FIA OBIECTULUI

1. MUCILEANU DELIA, MONEGUU MARIA MAGDALENA Cl. a V- a

SOPON DENISA MAGDALENA cl. a VI-a

2. JUDEUL SUCEAVA, COALA GIMNAZIAL BOGDNETI, CL. a V - VI-A

3. PROF. MITOCARIU-NICI DNU

CALUL TROIAN
Calul troian, conform poemului epic Eneida a lui Virgiliu care il descrie, dar plasat
temporal intre evenimentele care sunt descrise in epopeiile Iliada si Odiseea ale lui Homer,
se refera la un obiect masiv, de forma unui cal imens construit din lemn, care putea fi
transportat pe cele patru roti ale sale, si care s-ar fi dovedit decisiv in cucerirea cetatii Troia la
finalul razboiului troian, care a avut loc intre ahei si troiani si a durat zece ani incheiati. Se
crede (conform celor descrise de Homer) ca inventatorul calului troian ar fi fost regele Ulise
al insulei Itaca, cunoscut si sub numele de Odyseus.

Ideea lui Ulisse era plasarea calului de lemn, avand un grup de razboinici de elita
ascunsi in pantecele sale, in apropierea portilor cetatii Troia, simuland un dar gigantic, care ar
fi putut fi atribuit lor insisi, zeilor sau amandorura. Simultan, flota ahee urma sa regizeze
abandonarea asediului si sa paraseasca convingator sediul bataliei plecand (aparent) pentru
intotdeauna. Ar fi urmat sa se intoarca mult dupa apusul soarelui, mai exact dupa miezul
noptii, cand vigilenta troienilor va fi fost redusa la minimum si grupul de comando ascuns in
cal ar fi putut actiona din interiorul cetatii.

In realitate, mizand pe uzura morala si nervoasa a asediatilor, absolut inerenta dupa

unul dintre cele mai indelungate asedii consemnate din antichitate, la care ar fi urmat sa se
adauge surpriza si veneratia fata de un obiect atat de masiv, confirmata de plecarea abrupta
inaintea zorilor a intregii flote grecesti, Ulise si Agamemnon sperau in aducerea Calului in
cetate. Dupa care, calculand totul, sarbatorirea faustuoasa, inclusiv ingurgitarea masiva a
vinului si slabirea vigilentei locuitorilor Troiei pana aproape de zero, razboinicii de elita
ascunsi in cal, ar fi iesit din acesta urmand a deschide portile cetatii aheilor reveniti tacuti cu
intreaga flota.

Din pacate pentru troieni, planul abilului Ulise a functionat aidoma previziunilor sale.
Troienii, in ciuda prezicerilor Cassandrei si a lui Laocoon, dar si a altor voci lucide din cetate,
nu numai ca au exuberat la vederea Calului, care fiind combinata cu plecarea flotei atacatoare,
i-au facut pe acestia sa deschida larg portile cetatii (dupa alte surse, chiar au distrus cu
propriile lor maini o parte din zidul de aparare al Troiei pentru a face loc imensului artefact) si
sa "primeasca" cu bucurie Calul in cetatea lor, cea care fusese inexpugnabila pentru un timp
atat de indelungat. Iar restul a fost, intr-adevar istorie

Aceast expresie caracterizeaz pe acela care folosete un iretlic spre a se furia n

tabra advers, indic pe dumanul travestit n binefctor

Produsul este realizat prin lipire.

 Cnd troienii au descoperit c grecii au plecat, creznd c rzboiul s-a ncheiat, s-au
bucurat i au dus calul n cetate, n timp ce dezbteau ce s fac cu el. Unii erau de prere s l
arunce de pe stnci, alii s i dea foc, n timp ce civa se gndeau s-l dedice zeiei Atena.i
Casandra i Laocoon erau mpotriva pstrrii calului, profeind iretlicul aheilor. ns
Casandra nu era crezut din cauza blestemului lui Apollo. Nite erpi au ieit din mare i i-a
devorat pe Laocoon i pe cei doi fii ai si; pe Laocoon i pe unul din fii si . Acest incident
i-a determinat pe Enea i pe nsoitorii si s se retrag pe Muntele Ida.

Troienii au decis s in calul i au srbtorit pn noaptea. Sinon, un spion aheu a

semnalat c flota a staionat n Tenedos cnd era miezul nopii i luna plin se ridicase pe cer.
Soldaii din cal au ieit i au ucis grzile.Aheii au intrat n ora i au nceput s ucid
populaia care dormea. Un mare masacru a urmat, masacru care a continuat de noaptea pn
ziua.