CAPITOLUL VI CULTURA IN AJUTORUL $I MISIUNIT PREOTUR cititorii isi vor da usor seama di ame vorba de un studiu sistemntiG arn ce urmeazi slabilirea nor jaloane care s& indice ‘ittentia a tn qe a trata tema dupa vreun plan care s& aib& faites y introducere $i 0 incheiere, adic’ de o meditatie og wunjita, inchegaté dupa legile eseului. Menit Indrumé- jorul nostru bisericesc, textul ne permite s& adunim intr-un tot si sub un titlu, ganduri oarecum disparate, notatii pe marginea unor lecturi, si griji izvorate din preocuparile noastre de pastoratie, destinate sd slujeasc& la tot mai buna orientare a elevilor seminaristi, a stu- dentilor in Teologie si a preotilor, pentru a-si pune in yaloare cat mai eficient vocatia si misiunea lor preo- feasct. Pe umele din ele le-am dezvoltat intr-o prele- gere sustinut& in fata seriei de preoti cursanti de la Si- biu din vara anului 1986. Altele s-au addugat in timp, in momente de r&gaz si meditatie, prinse pe hartie prin- tte alte ocupatii, dar socotite vrednice s& nu fie lasate sd se piarda. Ele trebuie citite asa cum se prezint&, cu pauzele dintre ele, care vor s& arate cd fiecare paragraf isi are tnitatea lui proprie. Dac& din toate va reiesi totusi si 0 unitate a intregului, aceasta va insemna Ca cititorul areusit si faci mai mult decdt autorul, si acesta din uma fi va fi recunoscator. z Preotul in parohia sa e ma: ® lectie. Predica lui e lectie. Spove’ | late e mult’ pedagogie, iar in spove’ Susi ca in fata judec&tii, cand fl ascu ir Wezints faptele la judecat’. Judecétorul trebuie i ales educator. Viata lui dania e lectie. In danie se afléel in- e cel care isi ey 8 cue 101quturor Japlelor Care jay, cu “oy " sdubitablle, precise sea valor qt tebulese eriteril Hi a ee ateclte Witt. fj educator fed AU ! drat ong ai A Atle ih da preotitiy Mohs ne “ sLllnibide jyis ca @ gi tll ‘ . . mal Zi rea la psihologia i Caractern, Mita y adapli : metoda, day jou $l omenla, dar gtitita, prin, Mee sntulul, suple ni ( “ nem itura preowlul, 1 da solutiite, Mira ex, ‘te so poale, fri coa de a dows, Coa dintaj ring ‘ ite gol ‘ng sens si conpinul. . Preotul format doar de tratatele fuj Lenlogie, cirfile de slujbi nu va excela niciodata jy ae ‘l Va fi unilateral $i repede cpuizat de orice Pastor, faja credinclogilor.Nu-3i va injelege coreet the nici misiunea, nici pe credinciogii pe care ij 7 : j4 sufletease’, oe Araland cat e de greu sd lucrezi oy Oamoni; nescu spunea, folosind 0 metaford dintre col mh, Et. presive: ,Omu-i ca o vioard.., dacti pul - Mal oy. trun loc pe coardd, sund intr-un fel, intr an In. alt fel, desi _,o vioard seaménd cu alla" E tes co trebuie si stie preotul cel mai bine. ] tocma : apdsand s& iasé sunctul armonios, A ates Pe ¢ care sd fie al sufletului cu care sii 14, 28245" inst n-o poate sti, dacksnu. sti ve. de vorb4, Accasta i despre oameni, despre furce ut? multe alte Iu. Invatate din cirtile sale de st a Sin aks decdt cel aenclosit nul vor intelege Pe dann anual ae 7 l'de vrajitor, ca un rosiitg. veut V4 fi un rostitor de formu zitoar © unor situatij din viata oak ioe Cei daruiji cu har, cu o ura, cand aceasta e supli- : Faeeuntl faré culturé, cu le culturd, Fj sintetizea- tii, prin jubirea atot- uitiva, cum ar fi nu- | Infeleg si stiu altfel. grea de sensuri » intr., cultura inseamna $i altceva: _ ot gti si-ti formulezi niste concn St pentru ce cate, a te simfi modelat, innoit, a te nt mai bine i decat omul fara cultura, a-ti inno: Plasa in alte eee in lume, criteriile de judecatx o 4, erie de cntul_cel mare ajunge pe alte c&i i: aceste ‘utire. vn acestea nici n-ar putea fi sfant. Nu sar © criterii,. yne ca atare. Nu l-ar lua nimeni drept stant Guten im- fim e sfant, decat pentru c& i] fac altii, sau ci sfan- grab’, intrucat fl simt alfii care se simt cu rin: mai de- fl care lucreaza prin el. Cel ce se simte sitet mu este sfant. Sfantul nu-si vede aureola. Cei eo {isi-o vad, sunt impostori. ny Adevarafii, marii sfinfi, n&scuti din har, sunt pu- fin, Pand la a ajunge acolo, si chiar fara a inti a ajun- ge acolo, ci rémanénd- intru modestia misiunii lor anu- me, printre credinciosii care le-au fost