Caiet de lucriri practice pentru “Biologia si patologia reproduc ANEXELE FETALE SI PLACENTA Anexele fetale sunt formafiui care iau nastere si functioneazi numai in timpul gestafiei fiind eliminate dupa expulzarea fatului si au rol in desfsurarea normal a proceselor vitale ale produsului de concepfie. Anexele fetale sunt: - invelitorile fetale: - corionul; - alantoida; ~amniosul; ~ cordonul ombilical; - vezicula ombilicala. Apreciate in ansamblul lor anexele fetale indeplinesc urmatoarele roluri: ia produsului de concepfie care presupune aportul de principii nutritivi din sangele mamei si eliminarea produsilor metabolici din corpul fetal tot prin intermediul séngelui mamei; - asigura procesele respiratorii la nivelul fatului in sensul aducerii O2 si elimin&rii CO, rol care se realizeaza prin intermediul circulafiei materne; - rol de protectie a faitului pe toat& durata gestatiei fata de actiunea unor factori nocivi cum ar fi: factorii traumatici, unele toxine, agenfi microbieni. fn timpul parturitiei unele anexe participa efectiv la deschiderea cervixului si usurarea expulzarii fatului. La unele specii s-au pus in evidenfi hormoni gonadotropi secretati de c&tre corion. {nvelitorile fetale se dispun concentric acoperindu-se una pe cealalti dind. nastere formatiunii alungite care se numeste sac fetal. LITORILE FETALE 1. Corionul Este invelitoarea fetal& externa si provine din ectoderm. Inca din faza de blastula se formeaz procorionul care este o membran& de naturd conjunctiva pe suprafafa cireia se gisesc niste prelungiri asemAnatoare unor degete de manus denumite vilozitafi coriale primare. Prin intermediul acestora se realizeazi hrinirea produsilor de conceptie in prima parte a gestafiei cu lapte uterin (embriotrof). ‘Dupé instalarea circulatiei placentare procorionul se transforma in corion iar vilozititile coriale primare se transforma in vilozitifi coriale secundare. in acest moment fiecare vilozitate corialé secundara patrunde intr-o adéncituré a mucoasei uterine care se numeste cripti uterin’. Numai la nivelul acestor angrenaje dintre vilozititile coriale secundare si criptele uterine se realizeaz schimburile dintre mam& $i ft. Totalitatea acestor angrenaje formeaz& placenta. Prin fafa extemd a corionului acesta vine in contact direct cu mucoasa uterind in timp ce prin fafa interna in functie de specie, el vine in contact direct fie cu alantoida, fie cu alantoida si amniosul. 124Caiet de lucrdri practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” 2. Alantoida Este invelitoarea fetal mijlocie, provine din endoderm gi are trei porfiuni distincte. O porfiune intraembrionara din care se va forma vezica urinara 2 fitului, 0 porfiune mijlocie reprezentati de canalul urac care intra in alc&tuiree cordonului ombilical si o porfiune extraembrionara de forma unei pungi pli cu lichid care este recunoscut& si ca alantoida propriu-zisa. in punga alantoidiand se giseste un lichid care se numeste lichid alantoidien in compozitia céruia intra proteine, glucide, _substante mucilaginoase, 0 substanfS specific’ numiti alantoind *si cantititi mici de hormoni steroizi. 3.Amniosul Este invelitoarea fetal’ intern care ca si corionul provine din ectoderm si are o forma aseminatoare cu alantoida ca o punga, plind cu lichid amniotic. Componentele lichidului amniotic sunt asemanitoare cu ale lichidului alantoidien, iar spre sfirsitul gestafiei acesta confine gi fire de pr, celule epiteliale descuamate si cantititi variabile de meconiu; de aceea el capaté culoare galbuie. » Rolurile alantoidei si ammniosului sunt aseminftoare. Astfel, prir intermediul lichidelor respective se asigura protectia faté de actiunea uno: factori traumatici evitandu-se lizionarea corpului fetal. timpul parturitiei cele. dowd pungi fetale patrund prin cervixu intredeschis si actioneazA ca o adevératA pan& hidraulic’ contribuind I: deschiderea complet a cervixului. in majoritatea cazurilor in timpul parturitiei pungile fetale se sparg astfel lubrifiaza caile genitale femele ajutand la trecerea fitului prin