Psihoterapie cu clientii: bisexuali, gay si lesbiene

Teorie si practica

Klein (1993, apud Capuzzi & Gross, 2001) dezvolta sapte variabile care pot explica
orientarea sexuala: atractie sexuala, comportament sexual, fantezii sexuale, preferinte
emotionale, preferinte sociale, stil de viata si identificarea sinelui.

Incep prin a defini homosexualitatea ca fiind o atracie pentru o persoan de acelai sex
manifestnd una sau mai multe dimensiuni de afeciune, fantezie i dorin erotic (Stein &
Cohen (1986, apud Capuzzi & Gross, 2001). Orientarea sexuala nu este exclusiva si
homosexualtitatea si heterosexualitatea sunt poli ai unui continuum, astfel, Kinsey & colab.
(1948) arata ca termenii de homosexualitate si heterosexualitate nu descriu toti oamenii.

Coming out reprezinta dezvoltare identitatii de gay; in majoritatea timpului clientul se prezinta
la consiliere cu aceasta problema. Coming out-ul intervine la orice varsta, insa la adolescenti sunt
problemele cele mai mari, acestia cauta aprobarea parintilor, dar si a prietenilor, de aceea
identificarea poate fi amanata pana dupa adolescenta. Persoanele gay nu sunt nascute in familii
de gay, de aceea oprimarea din partea familiei si a celor din jur poate conduce individul la
depresie.

Miller & House (2001) descriu stadii ale coming out-ului subliniind si sarcinile
consilierului care lucreaza cu o persoana care se confrunta cu identificarea sa ca o persoana
gay/lesbiana:

Pre-dezvaluirea- in acest prim stadiu clientul nu constientizeaza ca este diferit, nu este capabil sa
vorbeasca despre sentimente, se intreaba daca exista posibilitatea sa fie gay/lesbiana, este confuz.
Consilierul il ajuta sa isi identifice atat conflictele interne cat si pe cele externe, il ajuta sa
vorbeasca despre sentimente si ganduri, insa fara sa il judece sau sa il eticheteze, discuta despre
consecinte. Consilierul este deschis cu clientul.

Al doilea stadiu se numeste dezvaluirea, in care clientul constientizeaza sentimentele si se

identifica ca fiind un posibil gay. Acesta se confrunta cu homofobism si heterosexism. Este
ingrijorat de pierderea atat a familiei cat si a prietenilor. Exprima o atractie puternica pentru cei
de acelasi gen. Consilierul trebuie sa accepte sentimentele si gandurile clientului, il ajuta sa
inteleaga ca atat sentimentele cat si gandurile lui sunt acceptabile. Insa consilierul discuta despre
sentimentele de pierdere, rusine, negare, anxietate, furie si stima de sine; il ajuta sa dezvolte o
imagine pozitiva a persoanelor gay si lesbiene. In acest stadiu se discuta despre reactia celor din
jur la aflarea ca este gay/lesbiana si cine poate fi afectat.

Explorarea este cel de-al treilea stadiu in care se discuta despre relatiile sociale si sexuale ale
clientului identificat gay. Acesta decide cu cine sa iasa, unde, cu cate persoane, insa are emotii
puterniice si este nesigur pe actiunile si deprinderile sale sociale, are nevoie de dobandirea
conceptului de sine si de o comunitate suportiva. Consilierul il ajuta sa se decida asupra coming
out-ului, il ajuta sa realizeze o retea de suport, sa faca fata consecintelor ce vor urma, sa-si
dezvolte deprinderile interpersonale, mai ales sa stabileasca relatii.

