Teme propuse pentru semestrul al II-lea

Clasa a 10a FR An scolar 2010-2011

Protectia consumatorului si a mediului
Tema 1 Ambalaje recuperabile
Lectia 1 : Definirea,rolul si functiile ambalajului
Lectia 2 : Clasificarea ambalajelor
Lectia 3 : Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje
Lectia 4 :Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile
Lectia 5 :Calitatea ambalajului-integritate aspect
Functia de conservare si de protectee a produselor si a calitatii; e Functia de
manipulare, depozitare, transport;
Functia de promovare a marfurilor si de informare a consumatorilor.
Lectia 6 : Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalaje
Obiective:
La sfarsitul capitolului vei fi capabil:
sa prezinti rolul si functiile ambalajului;
sa recunojti tipurile de ambalaje;
sa sortezi ambalajele pe grupe de materiale reciclabile;
sa verifici calitatea ambalajelor;

Lectia 1
1.1. Definirea, rolul si functiile ambalajelor
Ambalarea marfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in timp, ca urmare a tehnologiilor
avansate
folosite atat in productia de marfuri, cat si in obtinerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi
tipuri de
ambalaje si metode de ambalare din ce in ce mai perfectionate, care sa mentina calitatea
produselor si a
mediului inconjurator la un nivel ridicat.
De asemenea, exigentele consumatorilor fata de ambalaj si ambalarea marfii au crescut odata cu
evolutiile inregistrate in modul de viata si de consum. Producatorii de marfuri si de ambalaje s-au
aliniat
acestor exigente si chiar au venit in lntampinarea cerintelor consumatorilor.
AMBALAREA MARFURILOR
Este definita, conform STAS 5845/1-1986, ca fiind,,operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura, cu
ajutorul
ambalajului, protectia temporara a produsului,in decursul manipularii, transportului, depozitarii,
contribuind si la
inlesnirea acestora pana la consumare sau pana la expirarea termenului de garantie.
Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare si ne- alimentare (mentinand
integritatea si
calitatea acestora), de a inlesni operatiile de manipulare, transport, depozitare, desfacere (permite
circular:a
produselor de la producator pana la consumatorul final).
Comercializarea produselor este de neconceput in cele mai multe cazuri, fara existenta
ambalajelor. Lipsa
ambalajului ar face schimbul de marhirj costisitor, ineficient si chiar imposibil.
Rolul si importanta ambalajului se reflecta in functiile acestuia.
1. Functia de conservare siprotectie a produselor si a calitatii acestora
2. Functia de inlesnire a manipularii, transportului, depozitarii.
3. Functia de promovare a vanzarii marfurilor si de informare mconsumatorilor.
Lectia 2
Clasificarea ambalajelor
Clasificarea ambalajelor se poate face dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura materialului din care sunt obtinute:
ambalaje din hartie-carton;
ambalaje din sticla; 0 ambalaje din metal;
ambalaje din mase plastice;
ambalaje din materiale textile;
ambalaje din materiale complexe.
2. Dupa natura produsului ambalat:
ambalaje pentru produse alimentare;
ambalaje pentru produse industriale
ambalaje pentru produse periculoase.
3. Dupa tipul ambalajului:
lazi; cutii; flacoane; pungi; saci; cosuri; sacose; tavite; damigene; bidoane; butoaie; containere
etc.
4. Dupa sistemul de confectionare :
ambalaje demontabile;
ambalaje pliabile.
5. Dupa gradul de rigiditate :
ambalaje suple.
ambalaje semirigide
rigide
6. Dupa sistemul de inchidere :
ambalaje inchise (cu capac, dop, buson etc.);
ambalaje etanse.
Deschise
7. Dupa domeniul de utilizare :
Ambalaje de transport
Ambalaje de prezzentare
Ambalaje de desfacere
8. Dupa durata de utilizare :
Ambalaje recuperabile(reciclabile si refolosibile)
Ambalaje nerecuperabile
LECTIA 3
Caracterizarea principalelor tipuri de
ambalaje
1. Ambalaje din hartie, carton (materiale celulozice)
Hartia si cartonul au o serie de proprietati care le recomanda pentru
utilizarea ca ambalaje:
masa mica (lntre 0,8-1,2 g/m2 pentru hartia de ambalaj si maximum 1
g/m2 pentru cartonul ondulat);
hartia pergament are permeabilitate scazuta;
 hartia si cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la ulei, gaze, alcool, eteri, esteri, acizi
slabi, baze,
bariere" la radiatii ultraviolete, la mirosuri, vapori de apa, la aer, arome.
Ambalajele din hartie-carton se obtin din urmatoarele tipuri de materiale de baza:
hartie pentru ambalaj
carton plat
duplex - minimum 2 straturi de material fibros unite prin presare in stare umeda
triplex minimum 3 straturi de material fibros unite prin presare in stare umeda
carton ondulatobtinut din 1-4 straturi netede si 1-3 straturi ondu- late unite intre ele printr-
un
adeziv; se foloseste la ambalarea produ- selor ce necesita protectie contra socurilor mecanice
(sticla,
ceramica, mobila etc.)
2. Ambalaje din materiale plastice
Materialele plastice sunt utilizate pe scara larga pentru obtinerea ambalajelor, datorita
urmatoarelor
proprietati:
masa specifica redusa (1-1,5 g/cm3);
rezistenta in mediu umed;
rezistenta la actiunea acizilor si alcaliilor;
rezistenta mecanica buna;
prelucrarea usoara, obtinandu-se ambalaje de forme si dimensiuni diferite;
proprietati igienico-sanitare (nu constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor).
Ambalajele din materiale plastice se gas esc in urmatoarele forme:
saci pungiambalaje flexibile obtinute din polietilena, polipropilena, policlorura de vinil
(PVC),
poliamida; sunt impermeabile si stabile dimensional.
pahare, tavite, farfurii etc. obtinute din folii rigide, care au capa- citatea de formare la cald.
