Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cursul 5-6
Memoria intern
1/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
SCSI (Small Computer System Interface), este un set de standarde pentru conectarea
fizica si transferul de date dintre computere. Standardele SCSI definesc comenzi,
protocoale si interfete electrice si optice. SCSI este cel mai des folosit pentru conectarea
HDD, dar poate fi utilizat pentru multe alte dispozitive, incluzand scanner-ele si unitatile CD-
ROM. Este o interfata inteligenta care poate suporta intre 8-16 unitati conectate pe aceeasi
magistrala.
IDE(Integrated Drive Electronics), un standard pentru dispozitive de stocare, cum ar fi hard
disk-uri i uniti CD-ROM.
Memoria RAM este o memorie cu acces direct realizat din module (cipuri) de diverse
capaciti. Este o memorie volatil n care utilizatorul prin programele care le lanseaz n
execuie, poate scrie i citi date. Ea este practic, memoria de lucru curent. Dac se
dorete pstrarea coninutului din aceast memorie n vederea reutilizrii ulterioare, acesta
va fi salvat, adic va fi memorat pe un suport de memorie extern( hard disc, floppy disc,
CD de exemplu) nante de a prsi aplicaia respectiv
PCI
Inaugurat de catre Intel in anul 1993, standardul PCI (Peripheral Component Interconnect)
reprezinta o magistrala prin care se pot conecta diferite dispozitive periferice la placa de
baza.
AGP (Accelerated Graphics Port )
O placa video, deseori numita si accelerator grafic sau placa grafica este un dispozitiv care
intra in componenta unui PC si se ocupa cu generarea si afisarea imaginilor pe un monitor.
Acest termen se refera de obicei la o placa separata care se introduce intr-un slot dedicat
situat pe placa de baza (PCI, AGP, PCI-E), spre deosebire de controller-ul grafic integrat in
chipset-ul placii de baza. Acesta din urma poate fi denumit IGP (Integrated Graphics
Processor).
PCI-Express
Abreviat oficial PCI-E sau PCIe, este o interfata de conectare a placilor de extensie ale PC-
ului dezvoltata de Intel si introdusa in anul 2004. Scopul sau declarat este de a inlocui
interfata universala PCI, cat si portul AGP.
Organizarea fizic a memoriei
Chip-ul de memorie este un circuit integrat (integrated circuit (IC)) format din milioane de
tranzistori si condensatoare care au rolul de a stoca informaiile (date i instruciuni). n
forma binar.
Un chip de memorie apare ca un strat de siliciu de civa milimetri. Pentru a fi uor de
manevrat, cipurile de memorie sunt nchise ermetic ntr-o capsul care asigur protecia
siliciului. Cipurile sunt lipite unul lng altul pe modulele de memorie, ocupnd astfel o
suprafa mai compact de civa centimetri. Modulele de memorie astfel constituite, apar
sub forma unor circuite integrate cu conectori externi, pentru a fi introduse n soclurile
disponibile pe placa de baz.
2/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Deci memoria este o succesiune de locaii binare, fiecare fiind capabil s rein o cifr
binar (0 sau 1).
Cantitatea de informaie ce poate fi nregistrat ntr-o locaie binar se numete bit (Binary
Digit=cifr binar).
Principalele operaii de lucru cu memoria sunt extragerea informaiilor din memorie
(citire) i transferul informaiilor n memorie (scriere).
Localizarea unei zone de memorie =adresa (cea mai mic zon de memorie adresabil
este celula de memorie, constituit din 8 locaii binare consecutive).
Cantitatea de informaie stocat ntr-o succesiune de 8 locaii binare se numete
octet (byte).
Numrul total de bytes care pot fi nregistrai n memorie reprezint capacitatea
memoriei. Pentru a exprima capacitatea memoriei se folosesc multipli ai byte-ului.
1KB(Kilobyte)=1024 bytes=210 bytes
1MB(Megabyte)=1024KB=220 bytes
1GB(Gigabyte)=1024MB=230 bytes
1TB (Terabyte)=1024GB=240 bytes
adresa absolut unic (adresa fizic) , numerotarea octeilor ncepnd de la 0.
Spaiul de adrese al memoriei (calculatorului).
Dimensiunea memoriei adresabile depinde de dimensiunea magistralei de adrese
(numrul de linii care transport adresa, fiecare linie transportnd un singur bit).