vagin. Aces fenomen se cunoaste si sub zicala “ s-a rupt apa”. Dispunerea invelitorilor fetale variazA in functie de specie si ca urmar’ ‘intre acestea se pot intalni doua sau trei raporturi: alanto-corion si alanto-amnio: cand alantoida acopera in totalitate amniosul si“alanto-corion, alanto-aminios $ amnio-corion cand alantoida acopera partial amniosul. CORDONUL OMBILICAL in alcétuirea cordonului ombilical intr canalul urac, vase ombilicalc (artere si vene), gelatina lui Warton si membrana externa. Roluri: asigura schimburile nutritive si gazoase dintre mami si ft ov menfiunea cd prin arterele ombilicale circulé ‘singe venos iar prin venele ombilicale circula sange arterial incdrcat cu nutriengi si O2. Aceasti formatiune are lungimea variabili in functie de specie; le majoritatea speciilor, cordonul se rupe spontan in momentul parturitiei, exceptie ficdnd camivorele (canidele) la care rezistenta cordonului este mai mare adesee parturienta rupdindu-l cu dinii. : 125Caict de lucriri practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” in general nu se produce hemoragie dup ruperea cordonului ombilical datoriti elasticitatii peretilor vaselor care se rasfrding in interior obturind lumenul canalului respectiv, impreund cu cheagurile de singe formate. Gelatina ui Warton sau cheagurile pot favoriza aparitia unor infectii locale, deoarece sunt medii excelente de cultura pentru flora microbien& (inflamatiile cordonului ombilical poarti denumirea de omfalopatii), Vezicula ombilicali este o alti anexi fetal activa in prima parte a gestafiei fiind considerata primul organ hematogen si vasculogen actionand pana la formarea circulatiei omfalomezenterice. Treptat vezicula ombilicalé se diminueazi, degenereazi pani la sffrsitul gestafiei; poate dispirea sau si riméni sub forma de rudiment in functie de specie. PLACENTA Placenta reprezint& o formatiune care ia nastere si functioneaz doar in timpul gestafiei. Spre deosebire de anexele fetale placenta nu Teprezinté 0 formafiune anatomicd distincti ci totalitatea angrenajelor dintre vilozitatile coriale si criptele uterine, Datorita alcdtuirii ei placenta indeplineste fuitctii de nutritie, respiratie si exerefie. Cel mai important rol este cel in protectia fatului creind 0 adevarata bariera sau filtru biologic; astfel este impiedicati trecerea anumitor toxine si microbi din sngele mamei in cel al fitului; dar acest filtru impiedica si trecerea anticorpilor din sangele mamnei tn cel al féttului. De aceea nou nascutul, imediat dup parturiie este total lipsit de mijloace de aparare imunitare, fiind obligatorie administrarea de colostru cét mai repede. Placenta are si rol hormonal in a doua parte a gestatiei, aceasta secrettind o cantitate crescandi de progesteron asigurandu-se astfel mentinerea la nivel constant a acestuia deoarece corpul galben de gestatie regreseaza. in ultima parte a gestatiei placenta secreta $i hormoni estrogeni care au rol in sensibilizarea musculaturii uterine la actiunea ocitocinei faicdnd posibild declangarea fitarii. Placenta mai secretd si cele doua tipuri de gonadotropine extrahipofizare: seric si corionica. De asemenea, placenta este considerati un adeylrat depozit de séruri minerale si vitamine. Desi funcfiile sunt aceleasi din punct de vedere morfologic si structural ‘exist importante deosebiri intre speci, Deosebirile se refer la: modul de rispandire a vilozitatilor coriale pe suprafata corionului, la modul de angrenare a vilozitatrilor coriale cu criptele uterine, la gradul de distrugere a mucoasei uterine in momentul eliminériiCaiet de lucrati practice pentru “Biologia si patologia reproduetiei” invelitorlor fetale. Toate aceste aspecte reprezint& criteri de clasificare a tipurilor de placenta, 1. Dupi modul de rispandire a vilozitiilorcoriale (citer anatomic), ae intdlnim urmatoarele tipuri de placenta: ~ difuza: - completa (ex: iaps); ~ incomplet& (ex: scroaff); ~ multipl4 cotiledonara (ex: rumegatoare); ~ zonara (ex: camnasiere); ~ discoidala (ex: rozatoare, primate). 