1)Romania in Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a reprezentat apogeul confruntarii intre Marile Puteri pentru
dominatie economica,politica si reimpartirea lumii in sfere de influenta.S-au confruntat
Puterile Centrale si Antanta,deopotriva responsabile de izbucnirea conflictului.
In vara anului 1914,Romania ocupa o pozitie importanta,atat Antanta(Tripla
Intelegere) cat si Puterile Centrale(Tripla Alianta) fiind dispuse sa ii castige
concursul.Puterile Centrale se straduiau din rasputeri sa mentina alianta cu Romania(in
1883 Romania aderase la Tripa Intelegere).In acest sens au fost numiti noi reprezentati
diplomatici la Bucuresti si anume Ottokar Czernin si von Bussche.Vizita tarului Nicolae
II la Constanta si discutiile cu regele Carol I au reconfirmat insa noua orientare politica
externa a Romaniei.Multe personalitati marcante de la Berlin si Viena au recunoscut ca
Romania era practic pierduta pentru Puterile Centrale.
Pe 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo,in urma caruia au fost
asasinati Franz Ferdinand,printul mostenitor al Imperiului Austro-Ungar si sotia sa de
catre un student sarb,Gavrilo Princip.Cand a izbucnit razboiul,Romania a considerat ca
Imperiul Austro-Ungar a fost statul care a declansat razboiul si,prin urmare,Bucurestiul
nu era obligat sa se alature efortului de rzboi al aliatului sau.
Soarta tarii a fost decisa in urma Consiliului de Coroana de la Sinaia(21
iul.1914).S-a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat secret cu Puterile
Centrale.Pe 27 sept.1914 Carol I a decedat si a fost inmormantat la Curtea de
Arges,urmand ca tronul Romaniei sa fie ocupat de Ferdinand I.Acesta se plasase pe
pozitii antantofile,fiind influentata si de sotia sa,regina Maria.
In Romania elita politica se impartise in doua tabere:
antantofilii(Nicolae Iorga,Octavian Goga,Ion I.C Bratianu) doreau
implicarea Romaniei in razboi de partea Antantei pentru a elibera provinciile
romanesti aflate sub dominatie austro-ungara
germanofilii(P.P.Carp,Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in
razboi de partea Puterilor Centrale in virtutea aliantei din 1883.
Intre 1915-1916 au loc tratative ale Romaniei cu privire la intrarea Romaniei in
razboi de partea aliatilor.Romania si-a negociat cu grija conditiile pentru intrarea in
razboi de partea Aliatilor.Astfel,Bucurestiul cerea recunoasterea drepturilor Romaniei
asupra teritoriilor romanesti aflate sub ocupatie austro-ungara.Aliatii au acceptat
conditiile romanilor in vara anului 1916,dar acestia cazusera la un acord in secret ca sa
nu-i onoreze dupa razboi angajamentele,Imperiul Tarist temandu-se ca va fi pusa in
discutie si situatia Basarabiei.
In vara anului 1916 ,tratativele cu Antanta au intrat in faza finala,caci presiunile
Antantei la Bucuresti s-au inmultit,Seful Statului Major Rus,Alekseev si comandantul
suprem al armatei franceze,Joseph Joffre cerand Romaniei sa intre in razboi acum ori
niciodata.Dupa lungi discutii,pe 4 august 1916 Romania incheie un tratat de alianta cu
Antanta iar zece zile mai tarziu,Consiliul de Coroana a decis intrarea Romaniei in
razboi.Prin intrarea Bulgariei in razboi contra vecinilor de la nord de Dunare,s-a deschis
un front urias,pornind de la Carpati,mergand pe linia Dunarii si ajungand pana la Marea
Neagra.
In noaptea dinspre 14-15 august 1916,trei armate romane au trecut la atac
traversand muntii,dupa care au intrat in Transilvania.Brasovul,Toplita au fost cucerite si a
fost patrunsa zona secuiasca.Ofensiva romana nu a fost sustinuta de aliati,nici in
Galitia,nici in Dobrogea,fapt ce a dus la oprirea ei.La 1 sept. 1916,fortele germano-
bulgaro-otomane conduse de August von Mackensen forteaza Dunarea si a provocat
romanilor infrangerea de la Turtucaia.Marele Cartier General Roman condus de
Constantin Prezan a decis sa contracareze prin trecerea unor unitati peste Dunare si
incercuirea inamicului(Manevra de la Flamanda) ceea ce a esuat datorita ofensivei
austro-ungare si germane din Transilvania.condusa de Erich von Falkenhayn.Pana la
sfarsitul lui octombrie,s-au dus lupte grele in Dobrogea,unde romanii,lipsitit de
cooperarea eficienta a rusilor,au fost nevoiti sa se retraga.In schimb generalul Eremia-
Teofil Grigorescu a castigat lupta pentru trecatorile Moldovei.
Contracarand cu forte numeroase si o tehnica superioara de razboi au rupt
insa,dupa lupte grele,in Banat,pe crestele Carpatilor si in trecatori,apararea de pe valea
Jiului si s-au revarsat in Oltenia si Muntenia.In luptele de la Jiu se remarcase Ecaterina
Teodoroiu si Ioan Dragalina,general ce a si murit in timpul operatiunilor militare de la
Jiu.Mackensen reuseste sa treaca Dunarea la Zimnicea si avansa spre Bucuresti.Presate
de la nord si sud,unitatile militare romane au sustinut batalia de la Neajlov-Arges,care a
dus la pierderea Bucurestiului,la 23 noiembrie Mackensen intrand in oras.Doua treimi din
teritoriul Romaniei intra sub ocupatie militara iar frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-
Siret-Dunare.La sfarsitul lunii noiembrie,autoritatile romane s-au retras in Moldova,la
Iasi,iar tezaurul Romaniei a fost trimis la Moscova.
Apararea ultimului teritoriu romanesc devenise obiectivul principal al
autoritatilor militare romanesti.Printr-un efort urias s-a refacut o forta militara ce grupa
460 000 de soldati si ofiteri.A contribuit la aceasta si inzestrarea cu armament modern ca
si misiunea militara franceza condusa de Henri Berthelot.Planul de actiune urmarea sa
declanseze ofensiva in sectorul Namoloasa.Puterile Centrale se pregateau sa scoata
Romania din razboi printr-un atac combinat al lui Mackensen,dinspre sud,si o ofensiva la
Oituz.Prinsa ca intr-un cleste,armata romana ar fi trebuit sa capituleze.
In mai 1917,armata romana a atacat alaturi de aliatii rusi pentru a sprijini
ofensiva lui Kerenski.La Marasti,Alexandru Averescu a reusit sa rupa frontul austro-
ungar dar avansarea trupelor lui Averescu a trebuit sa fie oprita datorita esecului
dezastruos al lui Kerenski.De acest fapt profitase Mackensen ce a lansat un contraatac
puternic dar a fost invins de trupele lui Eremia Grigorescu si ale lui Constantin Cristescu
la Marasesti.La jumatatea lunii august ultima incercare a armatelor Puterilor Centrale de
a strapunge apararea romaneasca s-a soldat cu victoria romanilor de la Oituz.
Desi Romania era victorioasa pe front,situatia s-a inrautatit datorita agitatiilor
politice din Rusia.Acestea s-au repercutat in randurile trupelor rusesti din Moldova,unde
anarhia si tulburarile constituiau o amenintare la adresa stabilitatii Romaniei.Au avut loc
demonstratii,s-au atacat depozitele de armament si alimente,s-a incercat dezarmarea unor
ofiteri romani,au avut loc jafuri si distrugeri precum si incidente la Pascani,Galati si
Iasi.Aceasta a impus Romaniei dezarmarea unitatilor militare ruse si neutralizarea
lor,trupele romane intervenind pentru a linisti situatia.Drept urmare,reprezentantul
Romaniei de la Moscova,Constantin Diamandy este arestat,legaturile diplomatice cu
Romania sunt rupte iar tezaurul este confiscat.
Dupa cadere guvernului Kerenski si lovitura de stat bolsevica de la
Petrograd,Romania a ramas singura.Dupa ce germanii au acceptat propunerile de
armistitiu ale lui Scerbacev,comandantul armatei ruse din Romania,este incheiata Pacea
de la Brest-Litovsk,ce a lasat Romania total descoperita in fata Puterilor Centrale.In
aceste conditii,Romania a primit un ultimatum din partea Puterilor Centrale in vederea
incheierii grabnice a pacii.Aceasta sarcina grea fusese acceptata de guvernul lui
Alexandru Marghiloman si dupa unele preliminarii la Buftea,s-a semnat Pacea de la
Bucuresti(24 apr.1918) ce a fost grea,umilitoare pentru noi.
Conform Pacii de la Bucuresti,Romania trebuia sa retrocedeze Cadrilaterul si sa
cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei,,restul Dobrogei,desi ramanea in proprietatea
nominal a Romaniei,urma sa fie controlat si ocupat de Germania si Bulgaria pana la un
tratat ulterior definitiv.Romania urma sa cedeze Austro-Ungariei controlul asupra
trecatorilor Muntilor Carpati si concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatarile
petroliere si comertul cu cereale.O alta prevedere a acestui tratat a fost demobilizarea
armatei romane.
Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creeat conditii favorabile reintrarii
tarii noastre in razboi.La 24 oct.1918,guvernul Marghiloman a demisionat si este inlocuit
de un altul sub presedintia lui Constantin Coanda.Acesta a proclamat mobilizarea
generala si a cerut trupelor germane sa paraseasca tara.In acest fel, Romnia a reintrat in
razboi pe 10 noiembrie 1918,cu doar o zi mai inainte ca razboiul sa se incheie in vest.Pe
18 noiembrie 1918,Bucurestiu eliberat a primit pe suverani si autoritatile centrale.
Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial,intre anii 1916-1918 a urmarit
permanent idealul Marii Uniri si a pus din nou Europa in fata faptului implinit.Cu pretul
unor mari jertfe,Romania va consfinti,astfel,dreptul sau la unitate nationala si de sine
statatoare.

2)Unirea Basarabiei,Bucovinei si Transilvaniei cu Romania(1918)

Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a avut ca scop realizarea deplinei

unitati nationale,prin unirea cu Vechiul Regat a Basarabiei,Bucovinei si Transilvaniei.In
ciuda impunerii unei paci umilitoare,Romania,redusa teritorial doar la Moldova,prin
retragerea armatei si a autoritatilor,continua sa existe ca stat de sine statator.In conditiile
in care,in 1918,pe fronturile de lupta Puterile Centrale inregistrau infrangeri
categorice,imperiile multinationale urmau sa se destrame.Paralel cu lupta politico-
militara s-a desfasurat si lupta romanilor din provinciile aflate sub stapanire straina pentru
libertate si unire nationala.Se incheia,astfel,un proces legic prin care romanii s-au reunit
in limitele uneia si aceluiasi stat national

Basarabia

Prima provincie care s-a unit ca patria mama a fost Basarabia.Aceasta a survenit
pe fondul dezmembrarii Imperiului Tarist,odata cu proclamarea principiului
autodeterminarii pana la despartirea de statul multinational in care au fost inglobate.In
aprilie 1917 ia nastere Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de
eliberare nationala.In acelasi an a aparut,la Chisinau,ziarul Cuvant Moldovenesc
Cu ocazia Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau s-a constituit Sfatul
Tarii si a fost declarata autonomia Basarabiei.In noiembrie 1918,Sfatul Tarii si-a deschis
lucrarile,presedintele acestui organ legislativ fiind ales Ion Constantin Inculet,fost deputat
in Sovietul din Petrograd si apropiat al lui Kerenski.Initial,conceptia politica a lui Inculet
era una de transformari politice in cadrul unei Rusii democratice si innoite.Insa,dupa
preluarea puterii la de catre bolsevici,Inculet a evoluat spre alianta cu Romania.Pe 2
decembrie 1917 Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca,,cu
capitala la Chisinau.
Situatia s-a inrautatit datorita agitatiilor bolsevice din Moldova,unde anarhia si
tulburarile constituiau o amenintare atat pentru activitatea acestui organ legislativ cat si
pentru tara.In aceste imprejurari,Sfatul Tarii cere sprijinul armatei romane,care trece
Prutul si restabileste situatia.Prin urmare,guvernul Rusiei sovietice a intrerupt relatiile
diplomatice cu Romania.
In ianuarie 1918 isi proclama independenta Ucraina.Complet izolata,Republica
Democratica Romaneasca si-a proclamat,la randul sau,independenta,in februarie 1918 iar
pe 27 martie,Sfatul Tarii care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor(138 de
deputati) a adoptat,cu majoritate de voturi,hotararea Basarabiei de a se uni cu
Romania.Pe 9 aprilie 1918,regele Ferdinand a ratificat unirea Basarabiei cu Romania.

Bucovina

Bucovina a fost teatru de razboi,numerosi tineri fiind inrolati in armata austro-

ungara,ceea ce a agravat sufeintele locuitorilor sai.Totodata,ea a constituit un subiect al
planurilor Vienei in incercarea de a organiza imperiul pe baze federale.Lupta nationala s-
a radicalizat in provincie,in conditiile infrangerilor suferite de Puterile Centrale.Numerosi
ostasi romani din fosta armata austro-ungara s-au inrolat in detasamente de voluntari ce
luptau pentru unitate nationala.Situatia Bucovinei devenise critica in 1918,cand Imperiul
Austro-Ungar se destramase.Se vehicula teza anexarii de catre Habsburgi a Bucovinei la
Galitia in timp ce Ucraina ridica pretentii de stapanire asupra provinciei romanesti si
ameninta cu interventia armata.
In octombrie lua nastere la Cernauti,ca organ reprezentativ,Consiliul National
Roman.Acest fapt se intamplase din initativa lui Sextil Iosif Puscariu un om de stiinta
integru de origine aromana.Romanii bucovineni isi manifestasera vointa de a se uni cu
Romania.Interventia trupelor ucrainiene a determinat organul reprezentativ politic de la
Cernauti sa ceara sprijinul armatei romane.Trupele romane au intrat in Bucovina,si-au
continuat incursiunea si in Pocutia,restabilind situatia.Pe 15 noiembrie 1918,Congresul
General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu
Romania.Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al
Bucovinei era Iancu de Flondor,un om politic roman din Bucovina,care a militat pentru
unirea acesteia cu Regatul Romaniei.Pe 18 decembrie 1918,regele Ferdinand I a ratificat
unirea Bucovinei cu Romania.

Transilvania

Aici,lupta pentru realizarea unirii cu Romania a tins sa se radicalizeze cu

debutul primei conflagratii mondiale.Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au
intensificat iar Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor a desfasurat o vie
activitate in sprijinul idealului national.Intrarea trupelor romane in Transilvania(1916) a
fost salutata cu mult entuziasm de catre romanii transilvaneni,multi tineri inrolandu-se in
armata romana.Dupa retragerea trupelor romanesti sub presiunea ofensivei lui von
Falkenhayn,autoritatile maghiare au desfasurat o campanie de reprimare a miscarii
nationale a romanesti.In aceste conditii grele au avut loc manifestatii de strada si proteste
ale romanilor la Cluj,Oradea.Brasov,Timisoara.In conditiile infrangerilor pe front si a
adancirii crizei dualismului austro-ungar au avut loc agitatii si in armata.In acelasi timp
se desfasura in strainatate,prin diverse cai,o vasta campanie de propaganda pentru
sustinerea cauzei unitatii tuturor romanilor deoarece existau multi oameni politici
occidentali ce doreau mentinerea Imperiului Austro-Ungar.Au actionat in acest sens,in
Franta,Anglia,S.U.A,Suedia,Italia diverse personalitati din viata politica si culturala ca
Take Ionescu,Nicolae Lupu,Ioan Ursu,Vasile Lucaciu,Constantin Angelescu s.a.
In martie 1918 are loc Congresul Naionalitatilor din Austro-Ungaria are loc la
Roma.Este adoptata o moiune, cerandu-se recunoasterea dreptului fiecarei natiuni sa se
constituie intr-un stat naional, care va rmne independent sau se va uni cu statul
naional deja existent.Motiunea va reprezenta primul pas in desavarsirea Transilvaniei cu
Romania.Isi reia activitatea Partidul National Roman din Transilvania.Se adopta o
declaratie "in virtutea dreptului naional al fiecarei natiuni sa-i decida propria soarta" a
unui Consiliu Roman Naional Central,organism provizoriu de guvernare pentru
Transilvania,alcatuit din 12 membri,6 din Partidul National Roman si 6 din Partidul
Social Democrat.In acest scop,Partidul National infiinteaza la Arad un Comitet de
Actiune prezidat de Vasile Goldis, un pedagog si om politic aradean.In
octombrie,imparatul Carol de Habsburg,in incercarea sa de a salva Imperiul Austro-
Ungar,lanseaza apelul Catre popoarele mele credincioase cu scopul federalizarii
imperiului insa incercarea sa se soldeaza cu un esec.Drept raspuns,deputatul Alexandru
Vaida-Voievod a citit declaratia de auto-determinare a populatiei romanesti din
Transilvania in parlamentul maghiar.S-au desfasurat treptat numeroase actiuni pentru
pace,pentru respectarea drepturilor si libertatilor,pentru realizarea unirii cu Romania.
Treptat,puterea locala a fost preluata de consiliile romanesti,denumite si
sfaturi,care au dispus de sprijinul militar al populatiei romanesti prin intermediul garzilor
romanesti.Se constituise in Transilvania,in acest fel,un control administrativ si politic
romanesc.
Considerat tot ca un raspuns la apelul Catre popoarele mele credincioase al lui
Carol de Habsburg, Consiliul Roman Naional Central lanseaza un manifost catre opinia
publica europeana intitulat Catre popoarele lumii.Apoi a fost convocata pentru data de
1 decembrie,Marea Adunare Nationala.In Ungaria,aparatul administrativ se dizolva.Un
nou guvern,condus de Krolyi Mihly,se formeaza la Budapesta,cu democratul Jszi
Oszkr ca ministru al nationalitilor.Guvernul maghiar incheie uniunea sa cu
Austria,dizolvnd oficial statul Austro-Ungar.Guvernul lui Krolyi Mihly incepe
negocieri cu Consiliul National Roman Central in urma carora oficialitatile maghiare
acceptau doar autonomia administrativa a Transilvaniei,fara a recunoaste suveranitatea
politica.
Pe 1 decembrie 1918 are loc Marea Adunare Nationala la care au luat parte
1228 deputati alesi si 100.000 de transilvaneni,prezidata de Gheorghe Pop de
Basesti,presedinte al Partidului National Roman intre 1902-1918.A fost adoptata
Rezolutia de Unire,prezentata de Vasile Goldis,act juridic national ce consfintea unire
Transilvaniei cu Romania,principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii
statului,libertatea nationala si drepturi egale pentru toate popoarele
conlocuitoare,reprezentare politica si administrativa,libertate si egalitate
confesionala,regim politic de factura democrata si vot universal,libertatea presei,libertate
de asociere,de intrunire sau de opinie,reforma agrara radicala.In ziua urmatoare are loc
formarea organelor reprezentative provizorii: Marele Sfat National ce avea in frunte pe
Gheorghe Pop de Basesti si Consiliul Dirigent,organ executiv condus de Iuliu Maniu,un
proeminent politician transilvanean.Actul Unirii va fii inmanat regelui Ferdinand I in Sala
Tronului pe care-l va sanctiona pe 11/24 decembrie 1918.
Unirea a fost salutata si recunoscuta si de nationalitatile din Transilvania dar
refuzul autoritatilor maghiare de la Budapesta de a recunoaste actul unirii,amenintarile
proferate de Bela Kun la adresa Romaniei si atacurile armatei maghiare impotriva
romanilor din Transilvania,a dus la campania din 1919.Dupa o ofensiva in Transilvania si
pe Tisa,pe 3-4 august 1919,armatele romane infrang armatele maghiare si ocupa
Budapesta.
Unirea din 1918 intr-un singur stat a tuturor romanilor s-a realizat,asadar,ca
expresie a vointei romanilor intr-un context favorabil.Tratatele de pace din 1919-1920 au
recunoscut de jure(iure) o situatie deja existenta,rod al actiunii romanilor insisi.S-a creat
un cadru favorabil societatii romanesti,intrat intr-o noua etapa a evolutiei sale.