incredintati, cei- lati pastori sufletesti, preotii ar trebui si porneasca pe drumul lor, pe calea cealalta, grea si ostenitoare, a cul- turii, pentru ca md&car pe aceasta sd ajungd la valen- ele necesare misiunii lor pastorale si a implinirii vo- catiei, pe care la inceputul drumului, cand au intrat intr-o scoal’ teologicd, doar si-au presimtit-o. Dacd nu so lucreaz&, dac& nu si-o sculpteazd, dacd nu si-o sle- fuiesc, rsman ca si cum ar avea in mand 0 marmura cubic’ in care rimane mereu ascunsa satueta, opera de ati. Eminescu spunea: ,£ matematic sigur cd tol ce se pes fdrd o dezvoltare paraleld a culturii, in zadar se ace“, * Intr-un fel, sinteza izvordétd din Séntului e diferit’ de sinteza care @ seater pentru c& are un eee si Stuia din urm&: e definitiva, rotunc’ ; 18 “lo de Serer si ae indoiala. Nu tot asa s° intamp ‘indoic ot mul din filo- “eea ce da filozofia. Mircea Bites SO li nostri scos din uitare in vremea Cig. nu aulat in studentie — spunea © j un drum cu 0 fintd atinsd, ci o ndzuinia $ ul nostru” (in Ele- har si intuitie @ IcStuieste pe omul care fi lipseste a- completé, din- Uri, Filozofia noastrd este POP? Un popas: Al ee e a int). Atat. on- labile in filozofia Pa Blag eyerk are ubiectiv. v. 9 ' re Seite Srgsmarr eo+ dil & fiun dibuleste, poate bun cn vocat, dar nu un Garditor= ope rator matemate ss altor discipline cu privire 1, pre incertitudinile nu e cazul sf mai pomenj, te barile a ae epatiel Maiorescu la vremea sa, 9 Ceea c . i Span iinta si astazi: ,Rezultatul investigayia: fie menii de stiintd si asta dreapta cale, mut poate fi an zolice urmdn terea caracterului limitat a} Stiinfe; Ome. vestis, (Cugeldi! gf alorisme, 1986, p. 90). St tot e1 ame nee sd poatd fi pand astazi dezis: »Re ma, socraticd a faptului cd nu stii, trebuie si va fj totdemina subscrisd. Niciodatd nu se va ajunge loo RB. blie filozoficd si nici nu trebuie Sd se ajunga (La Ma. tin Voiculescu, Gandirea aforisticd in cultura ro, cd, Bucuresti, 1986, p. 137). Acelasi lucru se poate spu- ne si despre o Biblie stiintifica. oO si_spune de altfal un savant cu premiul Nobel, ca Erich KGstler, de curéng mereu sentim indubitabile, clare si distincte si despre om, altele decat cel Moise si sfarsite de Toan, evanghelistul teolog, atunci ne vom gasi Confruntati cu o situatie care ne va obli- ga la reconsiderarj sentiale. In fata evidentei pled capul, Pana atunci insa, noi, Credinciosii, rimanem la va Ea se va dovedi, pan la sfarsit, singura ade- Sfintii, acesti insj linistiti ‘a le-a dat Tdspunsul si ei l-au Primit, printr-un organ % aseman&tor acelej Tafiuni pascaliene, alta f i anpctientei sau logicii, desi |-au el, Des tase s sv je gana .Nu existd poet mare care’ st nit fle sf un mare, de culturd, unul al vredniciel, nu num i al invredne. wi (Constantin Noica). Cred ci putem sp ' lucru si despre preot. Nu - e bun, fard si fie si om de cultu ©. prin Biblia yj ] I Ui, |, i priza, si atunci ny rele © lume si te Sintire (se si zice: ,a fost S dumai atata, rémdadne la va care vine lumina, sau al Ca din izvor, Preotul este purtétor al trator, asa cum e medicul Rentele, fixand dozele ‘| perioada, si asocie! ‘egim alimentar (post) e) ete, ay Pentru a le put ednic este®, Tebuie ajutat Tinzdtoarene “nea’, a aandurilar @ potentelor, 4 slab hatitey oamenttor sl mat ales, wh ale ytunltoy ‘I late de diferentlero st nuantare, de la om tite capt in conditiile acestea iol va putea ONerel lg om, Nar oxtiaordinar caro face din el aproape egaluty Mang! noreus Carona vell lerta pe pamént, vor y lal pt! in ceruel, sh edrard au vet lerta pe padmang Hate jertate nlel In cerurl. 