Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 1 Ortezare-

protezare
06.01.2016

Ortezarea-protezarea temporara a membrului superior

In OP exista 3 tipuri mari de aparate temporare:


- orteze
- proteze
- ortoproteze

I. Ortezele temporare
Sunt folosite pt a suplea, a compensa sau a preveni provizoriu
deficitul functional datorat unei afectiuni la nivelul unuia sau mai
multor segmente corporale care din pc d v anatomic SUNT COMPLETE.

Clasificarea ortezelor temporare din punct de vedere functional:


- aparate de imobilizare
- aparate de restrictie a amplitudinii articulare
- aparate dinamice

1. Aparatele de imobilizare
Pot fi orteze de:
- imobilizare stricta care impiedica orice miscare
- imobilizare partiala

Ortezele de imobilizare partiala pot oferi:


- o imobilizare mai putin rigida
- posibilitatea de a parasi imobilizarea in cursul sedintelor
de recuperare

Dupa scopul urmarit ortezele de imobilizare pot fi impartite in


mai multe categorii:
a) Ortezele de consolidare
Sunt utilizate in traumatologie ortopedie in leziunile osoase,
ligamentare si tendo-musculare: acestea imobilizeaza segmentul
afectat impreuna cu articulatiile supra si subiacenta.
Exista studii care au dovedit faptul ca pentru unele fracturi (exp:
de humerus, femur, tibie) imobilizarea riguroasa a fragmentelor osoase
nu este obligatorie si nu impune obligatoriu imobilizarea articulatiilor
vecine.
Sarmiento a fost primul care a observat ca, confectionand o
orteza mulata de brat, de coapsa sau de gamba reuseste sa elibereze
articulatiile supra si subiacente si sa asigure practic consolidarea

1
fracturii in aceleasi conditii si in acelasi timp, conditia este ca mulajul
ortezei sa fie foarte strans (foarte bine mulat).
Se aplica in general fracturilor diafizare care nu se pot opera.

b) Orteze de protectie
Sunt realizate dupa o interventie chirurgicala. Sunt create pt a
evita tensionarea structurilor nervoase, tendinoase sau ligamentare pt
a proteja focarul de fractura uneori instabil chiar in ciuda osteosintezei.

c) Ortezele de repaus
Au in general un rol antalgic si un rol preventiv, evitand in
general constituirea unor deformari articulare sau evitand retractia
structurilor periarticulare.
Pot avea si rol de suport, descarcand in general articulatia dar in
acelasi timp imobilizand-o.

d) Ortezele de corectie statica


Actioneaza punand in tensiune structurile articulare si
periarticulare si de obicei utilizeaza materiale deformabile neelastice.
Aceste orteze urmaresc sa castige un sector de amplitudine
articulara, mentinand articulatia intr-o pozitie prealabil corectata.

e) Ortezele de localizare
Imobilizeaza o articulatie pentru a deplasa incarcarea de lucru de
pe zona vulnerabila pe articulatia vecina.
Din aceasta categorie fac parte ortezele de lucru care permit o
activitate globala imobilizand partial articulatia dureroasa, cum ar fi
"pumnul de forta" (este o orteza care stabilizeaza ferm zona cotului; se
extinde pe palma pana la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene,
fixand degetele).

2. Aparatele de restrictie a amplitudinii articulare


Limitarea mobilitatii poate interesa una sau mai multe articulatii.
Aceste aparate benefiaciaza fie de o margine care reprezinta
pragul mecanic pt miscare sau de o structura de punere in tensiune
progresiva printr-un element deformabil.
In unele cazuri aparatul de restrictionare joaca un rol stabilizator
si se opune miscarii intr-un sector nefiziologic. Conditiile normale ale
mecanicii articulare sunt indeplinite.
In alte cazuri aparatul de restrictionare determina un sector de
mobilitate urmarind amplitudinea fiziologica.