3) Reforme politice si sociale(1918-1921)

Dupa Marea Unire din 1918.au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor
romanesti care s-au unit cu tara,pentru realizarea unificarii administrative si politice.Dupa
unire,provinciile istorice au avut o administratie proprie,pana in 1920:Transilvania era
condusa de Consiliul Dirigent,Bucovina de Secretariatele de Serviciu,Basarabia de
Directoratele.Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general cum
erau finantele,armata,politica externa.Fiecare provincie avea cate doi,Bucovina si
Basarabia,si respectiv trei,Transilvania,reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.In
Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii.Pe 15
octombrie,1922,regele Ferdinand era incoronat la Alba-Iulia ca rege al Romaniei Mari.
Formatiunile politice din vechiul regat s-au extins prin crearea de organizatii la
nivelul intregii tari,realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din
Provincii(cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu,in 1926)
Astfel,dupa modificarea articolelor 57 si 67 din Constitutie,Parlamentul a
deschis calea unei reforme electorale,la 16 decembrie 1918 s-a publicat decretul-lege
privind votul universal,direct si secret pentru toti locuitorii,incepand cu varsta de 21 de
ani.Nu puteau participa femeile,magistratii si ofiterii.In noiembrie 1919 au avut loc
primele alegeri parlamentare in Romania Mare.Ele au dus la formarea primului parlament
al Romaniei care cuprindea 568 de deputati.Prin aceasta rotativa guvernamentala a fost
inlaturata.Pe 29 decembrie 1919,Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea
Basarabiei,a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania.
In 1919 s-a hotarat introducerea calendarului gregorian.Astfel,ziua de 1 aprilie
pe stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou.In 1925,la insistentele guvernului
Romaniei,Patriarhia de la Constantinopol a acceptat sa recunoasca Patriarhia Romana
condusa de Miron Cristea,episcop de Caransebes.
 In 1920 s-a realizat unificarea monetara pentru a scoate din circulatie celelalte
monede care circulau pe teritoriul tarii,alaturi de leul romanesc.Aceasta masura a pregatit
reforma financiara elaborata un an mai tarziu de catre Nicolae Titulescu.Cea din urma a
prevazut un sistem unitar de impozite si un minim de venit neimpozabil.S-au intreprins
masuri pentru desfiintarea barierelor vamale intre Vechiul Regat si provinciile unite.
O preocupare deosebita in activitatea guvernamentala a constituit-o realizarea
unei reforme agrare si rezolvarea,pe aceasta cale,a unei probleme cruciale pentru
dezvoltarea social-economica a Romaniei.La 15 dec.1918 s-a emis decretul lege pentru
expropierea marilor proprietati rurale din Regat.Un nou decret fixa conditiile de
expropiere.Actele legislative speciale,din anii 1919-1920,au vizat aplicarea reformei
agrare in provincii.Legea propriu-zisa(1921),a asigurat redistribuirea proprietatii agrare in
favoarea taranimii.
Au fost elaborate si alte proiecte de lege si reforme:
23 iun.1924: legea privind organizarea armatei
26 iul.1924: legea invatamantului care prevedea organizarea unitata a
invatamantului;obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar
14 iun.1925: legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea
administrativa unitara a Romaniei si integrarea teritoriilor unite in Vechiul
Regat.Teritoriul tarii a fost impartit in judete,conduse de prefecti,iar plasa
era impartita in comunele rurale si urbane conduse de primari alesi.
27 mart.1926: legea electorala potrivit caruia partidul care castiga 40% din
totalul voturilor primea 70% din mandate.Mandatele ramase erau impartite
intre partidele care depaseau pragul electoral de 2% proportional cu
veniturile castigate.
1931: legea pentru suspendarea executiilor silite
1932: legea conversiunii datoriilor agricole(statul prelua o parte a datoriei
taranilor)

4) PNL(1918-1922); Ideologia neoliberala.Stefan Zeletin

Partidul Naional Liberal a fost si este unul din principalele partide politice din
Romania,cu rol insemnat in modernizarea tarii.A fost infiintat sub acest nume in data de
24 mai 1875.Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de premieri
liberali.Liberalii au continuat,in schimb,sa joace un important rol politic,reprezentand in
practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice.Ei au condus neintrerupt
din 1914 si pana n 1919(cu o scurta intrerupere intre martie-noiembrie 1918),cand,
asemenea altor partide liberale europene,au pierdut alegerile organizate de ei pe baza
votului universal.
Partidul National Liberal a fost condus,in perioada interbelica,de Ion I.C
Bratianu,Vintila Bratianu,I.G.Duca,Dinu Bratianu.Acest partid de dreapta a dominat
scena politica romaneasca mai ales intre 1918-1928,perioada cunoscuta si sub numele de
Decada bratiana.PNL s-a implicat in istoria sa in mai multe evenimente ce aveau sa
devina semnificative pentru Romania,in special obtinerea independentei in 1877,
construirea Regatului Romaniei in 1881,razboiul de reintregire nationala(crearea
Romaniei Mari) in 1918.De asemenea s-au implicat si in activitatea legislativa,elaborand
o serie de legi si reforme,contribuind la dezvoltarea politica,sociala si economica a
Romaniei.
Doctrina politia a PNL a sustinut faurirea unei economii capitaliste prin forte
proprii,rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei;politica prin noi insine viza
protejarea burgheziei romanesti,a bogatiilor tarii,limitarea patrunderii capitalismului
strain.
Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social si politico-
economic care se bazeaza,printre altele,pe liberalismul clasic si pe teoria neoclasica si
care urmareste minimizarea influentelor statului asupra evenimentelor economice.Spre
deosebire de laisse-faire-ul liberalismului clasic se considera necesara interventia
regulatorie a statului pentru garantarea pietelor functionale.In Romania neoliberalismul a
avut ca teoreticieni pe Stefan Zeletin, Vintila Bratianu si pe Mihail Manoilescu.
Principiile de baza ale acestui curent erau: dezvoltarea industriei, proces de care
depindeau modernizarea societatii si consolidarea independentei nationale;sustinerea
intereselor burgheziei nationale; libertatea patrunderii capitalului strain prin promovarea
politicii prin noi insine; si un regim parlamentar bazat pe votul universal.
Termenul neoliberalism a fost initial o descriere proprie,insa in prezent este
folosit aproape exclusiv ca sinonim restrns pentru termenul capitalism. Cei care sunt
pentru aceasta definire a termenului, vorbesc de regula despre o politica economica
liberala orientata inspre stabilitate monetara sau inspre un stat suplu, si sunt, in general,
impotriva statului social sau al statului prosper.
Termenul neoliberalism a fost caracterizat de pe tema dezvoltarii unui concept
pentru o politica economica pe termen lung,care a fost inteleasa ca o cale de mijloc intre
capitalismul pur si socialism.Conform acestui concept,interventiile statului in economie
sunt doar atunci justificate si necesare cand, de exemplu, distorsiunile pietei sunt
impiedicate prin monopoluri si carteluri.
Elemente ale politicii neoliberale:
individualismul normativ: o sursa pentru deciziile politico-economice,este
preferinta individuala a subiecilor economici.Din cauza problemelor de
agregare a preferintelor individuale a fost exercitata o critica asupra
programelor economice guvernamentale, atunci cand acestea deriva din
principiile generale.Acest principiu se asemana cu principiul suveranitatii
populare din cadrul teoriei politice liberale.
proprietatea privata/privatizarea: in conceptia neoliberala statul nu are
datoria de a fi intreprinzator activ. Se cerea, de aceea, privatizarea
intreprinderilor de stat respectiv datoria statului de a se implica, in special
in monopolurile de stat din domeniul.Statul trebuia sa se ingrijeasca de
pietele functionale printr-o politica concurentiala si sa previna formarea
pietelor de monopol si a disfunctionalitatilor pietei. Preponderenta de
proprietate privata si de forme regularizatoare ale economiei private fata de
influenta statului deriva uneori dintr-un anumit punct de vedere asupra
teoriei economice a drepturilor disponibilitatilor.Prin urmare,bunastarea
economica ar creste,cu cat creste proprietatea din domeniul public.
politica stabilizatoare: politica masei monetare trebuia sa garanteze preturi
stabile, printr-o moned stabila si printr-un buget echilibrat.Dintr-o politica
monetara,a dobanzii i bugetara restrictiva rezulta o extindere a
 administratiei, o creare a unor unitati parial autonome si o degajare a
diferitelor teme publice in sensul unui management suplu
piata ca instrument de conducere:in convingerea neoliberala trebuia ca
piata, deci cererea si oferta sa hotarasca asupra tipului,pretului si cantitatii
realizarilor materiale si asupra serviciilor,deoarece astfel ar avea loc o
alocare optima a resurselor.
concurenta:statul se ingrijeste de pietele functionale si intervine in cazul
pieelor evident imperfecte.Spre deosebire de neoclasicism,concurenta s-a
extins asupra institutiilor,cu parerea ca cei mai supli supravituiesc pe
piata,a carei insemnatate este recunoscuta
deregularea: neoliberalii sunt pentru deregularea si liberalizarea economiei
in sensul unei reduceri a legilor si regulamentelor,atat timp cat acestea sunt
considerare birocratice si nu sunt neaparat necesare,deoarece prin aceasta
actiunile economice individuale ar fi impiedicate.
comertul mondial: neoliberalii erau de acord cu globalizarea in sensul unei
stimulari a comertului liber intre state.Conform evaluarii
neoliberalismului,comertul liber ar conduce la stimulatea bunastarii
mondiale.Limitarea comertului prin taxe vamale si obstacole comerciale
ne-tarifare si o stimulare a anumitor scopuri economice de catre stat prin
subventii,conduce,dupa parerea neoliberalilor la inegalitate si saracie n
lume.
politica taxelor: de regula se cerea ca procentele taxelor sa fie reduse,de
exemplu sub forma tarifelor proportionale sau a tarifelor in trepte si un
sistem de taxe simplu in locul unui sistem de dispoziii variate.Taxele
indirecte sunt preferate celor directe.Taxele pe avere sunt respinse,fiind
considerate ca o taxe duble,dar si taxele de bagatela in cazul carora
incasarile nu sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru colectarea
acestora.In general este favorizata scaderea taxelor platite de firme,mai ales
ca prin aceasta s-ar produce o crestere a incasarilor din taxe.
sistemul social: si in domeniul sistemelor sociale, neoliberalii erau pentru
solutii organizate privat in locul sistemelor de stat considerate a fi
birocratice.Prin aceasta trebuia realizata o administrare eficienta a
mijloacelor cetatenilor.Masurile private de prevedere erau avizate favorabil
in cadrul modalitatii de acoperire a capitalului.Asta insemna ca sistemele
de asigurare sociala vor fi reconstruite: statul de realocare va fi demontat,
iar sistemele economiei de piata vor fi construite. Performantele statului se
vor concentra apoi eficient asupra celor care au intr-adevar nevoie de ajutor
social, deci asupra acelora care nu sunt in stare sa-si asigure traiul zilnic

In Romania neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe Stefan Zeletin,Vintila

Bratianu si pe Mihail Manoilescu.Stefan Zeletin(pseudonim al lui Stefan Motas 1882-
1934) a fost un filozof,economist si sociolog roman.A fost profesor la Universitatea din
Iasi.In lucrarea sa Burghezia romana,originea si rolul ei istoric (1925) a luat atitudine,
de pe pozitiile burgheziei,impotriva punctelor de vedere
agrariene,traditionaliste,demonstrand necesitatea obiectiva a evolutiei Romaniei spre
civilizaia industriala.Zeletin a sustinut un punct de vedere determinist in sociologie,intr-o
perioada in care teoria idealist-eclectica a factorilor predomina n literatura sociologica
romaneasca,si a recunoscut,in opozitie cu conceptiile conservatoare,faptul ca organismele
suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformarilor social-
economice.Zeletin a afirmat permanent rolul permanent progresist al burgheziei,a
justificat procesul de spoliere a maselor taranesti ca izvor necesar al acumularii
capitaliste.A condamnat socialismul,sustinand capacitatea de perfecionare a
capitalismului si posibilitatea transformarii lui pe baze neoliberale (Neoliberalismul,
1927).In studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste.
Strduina principal a lui Zeletin este de a ne dovedi c viitorul rii este
neoliberal", menirea de a nfptui societatea viitoare revenind nu partidului socialist, ci
oligarhiei romne.Din acest punct de vedere, Zeletin urmeaz a fi considerat drept un
continuator al tinerimii generoase", desigur, n forme noi dar plednd aceeai tez a
socialismului nfptuit prin partidul liberal. ncepndu-i lucrrile n epoca de criz
general a capitalismului de la sfritul celui dinti rzboi mondial, Zeletin are meritul de
a fi ncercat s descifreze problemele de baz ale Romniei, cu dorina ludabil de a se
ridica la un nalt nivel de teorie sociologic, folosind n acest scop i metoda
materialismului istoric, pe care l interpreteaz ns n aa fel nct s-l pun n slujba
oligarhiei romne. Cu toate acestea, neoliberalul" Zeletin nu se nscrie n partidul liberal,
ci n cel averescan, al Poporului", aducnd drept argument c n vechiul partid liberal nu
exist o atmosfer prielnic intelectualilor. De fapt, liberalii, stpni ai rii, nu mai aveau
nevoie la acea vreme de teoreticieni cu veleiti politice.
Pentru a-i construi neoliberalismul", Zeletin face apel la o teorie sociologic
proprie, de fazare a istoriei omenirii n cteva tipuri ideale, a cror succesiune e menit a
se repeta aidoma indiferent de timp i loc. Acestea ar fi: dou de baz, una agrar
dominat de existena unei clase de proprietari de pmnt i o alta, plutocratic, n care
domin o clas de proprietari de bani (de capital). ntre ele, dou clase, una intermediar,
de trecere de la agrar la plutocratic i alta de revenire, de la plutocratic la agrar, toate
mpreun formnd un ciclu repetat la nesfrit.Zeletin susine c nu, evoluia istoric a
Romniei nefiind dect repetarea aidoma a unor legi obiective generale, absolut aceleai,
indiferent de timp i spaiu; Romnia la nceputul veacului al 19-lea se afla ntr-o faz
agrar; intrat apoi ntr-o faza intermediar a trecut la plutocraie". A dominat deci mai
nti clasa marilor proprietari de pmnt, boierii; a urmat apoi o clas burghez n
formaie (liberalii) care se dezvolta n zilele lui ca o plutocraie bancar. Sensul viitor al
evoluiei noastre sociale ar fi, deci, de trecere la o treapt mai naintat de organizare
plutocratic, ceea ce face ca orice piedic ce s-ar opune acestei dezvoltri neoliberale" s
fie reacionar, n contrasensul micrii progresiste, obligatorii i fatale
Zeletin d termenilor de capital", capitalist" i capitalism" nelesuri care i
permit s neleag prin capital" orice avuie deinut de cineva; prin capitalist" orice
deintor de capital i prin capitalism", orice ornduire social n care domin
capitalitii" adic plutocraii". Ceea ce nseamn c exist capital, capitaliti i
capitalism" nc din cele mai vechi timpuri, capitalismul fiind, ca atare, sortit s continue
a exista n vecii vecilor. n realitate n alte tipuri de formaiuni social-economice, ca cele
sclavagiste i feudale, capital" putea s existe; nu ns n sensul n care exist capital"
n ornduirea capitalist", caracterizat tocmai prin faptul c acum capitalul" a ajuns nu
o acumulare de bunuri, ci o relaie social ntre clasa burghezilor i cea a proletarilor
nscut pe calea intrrii capitalului acumulat primitiv", n procesul de producie a
mrfurilor.
Neadmiterea acestei diferenieri n tipuri diverse de ornduiri social-democrate, i
permite lui Zeletin o folosire a limbajului marxist ntr-un sens antimarxist. Astfel
acumularea de capital" devine la Zeletin orice tezaurizare; iar circulaia", care la Marx
se refer la circulaia capitalului, specific n cadrul procesului de producie capitalist,
devine un proces general al oricrei circulaii de mrfuri", adic simplu comer"
nicidecum creare de plusvaloare prin folosirea forei de munc salariat.Punerea
accentului pe circulaia mrfurilor" (recte: transportul mrfurilor din Apus spre Orient)
duce la o teorie care nu e deloc original, majoritatea cercettorilor notri fiind i ei
adepi ai teoriei Adrianopolului", potrivit creia urmtor acestui tratat, mrfurile apusene
au invadat piaa noastr intern, declannd aci schimbri radicale.
Ce e deci nou n teoria lui Zeletin? Unii comentatori scot n relief meritul lui de a
fi artat c acest comer era fcut n special cu Anglia (ceea ce nu corespunde totui
realitii, locul nti deinndu-l, copleitor, Austria). Teoretic, faptul nu are dealtfel prea
mare nsemntate. Numai c, punnd astfel problema rilor agrare" intrate n proces de
transformare revoluionar" sub impactul comerului exterior, reducem teoria doar la unul
din aspectele particulare, anume la cile de ptrundere a capitalismului n regiuni
subdezvoltate, nicidecum nu elaborm o teorie general a capitalismului n lume.
Totui, Zeletin se ncumet s fac i acest pas de generalizare abuziv de la un caz
particular la totalitatea istoriei. n acest scop, el susine c ri dezvoltate" i ri
napoiate" au existat dintotdeauna, i c numai astfel se explic circulaia mrfurilor"
cu toate consecinele ei.

5)Mihail Manoilescu-conceptia social-politica

Mihail Manoilescu(1891-1950) a fost un publicist, economist, ministru de externe

i politician roman.Printre alte functii publice pe care le-a deinut,Mihail Manoilescu a
fost ministru al afacerilor strine al Romaniei in vara anului 1940,in cadrul regimului Ion
Antonescu.nteresant este faptul ca acest teoritician important al neoliberalismului din
Romania a devenit membru al Partidului Poporului,neaderand la Partidul National
Liberal.
Manoilescu consideraa ca era o contradictie manifesta intre formele democratice
promovate de liberali n viaa politic i social i caracterul oligarhic al acestui partid. El
caracterizaa drept mediocr gndirea liberal i i exprima ndoiala cu privire la
capacitatea lor de a crea o doctrin i un dinamism sufletesc care s atrag tineretul rii.
Mai mult dect att, Manoilescu susinea c ntre formaiunile politice din Romnia
susceptibile de a reprezenta spiritul neoliberal se regsesc numai Partidul Poporului,
Partidul Naional i Partidul Naionalist - Democrat.
Adept, la nceputul anilor 20, al ideilor neoliberale, Mihail Manoilescu va susine
spre deosebire de P.N.L. o intervenie masiv i hotrtoare a statului n economie.
Neoliberalismul sublinia Manoilescu ia numai spiritul doctrinei liberale; el caut ca
din beneficiile libertii s se mprteasc ct mai muli, iar nu numai o minoritate de
clas. De aceea nu se opune tendinelor de realizare a condiiilor obiective, care fac
posibil sinceritatea liberalismului i, deci, cldirea statului pe o baz real democratic.
Neoliberalismul nu crede n armonia social, care reprezint mai mult un deziderat, ci
n echilibrul social, care se poate stabili prin reprezentarea sincer a realitilor sociale.
De asemenea, el combate hotrt lupta de clas.Neoliberalismul, spre deosebire de
vechiul liberalism, nu nelege intervenia statului numai ca un corectiv al exagerrilor
inechitilor sociale, ci ca o lupt sistematic cu scopul de a face viaa omeneasc
suportabil pentru cei muli.
Concepia social-politica neoliberal, n viziunea lui Manoilescu, recunoate
caracterul evolutiv al proprietii i, mai ales, al proprietii individuale a capitalului. Nici
o transformare n conceptul i starea proprietii nu trebuie impus pe cale politic, graie
dominaiei exclusive a unei anumite clase, care se gsete ntmpltor la crma statului,
ci s fie rezultat din dezvoltarea natural a factorilor sociali interni, care condiioneaz
evoluia.
Un element caracteristic al neoliberalismului aplicat n mod practic este acela c
nu atac prin msuri de stat condiiile produciei, ci numai taxeaz rezultatele certe, adic
beneficiile pe care le-au dat ntreprinderile de producie; printr-o finalitate inteligent el
aduce un corectiv exagerrilor la care d natere jocul liber al capitalismului, dar, n
acelai timp, menajeaz interesul personal de cte ori acesta constituie un factor de
progres. De aceea, neoliberalismul preconizeaz impozitul progresiv pe venit,
preconizeaz accentuarea impozitelor pe venituri lenee i, mai mult dect att, admite
impozitul pe capital. Neoliberalismul nu se sprijin pe o singur clas social ci pe toate.
Manoilescu susine posibilitatea, creat prin reforma agrar, ca ranul s devin
un factor economic independent. Ca principiu, neoliberalismul se opune oricrei
opresiuni a individului i a claselor, ori de unde ar veni, fie din partea capitalismului, fie
din partea altor puteri cu aceleai tendine ca i capitalismul. Neoliberalismul accept
orice form de socialism n economie, dac nu duce la mai mult constrngere a
individului, dac n practic pstreaz viu nervul activitii omeneti, care este interesul
personal i, n sfrit, dac aceast form nu este impus de un aparat politic, ci este
nscut firesc din dezvoltarea forelor sociale i economice.
n concluzie, Mihail Manoilescu vede posibil regenerarea liberalismului prin
neoliberalism, prin concilierea raportului dintre autoritatea statului i libertatea
individului, cu condiia gsirii unei baze morale n constituirea puterii statului.
Manoilescu susine c trebuie depit individualismul atomistic al liberalismului clasic
printr-o concepie anti-individualist i naional avnd la baz ideea statului naional
conceput ca unitate economico-social democratic, entitate politic rezultnd din
echilibrul forelor i claselor sociale ce reprezint sincer realitile sociale.