2. Dupi modul de angrenare a viloziifilor coriale cu mucosa uterind (criteriu histologic) se cunosc urmatoarele tipuri de placenta: - epitelio-corialé (ex: iapa, scroaft); ~ sindesmo-corial& (ex: rumegatoare); ~ endotelio-coriali (ex: camivore); ~ hemo-corialii ex: rozatoare si primate), 3. Dupit gradul de distrugere a mucoasei uterine, placenta poate fi: i ~ nedeciduaté (ex: iapd si scroaf’); - semideciduata (ex: rTumegitoare); . 7 deciduatd (ex: camivore, rozatoare, primate), Placenta difuzi complet. O intalnim la iapa. Se caracterizeazi Printo rispandire uniform’ a vilozititilor coriale pe toatt suprafaa corionului. Placenta difuzii incompleti. Se intalneste la scroaff, Pe cea mai mare parté a suprafefei corionului gasim vilozitafi rispandite uniform, dar extremitifile sacilor fetali sunt plesuve (fGr4 vilozitati), aceste portiuni se necrozeazi riman4nd sub forma unor apendici necrotici. Placenta multipli cotiledonari, Se intélneste la rumegatoare, Vilozititile coriale se gasesc dispuse pe suprafata corionului sub forma tmnor insule numite cotiledoane. Fiecare cotiledon se angrenear co un caruncul.uterin dnd nastere unei formajiuni care se numeste placentom, 127Caiet de lucréti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” Placenta zonari, PrezintA vilozitati coriale numai in zona central a sacului fetal sub forma unui bréu (manson). Se gaseste la c&tea si pisica. Placenta discoidali. Prezinté vilozititi coriale pe o suprafaté restrinsa sub forma de banut sau disc, Acest tip se giseste la iepuroaicé, la rozAtoarele de bland, la maimufe si la femeie. Placenta epitelio-coriala. Epiteliul vilozitifilor coriale vine in contact cu epiteliul mucoasei uterine. ‘Séngele are de strabuitut sase straturi histologice, $i anume: - endoteliul capilarelor vilozititilor coriale; - fesutul conjunetiv subepitelial al vilozitifilor coriale; - epiteliul vilozitatilor coriale; - epiteliul mucoasei uterine; - jesutul conjunctiv subepitelial al mucoasei uterine; - endoteliul capilarelor uterine. Schimburile sunt cele mai lente dar suprafafa de contact este cea mai mare. Placenta sindesmo-coriali. Este prezenti la rumegitoare. Se caracterizeaza prin produsul secretat de vilozitatea coriald care lizeaza epiteliul mucoasei uterine si astfel vilozitatea vine in contact cu fesutul conjunctiv subepitelial al mucoasei uterine. Sangele strabate doar cinci straturi histologice, schimburile dintre fat si mam sunt mai rapide. Placenta endotelio-coriali. Se datoreazd lizei fesutului conjunctiv subepitelial iar vilozitatea vine in contact cu endoteliul capilarelor uterine, in acest fel sangele are de strabatut patru straturi histologice si schimburile dintre mami si fait sunt si mai rapide. Placenta hemo-coriald. Rezulté ca urmare a distrugerii si a peretilor capilarelor uterine, vilozitatea corialé vine in contact cu séngele mamei, schimburile sunt cele mai rapide si strabate trei straturi histologice (cele ale vilozitafilor coriale). Portiunea de mucoas’ uterin& care se elimina odata cu invelitorile fetale se numeste decidua (caduca la om). La placenta nedeciduath dup’ eliminarea invelitorilor fetale epitelivl uterin raméne intact. La placenta semideciduaté distrugerea mucoasei uterine 128© Caiet de luctiti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” este parfiald. La placenta deciduati gradul de distrugere a mucoasei uterine este pronungat deoarece in momentul desfacerii angrenajului dintre vilozitatea corial si criptele uterine se antreneaz& si porfiuni mari din miucoasa uterin’. ASPECTE PRACTICE CARE SE POT EXPLICA iN FUNCTIE DE TIPUL DE PLACENTA Acestea se refera la: - durata de expulzare a invelitorilor fetale - frecventa diferits a retentiei invelitorilor fetale; - frecventa aparitiei unor infectii puerperale; provocarea avorturilor prin examen transrectal sau prin lovituri (ex: iapa); durata diferita de refacere a mucoasei uterine dupa fitare; stabilirea momentului optim de ins&ménfare sau monté care este in directa legaturd cu reluarea activitatii de reproductie dupa fitare (aparitia cAildurilor). Exercifii:' 1. Precizafi rolurile anexelor fetale, pe categorii.a Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproducfiei” 2. Caracterizati si exemplificati, tipurile de placenté dupa criteriul anatomic. 