-dificultate in a respira
-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihice
Diagnostic de ingrijire
1.Dificultate in a respira datorita
durerii si anxietatii manifestat
prin dispnee,bradi-
pnee si hipoventilatie.
2.Circulatie deficitara datorita
alterarii muschiului cardiac si
pere-
tilor arteriali
manifestat prin bradicardie si
tegumente usor cianotice.
3.Deficit de volum lichidian
datorita transpiratiilor reci
manifestat prin adinamie,neli-
niste.
4.Dificultate in a se odihni
datorita anxietatii,durerii si
dispneei manifestata prin
insomnie.
5.Alterarea integritatii fizice si
psihice datorita efectului bolii
manifestata prin durere,limita-
rea miscarilor,
frica.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data T.A
2007
16.05 160/120
Obiective
Pacientul sa prezinte o
respiratie cu frecventa
normala.
Pacientul sa prezinte un ritm
cardiac in limite normale.
Pacientul sa fie echilibrat
volemic in decurs de 2-3 zile.
Pacientul sa aiba un somn
odihnitor din punct de vedere
calitativ si cantitativ.
Pacientul sa-si recapete
indepen-
denta de miscare,in-
credere in personalul
medical.Sa nu prezinte
escare de decubit.
Puls Resp.
85 19
Interventii Evaluare
Pentru ca pacientul sa respire liber In urma interventiilor pacient
pe nas voi umezi aerul din salon respira mai usor,dispneea se
reduce.
administrez oxigen pe masca,bron-
hodilatatoare si antialgice la
indicatia medicului,a-sigur pozitia
semisezanda
Masor si notez zilnic in foaia de In urma interventiilor pacient
temperatura T.A.,pulsul, prezinta u ritm cardiac norm
tegumente normal colorate.
respiratia,
temperatura,diureza,scaunul.Efectu
ez masaj si miscari pasive si active
ale membrelor.Administrez
medicatia indicata de medic si
urmaresc efectul acesteia.
Supraveghez Pacintul este echilibrat
pulsul,T.A.,apetitul,semnele de volemic,nu prezinta semne d
deshidratare,scaunul,greutatatea deshidratare.
corporala.Fac bilantul zilnic intre
lichidele ingerate si cele
eliminate.Administrez pe cale
parenterala solutii perfuzabile
prescrise de medic.
Respect orele de somn ale Pacientul prezinta un somn
bolnavului,aerisesc salonul,asigur o odihnitor.
temperatura adecvata,admi-
nistrez la indicatia medicului
somnifere.
Voi schimba pozitia bolnavului in pat Pacientul prezinta o stare bu
la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe si colaboreaza activ.Nu prez
regiunile predispuse la escare de decubit,se
escare.Linistesc bonavul cu privire deplaseaza fara ajutor.
la starea sa.
Diureza Scaun
TC
36,6 1250 ml N
 82 17 36,8

17.05 150/100 78 17 37,7 1300 N

79 16 37 ml

18.05 140/80 74 18 36,9 1350 N

73 17 36,8 ml

19.05 110/70 73 17 36,9 1450 N

70 17 37 ml

20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N

69 18 36,8

EXAMENUL DE LABORATOR
Mod de recoltare Rezultate Valori normale
Examen cerut

VSH 0,4 ml citrat de Na 3,8%,se VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h

aspira sange pana la 2 ml.
7-15mm/h

Leucocite Inteparea pulpei degetului.Se L=10000mmc L=4200-8000

recolteaza 2 ml sange pe
Hemoglobina cristale de EDTA. Hgb=13% Hgb=14-16g%

Trombocite T=21500 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5 F=180mg% F=200-400mg%

ml sange

Glicemie 2 ml sange pe florura de Na 4 G=130mg% G=80-120mg%

mg

Uree 5-10 ml sange,punctie venoasa U=80 mg% U=20-40mg%

Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange,punctie venoasa 260mg 180-280mg%

Examen sumar de urina Recipiente sterile,din jetul Normal

mijlociu.

Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L TGO=2-20U/L

 TGP=13,5U/L

TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul este Alimente hipercalorice,alimente care

strict:sucuri de fructe,ceaiuri 1000- contin NaCl
1500ml

17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte, Grasimi,prajeli,varza,fainoase in

cantitate mare
Sucuri de fructe,oua moi,pireuri.