Distingem 2 categorii de aparate de restrictie a amplitudinii


articulare

2
- ortezele de protectie care se opun tensionarii structurilor
anatomice proaspat lezate sau operate (orteze aplicate in interventii pt
ligamentele genunchiului: reconstructii de ligamente sau plastii
ligamentare la nivelul genunchiului)
- orteze de localizare: limiteaza sectorul de amplitudine
articulara pentru a reda motricitatea uneia sau mai multor articulatii de
vecinatate (exp: orteze metacarpofalangiene in care miscarea in
metacarpofalangiana este limitata, extensia nu se mai poate produce;
orteza permite functionalitatea articulatiilor interfalangiene)

3. Aparatele dinamice
Exercita o tensionare pe unul sau mai multe segmente articulare
si ajuta in acelasi timp la mobilizarea activa in sensul opus.
Aceste aprate dinamice se utilizeaza in reeducare in 2 directii:
- ca orteza de corectie dinamica: corectia se obtine prin
aplicarea unor forte permanente si progresive
- ca orteze de asistare sau supleere; in cazul paraliziei
agonistilor aceste orteze permit antagonistilor sa isi exercite functia
dupa care readuc segmentul interesat in pozitia initiala (exp: orteza
dinamica pentru paralizia de nerv radial)
Dupa montarea ortezei este posibila controlarea fortei exercitate
pentru fiecare pozitie unghiulara urmarita. Cu cat directia fortei este
oblica fata de axul miscarii cu atat componenta longitudinala de
coaptare sau de decoaptare devine preponderenta.

Pe langa cele 3 mari categorii de orteze temporare descrise mai


sus exista si Aparate complexe:
Combina mai multe tipuri de orteze simultan sau succesiv,
folosind destul de multe accesorii, uneori chiar utilizand anumite parti
ale organismului

Exp de aparat complex: Aparatul de tenodeza


Daca discutam de paralizia degetelor mainii: daca se doreste o
apropiere intre police si index, extensia pumnului faciliteaza apropierea
intre police si index.

II. Protezele temporare (profa a mentionat ca tine f mult sa le


stim!!!)
Sunt aparate ale asa-numitei protezari mari care inlocuiesc
artificial absenta unuia sau a mai multor segmente corporale.
Daca este vorba de o amputatie, si aceasta amputatie este
recenta, este foarte importanta schimbarea zonei de aplicare a
protezei datorita perioadei de intarire a bontului. Utilizarea protezei
temporare se incepe la cateva zile de la interventie. Protezarea
temporara trebuie sa permita o adaptare rapida si serveste ca aparat

3
de studiu, antrenament si de reeducare. Intotdeauna proteza
temporara precede prescriptia definitiva.

Domeniul amputatiilor congenitale (utilizeaza protezele


temporare)
Pentru a nu separa amputatul congenital de familie si pt a
favoriza integrarea protezei in schema corporala a pacientului este
necesara prescrierea ei precoce.
Proteza se schimba pe masura dezvoltarii psihosomatice si
staturoponderale a pacientului (copilului).
Este necesara studierea permanenta a acestor cazuri si
antrenarea lor permanenta ca si in cazul adultilor cu amputatii
postraumatice.

III. Ortoprotezele temporare


Sunt aparate care cuprind un element protetic complet si un
element ortetic. Ele constituie variante pt amputatii (exp: de gamba)
cu bont deschis in cazul in care este nevoie de o verticalizare precoce.
Mai este utila si in cazul amputatiilor congenitale respectiv:
segmentul tibial si piciorul reprezinta proteza, sustinatorul pe coapsa si
sprijinul ischiadic este reprezentat de orteza.
La limita acestui domeniu al ortezarii-protezarii temporare se
gasesc pantofii ortopedici si sustinatorii plantari.
Mai ales pantofii au in acelasi timp rol ortetic dar si protetic si
permit adaptarea la aproape toate deformarile indiferent cat de
complexe ar fi ele ale piciorului si chiar la amputatii ale piciorului.

Alegerea materialelor
Dintre materialele disponibile, niciun material nu face fata total
singur tuturor situatiilor concrete cu care ne confruntam si tuturor
tipurilor de pacienti.
Alegerea materialelor trebuie sa tina cont de specificitatea
ortezei/ protezei de realizat, de maleabilitate, de greutate, de
rigiditate, de usurinta de a fi realizata rapid si de cost.
Materialele din care se pot confectiona ortezele:
a) ghipsul si derivatele sale: sunt mai ieftine, sunt mai usor
de lucrat; inconvenentul initial al ghipsului a fost greutatea; dar acest
inconvenient a fost depasit; este impartit in:
- ghipsul pt mulaje: destinat realizarii
pozitivelor
- benzile ghipsate cu priza rapida, foarte rapida
si ultra rapida; durata de intarire a acestor benzi merge pana la 100-
200 sec; aceste benzi se utilizeaza de obicei in traumatolgie si
ortopedie pt confectionarea aparatelor de imobilizare, pt mulaje