3. Caracterizati si exemplificati, tipurile de placenta dupa criteriul histologic.Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” 4. Explicati implicatiile practice ale diferitelor tipuri de placenta.Caiet de lucréi practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” ANEXELE FETALE $I PLACENTA IN SERIA ANIMALA VACA Vaca este o femeli monotocica (gestatia este simplA si foarte rar este gemelara), Fatul se dezvolt’ intr-m singur corn uterin, corionul Ja inceputul gestafiei patrunde in ambele coarne, dar evolueazi treptat doar in cornul uterin gestant. Sacul fetal este format din corion, alantoid& si amnios. Pe suprafaja corionului vilozitafile coriale sunt grupate sub forma de cotiledoane, Numarul acestor cotiledoane este cuprins intre 80-120, numar identic cu al carunculilor uterini, Din angrenajul cotiledoanelor cu carunculii uterini rezulti placentoamele care sunt considerate unitatea morfofunctionalé a placentei la vack. Alantoida are forma unui manson plind cu lichid, care acoper’ partial amniosul. Din aceasti cauzi se intélnesc trei raporturi intre fnvelitorile fetale: alanto-corion, alanto-amnios, amnio-corion. in lichidul alantoidian la vac& se constat& prezenta unor formatiuni de forma unor plachete de culoare sidefie, acestea numindu-de bovomane si reprezint& desprinderi din peretele alantoidei pe care s-au depus s&ruri minerale. Rolul lor este inci necunoscut. Explicafi figura 52.Caict de lucriri practice pentru “Biologia si patologia reproduetiei” Diferenff dintre alantoida si amnios se constatA in privinta cantitatilor de lichide pe care le contin. Spre sfarsitul gestafiei lichidul alantoidian este de 3-51 si lichidul amniotic este de 10-151. in lichidul amniotic spre sffirsitul gestatiei intdlnim fire de par $i meconiu. Din aceast4 cauz4 culoarea lichidului amniotic este galben-citrin. Cordonul ombilical are o lungime de 20-25cm, in alcdtuirea lui intrand doui artere ombilicale, doua vene ombilicale, canalul urac, gelatina lui Warton si membrana extend. Cordonul ombilical se rupe spontan in timpul fitérii iar in urma ligaturarii se usucd in doua s’ptmani gi cade (gangrend uscata). Vezicula ombilical& este functional in prima parte a gestafiei dupa care se atrofiazi si dispare pana la fitare, Placenta la vac& este multipla cotiledonara, sindesmo-coriala si semi-deciduata. OAIA SI CAPRA La aceste doud specii atdt anexele fetale cat si placenta se aseamin’ cu cele de la vac8, deosebirea const in marime dar si in numarul de placentoame care la aceste doua speci este cuprins intre 88 si 96. Desi tipul de placenta este acelasi, frecvenfa retenfiilor invelitorilor fetale este mult mai redusi decdt la ‘vaca pentru c& oaia si capra au regim de migcare accentuat. TAPA Corionul fetal are suprafata cu mult mai mare decét cavitatea uterin’, el apare puternic cutat, Are prezente vilozititi coriale pe toati suprafaja lui rispandite uniform, acest lucru d& un aspect catifelat’Al cofionului: de: jap’, Alantoida acopera in totalitate amniosul si de aceea la iap& vom intalni doar dou raporturi: alanto-corion gi alanto-amnios. $i la iap& in lichidul alantoidien se gisesc formafiuni aseminatoare cu cele de la vaca care se numesc hipomane si reprezinti desprinderi din alantoidi pe care se grefeazi sGruri minerale. Cordonul ombilical este foarte lung ajungand pana la 70-80cm, aceast’ lungime favorizand aparifia® strangulfrilor ménzului cu propriul cordon ombilical in timpul efectutrii asa numitelor ”miscdri de acomodare”. fn alcdtuirea cordonului ombilical intr o artera si celelalte componente. Vezicula ombilicala se atrofiazi si dispare pan& la fitare. Placenta este difuzi completa, epitelio-corialé si nedeciduati. Retenfiile invelitorilor fetale 1a iap& apar cu totul si cu totul exceptional, dar cand apar pot provoca foarte ugor moartea animalului