18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl

19.05 Lactate Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral

Diazepam 1tb seara/oral

Mialgin 2ml iv

Heparina 1300 UI/H

17.05 Aspirina oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc 100 mg

Aspirina oral

Trombostop 0-0-2 oral

Nifedipin 2*1 oral

19.05 Captopril 10mg oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

 Diazepam 0-0-1 seara oral

20.05 Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi va Nu necesita ingrijiri

relaxa musculatura. speciale.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia

medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara

anterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara

mijlocie.

17.05 Rtg toracic

EKG

18.05 EKG

19.05 Rtg toracic

EKG

PLAN DE INGRIJIRE 2
Culegerea datelor
 Object 2

Nume:V
Prenume:A
Sex:M
Varsta:60 ani
Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.
Profesia:pensionar
Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer
-mama astm bronsic
-personale-neaga
Diagnostic clinic -IMA anterior
Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a
membrului superior stg
Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale
cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii
bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac
extern).De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente
carora bolnavul nu le-a acordat importanta.
Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-alterarea mobilitatii fizice
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei
din cauza complicatiilor bolii
manifestate prin dispnee,hipotensiune
arteriala,transpiratii reci.
Pacientul sa fie echilibrat
circulator si respirator.
Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul
temperatura din 2 in 2 ore.Asigur
pozitia semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.
Pacientul este echilibrat c
si respirator.Nu au aparut
complicatii.

2.Anxietate din cauza necunoasterii Pacientul sa fie echilibrat Educ pacientul sa aiba o viata Pacientul este echilibrat p
prognosticului bolii manifestata prin psihic,sa fie informat ordonata,echilibrata,port discutii
 ingrijorare ,teama. asupra regimului de viata linistitoare.
si de alimentatie care
trebuie respectat.

3.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze durerile Asigur repaus fizic al bolnavului in Durerile se amelioreaza l
muschiului cardiac manifestat prin in 2-3 ore de la perioada dureroasa.Administrez administrarea medicatiei,
dureri retrosternale fara cedare la NTG. admin.medicatiei de medicatia indicata de medic. dispare in totalitate.
urgenta.

4.Alterarea mobilitatii fizice legate de
deficitul motor si senzorial manifestata
prin impotenta funcionala.
Pacientul sa-si recapete
indepen-
denta de miscare afectata
relativ.
Asigur pozitia semisezanda in Pacientul reuseste sa rea
repaus absolut la pat a obiectivele impuse deven
bolnavului.Mobilizez pacientul la 2 optimist.
ore.Efectuez masaj al membrelor
timp de 10 min.Supraveghez
miscrile active ale bolnavului.

5.Dificultate in a dormi si a se odihni
datorita durerii,anxietatii,
sressului manifestat prin
insomnie,oboseala.
Pacientul sa beneficieze Se va favoriza odihna din timpul Pacientul prezinta un som
de confort fizic si psihic zilei prin creearea unui climat de odihnitor.
pentru a se odihni. liniste.Se vor administra sedative
la indicatia medicului.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun

10.04 82 19 145/95 36,6 1000 ml N

81 20 36,4

11.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N

75 18 37,2

12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N

73 18 36,8

13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N

65 18 37

14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N

72 17 36,7

15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N

78 18 36.7

EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h

 Na3,8%,1,6 ml sange

VSH=7-15/2h

Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc

degetului,2ml sange pe
Hemoglobina cristale de EDTA Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml

Trombocite T=220000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=45% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%

3,8%,4,5 ml sange

Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura G=110mg% G=80-120 mg%

de Na

Uree 5-10 ml sange prin punctie U=27mg% U=20-40MG%

venoasa
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%

Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

Enzime 5-10 ml sange prin punctie GOT=52 GOT=2-20 UI

ven.
GPT=31,3 GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR
Perioada Alimente permise Alimente interzise

Primele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipersodice si
hipercalo-

rice

Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitati

mari,NaCl

A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- Vor fi evitate elimentele car

produv gaze sau intarzie
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei tranzitul intestinal

A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din Grasimi,prajeli,varza
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de
activitate.

INVESTIGATII PARACLINICE
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen

10.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri

modul de desfasurare a
 RTG toracic examinarii.Se cere speciale.
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite la
20C,bolnav in repaus 20
min.