6)Partidul Taranesc(1918-1926).Partidul National Roman din

Transilvania(1918-1926).Ideologiile lor

In 1918 ia nastere Partidul Taranesc.El a fost exponentul paturii instarite de la sate

reprezentate de preoti,invatori,tarani instariti.Isi expuneau ideile prin ziarul Tara Noua
si apoi Aurora.In fruntea Partidului Taranesc s-a aflat Ion Mihalache,un invatator din
Topoloveni dotat cu o capacitate intelectuala de exceptie.In anul 1926 a fuzionat cu
Partidul Naional Romn pentru a forma Partidul Naional-rnesc.Printre liderii sai ii
putem aminti pe Constantin Stere,Virgil Madgearu si Pantelimon Halippa.Plasandu-se pe
pozitii democratice,acesta a intreprins o vie agitatie in lumea satelor.
La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, Partidul rnesc din Vechiul
Regat a obinut 61 de mandate, n timp ce Partidul rnesc din Basarabia a ctigat 72
de mandate de parlamentar. n urma unui acord cu mai multe partide, s-a constituit un
guvern condus de Alexandru Vaida-Voievod, n care Partidul rnesc deinea, prin Ion
Mihalache, portofoliul Ministerului Agriculturii. n aceast calitate, Mihalache s-a
ocupat, mpreun cu o comisie de minitri, de pregtirea unui proiect de lege agrar care
prevedea reducerea substanial a proprietilor marilor moieri i plata unor despgubiri
reduse de ctre rnii mproprietrii. n urma refuzului regelui Ferdinand de a semna
mesajul de trimitere a proiectului de lege n dezbaterea Parlamentului, datorit faptului c
a socotit proiectul prea radical, la 12 martie 1920 Ion Mihalache i-a dat demisia din
guvern, ceea ce nu a mpiedicat cderea guvernului a doua zi, la 13 martie.
Congresul partidului din 20-21 noiembrie 1921 a aprobat un nou program, al
crui proiect fusese pregtit de Constantin Stere. Programul considera c imperialismul
capitalist, ajuns n ultimele decenii la dominaiune universal, s-a dovedit neputincios de
a asigura omenirii o munc panic i de a feri societatea de o nprasnic risip de viei i
avuii. Astfel se prbuete nsui justificarea istoric a ornduirii capitaliste, c statul
romn nu poate fi dect un stat rnesc pentru c poporul romn este un popor de
rni i c atta vreme ct vor exista clase sociale cu interese opuse, lupta de clas nu
poate nceta
La alegerile din martie 1922, organizate de guvernul PNL, Partidul rnesc a
obinut 40 de mandate (fa de cele 222 obinute de PNL), fiind al doilea clasat. Dup
alegeri, rnitii au acionat n continuare pentru nfiinarea de noi organizaii locale ale
partidului lor; odat cu constituirea organizaiei provinciale a partidului n Bucovina,
activitatea partidului era extins la nivelul ntregii ri.Programul din 1924 prevedea c
Partidul rnesc va milita pentru modificarea Constituiei, libera circulaia a
pmnturilor dobndite prin legile de mproprietrire i pentru o larg colaborare cu
capitalul strin.
n zilele de 17-18 iulie 1921 a avut loc edin a Comitetului Central partidului,
care a aprobat nscrierea n partid a Dr. Nicolae Lupu, precum i propunerea fcut de 11
deputai i senatori basarabeni, ntre care Constantin Stere i Pantelimon Halippa, de
fuziune cu Partidul rnesc din Basarabia, ceea ce a ntrit curentul de stnga din partid
i a permis extinderea sa organizatoric n teritoriul dintre Prut i Nistru. Dup fuziunea
cu Partidul rnesc din Basarabia au urmat alte fuziuni cu grupri rniste din
Transilvania (30 octombrie 1922) i Bucovina (11 iunie 1922), precum i cu Partidul
Socialist-rnesc (22 septembrie 1922).
ncepnd cu anul 1923 a avut loc o apropriere crescnd de Partidul Naional,
cu care s-a ncheiat un prim acord de fuziune n anul 1924, dar care nu a putut fi pus n
aplicare datorit opoziiei Partidului Naional la prezena n structura noii formaiuni a lui
Constantin Stere, acuzat de trdare naional, deoarece n timpul primului rzboi mondial
a rmas n teritoriul ocupat i a colaborat cu inamicul.n cele din urm, fuziunea dintre
cele dou partide a fost realizat n anul 1926,moment in care s-a constituit Partidul
Naional-rnesc.
Printre formatiunile politice din acea perioada s-au numarat si cele din
provinciile unite.Cel mai important ramane Partidul National Roman din Transilvania
partidul politic care a reprezentat interesele naiunii romne din Transilvania, ntregul
Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, n perioada dualismului. Pn la conferina de
unificare de la Sibiu din 12-14 mai 1881 au activat dou partide naionale: PNR din
Banat i Ungaria i PNR din Transilvania
Dup Unire, Partidul Naional Romn a nceput s se intituleze Partidul
Naional i a adoptat ca program propriu.Declaraia de la Alba Iulia din 1 decembrie
1918. Conferina partidului din 9 august 1919 a ales n funcia de preedinte pe Iuliu
Maniu, n locul lui Gheorghe Pop de Bseti, care ncetase din via la 23 februarie
1919.Pe baza hotrrii Marii Adunri Naionale din 1 decembrie 1918 s-a constituit
Marele Sfat Naional Romn, din snul cruia a fost ales Consiliul Dirigent, cu misiunea
de a conduce treburile Transilvaniei.
Partidul Naional a reuit s ctige alegerile parlamentare din noiembrie 1919.
Dei a depus liste de candidai numai n Transilvania, partidul a obinut nu mai pu in de
169 de mandate de parlamentar, ceea ce l fcea cel mai important partid din Romnia
ntregit.La 25 noiembrie, s-a ncheiat un acord de colaborare ntre Partidul Naional,
Partidul rnesc, Partidul Naionalist-Democrat, Partidul Democrat al Unirii din
Bucovina i Partidul rnesc din Basarabia pentru constituirea unui bloc parlamentar.Pe
baza acestui acord, s-a format guvernul Blocului parlamentar, sub conducerea lui
Alexandru Vaida-Voievod, n care majoritatea posturilor erau deinute de reprezentani ai
Partidului Naional dar guvernul a czut ns n martie 1920.
La 24 aprilie 1920 a avut loc Congresul Partidului Naional, care a adopta un
nou program al partidului, care preconiza, printre altele: deplina libertate a alegerilor,
asigurarea drepturilor i libertilor democratice, descentralizarea administrativ,
unificarea nvmntului, o legislaie a muncii similar celei din rile capitaliste
dezvoltate, realizarea reformei agrare, dezvoltarea cooperaie, egalitatea de tratament
pentru capitalitii strini n Romnia.La alegerile din 1920, Partidul Naional nu a ob inut
dect 27 de mandate n Adunarea Deputailor, Partidul Poporului reuind s valorifice
calitatea de partid de guvernare i s obin majoritatea, cu 206 mandate.
Partidul Naional a intrat n octombrie-noiembrie 1921 n negocieri cu Partidul
Naional Liberal n vederea realizrii unui acord de guvernare. Iuliu Maniu a respins
ideea unui simplu acord de principiu i a solicitat ca acordul s lmureasc de la nceput
toate problemele colaborrii. Naionalii i liberalii nu au reuit ns s ajung la o
nelegere complet, datorit divergenelor cu privire la mprirea mandatelor de
parlamentar.
n zilele de 19-20 noiembrie 1922 s-a hotrt fuziunea Partidului Na ional cu
Partidul Conservator-Democrat, moment odat cu care sediul central al partidului s-a
mutat de la Cluj la Bucureti.n cursul anului 1923, Partidul Naional a ncheiat un prim
acord de colaborare cu Partidul rnesc, pe baza cruia cele mai mari partide din
opoziie de la acel moment constituiau Opoziia Unit, n scopul de a forma un front
comun de lupt mpotriva guvernrii liberale. Dei n anul 1924 cele dou partide au
semnat un prim acord de fuziune, acesta nu a putut fi pus n executare.
n schimb, la 8 martie 1925, Partidul Naional a fuzionat cu Partidul Naionalist
al Poporului, condus de Nicolae Iorga i care mai avea ca figur proeminent pe
Constantin Argetoianu. Noul partid a adoptat numele i programul Partidului Naional;
pn la convocarea Congresului general, s-a convenit ca partidul s fie condus de doi
preedini, respectiv Maniu i Iorga.
 La nceputului anului 1926, n contextul expirrii mandatului de guvernare
acordat partidului liberal, naionalii, mpreun cu rnitii, se ateptau s fie chemai la
guvernare. Dei tratativele ntre aceste partide pentru formarea unei liste comune de
ministeriabili erau avansate, regele a preferat, n martie 1926, s ncredineze rspunderea
guvernrii lui Alexandru Averescu, lucru care a declanat un moment de criz n partid,
care a fost prsit de o parte din fruntaii si ardeleni Vasile Goldi, Ioan Lupa i Ioan
Lapedatu, care au preferat s intre n guvernul Averescu.
n cele din urm, noile tratative desfurate n perioada aprilie septembrie
1926 au fost ncununate cu succes, ajungndu-se la semnarea unui nou acord de fuziune
ntre Iuliu Maniu i Ion Mihalache. Nici de data aceasta procesul de fuziune nu a fost
lipsit de obstacole, Iorga i Argetoianu anunndu-i demisia din partid. n cele din urm,
fuziunea dintre cele dou partide a fost realizat n anul 1926,moment in care s-a
constituit Partidul Naional-rnesc.
Cele doua partide sustineau ca baza economica a tarii este proprietatea
taraneasca si ca taranimea trebuia sa conduca societatea.Romania,urma sa fie,in viziunea
lui Stere,Zane,Mihalache,Madgearu,un stat agrar,in care dezvoltarea industriei sa fie
subordonata progresului agriculturii.Se aprecia ca de progresul agriculturii depindeau
aprovizionarea pietii interne,asigurarea necesitatilor de hrana ale populatiei,caracterul
activ al balantei comerciale externe.Dupa 1926 se considera ca economia romaneasca se
putea dezvolta doar cu ajutorul capitalului strain(politica portilor deschise)

7) Alexandru Averescu-activitate politica(1918-1926)

Alexandru Averescu(1859-1938) a fost general de armat romn i comandantul

Armatei Romne n timpul Primului Rzboi Mondial, fiind deseori creditat pentru
victoria Romniei din acel rzboi. A fost de asemenea prim-ministru al Romniei n trei
cabinete separate.In 1930,ajunge la gradul de maresal al Romaniei,impreuna cu
Constantin Prezan. A fost membru de onoare al Academiei Romne.
Din transee,intra in politica si constituie la Iasi,Liga Poporului ce va ajunge in
1920,Partidul Poporului,devenind primul partid care avea adepti la nivelul intregii
tari..Ajunge prim-ministru prima oara pentru o scurta perioada,in 1918.In conditiile in
care Romania a primit un ultimatum din partea Puterilor Centrale in vederea incheierii
grabnice a pacii,Averescu demisioneaza,sarcina incheierii unei paci cu Puterile Centrale
fiind lasata in responsabilitatea lui Marghiloman.
In martie 1920 devine prim-ministru pentru a doua oara.Guvernul
Averescu(1920-1921) a adoptat o serie de masuri importante pentru dezvoltarea
Romaniei si anume legile de reforma agrara,unificarea monetara,reforma
financiara,primul buget al Romaniei intregite.Politica externa a Romaniei a fost marcata
de tendinta revizuirii tratatelor semnate cu tarile invinse.Intre aceasta este cunoscut
proiectul esuat al Confederatiei danubiene lansat de Ungaria,prin care se preconiza
refacerea vechii monarhii dualiste.Romania,Cehoslovacia si Iugoslavia erau amenintate si
au raspuns prin incheierea unor conventii de alianta defensive romano-cehoslovaca si
romano-iugoslava.In acest mod se nastea Mica Intelegere si reprezenta cea mai sigura
garantie a pacii si securitatii in aceasta parte a Europei.Romania nu a putut rezolva insa
contenciosul ei cu Rusia sovietica,desi pe parcurs au fost semne incurajatoare.
Intre 30 mart.1926-4 iun.1927 se formeaza un nou guvern,Averescu devenind
pentru a treia oara prim-ministru.
Viaa sa politic nu a fost lipsit de tensiuni. n primul rnd Alexandru
Averescu a fost loial casei regale i s-a luptat s-i pstreze popularitatea pe treptele cele
mai nalte n faa declinului. A fost preuit de ctre regele Ferdinand, iar o dovad de
preuire a fost momentul unei destinuri: cnd regele se afla pe patul de moarte a poruncit
ca Averescu s vin la el i s fie lsai singuri. nainte s moar, regele i-a declarat:
"Averescu, multe s-au spus ntre noi; de mult ns n-am mai crezut nimic ru despre tine.
i fac aceast mrturisire ca s intru uurat n groap". Spre finele vieii sale, btrn i
bolnav, se retrage din viaa politic.Moare n octombrie 1938 la Bucureti.

8) PNL intre 1922-1926.Activitate legislativa si relatia cu monarhia.

Partidul Naional Liberal a fost si este unul din principalele partide politice din
Romania,cu rol insemnat in modernizarea tarii.A fost infiintat sub acest nume in data de
24 mai 1875.Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de premieri
liberali.Liberalii au continuat,in schimb,sa joace un important rol politic,reprezentand in
practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice.Ei au condus neintrerupt
din 1914 si pana n 1919(cu o scurta intrerupere intre martie-noiembrie 1918),cand,
asemenea altor partide liberale europene,au pierdut alegerile organizate de ei pe baza
votului universal.
Partidul National Liberal a fost condus,in perioada interbelica,de Ion I.C
Bratianu,Vintila Bratianu,I.G.Duca,Dinu Bratianu.Acest partid de dreapta a dominat
scena politica romaneasca mai ales intre 1918-1928,perioada cunoscuta si sub numele de
Decada bratiana.PNL s-a implicat in istoria sa in mai multe evenimente ce aveau sa
devina semnificative pentru Romania,in special obtinerea independentei in 1877,
construirea Regatului Romaniei in 1881,razboiul de reintregire nationala(crearea
Romaniei Mari) in 1918.De asemenea s-au implicat si in activitatea legislativa,elaborand
o serie de legi si reforme,contribuind la dezvoltarea politica,sociala si economica a
Romaniei.
Pe 19 ianuarie 1922 se formeaza un cabinet de factura liberala,condus de Ion I.C
Bratianu(1864-1927),fiul lui Ion Bratianu.Ionel Bratianu a fost inginer,om politic romn,
preedinte al Partidului Naional Libera(1909)l, membru de onoare al Academiei Romne
din 1923.
In timpul guvernarii sale.au fost elaborate o serie de legi si reforme,contribuind
la dezvoltarea politica,sociala si economica a Romaniei.
In 1923 este adoptata o noua Constitutie si avea ca prevederi:
caracterul statului national unitar roman
separarea puterilor in stat:executiva(regele impreuna cu
guvernul),legislativa(Parlamentul bicameral format din Camera Deputatilor
si Senat cu drept de a controla activitatea guvernului) si
judecatoreasca(Inalta Curte de Casatie si Justitie)
 libertati si drepturi cetatenesti:libertatea presei,libertatea
intrunirilor,egalitatea in fata legii,garantarea proprietatii,votul
universal,invatamant prma obligatoriu
Pe 23 iunie a fost elaborata o lege cu privire la organizarea armatei.Pe 26 iulie
1924 este elaborata legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a
invatamantului,obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar.Pe 14 iunie 1925 este
data legea unificarii administrativ-teritoriala ce prevedea organizarea unitara a teritoriului
Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara.Teritoriul tarii a fost impartit in
judete,conduse de prefecti iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de
primari alesi.
Viaa politic intern a Romaniei a fost dominat de Partidul Na ional Liberal.Ion
I.C.Bratianu a reusit sa influenteze destul de mult Casa Regala si s-a folosit,inclusiv de
dificultatile prin care trecea Ferdinand I,in perioada crizei dinastice.Fiul su cel mai
mare, motenitorul tronului, tria o via scandaloas i, nclcnd ordinea monarhic, s-a
cstorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino.Tribunalul Ilfov a anulat ns cstoria,
iar Ioana Lambrino a fost exilat mpreun cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost
trimis ntr-o lung cltorie, n jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10
mai 1921, Carol s-a cstorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei. n
1921, Ferdinand va avea bucuria s triasc naterea nepotului su, Mihai, fiul lui Carol
i al Elenei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol i Elena nu avea s reueasc,
motenitorul tronului prsindu-i soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa,
Elena Lupescu. n cele din urm, sfatuit de Ion I.C Bratianu, regele l desemneaz ca
urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su Carol.
Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brtianu nceteaz din via n urma unei laringite
infecioase. n urma unei ntrevederi cu diplomatul Nicolae Titulescu, Ionel Brtianu se
mbolnvete de grip. Cnd boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume
tratament,care s-ar fi dovedit a fi eronat.Astfel la numai 63 de ani, mna de fier care
conducea statul romn moare in condiii extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand,
cu cteva luni nainte. Astfel, conductorul oficial i cel din umbr ai statului decedeaz.

9) Problema restauratiei 1926-1930

In deceniul al treilea al secolului XX,Casa Regala s-a confruntat cu o serie de

dificultati.Printul mostenitor,Carol(1893-1953) tria o via scandaloas i, nclcnd
ordinea monarhic, s-a cstorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Maria Valentina Lambrino
fiica unui general roman.Tribunalul Ilfov a anulat ns cstoria, iar Ioana Lambrino a
fost exilat mpreun cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost trimis ntr-o lung
cltorie, n jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a
cstorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei. Cu toate acestea,
mariajul dintre Carol i Elena nu avea s reueasc, motenitorul tronului prsindu-i
soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa, Elena Lupescu, fiica a lui Nicolas
Grnberg, un farmacist evreu, botezat cretin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae
Lupescu.
Ca rezultat al scandalului,Carol a renunat la tron n decembrie 1925 n
favoarea fiului su minor Mihai.Pe 4 ianuarie 1926,camerele reunite ale Parlamentului au
luat act de hotararea de renuntare a printului mostenitor iar Ferdinand desemneaz ca
urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su .Fiind
minor se constituia o regenta formata din printul Nicolae,patriarhul Miron Cristea si
Gheorghe Buzdugan.Dupa moartea lui Buzdugan(1929) regenta a fost completata cu
Constantin Sarateanu.Triumful liberalilor asupra monarhiei era complet.Lui Carol i se
interzisese ferm sa revina in tara si s-au prevazut masuri drastice pentru contestatarii
actului din 4 ianuarie 1926.
Dupa moartea neasteptata a lui Ferdinand I,liberalii au incercat sa-si subordoneze
regenta,prin includerea in cadrul sau a reginei Maria.In tara izbucnisera manifestatii pe
tema revenirii lui Carol la tron.De acestea s-a folosit Partidul National Taranist pentru a
lovi si rasturna pe liberali de la putere,lucru pe care liderii taranisti reusesc la 10
noiembrie 1928.In acelasi timp,s-a intensificat propaganda in jurul reintoarcerii in tara a
lui Carol,ca solutie pentru rezolvarea crizei politice interne.Au avut loc contacte intre fiul
lui Ferdinand I si oamenii politici romani,Iuliu Maniu cerand,ca odata revenit in tara,sa
rupa legatura cu Elena Lupescu si sa respecte prevederile Constitutiei din 1923.
Pe 6 iunie 1930, n contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a ntors n ar
mpreun cu Elena Lupescu si o exileaza pe Elena.Pe 8 iunie,Parlamentul l-a desemnat pe
Carol rege iar pe Mihai drept urma la tron cu titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia

10) PNT la guvernare,relatiile cu monarhia

Partidul Naional rnesc a fost un partid politic format n 1926 prin fuziunea
Partidul Naional Romn din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul rnesc
din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Partidul s-a afirmat n special n perioada
interbelic ca alternativ de guvernmnt la Partidului Naional Liberal i ca o for care
a militat pentru meninerea regimului democratic-constituional.
In epoca de constituire a PN viaa politic intern a Romniei era dominat de
Partidul Naional Liberal i de liderul necontestat al acestuia, Ion I. C. Brtianu. Un factor
suplimentar, care va marca evoluiile politice n urmtorii ani era criza dinastic
declanat de renunarea principelui Carol la drepturile sale la tron.Dupa moartea
neasteptata a lui Ferdinand I,liberalii au incercat sa-si subordoneze regenta,prin
includerea in cadrul sau a reginei Maria.In tara izbucnisera manifestatii pe tema revenirii
lui Carol la tron.De acestea s-a folosit Partidul National Taranist pentru a lovi si rasturna
pe liberali de la putere.Pe 6 mai 1928,s-a initat o mare adunare national-taraneasca la
Alba Iulia.De aici urma sa se organizeze un mars spre Bucuresti pentru a lovi si rasturna
pe liberali de la putere.In acelasi timp,s-a intensificat propaganda in jurul reintoarcerii in
tara a lui Carol,ca solutie pentru rezolvarea crizei politice interne.Au avut loc contacte
intre fiul lui Ferdinand I si oamenii politici romani,Iuliu Maniu cerand,ca odata revenit in
tara,sa rupa legatura cu Elena Lupescu si sa respecte prevederile Constitutiei din 1923
n urma eecurilor de a obine un mprumut extern destinat s stabilizeze moneda
naional, la 3 noiembrie 1928, Vintil Brtianu a prezentat demisia guvernului su. Dup
consultri politice cu liderii vremii, la 10 noiembrie 1928, Regena a ncredinat mandatul
de formare a guvernului lui Iuliu Maniu.Taranistii au guvernat tara in anii crizei
economice.Partidul nu a fost lipsit de framantari interne si sciziuni,fiind parasit mai ales
de elementele din aripa stanga.
 La 7 octombrie 1929 a ncetat din via Gheorghe Buzdugan, membru al
Regenei. Sub influena lui Iuliu Maniu, Parlamentul l-a ales ca nlocuitor pe Constantin
Sreanu, consilier la Curtea de Casaie, un personaj ters, a crui alegere a contribuit la
scderea prestigiului Regenei.
Pe 6 iunie 1930, n contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a ntors n ar
iar pe 8 iunie,Parlamentul l-a desemnat pe Carol rege iar pe Mihai drept urma la tron cu
titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.La 12 august 1930 sosea n ar i Elena Lupescu;
episodul avea s fie punctul declanator al unei ostiliti profunde ntre Maniu i aa-
numita camaril regal adunat n jurul acesteia,care avea s dureze pn la abdicarea
lui Carol n 1940
Pe plan intern,taranistii si-au pus in aplicare o parte din proiectele legislative.La
16 martie 1929 s-a publicat legea pentru organizarea i administrarea pe baze comerciale
a ntreprinderilor publice.Legea prevedea c toate concesiunile urmau a se face prin
licitaie public; pe baza legii s-au constituit regii autonome n domeniul cilor ferate,
telecomunicaiilor, petrolului, gazului metan etc In 1931 a fost elaborata legea pentru
suspendarea executiilor silite iar un an mai tarziu a fost elaborata legea conversiunii
datoriilor agricole prin care statul prelua o parte a datoriei taranilor.
Cea mai important msur luat de Guvern a fost introducerea contingentrilor
la import, prin care se stabileau cote de import la o scar larg de produse, n scopul
proteciei produciei naionale. Aceasta marca practic renunarea PN la politica porilor
deschise, care fusese pilonul viziunii economice naional-rniste.n urma unui conflict
declanat de dorina lui Ion Mihalache de a nlocui pe Gabriel Marinescu din funcie de
prefect al poliiei capitalei (care fusese numit ns de Carol), Maniu i-a prezentat demisia
la 12 ianuarie 1933, cnd Alexandru Vaida-Voievod a fost numit din nou prim-ministru.
Ulterior, la 2 aprilie, Maniu avea s demisioneze i din funcia de preedinte al partidului,
care a fost preluat tot de Vaida.