producind septicemie. La iapi se pot produce foarte usor avorturi datorate desprinderii vilozitailor coriale in special atunci cand femela este supusa unor eforturi fizice. Regimul de miscare al femelei gestante trebuie si fie redus cu cat se aproprie momentul fatérii. La iap pot apare fitirile in sac (sacul fetal nu este spart).Figura 53. Explicafi figura 53. SCROAFA invelitorile fetale si placenta prezinti particularitati si asemandri fie cu iapa, fie cu rumegatoarele. Este o femela politocica, fiecare produs are propriile lui anexe fetale. Fiecare sac fetal ocupa o loja de la nivelul unui corn uterin. Corionul Ja scroafé prezinta vilozititi raspandite uniform. Aceste vilozitati lipsesc Ja extremitatile sacilor fetali, extremitafi ce se mortified si prin alipirea acestor apendici necrotici rezult aga numita solufie de continuitate. Datorit’ ei se explicd de ce invelitorile fetale de la nivelul unui corn uterin se pot elimina fie dupa fiecare purcel, fie dupa 2-3 purcei. Explicati figura 54,Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” Alantoida se aseamini cu cea de la rumegatoare, acoperd parfial amniosul rezultand trei raporturi intre invelitorile fetale. Cordonul ombilical are o lungime de 20-25em. Prin lungime ar putea favoriza strangularea unui purcel, dar nu apar aceste situafii deoarece conformatia gatului nu permite (purcelul are gat gros si scurt). in alc&tuirea cordonului ombilical intra dou& artere si celelalte ‘componente. Vezicula ombilicala se atrofiaza timpuriu, se mentine pand la fatare sub forma unui rudiment. Placenta este difuzi incompleti, epitelio-coriala $i nedeciduati. Aparitia caldurilor dup& fitare intarzie pentru ci hormonul LTH (prolactina) blocheaza activitatea ovarului, deci cldurile apar la un interval cuprins intre 7 si 10 zile dupa inf&rcarea purceilor. CARNASIERE La aceste specii invelitorile fetale se acoperi concentric. Alantoida acoperd in totalitate amniosul rezulténd dou’ raporturi intre invelitorile fetale. Corionul prezinta vilozitati doar in zona centrala avand forma unui manson sau brau. in momentul eliminérii invelitorilor fetale, pe zonele limitrofe unde se gisesc vilozitifi coriale apar mici hematoame (acumuléri de sdnge) denumite hematoame marginale care se vor colora in rosu-maroniu la cétea si verzui la pisicd pentru c& hemoglobina din snge se transforma in bilirubini la citea i in biliverdind la pisic8. Cordonul ombilical este foarte rezistent la rupere la c&tea, de aceea parturienta fl poate rupe cu dinfii. Cordonul ombilical are doua artere ombilicale, Vezicula ombilicala se menfine ca un, rudiment pnd la fitare iar placenta este zonara, endotelio-coriala si deciduatd. La citelele primipare exist tendinta de consumare a invelitorilor fetale si chiar a nou - nascujilor. Figura 55. Explicafi figura 55.Caiet de lucriri practice pentru “Biologia si patologia reproducfiei”” ROZATOARE SI PRIMATE invelitorile fetale sunt dispuse concentric. Alantoida acopera in totalitate amniosul rezulténd doua raporturi intre invelitorile fetale. Corionul prezint& vilozititile coriale sub forma unui disc (placent& discoidala), in alcatuirea cordonului ombilical intra o singura arterd. Vezicula ombilicala se menfine ca un rudiment, iar placenta este discoidala, hemocorial si deciduaté. Explicati figura 56. PAsirile nu prezint& toate formatiunile. Exist un corion..Locul alantoidei este preluat de membrana lui Beer. Existi -artiiios. Vezicula ombilicala este foarte dezvoltata si se mentine pe toata durata incubafiei. Schimburile de gaze se fac prin coaja oului si prin intermediul camerei de aer, de aceea ventilafia in timpul incubafiei este foarte important. Hrinirea embrionului se face din sacul vitelin (gilbenus). ‘Caiet de lucréti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” Exert 1. Aseminiri si deosebiri intre anexele fetale de iapa si de scroafa. 2, Aseménari si deosebiri intre anexele fetale de vaca gi de scroafé.Caiet de lucriri practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” 3. Caracteristicile anexeloy fetale gi placentei la rumegétoare. 