4
- benzile ghipsate elastice: sunt preferabile pt
obtinerea negativelor corsetelor, pt minerve (suporti pt cloana cervico-
dorsala)
- plastico-ghipsurile: sunt niste benzi ghipsate
impregnate cu rasina, rezistente la apa si la presiune mecanica care
permit in general scaderea greutatii aparatelor;
b) materialele plastice: exista extrem de multe tipuri de
plastice, dar dintre toate numai unele raspund caracteristicilor
necesare fabricarii aparatelor temporare
Pt ca un plastic sa fie eligibil pt realizarea unei orteze/proteze
temporare trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
- sa nu fie toxic (in primul rand la contactul cu pielea)
- sa aiba un timp scurt de preparare pt folosire (sa poata fi
utilizat relativ usor si intr-un timp scurt)
- sa aibe posibilitatea de aplicare direct pe pacient sau pe
un pozitiv si posibilitatea de a fi modificat prin manipulari care nu
necesita dispozitive tehnice complexe
- trebuie sa poata realiza un mulaj rapid si simplu
- sa fie inalterabil in contact cu compusii lichizi, cum ar fi:
apa, urina, corpii grasi, caldura ambientala, radiotransparenta

Exista 2 mari varietati de materiale plastice care se utilizeaza:


- termoplasticele
- rasinile sintetice sau termo-modelabile

Termoplasticele sunt macromolecule obtinute prin polimerizarea


unor produse si sunt formate ca si configuratie din lanturi lineare de
molecule legate intre ele prin legaturi.
La caldura materialul se inmoaie prin desfacerea legaturilor. La
rece materialul se intareste din nou prin refacerea legaturilor dintre
lanturi fara alterarea structurii si aceasta operatie se poate repeta,
teoretic la infinit.
Unele permit mularea direct pe segmentul pacientului,
temperatura de inmuiere fiind de regula sub 80 (termoplastice de
temperatura joasa).
Altele necesita un mulaj pe un pozitiv de ghips pt ca ele nu devin
maleabile decat la temperaturi foarte inalte si nu se pot aplica pe
suprafata pielii. Aceste termoplastice de temperaturi inalte sunt insa
mai rezistente si sunt preferate pentru fabricarea aparatelor de trunchi
sau de membre inferioare destinate sa fie purtate permanent.

Rasinile de sinteza sau termo-modelabile


Sunt mai putin utilizate in mod direct si sunt mai putin utilizate in
general la aparatele temporare. De obicei se prefera rasini laminabile
care polimerizeaza in prezenta unui catalizator. De obicei polimerizarea

5
are loc pe structuri de nylon, pe dacron sau fibre de sticla, uneori pe
fibre de bumbac care le asigura armatura.
Cele mai utilizate sunt rasinile de poliester si acrilice. Mulajul se
efectueaza in vid, de obicei, pe un pozitiv intre 2 filme de material
plastic. Avantajul acestor piese il constituie soliditatea, faptul ca sunt
usoare, stabilitatea formei (foarte important ptr peretii subtiri), faptul
ca se intretine f usor fiind corespunzatoare exigentelor igienice.
Exista rasini sintetice care impregneaza direct benzile de fibre de
sticla polimerizarea putandu-se declansa fie in apa fie sub fascicul
ultraviolet de tip A. Avantajul este ca aparatul obtinut este mai usor,
mai rezistent, permite imersia in apa fara probleme si ramane
transparent la razele X.
In cazul rasinilor de sinteza POLIMERIZAREA ESTE IREVERSEBILA.

Exista si materiale care au la baza spumele de uretan. Ele se


fabrica in mai multe varietati ca duritate si ca greutate. Avantajele sunt
f mari pt ca se lucreaza f usor, au rezistenta buna la presiune si nu se
retracta.
De obicei aceasta spuma poliuretanica se utilizeaza pt
contururile ortezei/ protezei si pentru realizarea unor talonete de
compensare (puncte de sprijin).