1AM Vor Pontin a lua asttel de decisih © nevole de qi nant, side o mie de cunoglinfe suplimentare “ern, om, po masura sufletulul s4u complex gi compli pre nevelo de cullurt, B nevole de vrednicie in densa inal ana de Noica, adie’ de efort, de mune’ spre cunoe! tore, de informatie asupra tuluror aspectelor gi lature lor sutletulul omenese supus influentelor mediutui, qi velulul sdu de cultura, capacitatil Jud de intelegere, 1 disponibilitagilor lui de a fl receptiv la realltatile spiri. tualo, pe nga receptivitatea la cele gilnice, materiale, intre care gi eu care trebule sa se descurce $i s& fing asul, , firs toate ecestea, preotul va fi un diagnosticlan prost, gi va administra tratamente gregite, Nu-l va re- progenta bine po Dumnezeu $1 credinclosii vor simfi re- pede acest lucru, Pledoarla pentru cultura preotului @ de fapt pledoa- re pentru o pastoral autenticd, pentru o preotle pe mi- sura vremurllor poastre, Si despre Tisus, unul dintre ovangholigtt spunea ct; .stla ce e@ in om", Nu lucra la intamplare. Investiga mal {ntél, Se Informa, ,Crezl ch pot Eu face aceastat' — .Mal Inainte de a fi sub smo- chin te-am cunoscut", i-a spus unula dintre cel chematl la apostolle, .Stu cd al avut einel barbafi, far acesta pe care Il al acum nu-fi este bdrbat", |-a spus samati- nencil, In convorblrea de la fantana din Sichem, Preotul trebule si fie informat, Cu fiecare dintre credinciogii sai trebule si vorbeasei fn limba Jub S fie cull cu cel cult, gi sa fle slmplu cu cel simply: dar simplitatea lul, spre deosebire de a credinciosulul sim- plu, sa izvorase’ dintreo mare cultura, si fie o itl me care se_adapteag’, nu pur gf simplu o simplitate- sluplilalde Su SB AEA nu bar putea ajuta pe colaains du, Carla ede aju pimplitate, Juns sl nofolostioare propria. ll 1064 se poate face misi xy se Po : Sune dupd \ “cu epitrahiral si Molitvelnicul eee ¢ waatul doctorulut lar Motitvelnien, a au oricine © fmbrdicat jy ha ase pat 8 1 ste stetose cam : SCO goscop, © neapdtat si deen St poartt dupa pu Wy sa le poarte sisi lo Intrebuintoze. nt © cel califi. “ate face poezie numai cu sentimente 5a cum nu se ee nied preotic adeviraty so ot SU wohl", si cu vale : for 4 MU Se poate face Pyocea, CU uniforma si cu textele sacre ace numai we nee ai @ Spune™, vorba lui Eminescu, cre. Cand ni aii ce din coadd au sd sune", dar nu poll face ver- ‘an rafionament in metafore (Martteston Poezia gindirea aforisticad in cultura roméneasce Sones isl). Agadar, rafionament, pentru care trebaie et sth. pinesti legile gandirii corecte, care se invatt yi Mast - for, pentru care trebuie s& ai stiinta asocicrii de ws tiuni, pe care si le faci s& semnifice altceva decat on goamnd si cuprind ele in continutul lor propriu-zis, Nici aceasta nu vine de la sine. Se invafa. Si ceea ce e mai grew decat si-ar putea inchipui un spirit ingust si di- dactic, e ch metaforele nu se invata ca atare, ci se alcd- tuiesc din totalul invdf&turilor care, acumulandu-se pentru alte scopuri, se cheama cultura. Metafora e da- rul pe care il primeste acumulatorul de cultura, ca pe un fel de donum superaditum, precum cel ce face focul spre a se lumina, se si inc&lzeste de la el, sau precum cel ce se imbrac& spre a se acoperi, capdtad si un spor de frumusete. Cand stie s-o facdl * Preotul binecuvinteaz’i inchegarea familiei si 0 pe- cetluieste cu pecetea harului dumnezeiesc, legitimand astfel in fata lui Dumnezeu $i stabilind pe el val ciproce de dragoste si intrajutorare fntre cei dol. : i i leg&turii de dra: gitimeazi in felul acesta moralitatea leg cesicigles oste dintre barbat si femeie'ca si fructele ack Gaturi, copiii, care intra astfel oe wvoltare fireasca. pio randuialé care le esiguy mS anal grijii lui Dum- Pe copii tot preotul ii introduce a peta in acelasi timp sizeu pentru ef, prin Botez, &' fe périntele duhovnl ce ; Planul grijii, sale, deve cu Dumnezcu, détstorul de Vien, *sociat pe de o pare Mo trupesti. Acestia 4. a pe de alta cu parinti n al pamantului 5! al lu mA {1 preiau pe noul cetdfea Femii noastre din méinile preotului, din baia botezuty; indatorindu-se s&-l creascé in legea iubirii, a virty ui, in enerozitatii, a muncii creatoare, a cinstei, a deme a gC rei, a comuniunii cu semenii, a rXspynt* tatii, a onoarel, we Scii si _ Punde. rii pentru ei si pentru alfii, a pdcii sia bunet inteleger; Preotului ii mai revin Inca multe indatoriri fati de cel pe care fl naste in duh si adevar din’ apa Botezului, dar cei cdrora le revine in aceasta prima etap& a viefii co. piilor cea mai mare raéspundere, sunt $i réman_ paringij lor trupesti. . . -obui . . Miracolul nasterii unui om tre uie | conjugat cu mi- racolul cresterii lui