4, Comparati anexele fetale si placenta la carnasiere si rozltoare.Caiet de lucriii practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” BAZINUL DIN PUNCT DE VEDERE OBSTETRICAL Studiul bazinului ne intereseazA si pentru femele dar si pentru masculi. Pentru masculi studiul bazinului ne intereseaz& deoarece el adaposteste partial aparatul genital, formeazi baza anatomicd a musculaturii crupei care furnizeazi carne de calitate superioara. La nivelul trenului posterior se dezvoltf cele mai mari forte atunci cénd masculul realizeaza saltul. Pentru femele ne intereseazi dezvoltarea si conformatia bazinului deoarece conductul pelvin va fi strabatut de fit in momentul parturitiei. Bazinul este un conduct relativ cilindrie ce prezinté o deschidere anterioara gi una posterioara. Prin deschiderea anterioara bazinul: comunic& direct cu cavitatea abdominal4, iar prin deschiderea posterioaré comunica cu exteriorul. Acest conduct prezinté un plafon care este reprezentat de osul sacrum la unele specii, iar la alte specii de osul sacrum si de cAteva vertebre coccigiene. Plangeul sau podeaua bazinului este reprezentat de oasele pubiene si ischiatice. Bazinul prezinta si doi perefi laterali reprezentafi de ramurile verticale ale oaselor iliace si doua ligamente sacro-ischiatice. Bazinul este alcatuit din: - componente dure: douii coxale (ilium, ischium, pubis), osul sacrum si 2- 3 vertebre coccigiene la unele speci; ~ componente moi: 2 ligamente sacro-ischiatice. Componentele osoase ale bazinului sunt’ legate intre ele prin articulatii fixe sau semimobile; existi o articulatie de tip sincondroz& (simfiza ischiopubiena), celelalte articulafii fiind semimobile: sacro-lombara, doud articulafii sacro-iliace (stanga si dreapta), articulatia sacro-coccigiend si 2-3 articulatii intercoccigiene. Conductul pelvin isi mareste dimensiunile cu putin timp fnainte de fatare Geoarece patrunde la nivelul articulafiilor plasma sanguina extravazatd. Acelasi proces se produce si la niveluil ligamentelor sacro-ischiatice care se relaseazi determinand o bombare a peretilor laterali ai conductului pelvin. Pentru a putea caracteriza conformatia si dezvoltarea bazinului exist nofiuni specifice cum ar fi: deschiderile bazinului, diametrele bazinului si axul bazinului. bis Deschiderea anterioara este delimitati numai de elemente osoase gi anume: extremitatea anterioara a sacrumului, paletele si gaturile iliace si pubisul. Datorita acestei alc’tuiri deschiderea anterioaré reprezint& primul obstacol pe care fatul trebuie si-1 depaseasca in momentul angajarii in conductul pelvin. Deschiderea anterioara are forma ovala, dar directia fafa de verticala variaz&: la unele specii tinde spre verticalitate (vaci), la altele spre orizontalitate, iar Ja altele este oblic’. Cea mai buna este directia aproape orizontali a deschiderii anterioare, 139Caiet de lucrati practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” Deschiderea posterioara este delimitaté de ultima vertebra sacrala sau de © vertebra coccigien’, arcada ischiatica si marginile posterioare ale ligamentelor sacto-ischiatice. Ba isi miireste evident dimensiunile in timpul parturitiei. Diametrele bazinului sunt linii imaginare existente la nivelul deschiderii anterioare si al deschiderii posterioare. La nivelul deschiderii anterioare se intélnesc trei diametre: sacro-pubien, biiliac-superior, biiliac-inferior. 1. Diametrul sacro-pubien_ fe linia imaginar& care uneste promontoriumul cu punctul anterior al simfizei ischio-pubiene. Acest diametru ne da informafii in legatura cu inailtimea " deschiderii anterioare. Este linia imaginara care uneste dou’ puncte simetrice, situate pe oasele iliace la limita dintre treimea superioara si treimea mijlocie a deschiderii anterioare. Este linia imaginara care uneste doua puncte simetrice situate pe oasele iliace la limita dintre treimea mijlocie si treimea inferioari a deschiderii anterioare. Cele dows diametre biiliace dau informatii asupra largimii deschiderii