Pentru a avea o reprezentare a acestor mrimi, s amintim c pn n anii 80,
capacitile uzuale ale memoriilor interne ale calculatoarelor erau de ordinul a 256 sau 512
kilo-octei (adic, 262 144 octei sau 524 288 octei).
3/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
4/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Prin urmare, limbajele de programare ofer metode i tehnici diferite pentru reprezentarea
informaiilor, determinnd precizii de calcul diferite, utilizatorul fiind acela care va decide, n
funcie de precizia de calcul dorit, limbajul de programare ce trebuie folosit sau programul
de calcul ce trebuie apelat
Din punct de vedere fizic, memoria aflat pe placa de baz a unui calculator este constituit
din cteva cipuri de capacitate 4MB, 8MB, 16MB, 32MB sau maxim 64MB ce reprezint
memoria principala a sistemului de calcul, ce include o memorie de baz (convenional
)de 640Kb de tip RAM.
5/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
6/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Ierarhia de memorii.
7/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
8/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
9/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Memoria cache este o memorie SRAM (Static RAM) n care se ncarc poriuni din
DRAM ce vor fi accesate foarte rapid, ceea ce creeaz iluzia c toat memoria DRAM este
disponibil la aceeai vitez cu cea a memoriei cache. Circuitul care supravegheaz
transferul din memoria DRAM n memoria cache se numete controler de cache; aceasta
de regul, este inclus n acelai cip cu controlerul DRAM.
disk cache - zona de memorie RAM rezervata memorarii datelor n citire/scriere pe hard
disk, ce ajuta la micsorarea intarzierilor date de diferenta de viteza dintre memoria RAM si
hard disk. La fel ca la hard disk, si alte echipamente au memorie cache (de exemplu, CD-
ROM-ul).
10/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Nivelul 2.-nivelul memoriei principale (RAM) const dintr-o memorie volatil1. memorie
n acces direct (random access memory) ,este memoria de lucru a operatorului uman.
Memoria RAM este o memorie cu acces direct realizat din module (cipuri) de diverse
capaciti. Este o memorie volatil n care utilizatorul prin programele care le lanseaz n
execuie, poate scrie i citi date. Ea este practic, memoria de lucru curent. Orice aplicatie
lansata in executie este intai incarcata in aceasta memorie. In acest loc sunt stocate si
datele temporare utile pentru executia programului si fisierele utilizatorului. La terminarea
executarii unei aplicatii, memoria rezervata lui este stearsa. Dac se dorete pstrarea
coninutului din aceast memorie n vederea reutilizrii ulterioare, acesta va fi salvat, adic
va fi memorat pe un suport de memorie extern( hard disc, floppy disc, CD de exemplu)
nante de a prsi aplicaia respectiv
Din acest motiv, daca la iesirea dintr-o aplicatie rezultatele nu sunt salvate, acestea se
pierd. In prezent, calculatorul functioneaza cu memorii interne de 256, 512, 1024 MB sau
chiar mai mult. Atunci cand memoria de lucru este mai mare, calculatorul poate sa
functioneze mai rapid.
1
La scoaterea de sub tensiune a calculatorului, memoria RAM pierde informaia stocat.
11/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
12/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Este scrisa si citita prin programul Setup si contine date despre configuratia
calculatorului (de exemplu, memoria sistemului, numarul si tipul unitatilor de floppy si
hard disk, tipul card-ului video etc.). Tot aici sunt salvate data si ora curenta.
Memoria video( VRAM)
este o poriune importanta din memoria RAM folosita de placile video. In aceasta memorie
este salvata imaginea (text sau grafica) care va fi afisata pe ecranul monitorului;
VideoRAM, denumita si multiport dynamic random access memory (MPDRAM), un
tip de RAM utilizat pentru placile video :termenul de multiport provine de la faptul ca
VRAM-ul are doua porturi de acces independente, permitand CPU-ului si procesorului
grafic accesul simultan la memorie. Video RAM este un adevrat buffer ntre procesorul
calculatoarului si display si este adesea numit buffer de cadre. Cnd imaginile sunt gata
pentru a fi afisate pe ecranul calculatorului, ele sunt nti citite de ctre procesor ca si
date de la o form de Ram (non-video) principal si apoi sunt scrise pe video RAM.