11) Conflicte sociale,implicatii politice(1929-1930)

Istoria sociala a Romaniei interbelice a fost marcata de numeroase conflicte,a

caror durata a tins sa se mareasca in ciuda unei legislatii sociale si a muncii.Cu
precadere,in aceasta perioada au fost grav afectate de efectele crizei economice
numeroase categorii socio-profesionale,salariatii,pernsionarii,invalizii de razboi.In lumea
satelor,framantariile au avut la baza tergiversarea aplicarii reformei agrare din
1921,raporturile dintre tarani si proprietarii agricoli,scaderea pretului produselor
agricole,impactul de camata asupra taranilor
In atari imprejurari,s-au desfasurat grevele de la Lupeni(august 1929),Bucuresti
si Valea Prahovei(1932-1933).Autoritatile au decurs,in aceste cazuri,si la armata,a carei
interventie,provocata de grupuri de agitatori comunisti care au actionat,prioritar,din
motive politice si mai putin din cauze economice si sociale,a dus la victime din randul
populatiei civile.La Lupeni,din ordinul prefectului de Hunedoara armata a deschis
focul,cazand 22 de morti si 100 de raniti.La atelierele CFR Grivita din Bucuresti,la 16
februarie 1933 s-au inregistrat si ciocnirile cu armata,dupa cum a declarat in Parlament
ministrul de interne,G.G.Mironescu,3 morti,16 grav raniti si multi raniti usor.Dupa ce
redresarea economica a inceput,framantarile sociale au devenit mai rare.
 12) Extrema dreapta-revolutii politice 1919-1933

La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara.Concentrand

mai multe grupari politice,ea s-a remarcat printr-o teorie periculoasa si nociva pentru
tineret-teoria purificarii prin moarte care a exarcebat misticismul,a promovat
ura,intoleranta,a facut apologia crimei.Adepti ai cultului mortii si demagogi
infocati,membrii sai au actionat impotriva regimului democratic,pentru instaurarea unei
dictaturi si a unei politici de segregatie rasiala,ce viza exterminarea populatiei
evreiesti.Membrii sai au fost recrutati din randul micii burghezii si mai ales al
preotilor,studentilor,taranilor,lucratorilor ruinati.Arma lor principala era terorismul
politic,caruia i-au si cazut victima unii oameni politici.
Ca i celelalte micri fasciste din Europa, miscarea legionara a fost creat ca un
rspuns, o parare fa de ameninarea exportului de revoluie comunist de provenien
sovietic.Aidoma altor micri europene fascistoide contemporane, miscarea legionara
era fulminant-antisemit i susinea teza existenei unei agresiuni rabinice mpotriva
lumii cretine, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul,
marxismul, bolevismul, rzboiul civil din Spania. Scopul acestor idei a fost subminarea
societii i a naiunii. Liderii miscarii legionare se declarasera adepti fideli al politicii lui
Hitler.Specificul miscarii legionare fa de alte micri fasciste i fascistoide
europene,consta n fundamentalismul religios cretin-ortodox. Codreanu a imprimat, ca
trstur fundamental a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului
naionalist, stabilind o legtur structural ntre cretinismul ortodox i romnitate.
In martie 1923 ia nastere Liga Aprrii Naional-Cretine,partid politic de
orientare naionalist i antisemit din Romnia, n perioada interbelic.Ea dispunea de o
organizatie paramilitara ce lupta contra partidelor politice,pentru reorganizarea
Parlamentului,pentru alianta cu Italia fascista.In fruntea partidului fusese numit
Alexandru C.Cuza, un profesor de economie politic la Universitatea din Iai si inrudit cu
domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
La 26 martie 1923, Parlamentul modific art. 7 din Constitu ie, dnd din oficiu
cetenie deplin tuturor evreilor aflai pe teritoriul patriei. LANC s-a mpotrivit acestei
msuri i a ndemnat studenimea la manifestri de protest. Au loc ciocniri cu poliia. n
aceste micri studeneti un rol important l-a avut Corneliu Zelea Codreanu, pe atunci
membru LANC, ulterior fondator al Micrii Legionare.Codreanu savarseste si un prim
asasinat,impuscandu-l in incinta tribunalului de la Iasi,pe prefectul politiei,Constantin
Manciu.Liga Aprrii Naional-Cretine a avut sub guvernarea Averescu,zece deputati.In
cadrul partidului politic prezidat de Cuza,s-a conturat o grupare condusa de Corneliu
Zelea Codreanu.
In 1927,ia nastere un nou partid extremist de dreapta,Legiunea Arhanghelului
Mihail,o organizatie paramilitar terorist de orientare naionalist-fascist, creat dup
modelul organizaiilor naziste SA i SS, cu un caracter mistic-religios, violent
anticomunist, antisemit i antimasonic.Alturi de Codreanu, supranumit Cpitanul,
fondatori ai micrii legionare au mai fost Ion Moa, Radu Mironovici, Corneliu
Georgescu i Ilie Grnea, dar dominarea Cpitanului era absolut, inalienabil,
indisputabil, iar criticarea sa era pasibil cu moartea.
In 1930,organizatia s-a numit Garda de Fier.Ea a prezentat,sub conducerea
unor politicieni ca generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, Constantin Papanace un
program ecclectic,cu o pronuntata tenta antidemocratica si antisemita,raspandindu-se o
politica xenofoba.In decembrie 1933,organizatia numara,conform unor aprecieri ale
contemporanilor,28 000 membri si primea stipendii din partea Germaniei si Italiei.

13)Extrema stanga-evolutii politice 1918-1933

La extrema stanga a vietii politice s-a aflat miscarea comunista.Ca instrument al

intereselor URSS-ului,in mai 1921 s-a format Partidul Comunist din Romania,prim
secretar fiind desemnat Gheorghe Cristescu.Autoritatile,constiente de pericolul
reprezentat de noua organizatie,au intervenit si au arestat pe unii participanti la Congresul
de constituire.Totusi,in 1922 a avut loc Congresul II,la Ploiesti,la care au luat parte 34 de
delegati.
In anul urmator,comunistii romani au adoptat si au sustinut teza
cominternista,dezvoltata de Buharin,privind dreptul popoarelor la
autodeterminare,mergand pana la despartirea de stat.Astfel,Romania era considerata un
stat multinational,creatie a imperialismului apusean.Aceasta se datora si faptului ca
URSS nu a acceptat niciodata pacea de la Versailles.Cu puternice opinii si vederi
antinationale,comunistii preconizau dezmembrarea statului national unitar roman.Cu
acest scop,au loc incidente si tulburari in Basarabia,la Tatar-
Bunar,Cismele,Nicolaevsca,Nerusai,Galilesti si se pare ca de aceste tulburari sovieticii nu
au fost straini.Aceste incidente au grabit scoaterea din afara legii a comunistilor,lucru ce
s-a si intamplat in 1924.Comunistii si-au desfasurat activitatea in ilegalitate,pana in 1944.
Fara o legitimitate istorica in tara noastra,comunistii au dezvoltat o grupare
extremista si conspirativa.Comunistii au promovat teorii care au contravenit total
intereselor nationale,pronuntandu-se pentru lichidarea Romaniei Mare,fiind in continuare
considerata era considerata un stat multinational,creatie a imperialismului
apusean.Comunistii si-au stabilit drept obiectiv principal cucerirea puterii politice si
pentru realizarea acestui deziderat au trebuit sa accepte unele compromisuri de
moment,sa se strecoare catre varful piramidei politice in spatele unei aliante.La nivelul
conducerii centrale,partidul a fost coordonat de Gheorghe Cristescu,Elek Koblos,Vitali
Holotsenko,Alexandru Stefanski,Boris Stefanov,Stefan Foris.Se remarca faptul ca acestia
nu erau romani,fiind impusi printr-o dispozitie a Moscovei
De-a lungul timpului,partidul s-a confruntat cu existenta si activitatea paralela
a doua fractiuni:cea din interior(Lucretiu Patrascanu,Bela Brainer,Alexandru Sencovici)
si cea din exterior(Alexandru Stefanski,Vanda Nikolski,Lenuta Filipovici).In special Ana
Pauker a actionat pentru refacerea gruparii din exterior a comunistilor romani pe care a si
pus-o la dispozitia lui Stalin.Unii lideri au pierit insa in URSS in timpul epurarilor
staliniste(Elek Kbls,Vitali Holostenco,Boris tefanov,Marcel Pauker,Ion Dicescu
etc.).Salutand pactul germano-sovietic din 1939,comunistii romani nu au parasit nicicand
obiectivul primordial al actiunii lor si s-au alaturat instructiunilor Moscovei,care cereau
ca dificultatile ivite in urma inceperii razboiului sa fie folosite pentru declansarea unei
revolutii sociale
 14)Extrema stanga (1934-1944)

In 1924 Partidul Comunist Roman este scos in afara legii ca urmare a

incidentelor si tulburarilor provocate in Basarabia dar si a orientarii antinationale a
partidului.Totusi,comunistii si-au desfasurat activitatea in ilegalitate,pana in 1944.
De-a lungul timpului,partidul s-a confruntat cu existenta si activitatea paralela a doua
fractiuni:cea din interior(Lucretiu Patrascanu,Bela Brainer,Alexandru Sencovici) si cea
din exterior(Alexandru Stefanski,Vanda Nikolski,Lenuta Filipovici).In special Ana
Pauker a actionat pentru refacerea gruparii din exterior a comunistilor romani pe care a si
pus-o la dispozitia lui Stalin.Unii lideri au pierit insa in URSS in timpul epurarilor
staliniste(Elek Kbls,Vitali Holostenco,Boris tefanov,Marcel Pauker,Ion Dicescu
etc.).Salutand pactul germano-sovietic din 1939,comunistii romani nu au parasit nicicand
obiectivul primordial al actiunii lor si s-au alaturat instructiunilor Moscovei,care cereau
ca dificultatile ivite in urma inceperii razboiului sa fie folosite pentru declansarea unei
revolutii sociale
Gheorghe Cristescu (18821973) a fost un politician comunist romn. A fost
secretar general al Partidului Comunist din Romnia (1921-1924) i a fost printre
fondatorii acestuia. A fost supranumit Plpumarul.
Elek Kbls(1887-1938) a fost un politician comunist romn de origine
maghiar care a avut pseudonimele Balthazar, Bdulescu, Dnil. A fost secretar general
al Partidului Comunist din Romnia (1924-1927), dar n aceast perioad a intrat n
conflict cu Marcel Pauker.Kbls a fugit n Uniunea Sovietic, unde n 1928 a fost acuzat
de trokism i a fost arestat pentru cteva luni. A fost pus n libertate pn n 1937, cnd a
fost din nou arestat i executat la nchisoarea Lubianka din Moscova.
Vitali Holostenco(1900-1937) a fost un politician comunist romno-ucrainean.
A fost secretar general al Partidului Comunist din Romnia(1927-1931).A utilizat
pseudonimele de Barbu i Petrulescu.A fost executat n cadrul epurrilor staliniste.
Alexander Danieluk tefanski (1897-1937), pseudonim Gorn, a fost un
activist politic comunist de origine polonez.A fost numit ca secretar general al Partidului
Comunist din Romnia (1931-1936),i a supravegheat activitile comunitilor romni
exilai n URSS.Alexander Danieluk tefanski a fost victima a epurrilor staliniste din
1936 i a fost executat n URSS, dar a fost reabilitat n 1955,n Republica Popular
Polon.
Boris tefanov Mateiev(1893-1940) a fost un politician comunist romn de
origine bulgar. A fost secretar general al Partidului Comunist din Romnia (1936-
1940).Era unul din nepoii liderului comunist internaional Cristian Racovski,care i-a
influenat drumul politic n tineree.S-a numrat printre fondatorii Partidului Comunist
Roman , dar nu a putut fi prezent la congresul ntemeietor de la 8 mai 1921, deoarece
dup ce s-a aflat printre organizatorii grevei generale din 1920 i dup ce a fost acuzat de
autoriti de participare la plnuirea atentatului lui Max Goldstein de la Senat din
decembrie 1920, fusese judecat i se afla n nchisoare.La Congresul al II -lea al
Partidului comunist n 1922 a fost ales in Comitetul Politic Executiv provizoriu. Tot n
1922, mpreun cu Gheorghe Cristescu i cu Alexandru Dobrogeanu-Gherea a fost ales n
Parlamentul Romaniei pe lista Partidului Socialist Comunist, ns alegerea lor a fost
invalidat de Parlament.Dupa ce partidul a fost interzis de lege n 1924, n 1927 Boris
Stefanov a fost judecat iari ntr-un proces rsuntor la Cluj i condamnat la inchisoare.
nchiderea lui a trezit ecouri n cercurile de extrem stnga din multe ri.n decembrie
1934 a fost propulsat de Comintern ca secretar general al Partidului Comunist Roman,
avnd atuul de a fi btina, spre deosebire de unii din precedesorii si.Participant n
iulie-august 1935 la congresul al VII-lea al Cominternului la Moscova, a primit misiunea
de a organiza un aa numit front antifascist i n Romnia, ca manevr de ntrire a
poziiei comunitilor i a filosovietismului n ar.Dup ce a colaborat, mpreun cu alii,
la ndeprtarea i la lichidarea n cursul Marii Terori din URSS a multora din tovar ii si
din conducerea Partidului, ca de pild Elena Filipovici i Marcel Pauker, sub acuzaia de
trokism, spionaj, etc., el nsui a plecat n anul 1938 n U.R.S.S., lsnd n Romnia o
conducere interimar prezidat de Bla Breiner. Ca muli comuniti, a fost derutat la
nceput de pactul Ribentropp-Molotov i de interzicerea condamnrii nayismului
incepand din anul 1939, a incercat apoi sa -i justifice ratiunea. Aflat i el n obiectivul
epurrilor fatale din URSS, ar fi fost la nceput salvat datorit ajutorului din partea lui
Gheorghi Dimitrov, dar se pare c le-a czut n cele din urm victim n anul 1940.
tefan Fori(18921946) a fost un activist i jurnalist comunist din Romnia
i Ungaria, de origine evreiasc.n perioada 1940-1944,Fori a fost secretarul general al
PCR.Fori a fost combatant voluntar n primul rzboi mondial.Dup rzboi, a aderat la
Partidul Comunitilor din Ungaria i a activat n cadrul regimului Republicii Sovietice
Ungare.n 1919, Fori s-a rentors la Braov. n 1921 a aderat la nou nfiinatul Partid
Comunist Romn (care n 1924 a fost interzis). A fost redactor la dou gazete de stnga.
n 1928, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani nchisoare, ns Fori s-a
refugiat n URSS. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena i Berlin. S-a ntors n
Romnia n 1930 i o parte din pedeaps a ispit-o n detenie n 1931- 1935.A fost
nlturat de la conducerea PCR la 4 aprilie 1944 (n timpul pregtirilor clandestine n
vederea unei revolte antihitleriste i antiantonesciene). A fost arestat la 9 iunie 1945.
Acuzat de trdare (colaboraionism cu Sigurana n anii rzboiului) de trei membri ai
secretariatului PCdR - Teohari Georgescu, Iosif Chiinevschi i Gavril Birta (secretar
de partid al regiunii Oradea). Fori a fost ucis n 1946 de Gheorghe Pintilie (Pantiu a
Bodnarenko), n complicitate cu oferul su D. Neciu.Pintilie-Bodnarenko i ageni ai
Siguranei din Oradea au fost implicai i n asasinarea mamei lui Fori.Fori a fost
reabilitat de Ceauescu n 1968

15) Fascismul in Romania-revolutie si modernizare

Fascismul este o ideologie politic radical, na ionalist i autoritar.Fasci tii

ncerc s organizeze o naiune n conformitate cu perspectivele, valorile i sistemelele
corporatiste, inclusiv sistemul politic i economia.Ei susin crearea unui stat totalitar cu
un singur partid, care urmrete mobilizarea n mas a unei naiuni i crearea unui ideal
om nou, pentru a forma o elit care reglementeaz prin ndoctrinare, educaie fizic i
politici familiale, inclusiv eugenism.Fascitii cred c o naiune presupune o conducere
puternic, o singur identitate colectiv i capacitatea de a comite violene i rzboi, cu
scopul de a menine naiunea puternic.Guvernele fasciste interzic i suprim opoziia
fa de stat.
Fascismul a fost fondat de ctre sindicali tii na ionali italieni n Primul
Rzboi Mondial, care a combinat viziuni politice de stnga i de dreapta, dar gravitau
spre dreapta la nceputul anilor 1920.Oamenii de tiin consider n general c fascismul
este de extrem dreapta.
Fascitii sprijin violena, rzboiul i militarismul, ca furnzior de transformare
pozitiv n societate, de aducerea a unui nou spirit, educaie, insuflarea unei dorine de a
domina n caracterul oamenilor i crearea de camaraderie naional prin intermediul
serviciului militar.Fascitii vd violena i rzboiul ca aciuni, care creeaz regenerare,
spirit i vitalitate naional.
Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal,
antiparlamentar, anticonservator, antiburghez i antiproletar i n multe cazuri,
anticapitalist.Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism i raionalism n
favoarea aciunii, disciplinii, ierarhiei, spiritului i a voinei.n economie, fascitii se opun
liberalismului (ca o micare burghez) i marxismului (ca o micare proletar) pentru c
sunt micri economice exclusive bazate pe anumite clase.Fascitii prezint ideologia lor
ca o micare din punct de vedere economic ntre clase, care promoveaz soluionarea
conflictului dintre clasele economice n vederea asigurrii solidaritii naionale.Acetia
susin o pia reglementat, multiclas ntr-un sistem economic integrat naional.
La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara. Micarea
Legionar este un tip de grupare politic radical, ce dreneaz n interiorul ei curente
ideologice provenite din cultura politic anterioar, fr a deveni, prin aceasta,
dependent absolut de contextul existent. Micarea Legionar, asemenea fascismelor
europene, fie a celor clasice, fie a celor de tip marginal, dezvolt o filozofie cultural n
care pot fi recognoscibile artefracte ale ideologiilor de secol XIX, dar care dezvolt
imperativ i exponenial componente revoluionare, att n practica politic, ct i n
corpusul teoretic. Ideologia fascist, n cazul Micrii Legionare, devine un vehicul de
mobilizare i un sediment cu valoare autonom, care genereaz specificitate structurii
politice. Legiunea dezvolt toate componentele religiei politice, ca formul sui-generis
de compensaie violent la erodarea religiozitii clasice, ca manier de substituire a
practicii religioase, a riturilor i comportamentelor cretine consacrate. Reconfigurarea,
de multe ori ilicit, a dimensiunii religioase oficiale, este completat de voina
revoluionar orientat nu att spre exaltarea romantic a trecutului, ct spre construcia
utopiei i ucroniei totalitare. Revoluionarismul de tip fascist este unul autentic. El
propune i militeaz violent construcia omului nou, refuznd modernitatea existent,
evaluat ca degenerat, azvrlindu-se ntr-o postmodernitate legat indistinct de un Ev
Mediu asumat ideologic.
Micarea Legionar este o form clasic de fascism, prin expunerea violent
angajat a unui filozofii politice idealiste, vitaliste i voluntariste, fundamental orientate
spre construcia unei culturi seculare, autodeterminate i moderne. Micarea Legionar
poate fi definit i n termenii negativi ai antiliberalismului, anticomunismului i
anticonservatorismului; ea promoveaz mobilizarea de mas, i prin militarizarea
relaiilor politice, cu vocaia de a construi un partid-miliie de mas; Micarea Legionar
dezvolt estetica politic comun fascismelor, reprezentnd o valorizare antropologic a
principiilor masculinitii i a viziunii organice asupra societii. Fascismul i, implicit,
Micarea Legionar se autoproclam deschis ca o religie politic, ce afirm primatul
credinei i al mitului n politica militant i apeleaz fr ezitare la iraionalitate, ca
mijloc politic al mobilizrii prin for. Micarea Legionar introduce, ca practic politic
persistent, gndirea mitic, afirmnd, fr echivoc, c aceast gndire este singura
form de contiin colectiv posibil sustenabil pentru mase, consacr figura liderului
charismatic, instituie o liturghie politic pentru celebrarea deificrii statului i cultul
conductorului.