in omenie, in legile si indatoririle speciei. Sé nu nasc& oameni, si sd creascad monstri. Aici, poate, mai mult ca oriunde, omul este $i trebuie sd se simt& colaborator cu Dumnezeu, sd-i insufle noului ve- nit m&sura omenit&tii si cea a divinitatii lui. , Mai tarziu, dar cu alte metode si in functie si de al- te interese ale societatii, va interveni in procesul de formare a copilului si scoala. Dar scoala va depune si va adduga peste ceea ce a acumulat copilul in familie. Si ae ¥ P ; Avea dreptate Simion Mehedinti cand spunea: ,,Cine inchide ochii asupra anilor de educajie din casd, sd-si pune nddejdea doar in invd{dmintele scolii, fard sd-si dea seama cd scrisul, cititul si socoteala ajutd numai jumdtatea stanga @ creierului, acela din capul locului osandeste Copilul si-i primejduieste viitorul“ (cf. Ma- tin Voiculescu, Géndirea aforisticd in cultura romdneas- ce Buc, Ed. Academiei R.S.R. 1986, p. 141). Si tot el: wCine s-a invdfat pe langd ie _s ~ oe ee . cnga mama Jui sd spund adevd- tul, cinstit ramane pdand inchide ochii" (idem 142 i hoodie ish “a ardta grija fati de copii, tt Ouija aja de familia lui. i ‘i in Trebuie s& fie un invafitor care si nu-si dea ragaz, si s&-si 4 tirea si instrumentele de ee Sikes es inima cald& si deschist. Preotul iret, Wes: S8-si arate ick ac al diner fale fe mol i; s@ fi . e: i altii. te generos, daruit, si fie on oo PrD © om pentru Din programul zilni seasc& lectura, oe trebuie sa cate ceva din fiecar is Program. S ee ditia s& se citeasca, 1°? 0 fiecare Paging. cunt 108cast de preot fara bibliotecy e re goale- Intr-o cask cu bibiorace © farmacie c cumparate cu metrul, ca sx um c wt nit Jamil, acestea at fi mai bine folosit je Wate cu conserve de fasole si cu Ite dac& ar i genll art Pachete de de. et josirea cdrtilor si a reyj pe fo! ; istelor netaj soporte a ca lapte din cdémara, nu ao Pentru ‘ ; Syumai preotesele. Ele gisesc totusi o tntreuion 2 ge cat ulila, unor obiecte pe care } inate at . 8 5 © vad inutil oe. ar putea sa le ci 4 utile in “3. Desi ar P a teascé m&car ele! Ceea ce wee st fac, spre cinstea lor si spre rusinea celuilail! * Rezultatele civilizafiei nu sunt produse . pjasesc, Le pol rmane exterioare. Rezultatatebetie jjtrebuie asimilate. Ale civilizatiei se imprumut&, Sunt emliatul muncii altora. Ale culturii sunt rezultatul nuncii personale. Pe vremea cand despre aceste lucruri scria S. Me- nedinti, el considera ca polul culturii nu era in Europa, cj mai degrabaé in Japonia si India. ,Buschido, codul de onoare cl nobililor japonezi, cuprinde atata delicatete norald, incdt pare ceva aproape transcendent fafa de mora europeand”. Despre Gandhi spunea ca a fost una dintre cele mai inalte incarnafii ale frumusefii mo- de, de la inceputul crestinismului pana azi* (S. Mehe- dinji, Civilizafie si culturd, Tasi, 1986, p. 153). De atunci lucrurile s-au mai schimbat! * 0! quel ; | Pentru intregirea celor de mai sus, tot din 5. Mehe- tinfi, 0 definitie a civilizatiei: _,Civiizafia este ae ‘turor descoperirilor tehnice care au inlesnit omu “leptarea sa Ja mediul fizict (p. 97). tuna a culturii: suma tuturor produselor § f ‘sti prin care omul cautd sd intre in e “i. 8ai deplin cu restul creafiunii, adicd . t fener cu univer: 2 45) de«S. Mehedinti face o foarte nuan erudit, om de culturd si, as zice, o tare e un mare erudit, adicd e situa cinste intre oamenii de stiinfd. Dar, re etic e nul, ori chiar de-a dreptul Oricat n-ar pdrea ca e posibil a: confirma’, desi situatia are aerul pentru omul simplu si de buna&ew El zice: ,E om invdfat, cum’ sd fi specimen (p, 173), adic& Eruditia si cultura ay’ ‘u omenia, CU Gil 18 unui cod ar la indoiala, 194. i Cultura ieee ansamblu. Exista fafa, multe $i in litatea — dar é fundare din da m&sura cw de acumulat j date si a di e posibil& ge fara mi_pminescu Si pe Sadovean as eo dac& n-a auzit de Baudet oe fi_erudit« h Russel, de Pascal, de Sarak de oynbe artievschi, de Plank, Heisenberg’ £°.8 st Gls 4 cultura nu Poti stabili relatiy Si Einstein? abil adevaruri. Far& un minty Fara poll fi in armonie, Raémai in dezechiines adevaruri, ny i casi ce echilibru ar putea da ru. Si, venind