11-15.04 EKG

RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Xilina 200mg iv

Heparina 140u/h iv

Propranolol 1mg iv

Fortral 30mg iv

11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb

Diazepam 0-0-1 tb seara

Propranolol 1mg iv

Trombostop -1/2-o tb

12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb

Propranolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol

14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor
Nume:A
Prenume:S
Sex:M
Varsta:75 ani
Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.
Profesia:pensionar
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie ischemica
-tata decedat ulcer gastric
Antecedente personale-apendicectomie 1965
Diagnostic:IMA anterior,HTA
Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta
de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere
in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie,ameteli.
Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in
membrul superior stg
-dispnee paroxistica
-transpiratii reci
-adinamie
Problemele pacientului
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din
cauza complicatilor bolii manifestata prin
dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala.
Pacientul sa fie echilibrat
circulator si respirator.
Supraveghez temperatura,T.A. Pacientul este ech
circulator si respir
respiratia,pulsul la intervale egale
de timp.Efectuez EKG,asigur
pozitia semisezanda pt favorizarea
respiratiei.

2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" din Pacientul sa prezinte o Port discutii linistitoare si Starea generala a
cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata stare generala buna. incurajatoare cu bolnavul.il educ cu bolnavului s-a imb
prin agitatie si teama. privire la mentinerea unui mod de
viata sanatos. tatit.

3.Proces inflamator datorita focarului de Pacientul sa prezinte o Administrez antipiretice: Pacientul nu prez
necroza manifestat prin sufebrilitate. temperatura in parametri modifica-ri ale cur
normali. paracetamol termice.

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui Sa se amelioreze durerile Asigur repausul fizic si psihic al Durerile se amelio
cardiac manifestat prin dureri precordiale cu in 2-3 ore de la admini- pacientului in perioada admini-
caracter constrictiv. dureroasa.Ad-
 strarea trat. de urgenta ministrez medicatia indicata de strarea medica-
medic.Efectuez EKG.
Tiei.

5.Dificultatea in a se odihni din cauza Bolnavul sa declare ca La indicatia medicului se vor Pacientul prezinta
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna are un somn odihnitor administra sedative si somnifere,se somn odihnitor,lin
insuficiente. dupa 2-3 zile. va diminua anxietatea prin discutii dupa 2 zile.
incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N

75 18 36,8

06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N

65 19 37

07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N

68 17 37,1

08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N

73 18 37,4

09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N

76 19 37

EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na3,8%,pe 6/14 1/10mm/h

1,6 ml sange
7-15mm/2h

Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc

degetului.se recolteaza 2
Hemoglobina ml sange pe cristale de Hgb=13g% Hgb=14-16g%
EDTA

Trombocite T=200000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=39,4% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8%,pe F=170mg% F=200-400mg%

 4,5 ml sange

Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura G=115mg% G=80-120mg%

de Na.

Uree 5-10 ml sange prin punctie U=26mg% U=20-40mg%

venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange punctie 260mg% C=180-280mg%

venoasa

Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025

Enzime 5-10 ml sange punctie TGO=25U/L TGO=2-20 UI

venoasa
TGO23,5U/L TGP=2-16 UI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente care contin NaCl,calorii si sunt solide ca

consistenta
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane.

09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate

topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne mare,alimente hipersodate si hipercalorice.
slaba pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.

O5.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri

modul de desfasurare a speciale.
RTG toracica examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite,la
20C,bolnav in repaus 20
min

O6-09.04 EKG

RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04 Glucoza 5% 500 ml iv

 Propanolol

Xilina 1mg iv

Heparina 200 mg iv

Diazepam 1400 u/h iv

Mialgin 1 tb seara

2 ml iv

06.04 Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol 0-0-1 tb

Propanolol 1 mg iv

NTG 0-1-1 S.L

Trombostop 1 tb/zi

07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza

09.04 Propanolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Trombostop Nifedipin 1tb/zi

0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului
cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece este
o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza
prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca
simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile
paraclinice si de lab,prognosticul.
Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu
IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii
conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea
faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea
tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.
Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la
spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul
superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii
examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma
ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se
remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea
generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.
Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al
IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se
reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic
anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.
Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu
durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste
30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se
pune diagnosticul de IMA anterior.

BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964
2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002
3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2
4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002