16)Intelectualii si atitudinea lor fata de fascism

17)Alegerile din decembrie 1933 si asasinarea lui I.G.Duca

Aparitia Garzii de Fier pe scena politica romaneasca din perioada interbelica l-a
determinat pe Ion Gheorghe Duca sa interzica Garda de Fier.Despre Ion Gheorghe
Duca(1879-1933) se poate preciza ca era membru PNL inca din timpul lui Carol I.Intra in
politica,initial membru in Camera Deputatilor(1908) ca apoi sa fie in mai multe randuri
ministru.n noiembrie 1933, regele Carol al II-lea al Romniei i-a cerut s devin eful
guvernului ca prim-ministru pn la alegerile din decembrie. n aceast funcie, Duca a
ncercat s anihileze organizaia naionalist de extrem dreapt Garda de Fier. A iniiat
msuri dure de represiune mpotriva acesteia cu scopul de a o mpiedica a participa la
alegerile din decembrie 1933.Carol al II-lea fusese informat, despre ce aveau de gnd
Nicadorii, dup ce eful poliiei, Gabriel Marinescu primise o not care deconspira
ntregul plan, ns regele a dat urmtoarea dispoziie: ine nota la birou i n-o transmite
mai departe. Informarea fusese fcut chiar de vrul unuia dintre autori care era
informator al poliiei.Masurile luate impotriva Garzii de Fier aveau sa ii aduca sfarsitul.
G. Duca a fost chemat la Sinaia, imediat dup ctigarea alegerilor, pentru o
ntrevedere cu Carol al II-lea. A plecat cu primul tren, cu paz foarte puin, fr s tie c
ntr-un vagon alturat cltoreau asasinii: Nicolae Constantinescu, Doru Belimaci, Ioan
Caranica. Dup ntlnirea cu regele de la Pele, Duca trebuia s revin la Bucureti cu
trenul de 21 i 15 minute. Trenul a ntrziat o or, fapt ce nu i-a decumpnit pe asasini,
care l-au ateptat pe peron.Pn la vagonul guvernamental mai avea de fcut civa pai.
Ar fi trebuit s intre prin biroul efului de gar, dar cineva a uitat s l anune. O explozie,
un nor de fum, o petard aruncat n calea lui I. G. Duca. n panica momentului, Nicolae
Constantinescu i-a pus o mn pe umr i apoi i-a tras o rafal de cinci gloane n ceaf. A
murit pe loc. Aceasta este, pe scurt, povestea morii, la 29 decembrie 1933, a primului
ministru I. G. Duca. n procesul intentat asasinilor lui Duca, n afar de cei trei executan i
au comprut i Codreanu, generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, Nichifor Crainic
i alii sub acuzaia de conspiraie criminal, dar pe baza unor disputate circumstane
atenuante, au fost achitai.

18)Evolutia miscarii legionare intre 1934-1937

Dupa asasinarea lui I.G.Duca si achitarea lui Codreanu,Garda de Fier se

dizolva.Ia nastere,in decembrie 1934,partidul Totul pentru ar,format din membri ai
fostei Garzi de Fier si l-a avut ca preedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-
Grnicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt, conductorul era Corneliu Zelea
Codreanu.In 1935,o grupare condusa de Mihail Stelescu a parasit partidul si a format
Cruciada Romanismului.El dezlnuie o ampl campanie mpotriva lui Corneliu Zelea
Codreanu, reluat de presa de mare tiraj, prin care Codreanu este fcut la, desfrnat i
slab orator.Nemaiputnd suporta atacurile la adresa Cpitanului, legionarul Ion
Caratnase a adunat un grup de zece legionari hotri s dea un exemplu istoric". n
ziua de 16 iulie 1936, Mihai Stelescu a fost asasinat n Spitalul Brncovenesc din
Bucureti, unde se afla internat,fiind acuzat de tradare a idealurilor organizatiei.
Desi s-a declarat in mai multe randuri impotriva lui Codreanu,Carol II i-a inut
pn la aducerea la putere a generalului Ion Antonescu, la 5 septembrie 1940.Regele a
tratat cu legionarii,in speranta ca-i va putea folosi ca masa de manevra si chiar
subordona.In acest sens au avut loc lucrarile Congresului studentilor legionari din Targu
Mures(2-5 apr.1936) unde insa s-au constituit echipele mortii si liste pe care au fost
inscrise numele unor personalitati ale epocii ce trebuiau lichidate
Anul 1937 a insemnat un punct de cotitura in evolutia politica a Romaniei.In
cadrul PNT s-au conturat trei aripi: una condusa de Nicolae Lupu ce lupta pentru
mentinerea regimului democratic,a doua condusa de Iuliu Maniu ce era adversar al
camarilei regale si a treia condusa de Armand Calinescu ce se declarase adversar al
legionarilor.In urma demisiei lui Ion Mihalache,Maniu revine in conducerea partidului si
a semnat un pact de neagresiune electorala cu Garda de Fier.La alegerile din 1937,nici
liberalii si nici taranistii nu au reusit sa obtina 40% din voturi ca sa poata guverna.
Legiunea a ieit pe locul al treilea dup Partidul Naional Liberal i Partidul Naional-
rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.

19)Partidele nationaliste si antisemite 1935-1937

In martie 1923 ia nastere Liga Aprrii Na ional-Cre tine,partid politic de

orientare naionalist i antisemit din Romnia, n perioada interbelic.Ea dispunea de o
organizatie paramilitara ce lupta contra partidelor politice,pentru reorganizarea
Parlamentului,pentru alianta cu Italia fascista.In fruntea partidului fusese numit
Alexandru C.Cuza, un profesor de economie politic la Universitatea din Iai si inrudit cu
domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
In 1927,ia nastere un nou partid extremist de dreapta,Legiunea Arhanghelului
Mihail,o organizatie paramilitar terorist de orientare naionalist-fascist, creat dup
modelul organizaiilor naziste SA i SS, cu un caracter mistic-religios, violent
anticomunist, antisemit i antimasonic.Alturi de Codreanu, supranumit Cpitanul,
fondatori ai micrii legionare au mai fost Ion Moa, Radu Mironovici, Corneliu
Georgescu i Ilie Grnea, dar dominarea Cpitanului era absolut, inalienabil,
indisputabil, iar criticarea sa era pasibil cu moartea.
In 1930,organizatia s-a numit Garda de Fier.Ea a prezentat,sub conducerea
unor politicieni ca generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, Constantin Papanace un
program ecclectic,cu o pronuntata tenta antidemocratica si antisemita,raspandindu-se o
politica xenofoba.In decembrie 1933,organizatia numara,conform unor aprecieri ale
contemporanilor,28 000 membri si primea stipendii din partea Germaniei si Italiei.
Dupa asasinarea lui I.G.Duca si achitarea lui Codreanu,Garda de Fier se
dizolva.Ia nastere,in decembrie 1934,partidul Totul pentru ar,format din membri ai
fostei Garzi de Fier si l-a avut ca preedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-
Grnicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt, conductorul era Corneliu Zelea
Codreanu.In 1935,o grupare condusa de Mihail Stelescu a parasit partidul si a format
Cruciada Romanismului.El dezlnuie o ampl campanie mpotriva lui Corneliu Zelea
Codreanu, reluat de presa de mare tiraj, prin care Codreanu este fcut la, desfrnat i
slab orator.Replica legionarilor nu intarzie si acestia il asasineaza pe Stelescu, n Spitalul
Brncovenesc din Bucureti, unde se afla internat,fiind acuzat de tradare a idealurilor
organizatiei
La alegerile din 1937,nici liberalii si nici taranistii nu au reusit sa obtina 40%
din voturi ca sa poata guverna. Legiunea a ieit pe locul al treilea dup Partidul Naional
Liberal i Partidul Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.

20) Sistemul partidist democratic intre 1934-1937

Viata politica a Romaniei interbelice a fost dominata de Partidul National

Liberal si Partidul National Taranist.
Partidul Naional Liberal a fost si este unul din principalele partide politice
din Romania,cu rol insemnat in modernizarea tarii.A fost infiintat sub acest nume in data
de 24 mai 1875.Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de premieri
liberali.Liberalii au continuat,in schimb,sa joace un important rol politic,reprezentand in
practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice.Ei au condus neintrerupt
din 1914 si pana n 1919(cu o scurta intrerupere intre martie-noiembrie 1918),cand,
asemenea altor partide liberale europene,au pierdut alegerile organizate de ei pe baza
votului universal.
Partidul National Liberal a dominat scena politica romaneasca mai ales intre
1918-1928,perioada cunoscuta si sub numele de Decada bratiana.PNL s-a implicat in
istoria sa in mai multe evenimente ce aveau sa devina semnificative pentru Romania,in
special obtinerea independentei in 1877, construirea Regatului Romaniei in 1881,razboiul
de reintregire nationala(crearea Romaniei Mari) in 1918.De asemenea s-au implicat si in
activitatea legislativa,elaborand o serie de legi si reforme,contribuind la dezvoltarea
politica,sociala si economica a Romaniei.
Liberalii au reusit sa se impuna in alegeri,formandu-se cabinetul lui Gheorghe
Ttrscu,fost militar ce intrase in 1912 in randurile PNL. Guvernarea lui Gheorghe
Ttrescu poate fi privit n antitez, dup cum au i facut-o unii istorici. Pe de o parte,
anii 1934-1937 au nsemnat pentru Romnia prestigiu, stabilitate i bunstare. Au
nsemnat relansarea economiei dup dureroasa criz mondial. Pe de alt parte, una din
cele mai grave acuzaii care i se aduc politicianului este c, n timpul mandatului su, a
contribuit la destrmarea partidelor, ncepnd chiar cu cel din care fcea parte, la
desfiinarea democraiei i la concursul dat regelui Carol al-II-lea pentru instaurarea
dictaturii regale.Prin msurile legislative adoptate, n perfect continuare cu opera de
legiferare din vremea guvernrii lui Ion. I. C. Brtianu, acest guvern a protejat
dezvoltarea economic a rii, inclusiv a industriei naionale, a stimulat comerul i, mai
ales, exportul, a ncurajat agricultura, a nsntoit finanele iar nivelul general de trai a
crescut .Au fost adoptate legi privitoare la organizarea i funcionarea instituiilor
statului, la organizarea administrativ a rii, la administrarea justiiei. A fost ntrit
capacitatea de aprare a rii i mbuntit starea armatei. Importante au fost msurile
luate n vederea restructurrii i dezvoltrii nvmntului de toate gradele .
 Partidul Naional rnesc a fost un partid politic format n 1926 prin fuziunea
Partidul Naional Romn din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul rnesc
din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Partidul s-a afirmat n special n perioada
interbelic ca alternativ de guvernmnt la Partidului Naional Liberal i ca o for care
a militat pentru meninerea regimului democratic-constituional.
Partidul Naional rnesc a fost un partid politic format n 1926 prin
fuziunea Partidul Naional Romn din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul
rnesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Partidul s-a afirmat n special n
perioada interbelic ca alternativ de guvernmnt la Partidului Naional Liberal i ca o
for care a militat pentru meninerea regimului democratic-constituional.
Partidul National Taranesc reuseste,in anii crizei economice,sa conduca
Romania din punct de vedere executiv si legislativ, punand in aplicare o parte din
proiectele legislative.In septembrie 1933 a fost ales presedinte Ion Mihalache,iar la
conducere au fost numite cadre tinere,ca Mihai Ralea,Mihail Ghelmegeanu,care si-au
propus revigorarea partidului.In 1935 s-a publicat un nou program politic al carui scop
era edificarea statului national taranist in Romania. Partidul nu a fost lipsit de
framantari interne si sciziuni,fiind parasit de elementele de stanga,reprezentate de
Alexandru Vaida Voievod si de Dem Dobrescu. In cadrul PNT s-au conturat trei aripi: una
condusa de Nicolae Lupu ce lupta pentru mentinerea regimului democratic,a doua
condusa de Iuliu Maniu ce era adversar al camarilei regale si a treia condusa de Armand
Calinescu ce se declarase adversar al legionarilor.In urma demisiei lui Ion
Mihalache,Maniu revine in conducerea partidului si a semnat un pact de neagresiune
electorala cu Garda de Fier.
La alegerile din 1937,nici liberalii si nici taranistii nu au reusit sa obtina 40%
din voturi ca sa poata guverna. Legiunea a ieit pe locul al treilea dup Partidul Naional
Liberal i Partidul Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.
In viata politica a Romaniei si-au desfasurat activitatea si alte formatiuni
politice,fie ca erau de stanga sau extrema stanga,fie ca erau de dreapta sau extrema
dreapta
Partidul Social Democrat Romn a fost reprezentantul social-democra iei n
viaa politic romneasc pn la instaurarea dictaturii comuniste.Principalele direcii de
aciune ale partidului erau instituirea votului universal, adoptarea unei legislaii a muncii
i reforma radical a sistemului agrar n favoarea rnimii, organizarea nvmntului
gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la ntrunire, instituirea impozitului progresiv pe
venit, descentralizarea i autonomia comunal. PSDR a salutat Marea Unire din 1918,
solicitnd democratizarea rii i transformarea ei ntr-o societate socialist. n decembrie
1918, PSDR i-a schimbat denumirea n Partidul Socialist, dar din rndurile sale s-au
desprins mai multe faciuni i grupuri disidente. Congresul din 7 mai 1927 a hotrt
centralizarea ntregii micri socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat
(PSD), iar printre membrii si se numrau George Grigorovici, Constantin Titel Petrescu,
Ilie Moscovici, erban Voinea, Iosif Jumanca, Ioan Fluera, tefan Voitec, Lotar
Rdceanu, Theodor Iordnescu, Ion Pas. A urmat o perioad de scindri generate de
relaionarea cu celelalte partide, respectiv cu PN i PNL, n vederea accederii la putere.
n perioada dictaturii regale, PSD i-a continuat activitatea n ilegalitate, sub conducerea
lui Constantin-Titel Petrescu. Dei se aflau n tratative cu comunitii pentru organizarea
luptei antifasciste, social-democraii romni au ntrerupt contactele cu comunitii, care
susinuser anexarea Basarabiei i Bucovinei de Nord la URSS.
Frontul Plugarilor a fost o organizaie politic de stnga a ranilor romni,
nfiinat n ianuarie 1933 la Deva, sub conducerea lui Petru Groza, cu scopul de a
mobiliza la lupt masele rneti pentru aprarea drepturilor i libertilor lor. Iniiat n
judeul Hunedoara,micarea s-a rspndit curnd n Banat, iar apoi i n celelalte zone ale
Romniei.n septembrie 1935, Frontul Plugarilor a semnat un acord cu Uniunea
oamenilor muncii maghiari din Romnia (MADOSZ), iar la 6 decembrie 1935, la ebea,
sub gorunul lui Horea, a ncheiat o nelegere cu Blocul Democratic (organizaie aflat
sub influena Partidului Comunist Romn, pe atunci n ilegalitate) i Partidul
Socialist.Membri marcani ai organizaiei au fost, alturi de Petru Groza: Miron Belea,
Ion Moga Fileriu, Romulus Zroni, Octav Livezeanu
La extrema stanga a vietii politice s-a aflat miscarea comunista.Ca instrument
al intereselor URSS-ului,in mai 1921 s-a format Partidul Comunist din Romania,prim
secretar fiind desemnat Gheorghe Cristescu. In 1924 Partidul Comunist Roman este scos
in afara legii ca urmare a incidentelor si tulburarilor provocate in Basarabia dar si a
orientarii antinationale a partidului.Totusi,comunistii si-au desfasurat activitatea in
ilegalitate,pana in 1944.De-a lungul timpului,partidul s-a confruntat cu existenta si
activitatea paralela a doua fractiuni:cea din interior(Lucretiu Patrascanu,Bela
Brainer,Alexandru Sencovici) si cea din exterior(Alexandru Stefanski,Vanda
Nikolski,Lenuta Filipovici).In special Ana Pauker a actionat pentru refacerea gruparii din
exterior a comunistilor romani pe care a si pus-o la dispozitia lui Stalin.Unii lideri au
pierit insa in URSS in timpul epurarilor staliniste(Elek Kbls,Vitali Holostenco,Boris
tefanov,Marcel Pauker,Ion Dicescu etc.).Salutand pactul germano-sovietic din
1939,comunistii romani nu au parasit nicicand obiectivul primordial al actiunii lor si s-au
alaturat instructiunilor Moscovei,care cereau ca dificultatile ivite in urma inceperii
razboiului sa fie folosite pentru declansarea unei revolutii sociale
La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara. In 1927,ia
nastere un nou partid extremist de dreapta,Legiunea Arhanghelului Mihail,o organizatie
paramilitar terorist de orientare naionalist-fascist, creat dup modelul organizaiilor
naziste SA i SS, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit i
antimasonic.Alturi de Codreanu, supranumit Cpitanul, fondatori ai micrii legionare
au mai fost Ion Moa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu i Ilie Grnea, dar
dominarea Cpitanului era absolut, inalienabil, indisputabil, iar criticarea sa era
pasibil cu moartea.In 1930,organizatia s-a numit Garda de Fier.Ea a prezentat,sub
conducerea unor politicieni ca generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, Constantin
Papanace un program ecclectic,cu o pronuntata tenta antidemocratica si
antisemita,raspandindu-se o politica xenofoba.In decembrie 1933,organizatia
numara,conform unor aprecieri ale contemporanilor,28 000 membri si primea stipendii
din partea Germaniei si Italiei.Dupa asasinarea lui I.G.Duca si achitarea lui
Codreanu,Garda de Fier se dizolva.Ia nastere,in decembrie 1934,partidul Totul pentru
ar,format din membri ai fostei Garzi de Fier si l-a avut ca preedinte pe generalul
Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt,
conductorul era Corneliu Zelea Codreanu.In 1935,o grupare condusa de Mihail Stelescu
a parasit partidul si a format Cruciada Romanismului,criticand politica si opiniile lui
Codreanu dar replica legionarilor nu intarzie si acestia il asasineaza pe Stelescu.In
1937,legionarii semneaza un pact de neagresiune electorala cu Maniu si participa la
alegerile parlamentare, iesind pe locul al treilea dup Partidul Naional Liberal i Partidul
Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.
Partidul Naional Cretin a fost un partid de extrem-dreapta n Romnia
interbelic, cu o politic naionalist i virulent antisemitic.Partidul Naional Cretin a
fost creat la Iai prin fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Aprrii Naional Cretine
(A.C.Cuza) i Partidului Naional Agrar (Octavian Goga). Preedinte suprem a fost
A.C.Cuza, iar preedinte Octavian Goga.Octavian Goga a condus ntre 28 decembrie
1937 10 februarie 1938 un guvern minoritar format din reprezentani ai Partidului
Naional Cretin(locul 4 la alegerile din 20 decembrie 1937 cu 281.167 voturi, adic
9,5% i 39 de mandate),ai gruprii naional rniste de centru conduse de Armand
Clinescu i personaliti apropiate regelui Carol al II-lea.In 1938, prin instituirea
dictaturii regale a lui Carol al doilea, Partidul Naional Cretin a fost nlturat de la
guvernare,i, ca toate celelalte partide cu excepia partidului regalist, scos n afara legii.
Un alt partid ce a apartinut extremei drepte politice din Romania interbelica a
fost Frontul Romnesc fondat la 25 februarie 1935 din iniiativa fostului lider al Partidul
Naional-rnesc, Alexandru Vaida-Voievod. Formaiunea s-a creat prin desprinderea de
Partidul Naional-rnesc a unui grup de politicieni condui de Alexandru Vaida-
Voievod, care fusese preedinte al acestui partid i l reprezentase de trei ori ca pre edinte
al Consiliului de Minitri. Partidul era organizat pe baze ierarhice clare, conductorii
acestuia fiind confirmai de preedinte, n faa cruia rspundeau.Frontul Romnesc se
pronuna pentru tratarea cu prioritate a elementului romnesc n economie, societate i
politic, prin introducerea aa-numitului principiu "numerus valachicus", conform cruia
fiecare ntreprindere i instituie trebuia s aib n componena ei un numr de romni
egal cu ponderea acestora n populaia rii, respectiv 71,9%, conform recensmntului
din 1930. Neacceptarea de ctre conducerea PN a acestei idei a i fost cauza imediat a
prsirii partidului de ctre Vaida-Voievod.Partidul i-a ncetat activitatea la 30 martie
1938, odat cu dizolvarea partidelor politice dup instalarea dictaturii regale.
Un alt partid ce a apartinut extremei drepte politice din Romania interbelica a
fost Partidul Poporului partid nfiinat de Alexandru Averescu n 1918 sub numele de
Liga Poporului.Partidul avea sa dispara de pe scena politica romaneasca dupa ce
Averescu se retrage din viaa politic,spre finele vieii sale,btrn i bolnav.
Partidul Naional Agrar a fost un partid de extrem-dreapta n Romnia
interbelic. Partidul Naional Agrar a fost ntemeiat la 10 aprilie 1932 de ctre (Octavian
Goga), prin desprindere din Partidul Poporului condus de Alexandru Averescu. Partidul
Naional Agrar nu a reuit s se afirme n viaa politic romneasc n cei trei ani ai
existenei sale.La 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Aprrii Naionale Cretine a lui
A.C.Cuza i formarea Partidului Naional Cretin, P.N.A. i-a ncheiat existena
Frontul Renaterii Naionale a fost un partid nfiin at de regele Carol al II-lea
la 16 decembrie 1938, fiind primul partid de mas din Romnia.Decretul-lege pentru
nfiinarea Frontului Renaterii Naionale specifica n Art. 1 c Frontul Renaterii
Naionale este unic organizaie politic n stat", pentru ca Art. 7 s specifice c orice
alt activitate politic dect acea a F.R.N. fiind socotit clandestin, iar autorii
pedepsii".Scopul declarat al F.R.N., enunet n Art. 2, mobilizarea contiinei naionale
n vederea ntreprinderii unei aciuni solidare i unitare romneti de aprare i propire
a patriei i de consolidare a statului". Art. 6 prvedea c Numai F.R.N. avea dreptul de a
depune candidaturi n alegeri.n Monitorul oficial din 22 iunie 1940 a aprut Decretul-
lege pentru transformarea Frontului Renaterii Naionale n Partidul Naiunii, al crui
prim articol specifica faptul c: Frontul Renaterii Naionale devine partid unic i
totalitar, sub denumirea de Partidul Naiunii. El va funciona sub conducerea suprem a
Majestii Sale regelui.
Minoritile etnice au avut de asemenea organismele lor politice ce le
reprezentau in perioada interbelica.Amintim Partidul German,Uniunea Popular
Maghiar,Partidul Evreiesc,Partidul Maghiar,Micarea Naional Cultural i Economic
Italo-Romn.