3. Ambalaje din materiale complexe se folosesc in special pentru ambalarea bauturilor;
permit
ambalarea in vid, gaz inert, ambalarea produselor supracongelate; sunt impermeabile la
gaze si vapori
de apa. Ambalaje din metal
Metalul este utilizat mai ales pentru cutiile de conserve in industria alimentara (otel,
aluminiu, materiale combinate material plastic, carton, metal). Cutiile metalice se obtin din
tabla de
otel acoperita cu an strat subtire de cositor, staniu, crom, aluminiu. Se mai pot obtine si din
aluminiu,
care este un material cu greutate mica, lipsit de toxicitate, dar utilizarea lui e limitata din cauza
faptului
ca este scump.
Curiile metalice ofera insa avantajul rigiditatii, evitand riscurile de spargere in timpul
transportului.
Cutiile mai pot fi realizate dintr-a combinatie de materiale: carton, folie de aluminiu, mase
plastice,
folosite la ambalarea produselor sub forma de granule sau pulberi: lapte, praf, cacao, cafea
instant.
Pentru ambalarea produselor alimentare sensibile, care absorb mirosul hartiei de ambalaj sau
mirosuri
din mediul exterior, de exemplu ciocolata si produsele din ciocolata, se folosesc foliile de
aluminiu,
impermeabile la gaze, lichide, razele de lumina (aluminiul este un metal maleabil, permitand
prelucrarea sa
in folii foarte subtiri).
4. Ambalaje din sticla
Ambalajele din sticla: butelii, borcane, damigene,flacoane etc., detin o pondere importanta in
totalul
ambalajelor, datorita. proprietatilor sticlei:
- ofera protectie buna (bariera la gaze, vapori, lichide);
- este transparenta (permite vizualizarea produsului, fiind astfel un factor de promovare a
vanzarii);
- este inerta din punct de vedere chimic fata de produsele alimentare;
- prezinta stabilitate ridicata fata de alcali, acizi (singurul acid care o ataca este acidul
fluorhidric);
- nu are miros, nu modifica gustul alimentelor (opinie favorabila din partea consumatorilor).
- poate fi colorata, protejand produsul fata de radiatiile ultraviolete, evitandu-se astfel decolorarea
produsului sau pierderea vitaminelor;
- poate fi prelucrata in forme variate;
- prezinta o buna rezistenta la presiuni interne ridicate (se foloseste la ambalarea sampaniei);
- duritate ridicata;
proprietati igienico-sanitare (este un material igienic, usor de spalat, care suporta
sterilizarea; nu
constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor);material reciclabil si
economic.
5. Ambalaje din lemn
Lemnul se foloseste in special la confectionarea ambalajelor de transport, datorita rezistentei la
solicitarile mecanice si la uzura.
Substantele organice si anorganice din compozitia sa chimica (rasini, substante tanante, uleiuri
eterice),
influenteaza in mod pozitiv caracteristicile organoleptice ale produselor.
Exemple:
- tuica invechita cel putin 1 an in butoaie de stejar are o culoare mai galbuie si,o aroma mai
pronuntata;
- coniacul capata culoarea galben-aurie prin oxidarea taninului din doagele btitoaielor.
Ambalajele din lemn prezinta insa un dezavantaj, si anume acela ca ele constituie un mediu
prielnic
pentru dezvoltarea microorganismelor si insectelor.
REMARCA IMPORTANTA: Opinia consumatorului fata de cutiile metalice pentru
conserve este
uheori mai putin favorabila, in sensul ca produsul capata gust de metal". De aceea, cutiile
metalice.sunt lacuite, pentru prevehirea schimbarii gustului, a decolbrarii produsului,
prevenirea
reactiilor chimice intre metal si produs, reactii care pot cauza coroziunea sau formarea de
hidrogen in
interiorul cutiei (bombajul chimic).
Dezavantajele ambalajelor din sticla
-fragilitatea (rezistenta slaba la ocurile mecanice)
- greutate relativ mare, ceea ce le face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport; cercetarile au dusinsa
la
obtinerea unei sticle usoare, subtiri, incasabile, rezistenta la socuri termice nu rezista la schimbari bruste de
temperatura.
6. Ambalaje din materiale textile
Sacii textili prezinta avantaje ca: rezistenta la rupere, higroscopicitate, permeabilitate la aer, apa,
vapori,
dar si dezavantaje: mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, nu rezista la foc, pot fi
atacati
de rozatoare si insecte. Au o pondere mica in ambalarea marfurilor.
7. Ambalaje din materiale complexe
Au aparut pe piata ambalajelor in ultimii 60 de ani.
S-a constatat ca un singur tip de material nu raspunde intotdeauna la toate cerintele unui produs
sau altul.
De aceea s-a folosit tehnicaacoperirii unui material (hartie, carton, material plastic, metal),
cu doua
sau trei straturi de alte materiale, astfel incat materialul complex obtinut sa insumeze
proprietatile
componentelor si astfel sa le depaseasca.
Unele dintre aceste materiale au efect de bariera" fata de vaporii de apa, gaze, substantele
volatile,
radiatiile ultraviolete, microorganisme.
Exemplu: cartonul caserat cu polietilena, asociat cu folie de aluminiu, se foloseste la
confectionarea
ambalajelor de forma paralelipipedica sau tetraedrica,pentru produsele alimentare sub forma
lichida,sterlizata
UHT (sistemul de ambalare Tetra Pack).
Lectura suplimentara : Exigentele cerute de protectia consumatorilor si a mediului ambiant au
determinat aparitia unor materiale de ambalaj cu proprietati deosebite in acest sens, mai ales in
domeniul
hartiei si cartoanelor.
Exemple:
Hartia care vine din mare a aparut in premiera mondiala in Italia in 1992. Aceasta hartie se
obtine
din alge provenite din laguna Venetiei. Biomasa de alge recoltata in fiecare an este transformata
in pudra
si apoi in hartie. Produsul se aseamana cu hartia normala si are proprietati imbunatatite fata de
aceasta si
anume o mai buna rezistenta la rupere si rigiditate crescuta. Costul obtinerii acestui tip de hartie
este mai
scazut si in ciclul de fabricatie nu se foloseste clorul. Hartia este reciclabila, fara tratamente care
ar putea
vicia mediul inconjurator.