la i sot aflat el insusi in dezechilibra nc osilor shi wh cializarea asigurd f8r& indoiala px -ofunaime, cum observa un inset peunderea in an setlacec). Dar tot el preciza: , Pentry y roman [Moprofundeze un domeniu limitat, ef Rens Inedicul “ul rand medicind in general, sé o snieleoten ein profunzimea lui". Cred ca acelasi lucru se poate spune si despre pre gt. Specializarea lui in Teologie si in ritual ca med a i, nu inseamnd mare lucru, daca nu stie cat se poate ge multe lucruri despre un om si despre sufletul ome- nesc. Ca $i pentru medic, pentru care ,,obiectul profe- siunii sale este omul” (tot Setlacec), si pentru preot e fot omul. Pentru cel dintdi trupul, pentru cel de-al doi- lea sufletul. Si daci e foarte anevoie s& cunosti trupul omenesc, in toate relatiile, interdependentele compo- nentelor lui, sufletul e si mai anevoie de cunoscut. A- colo se petrec marile contradictii, conflictele de con- stint’, ciocnirile dintre vointd si dorint&, lupta dintre sornirile bune si cele rele, si mecanismul tuturor aces- fora e cu atat mai complicat si mai greu de descifrat, cu jit e ascuns, e spiritual. ‘ ntr-un anumit fel, medicu: ~ ede, pipaie, cantareste, intreaba ce doare. Boa ae wie sé-si stabileascd diagnosticul, aproape Pe me 6 ‘lc. $i pentru ca s& poataé evalua ceed ce ES cise ea ce binuieste c& ar trebui sé i se spun c? Dar toate Pune, cate alte unelte nu-i mai trebwiest’ os, Nu- : nelte i vantul cw naj ©, Wael rinse in cuvant 1 i i te sunt cup uy 2 pe J ie oS TA, 0 e mai privilegiat. El “lea duce la: ,,cunoastered n te, dec wlesiunii sale: omul”, Pe om nu-l potl Ce and prin toate stiintele despre 0 ernie: jlejuite tg “Um gandurile acestea mi-au fost Ce setlacec tturisiri ale prietenului meu ~~ ita iJacdra“, 1895, p. 149—159), am s& vezi Almanahul sFlagh medic si preot, felcsng para- urmare lei vor si preocuparilor sale, legate de metrii ingrijorsrye rterul Toan Grigorescu 1] intreba profesiunea 5 cu ,responsabilitatea” personala fati pean cum std opereaza, $i daca il incearca vreodata de cei pe care tomavilor, in faja cazurilor pe care tre- i in fata Ive. Onest, fiindcé e un om de o integri- buie s& le rezo. ar putea fi definita integtiiateait sin : onsabilitatea $1 frica, ,frica ard ghi ime- mirturisit ica fricd, ,frica de a nu reusi... frica de le", zicea eh, volufii nefavorabile, chiar dacd ai reusit aparijia U in conditil foarte bune“, pentru ca “Sunt o operat i ‘care pot apdrea independent de actul chi- complica a ae responsabilitate: ,Noi nu beneficiem in ar Ps igori ice; avem un mare grad de practicd de igor rer de subiectivism in ceeq Cee ? asta ne mdreste responsabilitatea“, Tocmai i eon eontinua el, chirurgul ,trdieste in frica si ob. sesia esecului*. natal de a incerca 0 comparatie care de altfel ne apare cu destulé evidenfa acum, sd-] inai ascultém pe chirurg confesandu-se reporterului: nCrezi ca un car. diolog care a Idsat la spital un bolnav, sau mai multi bolnavi cu insuficienfa cardiacd gravd, sau cu un in- farct, a doua zi de diminea{d, cdnd se scoald, cand face dus sau isi bea cafeaua, canta sau fluierd? Nu. E clar cd se gdndeste cu grijd la bolnavii sdil Crezi cd un a naiomopatolog care trebuie sd dea un rezultat decisiv pentru o terapie mai agresivd, cu implicafii in diagnos- ticul si viafa bolnavului, are somnul ‘totdeauna inistit? ... Trebuie sd stii cd printre cele mai grele perioade dintr-o zi, tdmdne intervalul de timp de cand te-ai tre- zit pana ajungi Ia spital, mai ales daca ai »bolnavi-pro- blemda", pentru cd orice medic se gandeste care a fos! evolutia bolii pacientilor sai. Ce-I asteaptd?