21)Semnificatia alegerilor din decembrie 1937

Anul 1937 a insemnat un punct de cotitura in evolutia vietii politice din

Romaniei.Intre 1934-1937,lider al executivului era liberalul Gheorghe Tatarescu.Inc de
la debutul su n noua postur, Ttrescu, dei era deplin contient de criza sistemului
politic, nu a dat nici un semn c ar urmri consolidarea i stabilizarea structurilor
parlamentar-democratice. Aciunile sale au generat o intensificare a luptelor dintre
partide. Erorile guvernrii, conjugate cu ascensiunea curentelor extremiste au reuit s
determine pierderea ncrederii oamenilor n regimul democratic i s favorizeze
instaurarea dictaturii regale n 1938.
Partidul National Taranesc se confrunta cu diverse framantari interne si
sciziuni,fiind parasit de elementele de stanga,reprezentate de Alexandru Vaida Voievod si
de Dem Dobrescu. In cadrul PNT s-au conturat trei aripi: una condusa de Nicolae Lupu
ce lupta pentru mentinerea regimului democratic,a doua condusa de Iuliu Maniu ce era
adversar al camarilei regale si a treia condusa de Armand Calinescu ce se declarase
adversar al legionarilor.In urma demisiei lui Ion Mihalache,Maniu revine in conducerea
partidului si a semnat un pact de neagresiune electorala cu Garda de Fier.
La alegerile din 1937,nici liberalii si nici taranistii nu au reusit sa obtina 40%
din voturi ca sa poata guverna. Legiunea a ieit pe locul al treilea dup Partidul Naional
Liberal i Partidul Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.In aceste
conditii,regele Carol II l-a insarcinat cu formarea guvernului pe Octavian Goga,un om
politic lipsit de personalitate dar un poet destul de apreciat.Guvernarea s-a a durat 44 de
zile.Guvernarea nu a fost lipsita insa de contradictiile intre gruparile politice ce o
sustineau.Armand Calinescu,in calitate de ministru de interne,a actionat impotriva
legionarilor in ciuda faptului ca in februarie 1938,Corneliu Zelea Codreanu incheiase o
intelegere cu Octavian Goga,pe baza careia legionarii ieseau din campania electorala dar
sustineau pe Goga in viitoarele alegeri.
Prin faptul ca partidele istorice nu si-au asigurat cele 40% din voturi ca sa
poata guverna si prin numirea unui om politic lipsit de personalitate in fruntea
guvernului,regele isi pregatise terenul pentru instaurarea regimului de conducere
personala.In ianuarie 1938 este dizolvat Parlamentul,pe 10 februarie guvernul Goga este
inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol II.Dupa numirea
lui Miron Cristea in fruntea guvernului,este elaborata o noua constitutie potrivit careia
regelui ii reveneau atat puterea executiva cat si puterea legislativa,Parlamentul avand un
rol doar decorativ.
 22)Monarhia autoritara carlista si institutiile sale 1938-1940

Rezultatul alegerilor din 1937 a fost prilejul de care regele Carol II s-a folosit
pentru a instaura regimul de conducere personala. Prin faptul ca partidele istorice nu si-au
asigurat cele 40% din voturi ca sa poata guverna si prin numirea unui om politic lipsit de
personalitate in fruntea guvernului,regele isi pregatise terenul pentru instaurarea
regimului de conducere personala.In ianuarie 1938 este dizolvat Parlamentul,pe 10
februarie guvernul Goga este inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica
a lui Carol II.
Dupa numirea patriarhului Miron Cristea in fruntea unui guvern de uniune
nationala,pe 27 februarie 1938 a fost adoptata o noua Constitutie ce consfintea noul
regim politic al Romaniei.Conform Constitutie din 1938, regelui ii reveneau atat puterea
executiva cat si puterea legislativa,Parlamentul avand un rol doar decorativ.Pe 30 martie
1938 au fost dizolvate partidele politice iar pe 14 august 1938 a fost adoptata o noua lege
administrativa,conform careia teritoriul Romaniei a fost impartit in zece tinuturi,conduse
de un rezident regal numit de catre rege.De asemenea,primarii din asezarile urbane si
rurale urmau sa fie numiti pe o perioada de 6 ani.O alta masura luata de rege a fost
introducerea cenzurei si a starii de asediu.
Pe plan politic,ia nastere Frontul Renaterii Naionale,un partid nfiin at de
regele Carol al II-lea la 16 decembrie 1938, fiind primul partid de mas din
Romnia.Decretul-lege pentru nfiinarea Frontului Renaterii Naionale specifica n Art.
1 c Frontul Renaterii Naionale este unic organizaie politic n stat", pentru ca Art. 7
s specifice c orice alt activitate politic dect acea a F.R.N. fiind socotit clandestin,
iar autorii pedepsii".Scopul declarat al F.R.N., enunet n Art. 2, mobilizarea contiinei
naionale n vederea ntreprinderii unei aciuni solidare i unitare romneti de aprare i
propire a patriei i de consolidare a statului". Art. 6 prvedea c Numai F.R.N. avea
dreptul de a depune candidaturi n alegeri.n Monitorul oficial din 22 iunie 1940 a aprut
Decretul-lege pentru transformarea Frontului Renaterii Naionale n Partidul Naiunii, al
crui prim articol specifica faptul c: Frontul Renaterii Naionale devine partid unic i
totalitar, sub denumirea de Partidul Naiunii. El va funciona sub conducerea suprem a
Majestii Sale regelui.Pe 15 decembrie 1938 s-a reorganizat Straja Tarii,organizatie ce
grupa fetele intre 7-21 de ani si baietii intre 7-18 ani.Organizatia si-a propus adularea
institutiei monarhice si a reprezentantului sau
Dupa moartea lui Miron Cristea,in fruntea guvernului a fost numit Armand
Calinescu,membru PNT si adversar al politicii pe care o urmau legionarii.In 1938,a fcut
posibl arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de munc silnic la
minele de sare.Poart responsabilitatea comenzii asasinrii n nchisoare a liderilor
legionari, inclusiv a lui Corneliu Zelea Codreanu, dup 30 noiembrie.Armand Clinescu a
continuat politica tradiional, apropiat de Frana i Marea Britanie. n septembrie, a
permis refugiul guvernului polonez dup invadarea i ocuparea Poloniei de ctre
germani.Asasinarea lui Codreanu din ordinul primului ministru a avut o replica dura din
partea legiunii.Armand Calinescu a fost asasinat n Bucureti pe 21 septembrie 1939,
asasinii fiind legionari condui direct de Horia Sima, trimis special din Germania pentru
aceast aciune.
 In perioada regimului autoritar,camarila regala s-a aflat la apogeul influentei
sale politice.Ea a influentat o serie de oameni politici,financiari si bancheri,,care au
avut,deseori,un cuvant de spus intr-o serie de probleme importante ale Romaniei.
Un capitol important al vietii politice interne din aceasta perioada l-au
reprezentat si raporturile sinuase si contradictorii ale lui Carol II cu legionarii.Daca pana
in 1938,regele a sperat sa-i foloseasca ca o masa de manevra pentru a-si intari
regimul,dupa instaurarea regimului personal raporturile intre cei doi factori politici s-au
incordat din nou.Scrisoarea jignitoare pe care Codreanu o trimisese lui Iorga a furnizat
autoritatilor ocazia ca,pe baza prevederilor decretului-lege privind dizolvarea partidelor
politice,sa incrimineze organizatia legionara,dezvaluind si numeroase documente care
atestau legaturi cu Germania si Italia.Pe baza acestor probe,Codreanu si alti lideri
legionari au fost condamnati la ani grei de inchisoare.Conducatorul legionarilor a cerut
adeptilor sai sa se supuna pentru a nu periclita viata celor inchisi.
Sub impulsul presiunilor Reichului asupra Romaniei,dupa semnarea
Dictatului de la Munchen(1938) care a sacrificat Cehoslovacia Germaniei,cu concursul
Angliei si al Frantei,in tara au inceput noi agitatii legionare.La 28 nov.1938,un grup de
legionari a incercat sa-l asasinze pe Florian Stefanescu-Goanga,rectorul Universitatii din
Cluj,psiholog si membru corespondent al Academiei Romane.In aceste imprejurari,regele
Carol II a dispus suprimarea conducatorilor legionari.Au fost executati sub pretextul ca
au incercat sa fuga de sub escorta,pe drumul de la Ramnicul Sarat la Jilava,Corneliu
Zelea Codreanu si alti legionari

23)Constitutia din februarie 1938.Caracterul ei antidemocratic

La 20 februarie 1938,s-a publicat o noua constitutie ce urma sa puna bazele

juridice ale regimului carlist.Ea a fost redactata de catre juristul Istrate Micescu.Prin
prevederile sale monarhia s-a intarit considerabil.Desi a mentinut formal principiul
separarii puterii in stat si ideea ca puterea emana de la natiune,noua lege fundamentala
a privilegiat puterea regala.Regele numea guvernul,exercita puterea legislativa prin
Reprezentanta Nationala,era comandantul suprem al armatei,conferea decoratii,putea
incheia pace si declara razboi,acredita pe ambasadori,batea moneda.El guverna pe baza
de decrete-legi.S-a prevazut ca dreptul de vot il aveau cetatenii romani incepand de la 30
de ani.Fiindca regele exercita puterea legislativa,Parlamentul avea un rol strict
decorativ.De asemenea,cu toate ca,in mod formal,au fost reconfirmate drepturile si
libertatile cetatenesti,s-a introdus pedeapsa cu moartea pe timp de pace,in cazul autorilor
unor tentative politice.Totodata monarhia a pastrat unele elemente ale democratiei
parlamentate: Parlamentul cu atributii reduse,presa,cenzurata insa,o oarecare posibilitate
de actiune a partidelor politice si chiar o confruntare de idei.Pornind de la aceste
considerente,Monarhia nu poate fii considerata o dictatura clasica sau de tip fascist.

24)Relatia dictaturii carliste cu contestatarii sai

Consolidarea monarhiei regale prin Constitutia de la 1938 si caracterul

antidemocratic al legii fundamentale a starnit nemultumiri in randul elitei politice.Aceste
nemultumiri s-au acutizat in urma deciziei regelui Carol II de a dizolva partidele
politice,decizie pusa in aplicare pe 30 martie 1938. Decretul-lege din 30 martie 1938 a
determinat prima luare de atitudine din partea liderilor naional-rniti i liberali, care
au neles c suveranul nu se limita doar la aciuni mpotriva Grzii de Fier, ci era decis s
permanetizeze regimul monarhiei autoritare, distrugnd sistemul democraiei ntemeiat pe
partide politice.
Iuliu Maniu a declarat c actul dizolvrii partidelor politice era
neconstituional, i preciza: "nu ne socotim dizovai, ci ne simim obligai a continua
activitatea noastr". La rndul su, C.I.C. Brtianu a adresat regelui un memoriu de
protest mpotriva decretului-lege din 30 martie n edina Delegaiei Permanente a
Partidului Naional-Liberal din 5 aprilie 1938, C.I.C.Brtianu i afirma convingerea c:
"Mai curnd sau mai trziu, tot la aciunea de partid trebuie s se revie, pentru a da vieii
naionale un ritm normal".
Parlamentul s-a dovedit o instituie incomod pentru regim.Conform decretului
din 3 iunie 1939, deputaii i senatorii au fost obligai s depun jurmnt de credin fa
de rege i s poarte uniforma Frontului Renaterii Naionale(partid nfiinat de regele
Carol al II-lea la 16 decembrie 1938, fiind primul partid de mas din Romnia). ntre cei
care au refuzat, s-au aflat Iuliu Maniu, I. Mihalache, dr. N. Micu si C.I.C. Bratianu
(senatori de drept), fapt ce a fost comentat n termeni cu totul nefavorabili regelui Carol
al II-lea.
n timp ce unii deputai au gsit de datoria lor s laude pe rege, care a "salvat"
ara, alii au adoptat o atiutudine critic fa de regim. Tradiia parlamentar de apte
decenii crease o mentalitate democratic, i anume aceea de a controla activitatea
guvernamental i a se implica n toate problemele interesnd statul romn.
Un capitol important al vietii politice interne din aceasta perioada l-au
reprezentat si raporturile sinuase si contradictorii ale lui Carol II cu legionarii.Daca pana
in 1938,regele a sperat sa-i foloseasca ca o masa de manevra pentru a-si intari
regimul,dupa instaurarea regimului personal raporturile intre cei doi factori politici s-au
incordat din nou.Scrisoarea jignitoare pe care Codreanu o trimisese lui Iorga a furnizat
autoritatilor ocazia ca,pe baza prevederilor decretului-lege privind dizolvarea partidelor
politice,sa incrimineze organizatia legionara,dezvaluind si numeroase documente care
atestau legaturi cu Germania si Italia.Pe baza acestor probe,Codreanu si alti lideri
legionari au fost condamnati la ani grei de inchisoare.Conducatorul legionarilor a cerut
adeptilor sai sa se supuna pentru a nu periclita viata celor inchisi. Sub impulsul
presiunilor Reichului asupra Romaniei,dupa semnarea Dictatului de la Munchen(1938)
care a sacrificat Cehoslovacia Germaniei,cu concursul Angliei si al Frantei,in tara au
inceput noi agitatii legionare.La 28 nov.1938,un grup de legionari a incercat sa-l asasinze
pe Florian Stefanescu-Goanga,rectorul Universitatii din Cluj,psiholog si membru
corespondent al Academiei Romane.In aceste imprejurari,regele Carol II a dispus
suprimarea conducatorilor legionari.Au fost executati sub pretextul ca au incercat sa fuga
de sub escorta,pe drumul de la Ramnicul Sarat la Jilava,Corneliu Zelea Codreanu si alti
legionari.
La sfritul anului 1939,Carol al II-lea a iniiat politica de "reconciliere
naional",cernd tuturor romnilor s colaboreze pentru aprarea intereselor rii.
Politica de reconciliere promovat de Carol n interior i n exterior nu a salvat ara de
izolare.Astfel,in vara lui 1940,Romania Mare inceta sa mai existe.In urma acestei
imprejurari,regele Carol II i-a decizia abdicrii,in septembrie 1940 parasind Romania.
 25) Prabusirea dictaturii carliste(septembrie 1940)

La 1 septembrie 1939 incepe un nou conflict mondial iar 5 zile mai tarziu
Romania isi proclama neutralitatea.Situatia Romaniei a fost decisa insa de raporturile
dintre cele doua grupari de state:pe de-o parte Anglia si Franta si pe de alta
parte,Germania si URSS.Pactul germano-sovietic din 23 august 1939,cunoscut si sub
numele de Ribbentrop-Molotov a fost un soc pentru cercurile oficiale de la
Bucuresti,deoarece Romania nu avea relatii bune cu niciuna dintre statele care isi
impartisera sferele de influenta in Europa Rasariteana,ceea ce a si grabit declansarea
razboiului.
Pe 21 septembrie Armand Calinescu a fost asasinat n Bucure ti,asasinii fiind
legionari condui direct de Horia Sima, trimis special din Germania pentru aceast
aciune.Dupa atentat,Garda de Fier si-a pierdut caracterul de organizatie politica si a
devenit o organizatie clasica terorista,in slujba Reichului.Atentatul a determinat o riposta
dura a autoritatilor,fiind executati peste 300 de legionari,aproape toata conducerea
partidului.Pe 30 noiembrie au fost executati sub pretextul ca au incercat sa fuga de sub
escorta,pe drumul de la Ramnicul Sarat la Jilava,Corneliu Zelea Codreanu si alti
legionari.
La sfritul anului 1939,Carol al II-lea,a iniiat politica de "reconciliere
naional",cernd tuturor romnilor s colaboreze pentru aprarea intereselor rii in noua
conjuctura internationala,marcata de victoriile Germaniei.In acest sens,pe 18 aprilie 1940
s-a legalizat,printr-o intalnire a regelui cu o delegatie de legionari,impacarea lui Carol II
cu Garda de Fier iar la 29 mai 1940 Horia Sima,noul lider al Garzii de Fier,s-a intors in
tara,fiind primit de Carol intr-o audienta,la Palat.Toate acestea insa au grabit prabusirea
regimului monarhiei autoritare.
In vara anului 1940,victoriile Axei si adancirea izolarii internationale a
desavarsit criza regimului carlist.Infrangerea Frantei,principalul aliat al Romaniei,de
catre Germania,a decis reorientarea politica a tarii noastre.Pe 28 mai 1940,Consiliul de
Coroana renunt la politica de neutralitate,iar pe 30 iunie la garantiile anglo-franceze;peste
zece zile parasise si Liga Natiunilor.Legionarii au devenit,in premiera,membri ai
guvernului Tatarescu,Horia Sima detinand functia de subsecretar de stat al Ministerului
Cultelor;Garda de Fier a devenit partid politic de guvernamant.
Pe 4 iulie 1940 s-a constituit cabinetul prezidat de Ion Gigurtu,inginer romn si
om politic de extrem dreapt.Numit si guvernul disperarii regale de catre
Manoilescu,in componenta cabinetului intrasera trei legionari(Horia
Sima,Noveanu,Augustin Bideanu).Guvernul a declarat c va duce o politic pro-Axa
Berlin-Roma.La sfritul lunii august 1940, n urma ntlnirii dintre Gigurtu i Hitler,
Romnia a acceptat Dictatul de la Viena,prin care N-V Transilvaniei era luat de Ungaria.
Pe plan intern Ion Gigurtu a dus o politic de discriminare rasial antisemit prin
interdicia cstoriilor dintre cretini i evrei,precum i prin clasificarea prin lege a
evreilor, n funcie de data venirii lor n Romnia.
Pierderile teritoriale din vara lui 1940(Basarabia,nordul Bucovinei,Herta,N-V
Transilvaniei,Cadrilaterul a accentuat criza de autoritate a regimului carlist.La sfarsitul
lui august si inceputul lui septembrie au avut loc numeroase manifestatii impotriva
dictatelor ce au dus la destramarea Romaniei Mare.In aceste conditii,regele Carol II i-a
decizia abdicrii,in septembrie 1940,parasind tara.Astfel cazuse regimul monarhiei
autoritare carliste.