Plecand exclusiv de la plante, s-a realizat hartia de ambalaj ECO-ECO, care satisface exigentele
consumatorilor, deoarece prezint! o total! compatibilitate cu produsul ambalat, fund in acelasi
timp si
biodegradabil!. Acest tip de hartie raspunde celor mai severe cerinte ale ecologistilor.
Materialul CELMAR" a fost obtinut pornind de la materialele utilizate in industria farmaceutica
la
realizarea de capsule, bazate pe solubilitatea celulozei in apa si a completei si rapidei sale
biodegradabila
in mediu.
S-au realizat capsule de detergenti-pulbere, dozati pentru o singura utilizare, care se dizolva in
apa.
CELMAR" se mai utilizeaza si pentru ambalarea hranei concentrate pentru animale, a
produselor
fertilizante pentru sol etc.
In domeniul proiectarii ambalajelor se constata tendinta apropierii de natura. Aplicand bionica
(studiind
tesutul celular), cercetatorii din cadrul Centrului de Cercetare al Institutului European de Design,
au proiectat
un ambalaj elastic destinat produselor pentru ingrijirea capului (ambalaj pentru firma
Schwarzkopf") capabil
sa se dilate si sa-si schimbe forma, in functie de cantitatea de produs continut si de presiunea
exercitat! in
timpul utilizarii. Elasticitatea permite ambalajului sa se adapteze cerintelor spatiului de transport
si
depozitare. Golit, ambalajul se reduce la dimensiuni foarte mici. Ambalajul este reutilizabil
Lectia 4
Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile
In vederea protectiei mediului, se impune educarea consumatorilor pentru colectarea ambalajelor
nerefolosibile pe tipuri si depunerea lor in containere special amenajate si incurajarea
consumatorilor pentru a
achizitiona mai ales produse care au ambalaje ecologice.
In Germania, asociatiile pentru apararea mediului au impus simbolul grafic denumit punctul
verde"
(Der Griine Punkt), care indica reciclarea ambalajului. Atribuirea punctului verde" se face pe
baza unui
contract si a participarii fmanciare din partea utilizatorului lui. Conditia atribuirii acestuia este
caracterul
reciclabil al ambalajului. Societatile care au acceptat simbolul si nu il respecta, sunt penalizate.
Statele membre U.E. au prevazut:
- promovarea ambalajelor standard pentru a facilita reutilizarea lor.
- eliminarea discriminarilor intre ambalajele noi si cele recuperate.
- fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale reciclate.
- excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile.
Ambalajele prezinta o serie de simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator si deci a
vietii si
sanatatii consumatorilor.
Lectia 5
Calitatea ambalajului - integritate, aspect
Calitatea ambalajului se reflecta in modul in care acesta isi indeplineste functiile.
Integritatea ambalajului este absolut necesara pentru indeplinirea functiei de conservare
siprotectie a
produselor si a calitatii acestora si afunctiei de inlesnire a manipularii, transportidui, depozitarii.
Pe de alta parte, aspectul ambalajului determina functia de promovare a marfurilor si de
informare a
consumatorilor, deoarece acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o mare
masura de
estetica ambalajului.
Functia de conservare si protectie a produselor si a calitatii acestora :
Aceasta fiinctie presupune protejarea produsidui fata de factorii mediului extern (factori fizici,
chimici,
biologici) si este considerata functia de baza a unui ambalaj.
1. Protectia impotriva factorilor fizici
Factorii fizici sunt:
solicitarile mecanice (trepidatiile din timpul transportului) pot comprima, tasa produsul in
ambalaj, creandu-se astfel un spatiu intre produs si ambalaj si, ca urmare, produsul nu mai este
protejat impotriva solicitarilor mecanice ulterioare.
lumina - produce decolorari si degradari ale marfurilor.
Exemple:
- decolorarea produselor, care contin coloranti naturali, sub actiunea luminii sau aparitia unor
pete si
culori neuniforme;
pierderea vitaminelor sub influenta luminii si a oxigenului;
- rancezirea alimentelor bogate in grasimi, sub actiunea directa a luminii si a oxigenului.
Pentru a opri patrunderea luminii in interiorul ambalajului se foloseste ambalajul opac, ca, de
exemplu,
cel obtinut din aminoplaste (materiale plastice) pentru medicamente sau din materiale complexe
pentru lapte,
sucuri.
temperatura
ambalajul trebuie sa protejeze produsul de temperaturile ridicate sau scazute, sau de variatiile
de
temperatura (se folosesc in acest scop ambalaje din materiale plastice, lemn, folii de aluminiu,
protectii suplimentare cu rumegus);
pentru a asigura protectia produsului, ambalajul trebuie sa fie rezistent la temperaturi ridicate,
daca
produsul necesita sterilizare, sau la tempe- raturi scazute, daca produsul este conservat prin
congelare.
2.Protectia impotriva factorilor chimici :
Ambalajul trebuie sa asigure protectia produselor fata de diferite substante chimice, ca :
hidrogen,amoniac,dioxid de sulf,dioxid de carbon,apa,vapori.
Ambalajul joaca un dublu rol:
a) de bariera la transferul de gaze din exteriorul in interiorul ambalajului:
- bariera la oxigen si vapori de apa, eliminandu-se riscul dezvol- tarii mucegaiurilor, bacceriilor
sau oxidarii produselor;
- bariera la substantele volatile din mediu (fum, parfum) care ar putea modifica proprietatile
organoleptice (gust, miros).
b) de bariera la transferul de gaze din interior spre exterior, evitandu-se pierderea
aromei produsului (de exemplu, la cafea), deshidratarea produsului sau
pierderea gazului sau amestecului gazos introdus in ambalaj in vederea
conservarii produsului (dioxid de carbon, azot).
Pe de alta parte, ambalajul trebuie sa fie neutru fata de produs, sa nu influenteze negativ produsul
in urma
unor reactii chimice.