| O veste bund? O veste proasta?" a aoe Preotul aceeasj responsabilitate? Aceeasi fri- rispmaeae Cu aceeasi grijé? EB drept ca s-ar _ putes ee lec Preotul nu are de-a face cu bolnavi, $1 ™ u “bolnavi-problema", in aceeasi masura in cole 112dicl! a t : . . ne! moartea pacientului, vi ova putea, eventual, face Snain peo face azi ie? rija de a o face maine, dacd n-o fa ‘ar are el ma- at Fata vesnicd a credinciosilor sid azi? I preo- | cP? xr nici 0 indoiala ,,bolnavi-proble; on care unii aint trebui si-l preocupe, ar trebuj Sy Sere 4, 9 aib& insomnii din cauza respons: - frici, ar Mast ca pastor sufletesc, ca medic de suflete care it de clinica epics care este biserica si oe a jau fost incredinfate. Preotul care, facandu-si, un ex rin asemenea criterii, nu-si descoper& in atlet ai frica, nicl tesponsabilitatea, s& stie cX nu ; = ct we lup imbracat in piele de oaie, c&é e ndimit, c& nu qumal ca si-a gresit carlera — daca se poate vorbi de eotie ca de © carierd — ci c& e un impostor vinovat je trimis in fafa tribunalelor civile, fra s%-1 mai so- catim pe cel dumnezeiesc, 6) ae ‘Am cunoscut totusi duhovnici, mai ales in man: stiri ggemenea medicilor: infricosati de misiunea lor s 0- plesifi, de responsabilitate. Considerand spoveda xcelasi timp ca pe o consultatie medicala, dar s' o terapeuticaé, se temeau sd spovedeascd, indolan ci vor g&si diagnosticul.cel bun picepe sd administreze exact medica: vindece. Se temeau si c& se vor molip cae o vor depista, care va trece as! vor sti sso vindece. ,Md incarc eu cu ceau. » tiune, din mil& pentru sufletul on nit de pacate. Am cunoscut ase! tare s-a jertfit El, pentru a fi ie: preotul ideal, dup& modelul lui Hristos. tee frmenea parohii ar fi preotul i 7 Le al N-as vrea si cobor de pe 4 Pe noroiul unor situafii in ii Celui ta ar fi lui, Pro otul In biserkxtui pentru Care ¢r, di Spatuire, P NCigg., care alta, © it treaba lor, sunt doar Str, ar te nasc, saul Seal modelat dupd forma yy; ale 4 \ ; i. i nirii unui i intra, nu se simte niciodaty zane care oricat ar profesionalizandu-si Vocatia 1 Big h ti indestulal. ci face Servicii", si aceste dy ~ face misiune, dupa tipic". Manevreaza cy ‘tea, daca le fare masina merge, functioneazg ni te ma fel datoria indeplinitd. Recity sidera iat, moarte si iertare, asa cum earl termina si intinde mana. ,,Datorja« fie scoal nai si ,contabilizeaza cate ceva — de 9 ica paiite intregirea sumei lui ‘ne pe are Si-o is cu taiere de chitanfd — se cheam& c¥ @ Wrednic this au_rosu! t se boa ae ine infeles cd asa ceva nu Se poate cheng in nici un caz, sub nici o forma, dupa Nici o lege, dato, tie preofeascd, Cat si ce vindec& un asemenea «reat si cate insomnii fi dau problemele Sufletesti ale Cte. dinciosilor sdi, cum dau medicilor bolile PaCientilor jp, de care vorbea dr. Dan Setlacec, s& nu ne mai baten capul cu intrebarea! Noroc c& bietelor suflete le poar- té Dumnezeu de griji, pe cat se vor fi ingrijind si els insele, in ciuda si pe al&turea de _,,doctorul* lor, care intré mai degrab&’ in categoria celor prin care vine a Sun; ' Sie $1 Can Cuvintele adaptare, acomodare, mi se par esentiale condi isiunea unui preot in parohie. ‘Acomodatea diti Bas locale, adaptarea la mediul cultural, la vd Be le Civilizatie, Ja mentalit&tile specifice locului, statomicite gee Teligioase, acomodarea cu tradi celurile lo Colo tnainte sosirij lui, cu oamenii si 2% tenfiile joy,’ “™ Stilul demnitafii Tocainicilor si CU P Ce] Ca: r «va fl rSsturnat @] ¢ GUce in Parohie s& fac& revolutie, “ lr in ca sarile buner dack fh inc teva’ sx; Jucrurile , tebuieg ean ca ti Teamebls Chlar Tuer ies Vs “ct, in timp tndelungat. Nu * Ame et itemet af te| .sntelese si acceptate, Uneori emai | pat et o indreptare buna, cand ines buna mite ra, pricepere, cu tact si cy rabdare prea a tt pmunitaitile isi asteapta Preotij’ ca sa ] a le strice obiceiurile sj sx e ,condu as a se still creginclosii tease inguri, Maj les 4 silvania unde stapanirile Strdine jay ‘ i ve singuri de grijd, s& fie mereu in sta att a - si nu astepte nimic bun de l aman te 7 a-altii, si sx ‘reginciosi traditiilor si obiceiurilor here ea ne tradi | u f cu giora all rdézbatut prin veacurj Pastrandu-sj con ea, limba $i credinta. Cele de mai sus nu vor wor obiceiuri care, cine sti cetdtenite, contra- i in a hoastraé ottodox’, De alt. fel, asa ceva se intalneste rar, Poporul Nostru e ¢ sim si cu gust ales. Pe unde mai e\cev; ure, menite s& le mai sporeasc fie siturile. Unele traditii ‘si obiceiuri straine si de invatatura Bisericii mai pc in care poporul a fost lipsit de e pusi_prozelitismului catolic, ca insisi, sau izolat, si-au organiz Si, fard_ indrumare competenta ‘sate