26)Sistemul de putere in statul national-legionar.Relatia Horia Sima-Ion

Antonescu

Pactul germano-sovietic din 23 august 1939,cunoscut si sub numele de

Ribbentrop-Molotov impartea Europa Rasariteana in sfere de influenta ceea ce a si grabit
declansarea razboiului.In vara anului 1940,Europa traia sub impresia victoriilor germane
pe frontul de apus.Franta fusese invinsa in urma campaniei din 1940 si astfel,Romania
pierduse aliatul ei principal,fiind izolata.In urma pactului de neagresiune germano-
sovietic,Romania avea sa sufere grave atingeri ale suveranitatii nationale,pierzand
Basarabia,Nordul Bucovinei si Herta(ocupata abuziv de sovietici),Cadrilaterul(alipit
Bulgariei) si N-V Transilvaniei(ocupat de Ungaria).Astfel,in vara lui 1940,Romania Mare
inceta sa mai existe.
Pe plan intern,se manifesta o intensa activitate a dreptei politice si in special a
Garzii de Fier,incurajata de succesele repurtate de trupele germane si de profunda criza de
autoritate cu care se confrunta statul roman dupa pierderile din vara lui 1940.Pe 4
septembrie 1940,Ion Antonescu a fost insarcinat de Carol II cu formarea noului guvern.In
ziua urmatoare,regele a suspendat Constitutia si a dizolvat Corpurile legiuitoare dupa
ce,la cererea generalului,de acord cu legionarii,regele i-a conferit puteri deosebite ceea ce
a la modificarea regimului politic. In aceste conditii,regele Carol II abdic,in septembrie
1940 si paraseste Romania,cednd tronul fiului su Mihai I.La 14 septembrie 1940 lua
fiin Statul Naional-Legionar Romn. Horia Sima, eful Micrii Legionare,numit
vicepreedinte al consiliului de minitri, se considera creatorul i sufletul acelui guvern.
Ion Antonescu ramane o personalitate controversata in istoria Romaniei.Nscut
ntr-o familie de militari,in 1882,la Pitesti,a urmat cariera militara. S-a distins in cadrul
rascoalei taranesti din 1907.n timpul celui de-al doilea rzboi balcanic a indeplinit
funcia de ef al biroului de operaii al Diviziei 1 Cavalerie.In Primul Razboi Mondial
este eful seciei de operaii a Marelui Cartier General al Armatei. n aceast funcie,
Antonescu a conceput planurile de aprare a Moldovei fa de invazia trupelor germane
conduse de feldmarealul Mackensen n a doua jumtate a anului 1917.n acest rzboi
Antonescu i-a ctigat reputaia de comandant militar priceput i pragmatic, executant
meticulos i dur - duritatea sa i-a adus porecla Cinele rou. Pentru aportul la cucerirea
Budapestei i nfrngerea trupelor maghiare(1919),Ion Antonescu a fost decorat n cu
Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.Dupa razboi se implica in politica iar intre 1923 i
1926, Antonescu a fost ataatul militar al Romniei n Frana, Marea Britanie i Belgia.
Dup rentoarcerea n Romnia a fost numit comandantul colii Superioare de Rzboi
(1927-1930), eful Marelui Stat Major al armatei (1933-1934), promovat general de
divizie la 25 decembrie 1937 i dup trei zile a fost numit ministru al Aprrii n guvernul
de 44 de zile al lui Octavian Goga.
Incercarea lui Antonescu de a colabora cu conducatorii PNL si PNT a esuat,
caci partidele istorice au refuzat sa se asocieze unui regim autoritar.In consecinta la 14
septembrie 1940 se constituie un guvern al dictaturii legionare,in care Ion Antonescu
detinea presedintia Consiliului de Ministri, iar Horia Sima- conducatorul legionarilor-
vicepresedintia.In aceeasi zi, Romania este proclamata stat national-legionar.
 Dictatura legionara a promovat o politica antidemocratica, de teroare,
lichidand ultimele drepturi si libertati democratice. S-au creat detasamente speciale ale
politiei legionare.In octombrie 1940 s-au numit comisari de romanizare ce cautau sa
controleze sistemul economic urban al tarii.Prefectii de judete au fost numiti dintre
aderentii la Legiune,la fel ca si majoritatea primarilor.Se poate preciza ca legionarii
doreau defapt puterea,fiind dispusi sa lupte cu orice mijloace pentru a o obtine.
Pe de alta parte, Ion Antonescu lupta si el pentru controlul exclusiv al puterii
politice.El s-a straduit permanent sa slabeasca pozitia monarhiei, pe care a dorit sa si-o
subordoneze pentru a o manevra mult mai usor.
Masacrele infaptuite de legionari in noaptea de 26/27 noiembrie 1940, cand au
asasinat la inchisoarea Jilava 64 de foste personalitati politice si fosti comandanti
militari,l-au determinat pe generalul Ion Antonescu sa se disocieze treptat de legionari,
eliminandu-i in cele din urma total de la putere.
Dupa reprimarea rebeliuni legionare din 21-23 ianuarie 1941, prin Inaltul decret
regal nr.314 din 14 februarie 1941, Statul National Legionar este desfiintat.
Astfel, Antonescu devine singurul stapan al scenei politice romanesti. Se formeaza un
guvern de tehnicieni si militari, dar fara nici o participare a legionarilor. Figura secundara
a noii echipe ministeriale a fost profesorul Mihai Antonescu, devenit vicepresedinte al
Consiliului de Ministri.In cabinetul constituit la 27 ianuarie 1941, Antonescu si-a rezervat
posturi-cheie, iar in privinta orientarii noului guvern, a declarat tot atunci ca Romania
ramanea alaturi de Axa.
Pe langa unele trasaturi comune cu regimul anterior, din vremea colaborarii cu
legionarii, regimul antonescian se deosebea esential fata de acela. Cat a stat alaturi de
legionari, Ion Antonescu s-a bazat pe un partid, situatie care a incetat in ianuarie 1941. In
continuare, generalul a beneficiat de cu precadere de sprijinul unor cercuri economico-
financiare ori al unor forte militare si de politie.Gruparile politice ale partidelor istorice,
care continuau sa nu fie recunoscute legal, au stabilit si mentinut o colaborare sui generis
cu regimul generalului:contacte si informari permanente, sprijinirea totala in prima faza a
actiunii militare indreptate in iunie-iulie 1940 spre repararea pirderilor teritoriale din vara
anului 1940;recunoasterea faptului ca generalul era omul zilei si,deci persoana
necesara. Astfel respectivele grupari, care au respins participarea directa la guvern, au
acceptat insa cooperarea unor tehnicieni din randurile lor.
Un guvern preponderent militar era si o reactie la starea de confuzie, dezordine
si violente din lunile precedente. Antonescu vedea acest guvern expresia unitatii si
disciplinei pe care o impuneau imprejurarile. Regimul antonescian se poate analiza din
mai multe privinte: raporturile cu fostele partide politice, atitudinea fata de institutia
monarhica, alcatuirea guvernului, principii de guvernare, administratia publica, legislatia
edictata.
S-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea conducatorilor
liberalilor si national-taranistilor. Lideri celor doua partide au preferat tactica memoriilor
si scrisorilor catre Antonescu, in care protestau fata de cresterea influentei Germaniei,
parasirea aliantelor traditionale, implicarea tarii tot mai mult in razboiul contra URSS
dincolo de Nistru.Opozitia a avut grija sa nu se angajeze in niciun fel de manifestari care
le-ar fi putut prejudicia in viitor. Manifesta o prudenta excesiva, alimentata de socoteli
politice marunte.
 Perioada regimului legionar-antonescian nu a fost lipsita de contradictiile intre
protagonistii scenei politice.Adept al ordinii publice si patriot,Antonescu era nemultumit
de violentele si crimele infaptuite de legionarii lui Horia Sima.Apropierea sa de
Germania(generalul era anglofil) urmarea doar garantarea granitelor tarii,a refacerii
integritatii teritoriale,si a afirmarii suveranitatii Romaniei,prin anularea Dictatului de la
Viena,problema pe care a ridicat-o in toate intalnirile cu Hitler.Convins de rolul nefast al
Garzii de Fier,Ion Antonescu a luptat,de la sfarsitul lui decembrie 1940,pentru eliminarea
acesteia din viata politica.In schimb legionarii erau pusi pe jaf,coruptie si asasinat,ii
reprosau generalului ca mentine vechii oameni politici si chiar unele forte politice
compromise in colaborare cu regele Carol II.Confruntarea intre cele doua pozitii a luat
forma incercarii supreme legionarilor de a cuceri puterea politica prin rebeliune.

27) Rebeliunea legionara

Intensificarea violentelor si faptul ca acestia deveneau tot mai indezirabili in

ochii opiniei publice l-au determinat pe Ion Antonescu,inca din decembrie 1940,sa ia
primele masuri impotriva Garzii de Fier.Astfel,a ordonat desfiintarea politiei legionare si
a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune.Legionarii,profitand de
complicitatea sefului politiei secrete germane,Henrich Himmler,s-au inarmat,pregatindu-
se de confruntarea decisiva.
Pe 14 ianuarie 1941,Ion Antonescu a plecat la Berlin,unde i-a cerut lui Hitler
mana libera pentru a restabili situatia.La doar doua zile,Nicolae Patrascu,secretarul
general al miscarii legionare,a proclamat ruptura totala cu Antonescu,iar legionarii au
trecut la organizarea de detasamente paramilitare si la baricardarea in sedii.Reintors din
Germania,Ion Antonescu a decis desfiintarea comisiilor de romanizare,destituirea
ministrului legionar de interne,Constantin Petrovicescu si a lui Alexandru
Ghica,directorul general(legionar) al Politiei.
Intre 21-23 ianuarie 1941,legionarii au organizat la Bucuresti si in tara o
rebeliune.Au loc jafuri,crime,masacre.Au fost devastate peste 3400 de imobile si
institutii.Oameni nevinovati-in total 1000 de persoane-au murit in timpul rebeliunii.Au
fost provocate,in intreaga tara,daune grave ce au nemultumit opinia publica din
Romania.Explozia de ura a legionarilor i-a compromis in ochii Germaniei.Hitler pregatea
razboiul cu URSS si avea nevoie de liniste in Romania.De aceea a fost de acord cu
interventia armatei romane la ordinul lui Ion Antonescu,ceea ce a dus la infrangerea
rebeliunii.Aceasta nu a impiedicat pe oficialitatile naziste sa accepte plecarea in
Germania,a circa 700 de legionari in frunte cu Horia Sima.Ei vor fii mereu o moneda de
santaj in raporturile lui Ion Antonescu.Circa 8000 de legionari au fost prinsi,judecati si
condamnati la diferite pedepse.
Dupa 24 ianuarie 1941,Ion Antonescu era singurul stapan al scenei politice
romanesti.S-a format un guvern de tehnicieni si militari,care reprezenta o dictatura,pusa
in slujba razboiului si contra regimului bolsevic de la Rasarit.

28) Regimul dictaturii antonesciene

Pactul germano-sovietic din 23 august 1939,cunoscut si sub numele de

Ribbentrop-Molotov impartea Europa Rasariteana in sfere de influenta ceea ce a si grabit
declansarea razboiului.In vara anului 1940,Europa traia sub impresia victoriilor germane
pe frontul de apus.Franta fusese invinsa in urma campaniei din 1940 si astfel,Romania
pierduse aliatul ei principal,fiind izolata.In urma pactului de neagresiune germano-
sovietic,Romania avea sa sufere grave atingeri ale suveranitatii nationale,pierzand
Basarabia,Nordul Bucovinei si Herta(ocupata abuziv de sovietici),Cadrilaterul(alipit
Bulgariei) si N-V Transilvaniei(ocupat de Ungaria).Astfel,in vara lui 1940,Romania Mare
inceta sa mai existe.
Pe plan intern,se manifesta o intensa activitate a dreptei politice si in special a
Garzii de Fier,incurajata de succesele repurtate de trupele germane si de profunda criza de
autoritate cu care se confrunta statul roman dupa pierderile din vara lui 1940.Pe 4
septembrie 1940,Ion Antonescu a fost insarcinat de Carol II cu formarea noului guvern.In
ziua urmatoare,regele a suspendat Constitutia si a dizolvat Corpurile legiuitoare dupa
ce,la cererea generalului,de acord cu legionarii,regele i-a conferit puteri deosebite ceea ce
a la modificarea regimului politic. In aceste conditii,regele Carol II abdic,in septembrie
1940 si paraseste Romania,cednd tronul fiului su Mihai I.La 14 septembrie 1940 lua
fiin Statul Naional-Legionar Romn. Horia Sima, eful Micrii Legionare,numit
vicepreedinte al consiliului de minitri, se considera creatorul i sufletul acelui guvern.
Perioada cuprinsa intre sept.1940-ian.1941 nu a fost lipsita de contradictiile
intre protagonistii scenei politice.Adept al ordinii publice si patriot,Antonescu era
nemultumit de violentele si crimele infaptuite de legionarii lui Horia Sima.Apropierea sa
de Germania(generalul era anglofil) urmarea doar garantarea granitelor tarii,a refacerii
integritatii teritoriale,si a afirmarii suveranitatii Romaniei,prin anularea Dictatului de la
Viena,problema pe care a ridicat-o in toate intalnirile cu Hitler.Convins de rolul nefast al
Garzii de Fier,Ion Antonescu a luptat,de la sfarsitul lui decembrie 1940,pentru eliminarea
acesteia din viata politica.In schimb legionarii erau pusi pe jaf,coruptie si asasinat,ii
reprosau generalului ca mentine vechii oameni politici si chiar unele forte politice
compromise in colaborare cu regele Carol II.Confruntarea intre cele doua pozitii a luat
forma incercarii supreme legionarilor de a cuceri puterea politica prin rebeliune.Aceasta a
avut loc in zilele de 21-23 ianuarie 1941.Atrocitatile comise de legionari i-a compromis
pe acestia in ochii Germaniei.Hitler pregatea razboiul cu URSS si avea nevoie de liniste
in Romania.De aceea a fost de acord cu interventia armatei romane la ordinul lui Ion
Antonescu,ceea ce a dus la infrangerea rebeliunii
Dupa 24 ianuarie 1941,Ion Antonescu era singurul stapan al scenei politice
romanesti.S-a format un guvern de tehnicieni si militari,in componenta caruia intra Mihai
Antonescu,initial vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ulterior,ministru de
externe.Guvernul a fost remaniat de cateva ori in perioada 1941-1942 si a fost principalul
instrument al guvernarii autoritare impuse de desfasurarea razboiului mondial,de
participarea Romaniei la aceasta.In 1942,Ion Antonescu avea puteri depline in statul
roman si nu era raspunzator in fata vreunui for politic.El guverna prin decrete-legi,pe care
regele Mihai le semna fara a-si putea exprima pozitia.
Pe langa unele trasaturi comune cu regimul anterior, din vremea colaborarii
cu legionarii, regimul antonescian se deosebea esential fata de acela. Cat a stat alaturi de
legionari, Ion Antonescu s-a bazat pe un partid, situatie care a incetat in ianuarie 1941. In
continuare, generalul a beneficiat de cu precadere de sprijinul unor cercuri economico-
financiare ori al unor forte militare si de politie.Gruparile politice ale partidelor istorice,
care continuau sa nu fie recunoscute legal, au stabilit si mentinut o colaborare sui generis
cu regimul generalului:contacte si informari permanente, sprijinirea totala in prima faza a
actiunii militare indreptate in iunie-iulie 1940 spre repararea pirderilor teritoriale din vara
anului 1940;recunoasterea faptului ca generalul era omul zilei si,deci persoana
necesara. Astfel respectivele grupari, care au respins participarea directa la guvern, au
acceptat insa cooperarea unor tehnicieni din randurile lor.
Un guvern preponderent militar era si o reactie la starea de confuzie, dezordine
si violente din lunile precedente. Antonescu vedea acest guvern expresia unitatii si
disciplinei pe care o impuneau imprejurarile. Regimul antonescian se poate analiza din
mai multe privinte: raporturile cu fostele partide politice, atitudinea fata de institutia
monarhica, alcatuirea guvernului, principii de guvernare, administratia publica, legislatia
edictata.
S-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea conducatorilor
liberalilor si national-taranistilor. Lideri celor doua partide au preferat tactica memoriilor
si scrisorilor catre Antonescu, in care protestau fata de cresterea influentei Germaniei,
parasirea aliantelor traditionale, implicarea tarii tot mai mult in razboiul contra URSS
dincolo de Nistru.Opozitia a avut grija sa nu se angajeze in niciun fel de manifestari care
le-ar fi putut prejudicia in viitor. Manifesta o prudenta excesiva, alimentata de socoteli
politice marunte.
Pe plan intern,guvernul antonescian a intensificat reprimarea vietii politice prin
arestari,deporatari.In aceste conditii s-au infiintat lagare de munca si inchisori(Targu
Jiu,Caransebes,Odesa,Dumankova,Smerinka).In acelasi timp,Antonescu a fost fidel
aliantei cu Germania,urmararind doar garantarea granitelor tarii,a refacerii integritatii
teritoriale,si a afirmarii suveranitatii Romaniei,prin anularea Dictatului de la
Viena,problema pe care a ridicat-o in toate intalnirile cu Hitler.Prin intreaga sa politica,el
a asigurat Romaniei statutul de tara neocupata de germani,dar aflata sub influenta
lor,situatie pe care Hitler a trebuit sa o accepte.Romania a pastrat o relativa independenta
fata de Berlin(legile,administatia,reprezentanti diplomatici).Statutul particular al
Romaniei in sistemul de aliante era recunoscut oficial de Germania,fapt amintit de
ministrul de externe Joachim von Ribbentrop ce scria feldmaresalului Keitel ca nu se
puteau face presiuni la Bucuresti,deoarece Romania era aliata cu Germania,si nu ocupata
militar de aceasta.
Intreaga economie a fost pusa in slujba eforturilor de razboi a Romaniei.In
cursul anului 1941 s-au publicat decrete legi privind militarizarea intreprinderilor si
institutiilor de stat si particulare,mobilizarea agricola,regimul muncii in timp de razboi.In
cadrul circulatiei monetare si-a facut insa prezenta fenomenul inflationist,devenit tot mai
pronuntat,ceea ce a avut drept efect deprecierea leului fata de alte valute,si in special,fata
de marca germana.Se impune a fii subliniat faptul ca,intre 1941-1944 influenta
economica a Germaniei a crescut masiv in Romania.S-a exercitat,astfel,o masiva
exploatare a resurselor naturale ale tarii,necesare masinii de razboi germane.La 4
decembrie 1940 s-a semnat un acord economic romano-german pe zece ani,care a
prevazut intensificarea exportului de produse petroliere,agricole si forestiere din Romania
in Germania.
Pe plan politic,s-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea
conducatorilor liberalilor si national-taranistilor. Lideri celor doua partide au preferat
tactica memoriilor si scrisorilor catre Antonescu, in care protestau fata de cresterea
influentei Germaniei, parasirea aliantelor traditionale, implicarea tarii tot mai mult in
razboiul contra URSS dincolo de Nistru.Opozitia a avut grija sa nu se angajeze in niciun
fel de manifestari care le-ar fi putut prejudicia in viitor. Manifesta o prudenta excesiva,
alimentata de socoteli politice marunte.In acelasi timp,este meritul lui Antonescu de a se
fi opus aplicarii solutiei finale si exterminarii populatiei evreiesti din Romania.Singura
exceptie a fost pogromul de la Iasi.In Basarabia,in ciuda eforturilor depuse de liderii
miscarii sioniste din Romania de a salva populatia evreiasca,s-au produs masacre la
Marculesti,Floresti,Climauti,Gura Cainari,Gura Kamenca.In vara lui 1942,Ion Antonescu
a reusit sa obtina anularea promisiunii acordate lui Gustav Richter,atasat german al
politiei in Romania,si reprezentant al lui Adolf Eichmann,conducator al Sigurantei
Reichului,de a deporta evrei in lagarul de la Auschwitz.Guvernul roman a acceptat insa
emigrarea evreilor in Palestina,Romania devenind,astfel,veritabila placa turnata pentru
emigrarea,in conditii foarte grele,a unor evrei din Ungaria,Slovacia si Polonia.