Exemplu-. reactiile chimice dintre compusii chimici ai cutiei de conserve imperfect cositorita si
cei ai
produsului ambalat due la aparitia bombajului chimic, ca urmare a gazelor toxice care deformeaza
capacul
cutiei. Produsul se degradeaza si devine impropriu pentru consum.
3. Protectia impotriva factorilor biologici
Rolul ambalajului este de a proteja produsele fata de microorganismele din atmosfera, fata de
insecte si
rozatoare, impiedicand astfel contaminarea .or (sa asigure o etanseitate perfecta fata de germenii
microbieni).
Pe de alta parte, ambalajul impiedica contactul direct dintre produsele sterile si persoanele care le
manipuleaza.
Cerintele igienico-sanitare ce trebuie respectate la comercializarea produselor alimentare se
refera
si la modul de ambalare a acestora, pentru protectia populatiei fata de contaminarea cu
germeni
patogeni, evitandu-se toxiinfectiile alimentare. Functia de manipulare, depozitare, transport
Se considera ca pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si ambalajele lor sunt supuse la circa 30-
40
operatii de manipulare si deci unor solicitari mecanice, care le pot deteriora.
Pentru a inlesni operatiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele trebuie sa
indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa faciliteze manipularea produselor, prin forma, greutate, volum, prezenta unor orificii care sa
permita
prinderea lor;
- sa asigure securitatea
operatorilor si stabilitatea incarcaturii;
- sa fie usor de stivuit;
- sa fie precizate conditiile in care pot fi manipulate;
- sa reziste la variatii de temperatura si umiditate in spatii deschise;
- sa fie adaptate la normele de transport;
- sa prezinte un raport optim volum-greutate;
- sa poata fi adaptat la unitatile de incarcare utilizate (palete, camioane, vagoane).
Ambalajul ofera o serie de informatii cu privire la conditiile de manipulare, transport, depozitare,
printr-o
serie de simboluri.
In perioada actuala s-au rationalizat procesele de manipulare, depozitare, si transport, prin
operatiuni de
paletizare, containerizare, modulare.
1. Paletizarea - permite manipularea, deplasarea, stivuirea produselor grupate pe unitati de
incarcare,
folosindu-se palete si electro- stivuitoare.
2. Containerul - este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor, construit din materiale
rezistente, flexi'bile, care permite plierea dupa utilizare; asigura foarte bine integritatea si calitatea
marfurilor.
3. Modularea consta in corelarea dimensiunilor ambalajelor de desfacere cu cele ale
ambalajelor de
transport general, cu ale containerelor, . ale mijloacelor de transport si cu cele ale spatiului de
depozitare.
Functia de promovare a marfurilor si de informare
a consumatorilor :
Simbol care atesta
existenta produselor
radioactive
Simbol care atesta
existenta produselor
corozive
Amplasarea ambalajului
de transport departe de
surse de caldura
Simbolul indica centrul
de greutate al ambalajului
de transport
Aceasta functie are o importanta deosebita, deoarece acceptarea unor produse de catre
consumatori
depinde intr-o mare masura de estetica ambalajului.
Pe de o parte, ambalajul informeaza consumatorul asupra produsului,iar pe de alta parte il atrage
prin
dimensiunea sa estetica.
In cazul vanzarii prin autoservire de exemplu, ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin
contactul
direct ai cumpaxatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel la promovarea produselor pe
piata.
Pentru a-si indeplini aceasta functie, ambalajul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie usor de recunoscut, sa sugereze o idee
precisd despre produsj ambalajul atrage atentia cumparatorului prin modul de realizare,
eticheta,
marca, design.
Sa faca publicitate produsului, dar in niciun caz sa nu induca in eroare cumparatorii; pentru
aceasta,
ambalajul trebuie sa comunice clientilor caracteristicile produsului, elementele de identificare ale
produsului, conditiile de utilizare; informatiile prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri
ce
se refera la denumire, marca, provenienta, mod de utilizare, compozitie chimica, toxicitate,
impactul asupra mediului inconjurator, termenul de valabilitate etc.
sa puna in valoare caracteristicile esentiale ale produsului, astfel meat consumatorii sa-1
deosebeasca
cu usurinta de produsele similare.
noul ambalaj sa nu duca la sedderea increderii clientilor jideli in calitatea produsului, sdfie
superior
celui vechi.
sa permita situarea produsului intr-o grupa de produse (produse alimentare, produse cosmetice,
chimice, produse de lux etc.)
Caracteristicile estetice ale ambalajului au mare importanta,actionand asupr psihicului
cumparatorului,determinand astfel atractia fata de produs.
Exemple:
forma ambalajului trebuie sa tin! seama de ambianta, locul, modul de utilizare al produselor,
caracteristicile produsului, conditiile de pastrare; ambalajul trebuie sa se caracterizeze prin
soliditate,
greutate redusa, durabilitate, functionalitate.
culoarea actioneaza si ea asupra psihicului cumparatorului, deoarece, in momentul vizualizarii
produsului, cumparatorul sesizeaza mai intai culoarea, apoi desenul, marca. De exemplu, pentru
ambalarea
sampoanelor pentru copii se folosesc diferite figurine din material plastic divers colorate.
grafica trebuie sa fie simpla, expresiva, clara, ilustratia sa fie compatihila cu produsul ambalat,
iar prin
elementele coloristice, sobrietate, stil, echilibru, sa puna in valoare denumirea produsului si
marca; sa
permits o citire rapida, corecta, facila, fara sa dea nastere la confuzii.
In conditiile in care raportul calitate-pret este egal la mai multe produse, acelea care se
diferentiaza prin
creativitatea ambalajului ies in evidenta fata de cele concurente,fiind preferate si cumparate de
consumatori.
Lectura suplimentara
In S.U.A., Japonia, Italia, Franta, tari cu o indelungata traditie in producerea ambalajelor,
ambalajul este
considerat parte integranta a produsului de calitate superioara. In cazul unui astfel de produs,
ambalajul are
o mare important!, iar consumatorii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru a avea un produs de
calitate. ,
In costul produsului ambalat, costul ambalajului variaza de la mai putin de 5% din valoarea
produsului pana
la 15%.