anterioare. h Raporturile dintre cele trei diametre se coreleazi cu forma deschiderii anterioare, Este necesara cunoasterea diametrelor deschiderii anterioare pentru a se putea explica raporturile fetomaternale din momentul fitirii.. a-b: diametnul sacro-pubien; c-d: diametrul bis-iliac superior; e-f: diametrul bis-iliac inferior; liametrul sacro-iliac drept; 3 h-k: diametrul sacro-iliac stang. Deschiderea anterioara a bazinului Figura 58. La nivelul deschiderii posterioare se intalneste un singur diametru numit diametrul deschiderii posterioare. El reprezint& linia imaginard care uneste tuberozitifile interne ale oaselor ischiatice. Axul bazinuluj este linia imaginar’ ce strabate conductul pelvin antero- posterior si are toate punctele egal departate de conturul bazinului. Trebuie 140Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproduc; cunoscuti forma lui pentru a sti cum s& realizim tracjiunea in momentul interventiei pentru remedierea unei distocii, care presupune tractiunea fitului. Se pot intalni trei situatii: axul bazinului, sub forma unei linii drepte la speciile la care plangeul si plafonul sunt drepte; tractiunea se face in prelungirea corpului parturientei; (scroafii, oaie); - © linie curba, cu convexitatea in sus la speciile la care sacrumul este escavat iar plangeul este drept; se tractioneaz de fit spre jaretele parturientei (apa); - 0 linie dublu frant& care ured, apoi coboars spre planseu si urca din nou, Se intalneste la speciile la care plangeul bazinului este putemic escavat si oasele ischiatice sunt orientate de jos in sus; tractiunea fatului se face spre baza cozii parturientei (vaca). Stiinja care se ocupa cu aprecierea conformatiei si diametrelor bazinului se numeste pelvimetrie; poate fi direct& sau indirect. Pelvimetria directa const in efectuarea unor masuratori pe animalul viu intre diferite protuberanfe osoase sau prin exploratie transrectalai (la animalele mari). Prin pelvimetrie se apreciazi conformatia bazinului, se pot descoperi anumite anomalii ale bazinului care fac improprie folosirea femelelor la Feproductie. Astfel de anomalii pot fi: bazinul juvenil (insuficient dezvoltat fay de corp), angustia pelvind, tumori osoase, fracturi riu consolidate. Pelvimetria indirecta. se bazeazi pe anumite corelafii dintre diferite dimensiuni corporale (talia, inalyimea la crupé, lérgimea la gold, largimea la ischii) si dimensiunile bazinului, care nu pot fi misurate. SPE Bazinul este alcdtuit din cele dou’ oase coxale, osul sacrum si cele dous ligamente sacro-ischiatice. Oasele care intr in alc&tuirea bazinului sunt grosolane, voluminoase si opun o rezistenté mare in momentul fitarii. Oasele iliace sunt aproape verticale, determinand tendinfa de verticalitate a deschiderii 141le Caiet de lucriti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” anterioare. Crestele ‘supraacetabulare sunt foarte inalte, tdioase si orientate spre interior, ceea ce determin’ o ingustare a conductului pelvin la acest nivel. Tuberozitafile ischiatice sunt foarte voluminoase, tricuspide si orientate antero- posterior si de jos in sus. Plafonul bazinului este drept in timp ce planseul este puternic escavat dinainte inapoi si dintr-o parte in alta. Figura 59. Explicafi figura 59. Deschiderea anterioara este oval, iar diametrele se prezinti dupa cum urmeazi: cel mai mare este diametrul sacro-pubien, cele doua biiliace sunt sensibil egale’ si mai mici decat diametrul sacro-pubien. Deschiderea anterioard tinde spre verticalitate; axul bazinului este o linie dublu franti, care ure& dinspre cavitatea abdominal’, coboara spre plangeu si apoi datorit& orientatii de jos in sus a tuberozititilor ischiatice urc& din nou. Putem conchide c& bazinul la: vacd este putin favorabil fitirii, ceea ce explic& frecventa mai mare a distociilor maternale datorate . conformatiei bazinului. : in cazul in care suntem nevoifi sa intervenim pentru remedierea unei distocii tractiunea se face spre baza cozii femelei: APA in alcdtuirea bazinului intra aceleasi componente ca $i la vaca. Oasele