IDENTITATE NAIONAL

Secolul 19 a fost si secolul naionalitilor , respectiv perioada 1815-1914,

al apartenenei la propria naiune. Ideologia naional din secolul al 19 lea s-a
materializat n crearea statelor naionale prin unificarea Principatelor Romne,
a Italiei i Germaniei.Aceast ideologie a creat si dezvoltat ataamentul la statul
naiune si solidaritate national.In ciuda intereselor particulare ale fiecrui stat si a
dorinei de pstrare a identitii naionale s-a realizat un vis mai vechi, infptuirea
Unitii Europei.
Primele tentative de a pune Europa sub semnul unei valori si a unei conduceri
comune dateaz din antichitatea greco-roman cnd popoarele au fost temporar
reunite n cele dou mari imperii (Grec si Roman).In Evul Mediu s-a incercat
unificarea Europei cretine , stindard sub care au luptat generaii ntregi mpotriva
necredincioilor otomani.
Incepnd cu secolul al 17 lea s-au elaborat primele proiecte de unificare
European prin Ducele Sally. Tot n secolul 17 s-a ncercat unificarea Europei in
jurul Frantei de ctre Ludovic al 14 lea, apoi s-a ncercat Unificarea Europei pe
principiile culturale ale umanismului i raionalismului iar n secolul al 19 lea
libertii si democraiei .Tot in secolul 19 s-a ncercat unificarea Europei n jurul
Frantei de ctre Napoleon Bonaparte .La Congresul de la Viena 1814-1815 contele
Henry de Saint Simone a elaborat proiectul unei Confederaii Europene.In 1834,
Giusepe Mazzini a elaborat proiectul unei federaii de republici europene.
La jumtatea secolului 19 , in 1850, scriitorul francez romantic Victor
Hugo a fost primul care a lansat ideea Statelor Unite Europene.
In 1863 Joseph Proudhon n lucrarea sa Despre Principatul Federator
propunea crearea unei entiti politice pentru securitatea si progresul pe baza
liberei asocieri.
Dup primul rzboi mondial s-au reluat aceste iniiative de ntrire a
colaborri ntre statele europene, asigurndu-se securitatea i eliminarea divizrii in
Europa: prin integrarea politico-economic , declanndu-se o micare pan-
european initiat din 1922 de Richard Kalergi , care propunea crearea unei
Uniuni Pan-Europene care sa aib la baz o uniune vamal si un sistem politic
confederal parlamentar.
In 1929 s-a remarcat iniiativ diplomatic a ministrului de externe francez
Aristide Briand, care propunea Societii Naiunilor crearea unei Uniuni Federale
Europene ,fr s aduc atingere suveranitii naionale a statelor.
Dup 1945 s-au cutat noi soluii post-naionale de ctre statele
occidentale.Inc din 1946, Wiston Churchil ntr-o conferin inut la Universitatea
Zurich lansa viziunea crerii unei organizaii supra-naionale Statele Unite
Europene.Tot in 1946 viitorul Preedinte al Franei Charles De Gaules propunea
crearea unei Case Comune a Europei, care s se ntind de la Atlantic pn la
Urali.
In 1849 filozoful spaniol Jose Ortega y Gasset , ntr-un eseu avea viziunea
crerii Statelor Unite Europene ca i Victor Hugo, sau italianul Carlo Sforza in
perioada interbelic.
In 1949 s-a creat prima organizaie politic european , numit Consiliul
Europei, prin Tratatul de la Londra , dar cu sediul la Strasbourg.
In 1950 s-a adoptat Planul Schuman, care a deschis calea spre crearea
Cadrului Identitar Unic European.Primul succes a fost crearea prin Tratatul de la
Paris din 1951 ,a primei instituii supra-naionale europene numit Comunitatea
European a Crbunelui si Oelului (CECO), care in 1957 i-a schimbat numele
in Comunitatea Economic European (Piaa Comun) care i-a stabilit sediul
la Bruxelles unde se mai afla:
- Comisia European- guvernul unic al Europei Unite
- Consiliul European format din efii de state i de guverne ai rilor membre
- Comitetul minitrilor format din minitrii rilor membre
Doar Parlamentul European are sediul la Strasbourg.
In anul 1967Comunitatea Economic European i-a schimbat numele in
Comunitatea Europeana.
In 1986 s-a semnat Actul Unic European care a reprezentat primul pas n
realizarea U. E..Tot in 1986 s-a adoptat paaportul European.
In 1992 prin Tratatul de la Maastrich s-au pus bazele Uniunii Europene.,
care are la baza sa dou componente:
- una politic i
- cea de-a doua component economic , care viza realizarea unitii
economice i monetare prin adoptarea monedei unice euro, care a intrat