In cazul produselor de lux, costul ambalajului se poate ridica pan! la 30-50% din costul
produsului.
Lectia 6
Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalaje
In cadrul unui depozit comercial se desfasoara atat activitati principale cat si activitati secundare
Activitatile principale sunt :
depozitarea, pastrarea marfurilor.
primirea marfurilor;
receptia marfurilor
Activitatile secundare se refera la primirea, receptia si restituirea ambalajelor. Activitati
secundare sunt:
- primirea, receptia, sortarea ambalajelor de transport de la furnizori (containere, lazi, palete etc.);
- reconditionarea si restituirea ambalajelor de transport;
- primirea,receptia,sortarea,reconditionarea ambalajelor proprii
- Manipularea stocurilor de ambalaje se poate face manual sau mecanic. Dotarile din cadrul unui
depozit se clasifica dupa functii, astfel:
- mijloace pentru depozitare: palete, lazi, silozuri etc.
- mijloace pentru supraveghere si pastrarea marfurilor. mijloace de ambalare, aparate de control
etc.
- mijloace pentruportionare si conditionare: masini de masurat, de taiat, echipamente de dozare
etc.
- mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate de sortat etc.
- mijloace pentru transport si ambalare\ manipulare-. palete, masini de ridicat etc.
- mijloace pentru asigurarea unor servicii de etichetare, impachetare etc.
- Mijloacele de depozitare servesc la pastrarea marfurilor.
- Mijloace principale
- Mijloace secundare
- rafturi - palete
- gratare - recipiente
- silozuri, tancuri - lazi
- Mijloacele de manipulare si transport sunt folosite pentru manevrarea si transportarea dintr-un
loc in
altul a marfurilor si ambalajelor. Acestea detin ponderea cea mai mare in cadrul utilajelor
comerciale din
depozit. Dupa modul de lucru, ele se pot clasifica astfel:
- Cu activitate intrerupta:
- pentru deplasarea pe orizontala: carucioare, lize, electrocare, transpalete pentru deplasare pe
verticala:
electrostivuitoare
- pentru deplasare combinata: electrostivuitoare, motostivuitoare
- Cu activitate continua:
- transportoare cu banda
- transportoare cu role
- transportoare cu leagan - pentru transportul intre etaje
Dictionar
aerosol - dispersie de particule solide sau lichide, foartefine, susceptibile de a ramane un timp indelungat in
suspensie,in atmosfera.
bionica - disciplina care se ocupa cu studiul proceselor biologice al principiilor de functionare a organismelor vii, in
scopul solutionarii prin similitudine a unor probleme tehnice.
poluare -dereglarea echilibrului natural prin activitatea de productie, comercializare utilizare a produselor $i prin
crearea unor stocuri enorme de deseuri in centrele urbane ji industriale.
prom ovare de produs -ansamblul de actiuni vizand impulsionarea desfacerii unui produs pe piata prin publicitate,
ambaiaj, marca
de calitate.
publicitate -orice forma de prezentare a unei activitati comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste, avand
ca
scop promovarea vanzarii de bunuri servicii.
sterilizare - metodadeconservareaproduseloralimentare.carepresupuneprelucrareatermica a produselor aflate in
recipiente ermetice, la temperaturi de peste 100 de grade Celsius, distrugandu-se si formele de rezistenta ale
microorganismelor (sporii).

Nume________________ Clasa__________
Test
I. Incercuiti varianta corecta:
1. Clasificarea ambalajelor in recuperabile si nerecuperabile se face dupa
urmatorul
criteriu: 0,5p
a. tipul ambalajului
b. sistemul de inchidere
c. durata de utilizare
d. domeniul de utilizare
2. Identificati tipul de ambalaj care constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor: 0,5p
a. ambalaje din material plastic
b. ambalaje din sticla
c. ambalaje din materiale complexe
d. ambalaje din lemn
3. Identificati factorul fizic care poate influenta negativ calitatea marfurilor: 0,5p
a. apa
b. lumina
c. microorganisme
d. vapori
4.Faptul ca noul ambalaj trebuie sa fie superior celui vechi, sa nu duca la scaderea
increderii
clientilor fideli in calitatea produsului se reflecta in urmatoarea functie a
ambalajului :
0,5p
a.functia de manipulare, transport, depozitare
b.functia de promovare a marfurilor si de infor- mare a consumatorilor
c.functia de conservare si protectie a produsului
d.functia sociala
II. Notati cu A sau F urmatoarele enunturi:
1. Acceptarea produselor de catre consumatori depinde in mica masura de estetica ambalajului
2. Ambalajele din sticla au o rezistenta ridicata la socurile mecanice. 0,5p
III. Completati spatiile libere cu termenii potriviti: 2p
Ambalajul este un ...........destinat sa cuprinda un
produs, pentru a-i asigura protectia din punct de
vedere.........., mecanic, .......... , in scopul mentinerii
si ............... acestuia, in decursul manipularii,
.... depozitarii si desfacerii.
Ambalajul permite circulatia produselor de la la consumatorul
IV. Ambalajele din materiale plastice si din sticla au o pondere ridicata printre tipurile de
ambalaje:
4p
1. Prezentati proprietatile materialelor plastice care le recomanda pentru obtinerea ambalajelor.
2. Prezentati proprietatile sticlei, care o recomanda pentru folosirea ca material de ambalare.
3.Argumentati creterea ponderii ambalajelor din materiale plastice, in defavoarea celor de sticla.
Se acorda un punct din oficiu.