sunt mai fine i ca urmare rezistenta opusd ménzului Ia fétare este mult mai micd. Oasele iliace sunt usor oblice, osul sacrum este usor tras spre inainte rezultand 0 tendinji a deschiderii anterioare spre oblicitate. Forma deschiderii anterioare este aseménétoare unui cord cu baza mare in sus si varful in jos, Acest Iucru este datorat diametrului sacro-pubien care este sensibil egal cu diametrul biiliac superior, in timp ce diametrul biiliac inferior este mai mic decat celelalte doud. Crestele supraacetabulare sunt mai mici, mai sterse dec&t la vaca. ‘Oasele 142Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” ischiatice sunt orizontale si prezinti doar dowd tuberozitifi, care sunt putin dezvoltate (obstacol mic pentru fait). Figura 60. Explicafi figura 60. Plafonul este escavat iar planseul este drept; ca urmare axul bazinului este © linie convexa, astfel inc&t remedierea distociilor se face tractionand spre jaretele parturientei, Bazinul la iap& are o conformatie mai favorabila fatarii decat la vaca. ‘A In alcatuire intr doua coxale, osul sacrum, 2-3 vertebre coccigiene si cele doua ligamente sacro-ischiatice. Aceasti alcdtuire se datoreaz faptului c& oasele iliace sunt foarte oblice, osul sacrum este tras mult spre inainte antrenand dupa sine si primele vertebre coccigiene. Oasele sunt grosolane cea ce ar putea fi un obstacol pentru fat. Crestele supraacetabulare sunt ca la vaca, in sensul c& sunt mari, inalte, t8ioase si orientate spre interior. Spre deosebire de vac& acest obstacol este contracarat de faptul c& in dreptul crestelor supraacetabulare plafonul este alc&tuit din vertebre coccigiene, care in timpul fatarii sunt foarte mobile. Oasele ischiatice sunt orizontale, tuberozititile ischiatice sunt putin dezvoltate (sterse). Deschiderea anterioara este pronuntat ovala, diametrul sacro-pubien este mult mai mare decat cele dowd diametre biiliace, care sunt sensibil egale intre ele, Deschiderea anterioard tinde spre orizontalitate si ca urmare acest obstacol este usor trecut de fetusi. $i plafonul si planseul sunt drepte rezulténd axul bazinului ca o linie dreapta; deci tractiunea se face drept. Bazinul la scroafai este favorabil f&t&rii, QATE Bazinul este alc&tuit din dou& coxale, osul sacrum, 3-4 vertebre coccigiene si dou& ligamente sacro-ischiatice. Oasele sunt foarte fine mult spre inainte cu tendinfa de orizontalitate. Forma deschiderii anterioare este Pronunfat 143Caiet de lucréti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” ovala, diametrul sacro-pubien este mult mai mare decat cele doua‘diametre biiliace. Crestele supraacetabulare sunt’ sterse, tuberozititile ischiatice putin dezvoltate si in numér de trei. Plafonul si planseul sunt drepte, de unde rezulta c& axul bazinului este sub forma unei linii drepte. Conformatia bazinului la oaie este favorabil fatarii. £ alcdtuirea bazinului intr aceleasi componente ca si la scroaft. Spre deosebire de toate speciile la care forma conductului pelvin este un trunchi de con cu baza mare corespunzitoare deschiderii anterioare, la carnasiere conductul pelvin are forma unui trunchi de con cu baza mare corespunzitoare deschiderii posterioare. Oasele iliace sunt oblice cu paletele iliace paralele tntre ele (au 43 forma unei spatule). Deschiderea anterioara are direcfie oblicd, diametrul biiliac inferior este j mai mare decét cel superior. Crestele supraacetabulare sunt sterse, tuberozitatile ischiatice sunt bicuspide, Plafonul si plangeul sunt drepte, de unde rezulti ci axul bazinului este sub forma unei linii drepte. $i bazinul 1a camasiere este favorabil ftarii. Exercifii: 1. Definifi axul si diametrele bazinului gi precizati importanta lor. 144Eee os inert practice pieces “Biologia Gippatologia reprodiusticr” 2. Care sunt asemanitile si deosebirile dintre bazinul de vaca si cel de iapa. 3, Care sunt asemanirile si deosebirile dintre bazinul de vaca si cel de scroafa.Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” 4. Care sunt asemanarile si deosebirile dintre bazinul de scroafa si cel de oaie.