aceste traditii si obiceil *eotul trebuie s& procedeze erctune si cu raébdare, nu « Volente, nici cu dispreful daptarea e inainte d ‘al al preotului. Intelepciu “le legati de cultural ‘uray im dace Rediaty si de tatteasca credinciAdaptarea e primul pas. Dac& ceea ce ksest rohia in care merge nu lezeaz& nici bunu} € In pa, doctrina ca atare, nici traditia bisericeascy, consti Nii doar obiceiuri locale, precum sunt fn comparatie ulng te traditii locale costumele sau dansurile, 9 imme al. randuial deosebit’ in bisericS privind locu, cuumlt lor si al femeilor, mici detalii privind de pilay Ung} ierurgii, atunci, adaptarea trebuie s& fie si al dotlea a si al treilea si asa mai departe. Religia intr& si ea in componenta culturii, dar sip. guri nu-i asiguré dimensiunile, S. Mehedinti numeste alituri de religie si arta: ,Singurd arta $1 concepty) foarte fin al religiei (al cdrei substrat e socoteala cy eternitatea) ne permit sd realizdm 1n_sutletul nostry unitatea si echilibrul, adicd o culturd deplind". Si tot el: ,Numai prin artd, ca supremd eflorescentd a simfirii si prin concepfia religioasd, ca supremd liml- ta a speculafiei, poate deveni cineva cult” (S. Mehe- dinti, ,Coordonate etnografice. Civilizatia si cultura", ed. Junimea, 1986, p. 174). Pe cei care ar putea crede c& domeniul culturii s-ar putea limita doar la informatia stiintificd, S. Mehedinti {i avertizeaz&: Cat timp (cineva) se opreste pe treapta culturii stiinfifice, unde toate rezultatele circuld cu va- lori relative, usor de imprumutat de Ja un popor Ja al- tul (dupd cum in Jatura civilizatiei uneltele circuld u- ie eoaleli soutita alta), poporul ca $i individul, e nu- pidn concluziad cullurdag (Ider, P.glZ9}! _ Cult nu poate fi nimeni fara armonie, ii ‘mo- nie deplind ' , ue, iar Ja ar relativ’ al lcercenitia csuintitiee pe 7] domeniul poldedune in atmostera supra-temporald orsiilozof iced clam ligioase, singurele care tin artel si a cugetdrii re: ve P. 175). ating planurile eternitajli ccentul ai armonie, iar aceasta tao gelgtt si cad’ pe cuvéntul turor componentelor culturii, Se din intalnirea tu- Printre aceia. care includ Fark imle componente si cugetarea religioas wre Plintre aceste nu trebuie si se infeleaga a soasa Despre cultura si Indoiaia: / um si se indoiasc4 acela care nu stie r despre ce si batbat.indoiascé? $i, fara st te incerce indoiay a, a 3 8° cartes, NU poate fi vorb 5 Descate ; rba de cuget fy &9 xcar metodica, iti li 6 Oe si certitudinea eadstsnel adici toc- i 819 sum. Cuget deci exist. FAthoomeatia eal: nf 6 vorba vulgaré a Cuiva: spciotengete al Bao Peegcte eb rin epaal ge se iu -am incredere { i i aceea nam e in cei care se in anid m&car despre ce si cum si se ree ae *e pentru aceasta trebuie cultura. Si chiar de multé yur paca nu stii nici formula apei, cum te vei in- oye unele explicatii ale aparitiei oceanelor? in sintagma lui Descartes. nu se infele: indoiala @ obligatorie. Ea e doar un mij ‘ol al rationalitafii $i realitafii fiinjei om 0 tye au nevoie de un asemenea: va premizelor silogismelor care be gandirii. Unealta de filozof. D wide el, de filozof, ca bisturiul poate fi folosit& si de mace pentru alte scopuri ceva mai ear de pildd pe creier. Tot 4 ioieste fra s& fie calificat pent wlor care foloseste bisturiul hi * Una din tendintele unora stul lor, sau in alt sat, dupa | al dac’ sunt ordseni si SUmE it-un sat, e si aceea de a” aitiva,_mentalitafile inapoiat isau, in orice caz, foar )bariera de netrecut: ‘ele lor, fi trateazd d ~ care sunt intén ‘Osi, simpli $i i. Cam cum i °0 slibiciune | “Mele se bueaplicat {&ranilor. Cainele poate fi tinut in casi, da ranul ¢ finut in tinda, sau la usa. Vorbesc cy al ta. sus, ireverentiogi, plictisiti; 11 ascult& in sila, si de dispret abia ascuns. La cerere fi fac ‘slujba sau eee anumita rugiciune in’ graba, servité ca o piluls elibe rata din farmacie, cu’ gesturi grabite de punere a epi. trahirului, de*citire si de scoatere a epitrahiruluj, une. ori chiar acolo in tindé, daci nue chemat anume la bisericd, banul si gata. Nu tu o vorb& buna, o intrebare despre familie, despre copii; despre necazurile pe Care le mai