Protectia consumatorului si a
mediului
Tema 2 :
Legislaia n domeniul
proteciei
mediului
Lectia 1.:Obligaiile agenilor economici n
raport cu protecia mediului
4.1.1. Prevenirea deteriorrii mediului -
.1.2. Precauii n luarea deciziilor
4.1.3. Conservarea mediului
4.1.4. Despgubiri n caz de poluare

Lectia 2 :Gestionarea deeurilor (laborator

tehnologic)
Din ambalaje
Materiale consumabile
Materiale de curenie>
 Mrfuri deteriorate
Lectia 3:Responsabilitile consumatorului cu
privire la protecia
mediului. Adoptarea unui comportament pozitiv
privind protecia
mediului
Prevenirea cauzelor
Semnalarea situaiilor necorespunztoare
Eliminarea atitudinii de indiferen, de neangajare n probleme de mediu
152
Obiective: La sfritul capitolului vei f
capabil:
- s identifci obligaiile agenilor economici din domeniul comerului n raport
cu protecia mediului;
- s cunoati modalitile de gestionare a deeurilor;
- s manifeti un comportament pozitiv n privina proteciei mediului prin
participarea la diverse proiecte.
153
IMPORTANT:
* MEDIUL reprezint ansamblul
de condiii i elemente naturale
ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice
ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile
organice i anorganice, precum i
: finele vii, sistemele naturale n
interaciune, inclusiv unele valori
materiale i spirituale, calitatea
vieii i condiiile care pot
influena bunstarea i sntatea
omului.
SURSA: OUG nr. 195/22.12.2005
privind protecia mediului (versiune
actualizat la data de 03.12.2008)
Orice forma de dezvoltare
economic a unei ri
influeneaz mediul pentru c
: Sunt utilizate resurse naturale
care, n urma prelucrrii
industriale, genereaz deeuri care
produc poluare. De aceea,
prosperitatea economic i
protecia mediului trebuie s se
susin reciproc pentru o
dezvoltare durabil.
Exploatarea materiilor prime
n industrie, extracia resurselor
naturale, construirea oselelor sau a
depozitelor n spaii naturale,
deversarea deeurilor n albiile
rurilor, precum i alte activiti
economice influeneaz direct
degradarea mediului nconjurtor.
In ultimele decenii,
diversifcarea tehnologiilor i a
materialelor disponibile au
determinat concentrarea eforturilor
de gsire a unor soluii pentru diminuarea efectelor polurii att pe plan
naional,
ct i pe plan global. S-au creat comisii, organisme guvernamentale sau
nonguvernamentale cu scopul rezolvrii acestei probleme. Legislaia
romneasc n
domeniul proteciei mediului stabilete principiile care guverneaz aceast
activitate
i impune direciile de reglementare a activitilor economice n vederea
atingerii
obiectivelor dezvoltrii durabile (vezi Anexa 4).
Lectia 1 : Obligaiile agenilor economici n
raport cu protecia mediului
Protecia mediului constituie o obligaie a tuturor persoanelor fizice i
yrz^z""conform
prevederilor OUGnr. 195/22.12.2005. Astfel, orice frm care deruleaz activiti
ce au o influen semnifcativ asupra mediului nconjurtor este obligat s-i
organizeze structuri proprii specializate n protecia mediului.
Printre obligaiile agenilor economici n raport cu protecia mediului se
numr:
eliminarea din exploatare a instalaiilor ale cror emisii depesc valorile
limit stabilite prin actele de reglementare;
suportarea costurilor aferente reparrii prejudiciului i nlturarea urmrilor
produse de acesta, restabilind condiiile anterioare producerii pagubei,
conform principiului poluatorulpltete"-,
solicitarea autorizaiei din partea autoritii publice competente pentru
agricultur (n cazul agenilor economici care au drept obiect de activitate
cultivarea plantelor superioare modifcate genetic);
respectarea prevederilor regulamentelor ariilor naturale protejate;
inerea unei evidene stricte a substanelor i preparatelor periculoase i
furnizarea informaiilor cerute de autoritatea competent pentru protecia
mediului;
prevenirea riscurilor pe care substanele periculoase le pot prezeni asupra
sntii populaiei i mediului i anunarea iminenei producerii unor
accidente ecologice autoritii competente pentru protecii mediului;
aplicarea unor programe de supraveghere a contaminrii radioactive
mediului, care s permit respectarea condiiilor de eliminare a acestor
substane i meninerea dozelor radioactive n limitele admise;
ntreinerea de ctre proprietarii de terenuri a perdelelor forestiere i Modul II -
Proteccia consumatorului si a mediului
aliniamentelor de protecie, a spaiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii, cu
scopul de a ntreine capacitatea de regenerare a atmosferei, protecia fonic i
eolian;
salubrizarea terenurilor neocupate productiv sau funcional, n special a celor
aflate de-a lungul cilor de comunicaie rutiere, feroviare i de navigaie;
protejarea florei i a faunei slbatice existente pe suprafeele de teren aflate
n proprietatea agenilor economici, cu scopul de a menine echilibrul ecologic
i de a nu afecta mediul nconjurtor i sntatea uman;
154
ntreinerea cldirilor, a curilor, a mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi
din curi i dintre cldiri, a arborilor decorativi, conform planurilor de
urbanism;
meninerea i ameliorarea fondului peisagistic natural i antropic al fecrei
zone i localiti;
obligaia autoritilor i a agenilor economici de a nu contribui la degradarea
mediului prin depozitri necontrolate de deeuri;
manipularea, transportarea i comercializarea ngrmintelor chimice i a
produselor de protecie a plantelor ambalate cu inscripii de identifcare,
avertizare, n condiii care s nu provoace contaminarea mediului;
stocarea temporar a ngrmintelor chimice i a produselor de protecie a
plantelor numai ambalate i n locuri n care s-au prevzut toate msurile de
securitate;
asigurarea dotrii (n cazul deinerii de nave, platforme plutitoare sau de
foraje marine) cu instalaii de stocare sau de tratare a deeurilor, instalaii de
epurare a apelor uzate i racorduri de descrcare a acestora n instalaii de mal
sau plutitoare;
obligaia agenilor economici de a nu polua apele de suprafa prin splarea
de produse, ambalaje;
obligaia agenilor economici de a nu depozita pe maluri, n albiile rurilor,
n apele de suprafa deeuri;
Prevenirea deteriorrii mediului
Legea nr. 137/1995 are ca obiectiv
reglementarea proteciei mediului pe
baza principiilor i elementelor
strategice care conduc la dezvoltarea
durabil a societii, i anume:
a) principiul precauiei n luarea
deciziei;
b) principiul prevenirii, reducerii
i controlului integrat al
polurii prin utilizarea celor
mai bune tehnici disponibile
pentru activitile care pot
produce poluri
semnifcative;
c) principiul conservrii
biodiversitii i a
ecosistemelor specifce cadrului
biogeografc natural;
d) principiul poluatorul
pltete";
e) nlturarea cu prioritate a
poluanilor care pericliteaz
nemijlocit i grav sntatea
oamenilor;
f) crearea sistemului naional de monitorizare integrat a mediului;
g) utilizarea durabil a resurselor;
h) meninerea, ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor
deteriorate;
i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
j) dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului.