In cel de-al patrulea stadiu se realizeaza dezvoltarea identitatii. Clientul invata cum sa traiasca
intr-o relatie cu o persoana de acelasi sex, incepe sa accepte faptul ca este gay/lesbiana, trebuie
sa identifice situatiile in care sa isi arate identitatea sa de gay/lesbiana, iar in restul situatiilor sa
se lase cunoscut ca fiind heterosexual; se simte mai pozitiv fata de faptul ca este gay/lesbiana. In
acest stadiu consilierul il ajuta si ii ofera suport in legatur cu problemele legate de relationare, il
ajuta sa isi dezvolte deprinderile de comunicare si dezvolta conceptul de rol intr-o relatie, il
pregateste asupra unor posibile pierderi in viata, o relatie s-ar putea sa nu dureze mult.

Mandria identitatii este urmatorul stadiu in care se realizeaza valorificarea propiei identitati ca
fiind superioara heterosexualitatii, se intensifica conceptul de acceptare a sinelui. Consilierul il
ajuta sa isi dezvaluie identitatea in fata a cat mai multor indivizi, astfel dispare sentimentul
rusinii. Acesta asista clientul cu privire la deciziile luate, discuta ganduri si sentimente legate atat
de conflict cat si de fericire, cauta mentinerea unei imagini pozitive in ciuda unor reactii adeverse
din societate.

Ultimul stadiu este reprezentat de integrarea identitatii, in care clientul integreaza atat experiente
interne cat si pe cele externe, nu mai acorda atat de multa enegrie si atentie faptului ca este gay
sau lesbiana, relatiile devin mai stabile si mai de succes, acestea fiind caracterizate prin
onestitate, incredere reciproca, intimitate. In acest ultim stadiu, clientul discuta despre aspectul
legat de faptul ca este gay/lesbiana este doar un aspect al sinelui, il ajuta pe client sa se adapteze
la noua indentitate, il ajuta sa isi rezolve problemele curente legate de actuala relatie.

Cuplurile de lesbiene cauta intotdeauna relatii stranse si de impartasire a intimitatii la

diferite nivele, acestea se dezvolta treptat pana se ajunge la cel mai inalt nivel de colaborare.
Fiindca exista mereu o comparatie intre cuplurile heterosexuale si lesbiene, acestea incearca sa
dezvolte o egalitate in aceste cupluri, pe care o considera lipsita de la heterosexuali, grija este
manifestata la un nivel mai mare una fata de cealalta, datorita rolului social dat femeii. Insa pot
aparea conflicte, din cauza nesatisfacerii nevoilor individuale, nu ale relatiei. Diferentele de
stadiu in coming out pot crea probleme, la fel si aspectele legate de monogamie si
nonmonogamie.

Cuplurile de gay au probleme asupra custodiei, pot fi diferente la nivel de dezvoltare a

identitatii. In aceste cupluri pot aparea sentimente de frica legata de faptul ca relatie nu tine si ca
exista infidentitate sau nu sunt capabili de intimitate. Cercetarile arata ca barbatii gay stabilesc
cele mai durabile relatii. McWhirter & Mattison (1984, apud Capuzzi & gRoss, 2001) stabile
sase stadii ale dezvoltarii unui cuplu de gay: Cuplarea (primul an), Constituirea cuibului (2-3
ani), Mentinerea (4-5ani), Constituirea (6-7 ani), Eliberarea (11-12 ani), Reinnoirea (20ani).

Termenul de bisexualitate a fost conceptulizat de Freud in procesul dezvoltarii

psihosexuale, iar cercetatorii actuali considera ca acest concept arata un stadiu de tranzitie de la
heterosexualitate la homosexualitate sau invers si ca acest concept este o nonentitate.