are, nimic. Isi vinde’ slujbulita si gata. Cate ar trebui sd stie sau sti-si aduc’ aminte un ast- fel de preot, in asemenea imprejur&ri! Cate ar trebui si stie despre civilizatia si cultura f{&rdneasca, despre bu- nicuviinta {aranului si despre*felul’cum poate fi ju- decat el insusi de c&tre cel care vine la dansul. Geniul popular a creat proverbele, doinele, vorbele de duh, dansurile, costumele, care, toate, presupun unel- tele materiale si intelectuale pe care singur si le-a cre- at, sau cu care a fost niscut, dotat de Dumnezeu si de natura in mijlocul c&reia a crescut, pe care a observa- t-o, a iubit-o, i s-a adaptat cu pricepere; i-a furat tai- nele, culorile, liniile, melodiile. Asemenea oameni, chiar dac&i nu stiu s& dea defi- nitii savante si abstracte si nici s& foloseasci un voca- bular cult", inteleg: mult mai mult decat ne imaginim noi si au si ei o cultura" $i o | civilizaties, poate alte- le decat cele ale preotului, dar nu inferioare, ci doar de alt& calitate si pe alte coordonate, Trist, chiar foar- te trist e cand preotul uité sau nu aystiut niciodata ce- va din cele ale fdéranului si i le judeck drept inferioare, in loc s& le infeleaga ca diferite si s& li se acomodeze. Ca exist’ o cultura si civilizatie t&raneasc& supe- rioare, care dau oameni de mare calitate sufleteascd, nu mai e nici o indoialé. De la o vreme am si inceput sa aduniém asemenea dovezi de cultura Si Civilizatie ara- neasc&, in asa numitele jmuzee ale satului* siin for- matiile de folclor, si ele sunt motive de mAndrie natio- nal&, nu de rusine si:de dispre}! Preotul trebuie sa stie acest lUCTIse: ude mmieen oy ap ee: ae Ocupandu-se de eschimosi, de felu] : oe tioneaz4 imbracimintea, casele de gheats, unseen; care fsi ecgonnis SSR a eat aba : =, ansee ee « ocr, 118= veri incontestabile de cultura si civ; tea Simost deci la o populatie izolata tet »Civiliza- iv eo oastre similare, incét a mai insi al de con- : elt i si ,civilizatiei" noastre fartnesti de _asupra “ttt inutil. {n lupta cu mediul popular, devine a- ya? yperior intregii omeniri... el represinnf oe se ivilizafiel polare — infelegdnd prin ci culmi- re" nestesugurilor si _clvilizatie an tuturor mesles gurilor $i uneltelor, prin care o a se adapteazd mediului fizic" (Civilizafie si culturd, sis 1986, P+ a ‘ semenea adaptari intelepte gdsim si la ciobanii josttis obligati_ sa traiascd pe culmi cu ploi dese, fard sqapostutl. Acestia isi fierb camasa de in sau canepé in yet amestecat Cu sucuri de plante veninoase, asigu- anduese prin grasime impotriva penetrabilitatii apei si ; umezelii, iar prin otrava apdrandu-se de insecte. Iata impermeabilul si antisepticul descoperite cu mult ina- inte de a fi descoperite de tehnica modern, care il are ye cel dintai doar din epoca noastra, a maselor plas-, tice, Jar sarica mitoas&, cu glugd si cu lana pe afara,| / ce este altceva decat o cas& portabild si tot confortul ) - unui dormitor cu saltea, perna si plapumdl / E adevarat, cum spune tot S. Mehedinti, c& acestea din urm& sunt mai ales fapte de civilizatie, dar daca tevenim la productia spirituala, la n&scocirea legen- delor, a eresurilor, simbolurilor, 4 versului si a mela- diei doinei, lucrurile se completeaza de minune. c& intra intr-o cul- Preotul trebuie sa stie, asadar, . turd si civilizatie pe care trebuie sd le infeleag’ si sd sile asimileze, dac& le-a pierdut sau nu le-a avut nicl- odatd, si sa se aseze in rand cu ele. Fara ele nu-si va putea desfasura misiunea. _Are nevoie bineinteles $' nii lui, a societ&tii modeme, cea dintai, Fura cultura mode una dintre ele, $i neintelegandu-le ni leles. Va fi tratat in parohie ca un CO! ati anumai- 7 fi acceptetieaay penny ool mediile mo- ® formule rezervate doar i ee at ‘iy si simplu res: deme de cultura si civilize a tins ca anacronic si inutil. oa 1 i de cultura cealalta, a vre- ignore nicl pe dar sa n-0 }! oe felege nic pe ma nu va in u va fi nici el in-Preotul trebuie si stie si-si justifice, sx. sa-si sustind misiunea pe limba’ Celor c&rora véduieste. Altfel e ca si cum, roman, 6) neste indienilor sau japonezilor, care nu-sj cat limba lor! a veya aly Ti Wetec 21r 0g