' Gigantul petrolier american ExxonMobil va trebui
s achite o amend de 105 milioane dolari pentru c a
poluat apa potabil din New York, prin intermediul
unui aditiv de benzin, un carburant de substituie.
Un juriu federal a estimat c benzina respectiv nu
era suficient de sigur pentru a fi folosit drept
carburant de substituie benzinei tradiionale, ca
urmare a problemelor poteniale pe care le creeaz
mediului. Faimoasa firm petrolier a fost condamnat
i pentru c nu a transmis niciun avertisment despre
pericolele
acestui produs asupra pnzei freatice".
Principiul prevenirii deteriorrii mediului presupune att activiti de prevenire
a polurii sau a degradrii mediului, ct i activiti de limitare sau eliminare a
efectelor duntoare ale polurii, nsoite de stabilirea responsabilitilor i a
sanciunilor ce se impun.
Precauii n luarea
deciziilor:
>
Principiul precauiei n luarea deciziilor de ctre autoritile cu atribuii n
protecia
mediului presupune precauia ca msur de pruden, care trebuie s
caracterizeze
luarea oricrei decizii n domeniul proteciei mediului, n scopul excluderii
oricror
riscuridepoluare.
Conservarea mediului
Principiul conservrii biodiversitii i a
ecosistemelor presupune protecia
ecosistemelor, conservarea
biodiversitii, precum i utilizarea i
gospodrirea durabil a resurselor
naturale ale mediului.
Despgubiri n caz de
poluare
Principiul poluatorul plateste-
exprima ideea ca cel ce polueaza va suporta
rigorile legii indiferent
daca este culpabil sau nu.
Lectia 2 :
Gestionarea deseurilor(laborator tehnologic)
Gestionarea deseurilor are la baza cateva principii importante :
1.Principiul protectiei resurselor primare : stabileste efcientizarea resurselor
primare,mai ales a celor neregenerabile.
2.Princiupiul prevenirii presumute ierarhizarea activitatilor de gestio nare
a deeurilor n ordinea descresctoare a importanei lor: evitarea apariiei
minimizarea cantitilor, tratarea n scopul recuperrii, eliminarea n condiii de
siguran pentru mediu;
3. Principiul msurilor preliminare stabilete ca pentru gestionarea deeurilor
s se in seama de: stadiul dezvoltrii tehnologiilor, cerinelor de protecia
mediului, aplicarea unor msuri fezabile din punct de vedere economic;
4. Principiul poluatorul pltete", corelat cu principiul responsabilitii
productorului" i cel al responsabilitii utilizatorului" presupun
suportarea costurilor pentru gestionarea deeurilor de ctre generatorul acestora
n scopul prevenirii i reparrii prejudiciului asupra mediului;
5. Principiul substituiei prevede necesitatea nlocuirii materiilor prime
periculoase cu materii prime nepericuloase;
6. Principiul integrrii
presupune ca activitile de
gestionare a deeurilor s fac
parte integrant din activitile
social-economice care le
genereaz;
7. Principiul proximitii
presupune ca deeurile s fe
tratate i eliminate ct mai
aproape de sursa de generare.
Gestionarea deeurilor
urmrete urmtoarea ierarhizare
(conform strategiei Uniunii
Europene):
- Prevenirea apariiei - prin
implementarea tehnologiilor
curate" n activitile care
genereaz deeuri;
- Reducerea cantitilor;
-Valorifcarea prin reutilizare,
reciclare material i recuperare
energetic.
Prin aceast lege, operatorii
economici care produc sau
comercializez produse ambalate
n ambalaje reutilizabile sunt
obligai s aplice sistemul ;epozit
n vederea asigurrii unui numr
optim de cicluri de utilizare a
acestora.
Conform HG 621/2006
(completat i modifcat prin
HG 1872/2006), :: ite asociaiile,
instituiile publice, fundaiile i
persoanele fzice au obligaia de a
colecta selectiv deeurile din
ambalaje n containere
inscripionate :orespunztor i
amplasate n locuri accesibile
cetenilor. Pentru identifcarea
recipientelor destinate colectrii
selective se utilizeaz culori
diferite 'conform Ordinului Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr.
1121/5.01.2006):
ALB - pentru sticla alb
VERDE - pentru sticla colorat
ALBASTRU - pentru hrtie i carton
GALBEN - pentru metal i mase plastice
Deeurile provenite din materiale consumabile (pulberi, maculatur de
rrotic, ambalaje care prezint pericol de incendiu sau explozie), materiale de
curenie sau mrfuri deteriorate se colecteaz i se depun n locuri special
amenajate, n temeiul art. 19, lit. a) din Legea nr. 307/2006 privind aprarea
mpotriva incendiilor.
Principiul proteciei resurselor primare
Principiul prevenirii
Principiul msurilor preliminare
Principiulpoluatorul pltete"
Principiul substituiei
Principiul integrrii
Principiul proximitii
IMPORTANT:
Deeurile din ambalaje =
totalitatea materialelor de ambalare care nu mai sunt
utilizabile. O mare parte dintre ele (sticla,plasticul
cutiile metalice) pot fi reciclate si refolosite ca
materii prime i pot fi reintroduse n circuitul
economic.