Avnd dou porturi permite procesorului s scrie imagini n acelasi timp n care se
actualizeaz si imaginile de pe monitor
Memoria ROM
Memoria ROM este, cum arat numele (Read-Only Memory), o memorie ce permite doar
operaia de citire. (cum sunt cele ce codific operaiile utilizate la pornirea calculatorului, din
BIOS).
13/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
14/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Memoria R O M Memoria R A M
1. Este format dintr-un singur chip 1. Este format din mai multe chipuri
conectat pe placa de baz . conectate pe placa de baz .
2. Permite acces doar la citire . 2 Permite acces la citire i scriere
3. Este nevolatil . 3. Este volatil
4. Este inscripionat de firma
constructoare de hard
15/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
Pornirea calculatorului
Pasul 1- efectuat de utilizator. Se apas butonulOn (pornit) al calculatorului. n acest fel,
calculatorul este pus sub tensiune i ncepe s funcioneze; operaiile urmtoare, pn la
pasul 3 inclusiv, se vor efectua automat, fr intervenia utilizatorului.
Pasul 2 efectuat de BIOS . Acest pas se concentreaz asupra hardware-ului.BIOS-ul
este responsabil cu verificarea i iniializarea componentelor hardware.
Are loc pornirea la rece a calculatorului. Cea mai mare parte a procesului descris la
acest pas are loc i n cazul n care se face o resetare (repornire) a calculatorului fr a-l
scoate de sub tensiune (pornire la cald); diferenele ntre cele dou tipuri de pornire sunt
precizate mai jos.
BIOS (Basic Input Output System), rezident pe memorie ROM, execut auto-testul la
pornire (power-on self-test POST). Prin acest test se verific existena, caracteristicile i
funcionalitatea diverselor componente i echipamente ale calculatorului i se pregtete
nceperea execuiei de programe. Principalele etape ale testului POST sunt:
- testarea funcionrii plcii video. Placa video conine de obicei un mini-BIOS care
iniializeaz memoria video i procesorul dedicat de pe plac. Dac placa video nu
conine aceste secvene de instruciuni, atunci BIOS ncarc driverul video de acolo
unde este memorat (pe un alt ROM);
- se testeaz dac e vorba de o pornire la cald sau la rece. BIOS decide c
pornirea este la cald dac n cei doi octei ncepnd de la adresa 0000047216
(scris n baza 2 ca 00000000000000000000010001110010) se afl valoarea
hexazecimal 123416 (adic irul de bii 0001001000110100); altfel, pornirea este
considerat la rece;
- n cazul unei porniri la rece, BIOS execut urmtoarele aciuni:
o verific memoria RAM, testnd la scriere i la citire fiecare octet al acesteia;
o verific existena unei tastaturi i a unui mouse n stare de funcionare
(aceasta nsemnnd i testarea comunicrii cu perifericele respective);
o verific n acelai mod i magistrala PCI. Dac aceasta exist i este
funcional, atunci se testeaz toate conexiunele PCI;
16/17
Competene T.I.C. cursul 5-6
o detectarea unei erori n fazele descrise pn aici este n mod cvasi-cert legat
de o problem de hardware. Astfel de erori sunt anunate de BIOS prin
semnale sonore i / sau prin mesaje afiate pe monitor;
o mesajele afiate oricum n aceast etap dau informaii cum sunt cele
privitoare la identificarea BIOS-ului nsui, la tipul procesorului, capacitatea
memoriei, unitile de disc dur i flexibil;
- urmeaz un pas n care BIOS se ocup exclusiv de software: dac sunt necesare
drivere speciale (cum sunt adaptoarele SCSI), acestea sunt ncrcate;
- n finalul POST, BIOS verific lista de periferice de pe care se poate lansa sistemul
de operare. Secvena de lansare a sistemului de operare se numete bootstrap
loader, ea nsi fcnd parte din sistemul de operare. BIOS ncearc s porneasc
procesul mai nti de pe primul periferic din list, n caz de eec de pe al doilea etc.
Pasul 3 efectuat de bootstrap loader. Acesta
- pregtete zonele de memorie n care va fi stocat sistemul de operare, precum i pe
cele n care se vor gsi programe utilizator i alte date
- ncarc sistemul de operare n memoria RAM
- pred controlul sistemului de operare.
Aici se ncheie procesele legate de pornirea calculatorului.
17/17