Pornind de la cele sapte variabile ale lui Klein, in continuare o sa descriu orientarea sexuala la
bisexuali: atractie sexuala: fizica, comportament sexual: o persoana se poate simti atrasa de o
persoana de acelasi sex, dar sa aiba comportamente sexuale cu sexul opus; fantezii sexuale: sunt
de adesea importante in consiliere si multi considera ca acestea sunt importante in determinarea
orientarii sexuale; preferinte emotionale: ce gender prefera individul de care sa fie atasat
emotional; preferinte sociale: gradul in care clientul prefera sa socializeze mai mult cu persoane
de acelasi sex sau de sex opus; stil de viata heterosexual sau homosexual: clientul traieste intr-o
lumea homosexuala sau heterosexuala, cel fel de prieteni are cu predominanta; identificarea
sinelui: exista diferenta intre comportament si identitate, cineva poate avea comportament
homosexual, dar sa nu se identifice gay sau lesbiana.
Consilierii care lucreaza cu persoane gay, lesbiene sau bisexuale este necesar sa le abordeze intr-
o maniera holista, doar daca ele nu vor veni cu probleme de orientare sexuala, consilierul nu va
face din aceasta o problema.

Printre cele mai majore obiective ale terpiei la clientii gay, lesbiene sau bisexuali se numera
reducerea stresului cauzat de apartenenta la o minoritate sexuala, insa un obiectiv principal il
reprezinta aflarea raspunsului la intrebarea - de ce unii indivizi care au acest stres manifesta
tulburari mentale si altii nu. Rusinea si jena au fost legate de alte tulburari din sfera patologiei,
mai ales depresia, tulburarea de stres postraumatic, abuzul de substante si nu in ultimul rand,
suicidul. Rusinea este sustinuta de faptul ca acesti indivizi se simt devalorizati in proprii ochi si
in ochii altora.

S-a dezvoltat o terapie integrativa care doreste sa afle aspectele minoritatii sexuale care
contribuie la aparitia simptomelor lor sau ii blocheaza in as indeplini scopul in viata. Aceasta
forma de terapie subsumeaza trei principii: homosexualitate si nonconformismul sexual, care
sunt variante naturale ale comportamentului uman, indivizii LGB sufera de un stres provocat
dintr-o societate homofoba care poate avea efecte psihologice si fizice negative, procesul
dezvoltarii unei atitudini pozitive asupra identitatii LGB-ului necesita disparitia atitudinilor
homofobe internalizate. Homofobia internalizata este un concept care desemneaza o teama
irationala, ura si intoleranta fata de LGB. Aceasta reprezinta acceptarea de catre persoanele gay.
Homofobia internalizata se distinge prin: izolare, ascundere,ura de sine, subestimare,
supraestimare, etc. S.Godeanu (2015).

In terapia integrativa exista cinci faze: prima faza a explora atractiile erotice, a clarifica
valori; a doua faza cea de a incuraja cautarea informatiilor, experimentarea, luarea de decizii.
Cea de-a treia faza este cea exploratorie si incurajatoare: modele de rol, informatii, valori, teluri
in cariera si in iubire. A patra faza este identificarea telurilor in viata si diminuarea barierelor
cauzate de stresul minoritatii. Ultima faza este de clarificarea a valorilor religioase, cariera,
familie.

Prin urmare, este important pentru terapeut sa-si insuseasca cunoasterea procesului
devenirii unei persoane homosexuale, a etapelor ce vizeaza neclaritatea privind semi-
constientizarea unor pulsiuni de atractie fata de o persoana de acelasi sex sau etape ce privesc
coming-out-ul. S.Godeanu (2015)

Referinte

Alfred C. Kinsey, Wardell B. Pomeroy, Clyde E. Martin (1948) Sexual behavior in the human
male

Godeanu Sebastian 2015 Manual de psihologia cuplului si a familiei. Ed. SPER Bucuresti

Klein (1993, apud Capuzzi & Gross, 2001) Counseling and Psychotherapy: Theories and
Interventions

McWhirter and Mattison (1984) Lesbian, Gay, and Bisexual Identities over the
Lifespan. Ed. Oxford University Press

Miller & House (2001) Home Possessions: Material Culture Behind Closed
Doors

Stein & Cohen (1999) Comparative approaches in brief dinamic psychotherapy. Vol 6