Gestionarea deeurilor din ambalaje este
reglementat legal prin Hotrrea de Guvern nr.
621/2005 (MO nr. 639/20.06. 2005) privind
gestionarea ambalajelor i a deeurilor
din ambalaje, modificat prin HG 1872/2006 (MO nr.
15/10.01.2007).
Romnii au
declarat (potrivit
studiului
European's
attitudes towards
climate change"-
un Eurobarometru special
realizat la iniiativa comun a
Parlamentului i Comisiei
Europene pentru a analiza cum
percep europenii nclzirea
global) c cea mai grav
problem de mediu este
nclzirea global i c deja au
luat msuri pentru protejarea
mediului: reducerea consumului
de energie i ap n mediul
casnic, alegerea unui mijloc de
transport mai puin poluant,
colectarea selectiv i reciclarea
ambalajelor.
Lectia 3 : Responsabilitatile consumatorului
cu privire la protecia mediului.
Adoptarea unui comportament pozitiv
privind protecia mediului
In ultimii ani s-a manifestat tot mai des tendinta consumatorilor de
>

a se concentra pe problemele mediului nconjurtor. Consumatorii verzi" sunt tot mai

interesai dac alimentele ambalate n material plastic le afecteaz sntatea,
dac
ambalajele sunt reciclabile i n ce msur sunt poluante. Acetia sunt tot mai
preocupai de impactul asupra mediului al produselor sau serviciilor
achiziionate.
Conform studiului GREEN BRANDS SURVEY" 2009, consumatorii cei
mai interesai n achiziionarea produselor i serviciilor verzi" sunt cei din
China,
India, Brazilia (70% din consumatorii din aceste ri vor aloca bugete mai mari
pentru achiziii verzi n 2010). Interesul consumatorilor din SUA, Marea
Britanie,
Frana, Germania pentru acest tip de produse este ceva mai sczut (40%).
Consumatorii din ntreaga lume consider c o mare responsabilitate n
problemele mediului revine companiilor productoare i consider c o
companie
este verde" dac reduce cantitatea de substane toxice utilizate n procesul de
fabricaie, dac recicleaz i dac folosete surse de energie regenerabil.
Msura n care consumatorii particip la protecia i ameliorarea mediului
nconjurtor (achiziionarea de produse i servicii eco, reciclarea deeurilor)
este
analizat de studiul OUR GREEN WORLD". Potrivit studiului, consumatorii din
ntreaga lume consider c cele mai grave probleme de mediu (poluarea aerului
i a
apei, reciclarea deeurilor toxice i nucleare i despduririle) pot f rezolvate i
prin
implicarea lor direct, muli dintre ei declarnd c deja au devenit mai ateni n
momentul
achiziionrii alimentelor sau al automobilelor, j
Printre responsabilitile consumatorului cu privire la protecia mediului,
potrivit OUG nr. 195/22.12.2005, se numr:
identifcarea i prevenirea riscurilor pe care substanele i preparatele
periculoase le pot reprezenta pentru sntatea populaiei i anunarea
iminenei unor descrcri neprevzute sau accidente autoritilor pentru
protecia mediului i de aprare civil;
raportarea prompt ctre autoritatea competent a oricrei creteri
semnifcative a contaminrii mediului;
s nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
impurifcarea apelor de suprafa;
 s nu deverseze n apele de suprafa, subterane i maritime ape uzate,
substane petroliere, substane periculoase;
s nu arunce i s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele de
coast deeuri de orice fel i s nu introduc n ape substane explozive,
tensiune electric, narcotice, substane periculoase;
Stiati
ca? fh

157
I
Dicionar
accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor deversri/emisii
neprevzute
de substane sau preparate periculoase/poluante, sub form lichid,
solid, gazoas sau sub form de vapori sau energie, rezultate din
desfurarea unor activiti antropice necontrolate/ brute, prin care
se deterioreaz sau se distrug ecosistemele naturale i antropice.
arie natural protejat - zona terestr, acvatic i/sau subteran, cu perimetru
legal stabilit
l avnd un regim special de ocrotire, n care exist specii de plante
l animale slbatice, elemente i formaiuni biogeografke,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alt
natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit.
biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre,
marine, acvatice continentale l complexelor ecologice.
deeu - orice substan, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite
de legislaia specific privind regimul deeurilor, pe care deintorul
l arunc.
deeu reciclabil - deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de
producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri.
echilibru ecologic -ansamblul strilor i interrelaiilor dintre elementele
componente ale
unui sistem ecologic, care asigur meninerea structurii,
funcionarea i dinamica ideal a acestuia.
poluant - orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas sau
sub form de vapori ori energie, radiaie electromagnetic, ionizant,
termic, fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modific
echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce
daune bunurilor materiale.
poluare - introducerea direct sau Indirect a unui poluant care poate aduce
prejudicii sntii umane i/sau calitii mediului, dauna bunurilor
materiale.
I. PUZZLE
Completai csuele libere cu noiunile corecte, astfel nct s obinei la
VERTICALA cuvntul care defnete
introducerea direct sau indirect a unui poluant care poate aduce prejudicii
sntii umane i/sau calitii mediului, dauna
bunurilor materiale".
ORIZONTAL:
1.Aria natural .......reprezint zona terestr, acvatic i/sau subteran, cu
perimetru legal
stabilit i avnd un regim special
de ocrotire, n care exist specii de plante i animale slbatice, elemente i
formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau
de
alt natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit.
2. Cumprtori verzi".
3. Culoarea recipientului folosit pentru colectarea selectiv a deeurilor de hrtie
i carton.
4. Material destinat reciclrii.
5. Constituie o grav problem de mediu a omenirii.
6. Culoarea recipientului folosit pentru colectarea selectiv a deeurilor din sticl
colorat.
7.Tot ceea ce ne nconjoar.
II. Realizai miniproiecte cu urmtoarele teme:
1. Colectarea selectiv a deeurilor la un hipermarket, la alegere.
2. Organizarea raionului cu produse bio" ntr-un hipermarket, la alegere.
1
2
3
4
5
6
7