in vigoare la 1 ianuarie2002.
In 2004 s-a adoptat prima constituie european.
Odat cu crearea UE s-au adoptat si simbolurile acesteia:
1. steagul european
2. imnul Europei Oda Bucuriei pe versuri de Schiller i muzica
Ludvig Beethoven
3. moneda unic - euro
4. ziua Europei 9 mai
5. constituia Europei- adoptat n 2004
S-au pstrat si simbolurile naionale romneti:
1. steagul naional adoptat prin Decretul Guvernului Revolutionar de la 14
iunie 1848, arborat la 3-5 mai 1848, ale crui culori au fost reunite prima dat
n 1834 i adoptat ca steag naional n timpul domniei lui AI Cuza
2. imnul tarii de la 1848 Deteapt-te romnepe versuri de Andrei
Mureanu i muzica de Anton Pann
3. moneda naional de la 1867
4.ziua naional 1 decembrie
 Odat cu crearea UE n 1992 s-a adoptat i cetenia european si Proiectul
de Politic Extern i Securitate Comun .Ca orae europene s-au consacrat
: Strasbourg , Bruxelles, Roma (1957 CEE) Maastrich ( bazele UE).
In 2007 capitala cultural european a fost oraul Sibiu.
UE a finanat importante programe culturale
-1. Cultura 2000 si Media 2000
- 2.Rezoluia cu privire la rolul culturii in Europa, n noiembrie 2001,
aprobat de Parlamentul i Consiliul European.
Termenul de Europa dateaz de la sfritul secolului 17 , iar termenul de
Romnia din sec.18, termenul de Naiune este mai vechi de 2000 de ani.
Naiunea romn s-a constituit la sfritul secolului 18 i nceputul
secolului 19.Pentru acest termen s-au acceptat dou definiii. Prima se refer la
naiune etnic ,care pune accent pe unitate cultural, cea de-a doua se refer la
naiune civic, care pune accent pe voina membrilor unei comuniti de a tri
mpreun. Naiunea etnic a aprut nainte de secolul 19 i a fost nlocuit cu cea
civic dup 1945.
Ideea naional a dus la formarea statelor naionale care nu coincide cu
naiunea etnic, de aceea pentru a se realiza aceast coinciden ntre naiune si
teritoriul naional s-a recurs de mai multe ori n sec.20 la multe deplasri dureroase
de populaie, care au constituit excese ale ideii naionale.La acestea se adaug
accepia primitiv, violent, ndreptat mpotriva altor naiuni care se afla la
originea rzboaielor civile .Prima fa a naiunii exprima fiozofia unei societi
deschise, cea de-a doua stimuleaz nchiderea acesteia.De aceea, lumea occidental
a fost surprins de excesele nationale din fosta URSS i din fosta Iugoslavie, unde
golul de putere au creat improvizaie i chiar terorism.
Aderarea Romniei la U.E. a nceput in 1990 cnd s-a semnat acordul de
colaborare economic si social ntre Romnia i Comunitatea Economic
European .
La 1 februarie 1993 Romnia a semnat Acordul de Asociere la UE , care a
intrat n vigoare la 1 februarie 1995.
In septembrie 1993 Romnia a devenit membru cu drepturi depline n
Consiliul Europei.
La 22 iunie 1995 Romnia a facut cerere oficiala de aderare la UE.
Tot n 1995 Romnia a semnat Convenia de la Strasbourg privind
drepturile minoritilor, iar la 21 iulie 1995 Parlamentul a adoptat Declaraia de la
Snagov, prin care se adopta strategia naional , n vederea pregtirii aderrii rii
noastre la UE.
Abia la Summitul de la Helsinki din 1999 Romnia a fost invitat sa
nceap negocierile la UE, care s-au ncheiat n decembrie 2004 la Summitul de la
Bruxelles, cnd statele membre au decis s voteze aderarea.
Tratatul de Aderare s-a semnat la 25 aprilie 2005 i a intrat in vigoare la 1
ianuarie 2007.
Aderarea la UE se va ncheia odat cu adoptarea monedei euro , n 2014
 In prezent UE cuprinde 27 de state.

Romnia i-a exprimat dorina de integrare n NATO , semnnd la 26 ianuaie

1994 Parteneriatul de pace cu NATO.
In 2004 Romnia a devenit membru cu drepturi depline NATO.

Integrarea European a fost iniiat n 1951 de 6 state vest-europene cnd s-

a semnat Tratatul de la Paris , unde s-au pus bazale CECO:
- Frana, Italia, RFG, Belgia, Olanda, Luxemburg.
In 1973 au aderat : Marea Britanie, Danemarca i Irlanda,apoi in 1981 a aderat
Grecia.
In 1986 au aderat Spania s Portugalia.
In 1995 Finlanda, Austria i Suedia
In 2004 Letonia, Estonia si Lituania, Cipru, Malta, Polonia,Cehia, Ungaria,
Slovacia i Slovenia, iar la 1 ianuarie 2007 , Romnia i Bulgaria.
Drepturile ceteniei europene au fost nscrise n Carta Drepturilor
Fundamentale n anul 2000.