29) Industria interbelica romaneasca

Economia romaneasca interbelica a fost martora cresterii rolului industriei,in

ansamblul,ce reprezenta,alaturi de meserii,in 1926,37% din valoarea totala a
productiei.Ea a fost favorizata de bogatia de materii prime,de politica oficiala de
credite,de masurile legislative avantajoase.La nivelul productiei industriale a crescut
ponderea industriei mari si s-a diminuat corespunzator,cea a industriei mici si mijlocii.Un
rol important pe aceasta directie l-a avut si politica de investitii a carui nivel a crescut.
Aflandu-se in vedere importanta refacerii industriale si incurajarea,in general,a
economiei,numai intre 1918-1921 au fost emise 63 de acte normative,ce au contribuit la
demarajul economiei romanesti.Productia de carbune a crescut de la 2 500 000 de tone la
3 000 000 de tone,cea de petrol,de la 1 900 000 de tone la 4 300 000 de tone.In Romania
au functionat 60 de rafinarii si 7 mari societati petroliere(Unirea,Creditul
Miner,Concordia Sirius,Romano-Americana,Petrolul Romanesc,Astra Romana,Steaua
Romana) ce controlau 79% din productia tarii.Necesitatile legate de refacerea economiei
au impus mutatii deosebite si in industria metalurgica,reprezentata de interprinderi ca
Malaxa si Copsa Mica-Cugir.
Izbucnirea crizei economice din 1929-1933 a dus insa la scaderea productiei
industriale,cu exceptia petrolului,si a preturilor la produselor agricole si
industriale,cresterea numarului de someri.Circa 10.000 de intreprinderi de diverse
categorii au fost declarate falimentare.Singura ramura care a continuat sa aib cresteri de
productie a fost cea petroliera.Concomitent,exportul de produse petroliere a urcat de la 3
000 000 de tone la 5 000 000 de tone intre 1929-1933.
In lupta pentru depasirea efectelor crizei economice,dupa 1934,s-au inscris
masuri cu caracter protectionist-tarife vamale,prime de export,scaderea importului de
produse ce putea fi fabricate in tara,finantarea obiectivelor industriale,diversificarea
productiei prin aparitia unor produse noi.S-ai pus bazele industriei electrotehnice,care
producea articole de inalt nivel tehnic,precum becuri,transformatoare,aparate radio.
De asemenea,statul prin comenzile sale,destinate,in mare masura,apararii
nationale,si-a adus contributia la refacerea economiei.Sporuri semnificative s-au
inregistrat si in industria alimentara,a lemnului,a pielariei si textilei.Printre intreprinderile
de profil mentionam pe cele din Bucuresti,Cluj,Ploiesti,Brasov,Bacau,Busteni.Industria
siderurgica era concentrata in bazinul Hunedoarei,dar si la Bucuresti,Cluj,Campia
Turzii,unde se produceau hotel,laminate,fonta,tabla,tevi,articole de menaj.Industria
chimica a cunoscut un progres remarcabil si totodata unul dintre cele mai inalte nivele ale
productiei muncii.95% din titeiul extras era rafinat in tara.Se produceau in Romania,de
asemenea,negru de fum,cauciuc sintetic,explozivi,cosmetice,in intreprinderi,ca cele din
Fagaras,Brasov,Bucuresti,Tarnaveni.Romania a posedat si o industrie constructoare de
masini.S-au produs locomotive,vagoane de toate tipurile,cazane cu
abur,autobuze,avioane(la Brasov erau fabricate modele de avioane IAR-80,IAR-81 cu
performante deosebite in ceea ce priveste viteza si plafonul de zbor).

30) Agricultura romaneasca interbelica

Ramura economica principala in Romania interbelica,agricultura nu a incetat sa

preocupte guvernele in perioada interbelica.Ea s-a remarcat,prioritar,prin caracterul sau
extensiv,dar intr-o masura mai mica,si prin interesul pentru cultura intensiva a unor
plante,iar intre 1918-1926,pentru a asigura aprovizionarea populatiei,exportul de cereale
a fost restrans.Repartitia inegala a propretatii funciare a generat acutizarea problemei
agrare.S-a adaugat lipsa de capital si a unor forme de creditare corespunzatoare a
taranimii,lipsa de inventar viu si mecanizarea insuficienta.
Modificarea articolului 19 din Constitutie a deschis drum,pe plan legislativ,a
unei rezolvari a problemei agrare.In aceste conditii,reforma agrara din 1921,precedata de
decrete lege pentru expropriere,din decembrie 1918,a deschis calea catre emanciparea
economica a taranilor prin acordarea catre acestia a unui lot mic de pamant.Au fost
expropriate proprietati agricole care au insemnat 5 812 200 hectare arbile,66% din marea
proprietate de peste 100 de hectare.Au beneficiat de aceasta masura 1.400.000 de
gospodarii taranesti.
Astfel,structura agrara a tarii s-a modificat,unitatea economica de baza a
devenit micul lot taranesc,de pana la 10 ha cu o productivitate scazuta insa.S-au
adaugat,la aceasta,greutatile in aplicarea pe teren a prevederilor reformei,continuarea
procesului de faramitare a proprietatii taranesti,incat,in 1938,un milion de tarani erau
complet lipsiti de pamant,lipsa de inventar agricol,rascumpararea foarte mare a
terenurilor,in 1930-1931 valoarea datoriilor taranesti depasind de cinci ori valoarea
pamantului.Productia de cereale a crescut insa de la 7.000.000 de tone in 1924 la
9.000.000 de tone in 1928 si a inregistrat cote importante,cu precadere la grau si
porumb.Romania se situa pe locul intai in Europa la productia globala de porumb si pe
locul patru in ceea ce priveste graul.Progrese importante au fost inregistrate,in 1928 la
cresterea vitelor mari,ovinelor si porcinelor.In acelasi erau mentionat in tara 5 732 de
tractoare.
Izbucnirea crizei economice din 1929-1933 a dus insa la scaderea suprafetei
cultivate si a pretului la produsele agricole.Taranimea a fost silita,in aceste conditii,sa
contacteze noi datorii,ceea ce a generat ulterior,vanzarea silita a numeroase loturi de
pamant.S-a incercat redresarea situatiei prin unele masuri legislative.Aici amintim de
legea conversiunii datoriilor agricole din 1932 prin care statul prelua o parte a datoriei
taranilor.Dupa 1931,in agricultura romaneasca au aparut fenomene noi,legate de folosirea
primelor de export ,de introducerea unor culturi de plante industriale,constituirea de
monopoluri in ceea ce priveste aprovizionarea si desfacerea produselor agricole.In pofida
unor legi,ce au urmarit progresul agriculturii,in ansamblul ei,ca: legea pentru lichidarea
datoriilor agricole si urbane(1934),legea pentru incurajarea agriculturii(1937),legea
pentru creditul agricol national(1937) si cea pentru administrarea Fondului
viticulturii(1939),diferentierea sociala a taranimii s-a accentuat,astfel,pe fondul
intensificarii transferului de proprietate.

31)Minoritatile nationale-maghiarii

Minoritatea maghiara este relevanta pentru Transilvania.Acestia au resimtit

efectele tratatului de la Trianon,semnat la data de 4 iunie 1920 ntre Puterile Aliate
nvingtoare n Primul Rzboi Mondial i Ungaria,ca pe o infrangere
colectiva.Minoritatea maghiara a trecut la valorificarea conditiei de minoritar pentru
fortificarea continuitatii maghiare din Romania.Totodata statul national maghiar nu era
vazut ca o intarire pentru maghiarii din Romania,era mai de graba un fapt
exterior.Situatia era intoarcerea la valorile nationale maghiare:respectul pentru istorie
pentru libertate,pentru crestinism.Din pacate,teoriticienii maghiari nu au aratat cum sa se
integreze pe unguri in statul roman,totodata ei au participat la viata politica a Romaniei
interbelice.Dupa 1918,200.000 de maghiari din Romania au emigrat in Ungaria si
proveneau din randurile burgheziei mici si mijlocii.Legile agrare au fost favorabile
tuturor taranilor,inculsiv celor maghiari.In cateva judete din Moldova traiau comunitati
de ceangai.
Ca organ politic reprezentativ pentru comunitatile maghiare din Romania
amintim MADOSZ.MADOSZ este abrevierea Uniunii Oamenilor Muncii Maghiari din
Romnia (Romniai Magyar Dolgozk Szvetsge), fondat la Trgu Mure n august
1934. n urma conferinei generale a MADOSZ-ului din 16 octombrie 1944, la Bra ov,
aceasta s-a transformat n Uniunea Popular Maghiar din Romnia (UPM). Uniunea
Popular Maghiar este continuatoarea, dup 23 august 1944, a MADOSZ - ului
(Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din Romnia) din perioada interbelic. nc din 6
octombrie 1944, U.P.M.-ul a aderat la Platforma Frontului Naional Democrat,
documentul fiind semnat de Alexandru Dvid i Gyrfs Kurk. Dei Uniunea nu a intrat
n guvernul de coaliie al lui Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945, ea era n strnse
legturi cu P.C.R.

32)Minoritatile nationale-germanii

Minoritatea germana,egala numeric cu cea evreiasca era concentrata in

Transilvania ,in sudul Basarabiei si in orasele mari ca Brasov,Sibiu,Satu Mare,Bistrita dar
si in Banat.Identitatea confesionala a germanilor este protestantismul luteran.Populatia
germana din Transilvania data din sec.XIII-XIV si se stabilise sub obladuirea coroanei
maghiara.Existau comunitati germane(svabii ce proveneau din sudul Germaniei si din
Austria Superioara) care erau catolice.Identitatea confesionala era legata de optiunile
politice.Structura socio-profesionala era reflectata in distinctia dintre
sasi(Medias,Sibiu,Bistrita,Brasov) si svabi(Banat,zonele rurale).Constiinta nationala
germana era mai puternica la sasii transilvaneni.Politica statului maghiar de
deznationalizare a avut un succes in randul svabilor,acestia adoptand limba maghiara.
Romania dupa 1918 a practicat o politica flexibila fata de minoritatea
germana,mai ales datorita adeziunii la Unire.
 Polarizarea sociala nu este foarte pronuntata in randul sasilor.Intre 1927-
1928 se dezvolta curentul lui Fritz Fabritius.Acesta aduna adepti din sudul Transilvaniei
intrand in conflict cu Otto Roth.In 1932 gruparea lui Fabritius capata numele de Miscarea
Nationala Socialista de Intr-ajutorare.Adeptii din Sibiu,Tarnave si Brasov au fost foarte
radicali in doctrina nazista,incep sa conteste linia conservatoare a lui Roth,a unor episcopi
reformati dar si pe cea a lui Fabritius.Tabara nazista a dorit sa obtina spirijinul pentru
Germania nazista din partea germanilor din Romanoa,sa impuna obligativitatea muncii
tinerilor germani si sa instituie tribunale de arbitraj.Tabara conservatoare dorea garantia
intrarii in Parlament si promovarea masurilor favorabile germanilor:fonduri pentru scoli
si biserici.Ruptura dintre cele trei directii nu era inca evidenta.Totusi in 1935,linia nazista
se rupe de celelalte factiuni,din cauza respingerii capitalismului burghez,identificat ca
anti-comunitar.Guvernul Duca a incercat sa scoata in afara legii gruparile minoritare
filonaziste dar nu a reusit.In anii ce au urmat,aderenta germanilor la nazism se
amplifica,multi barbati din comunitatile germane preferand sa se inroleze in trupele
Waffen-SS ale Germaniei.

33)Minoritatile nationale-evreii

A fost cea mai raspandita minoritate,evrei fiind intalniti in

Basarabia,Bucovima,Moldova,Muntenia,Oltenia.In Romania interbelica intalnim evreii
ashkenazi (cei mai numerosi) si sefarzi(spanioli)
Evreii ashkenazi se inrudeau dupa limba si rit cu cei din Polonia si
Rusia.Limba lor materna era idis(un amestec de germana,poloneza,rusa si
romana).Comunitatea lor a fost scindata intre ortodocsi si modernisti.Din punct de
vedere social,evreii erau dulgheri,dogari,croitori dar si mari capitalisti,infiltrandu-se si in
diverse ramuri industriale de mare importanta.In Moldova,Bucovina si Basarabia,unde
erau cei mai numerosi(80-90%) cei mai multi lucrau ca circiumari si au fost acuzati de
alcoolizarea Moldovei.Comunitatea evreiasca s-a afirmat in cultura romana: Camil
Baltazar, Felix Aderca, Jean David, Robert Flinker, Gherasim Luca, Arthur Mendel,
Marius Mircu,Nicolae Stroe, Mihail Sebastian, Oscar Sager, Marcel Iancu, Iosif Iser s.a
Ca organ politic reprezentativ pentru comunitatile evreiesti din Romania
amintim Partidul Popular-Naional Evreiesc a fost un partid politic evreiesc regional
fondat n 1906 n Bucovina de ctre Benno Straucher, care a fost ales ca deputat n
Parlamentul Austriac din partea Partidului Naional Evreiesc din Imperiul Austro-Ungar
ncepnd din 1897. Partidul a rmas activ n Romnia interbelic. Benno Straucher a fost
ales ca deputat n Camera Deputailor n 1920 i 1922. Partidul Popular-Naional Evreiesc
s-a aliat cu Uniunea Evreilor Romni la alegerile din 1927, iar dr. Straucher a fost ales
din nou ca deputat pe lista Partidului Naional Liberal.

34) Universitatea si personalitatile ei

Universitatea in perioada interbelica a reprezentat principala unitate

educationala care a produs cunoasterea de tip stiintific,literar,estetic si critic.In Romania
interbelica,sistemul universitar reprezenta ultima etapa a invatamantului si maniera prin
care se produce elita intelectuala a tarii.Aceasta situatie se produce elita intelectuala a
tarii.Aceasta situatie era generata de formula invatamantului occidental,in special cel
francez.In Romania sistemul universitar era axat pe 4 mari
Universitati(Bucuresti,Iasi,Cluj si Cernauti).
Din punct de vedere al structurii invatamantului superior,ca pondere a
disciplinelor si ca valoare sociala alocata acestor discipline se poate remarca pozitia
hegemonica a Facultatii de Drept.Aceasta pozitie a produs insa si consecinte sociale
deosebite.Importanta acestor studii juridice reprezinta mai curand o ipostaza a fragilitatii
sociale romanesti.Este vorba de o copie a situatiei din Franta,unde o cariera juridica
asigura obtinerea unor pozitii politice.In anii 30 facultatile specializate pe drept incep sa
produca o suprapopulatie intelectuala ce creeaza o puternica presiune asupra posturilor
din magistratura.
La polul opuse se afla Politehnica,tinerii manifestand un interes mai scazut de
a se inscrie si a urma cursurile acestei facultati.
Majoritatea studentilor prefera sa urmeze studiile superioare in cadrul
universitatilor din strainatate,in Franta,Germania
O alta trasatura de amintit era faptul ca pregatirea tehnica nu conducea cu
obligativitate catre o pozitie politica importanta,exceptie facand Mihail Manoilescu.
Studiile la Facultatea de Litere si Filozofie erau defapt generatoare ale unei
administratii legate in mod esential de sistemul educational.Romania dezvolta foarte mult
in anii 20 reteaua scolara.Univeristatiile produc un personal calificat in zona stiintelor
umane sau exacte.Sunt creatoare ale spiritului critic in politica si cultura romaneasca.

Personalitatile Universitatii

Nicolae Iorga(1871-1940) a jucat n cultura romneasc, n primele decenii ale

secolului XX, rolul lui Voltaire,dupa cum afirma George Calinescu.Iorga ramane
autorul al unui numr uria de publicaii, cel mai mare poligraf al romnilor: circa 1.250
de volume i 25.000 de articole.n 1894, la 24 de ani, obine prin concurs catedra de
istorie la Universitatea din Bucureti.Fiind naionalist i aprtor al tradiionalismului
rnesc,Nicolae Iorga a fost contestat,mai ales din punct de vedere intelectual,de o noua
generatie de istorici,majoritatea fosti studenti ai Facultatii de Istorie din cadrul
Universitatii Bucuresti.Acestia propuneau o mai mare rigurozitate in profesiunea de
istoric.Critica impotriva lui Iorga este sustinuta de Revista Istorica Romana condusa de
Constantin C. Giurescu si Petre P.Panaitescu sau de Gheorghe Bratianu.
Nae Ionescu(1890-1940) a fost un filozof, logician, pedagog i jurnalist
romn. Orientarea sa filozofic a fost numit trirism. A tiut s adune n jurul su i s
eleveze o pleiad de membri ai generaiei de aur interbelice a literaturii i gndirii
romneti ca Mircea Eliade, Mircea Vulcnescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran,Vasile
Moisescu, George Murnu etc.Revenit n ar n 1919,dupa definitivarea studiilor in
Germania,este pentru scurt vreme profesor, apoi director la Liceul militar Mnstirea
Dealu pentru ca, n acelai an, s fie numit asistent la catedra de Logic i Teoria
cunoaterii a profesorului Constantin Rdulescu-Motru. Nae Ionescu i inaugureaz
activitatea universitar cu lecia Funciunea epistemologic a iubirii.Le-a fost profesor
universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Jeni Acterian, Mircea
Vulcnescu, Constantin Floru etc.Din punct de vedere intelectual propune o formula
radical inovatoare fata de paradigma universala de pana atunci,se vorbeste de construirea
pe forte proprii a unui discurs intelectual.Esential pentru el nu era un traseu erudit.Pentru
el sistemul filosofic reprezinta un mormant al filosofiei.Esential pentru el era cunoasterea
directa a faptelor si transformarea faptului cotidian intr-o provocare a constiintei.
Mircea Eliade(1907-1986) a fost istoric al religiilor, scriitor de ficiune, filozof
i profesor romn la Universitatea din Chicago.Eliade surprinde exact aceasta
metoda.Esentiala pentru Nae Ionescu a fost surprinderea fenomenului cauzalitatii in
gandirea lui Newton
Mircea Vulcanescu(1904-1952) a fost un filosof, sociolog, economist i
profesor de etic romn.Discutand despre personalitatea lui Nae Ionescu preciza ca
examinarea de catre acesta a fost o provocare.Nae Ionescu intrase in conflict cu fostii sai
profesori,conflict ce se va amplifica din cauza ca acesta desconsidera o activitate
stiintifica propriu zisa in planul filosofiei.In afara de cele 2 personalitati au mai fost si
alte situatii conflictuale
Lucian Blaga(1895-1961) a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor,
jurnalist, profesor universitar i diplomat romn. Personalitate impuntoare i polivalent
a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiv prin elemente de
originalitate compatibile cu nscrierea sa n universalitate. n anul 1939 a devenit profesor
de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutat temporar la Sibiu n anii ce au urmat
dictatului de la Viena (19401944). La Sibiu redacteaz, ncepnd cu 1943, revista
Saeculum, care va aprea un an. A funcionat ca profesor universitar pn n 1948, cnd a
fost ndeprtat cu brutalitate de la catedr. Motivul este de natur politic: se pare c
Blaga a refuzat invitaia de a conduce Partidul Naional Popular, un satelit al Partidului
Comunist. mpreun cu el au fost nlturai i confereniarul i discipolul su, Ion
Desideriu Srbu, i profesorii universitari Liviu Clin i Nicolae Mrgineanu. Dup
Dictatul de la Viena, se afl n refugiu la Sibiu, nsoind Universitatea din Cluj (1940
1946). Confereniaz la Facultatea de Litere i Filosofie din Cluj (19461948). Are un rol
major n formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu i o mare influen
asupra lui Ion Desideriu Srbu.Blaga s-a confruntat cu ostilitatea a celor din cadrul
Universitatii din Cluj din pricina faptului ca poetul a vrut sa infiinteze o catedra de
estetica.

35)Grupul cultural Criterion

Infiintata din initiativa lui Petru Comarenescu,in aprilie 1932,ca o asociatie a

artelor,literelor si filozofiei,dupa cateva ezitari in privinta denumirii(Dafnis sau
Argonautii),gruparea Criterion a regrupat tinerii intelectuali de elita ai epocii.Secretar
al asociatiei a fost ales Comarnescu care organizase in 1930 si Asociatia
Forum.Initial,planul criterionistilor prevedea infiintarea unei reviste si a unei
edituri,organizarea de conferinte,expozitii si concerte.Succes au avut insa conferintele
publice,frecventate de numerosi intelectuali ai vremii.Dezbaterea libera,spiritl de
confruntare,de expunere in contradictoriu erau,de altfel,caracteristicile miscarii.Insistand
pe ideea originalitatii,membrii Criterionului nu se revendicau de la nicio traditie
culturala romaneasca.
Printre cei mai cunoscuti membri ai gruparii ii mentionam pe Mircea Eliade,
Emil Cioran, Mihail Sebastian, Mihail Polihroniade, Alexandru Cristian-Tell, Vasile
Voiculescu, Sandu Tudor ,Dan Botta, Emil Botta, Eugen Ionescu, Petru Comarnescu,
Constantin Noica, Alexandru Vianu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Haig Acterian,
Sandu Tudor.
Intalnirea adeseori,din spirit de fronda fata de celebrul restaurant Capsa,la
cafeneaua Corso,tinerii generatiei 1927 se dezbateau,indiferent de orientare
politica,diverse teme de actualitate.Au facut parte tineri democrati(Comarnescu) si ai
extremei dreapta(Mihail Polihroniade,Ioan Victor Vojen) si ai extremei stanga(Belu
Silber,Lucretiu Patrascanu,Alexandru Sahia).Din punct de vedere etnic,Criterion se
prezenta eterogen,in componenta grupului intrand,pe langa romani,si evrei(Sebastian,Ion
Calugaru,Silber)
Un real interes l-a starnit,de pilda,simpozionul dedicat lui Lenin prezidat de
Constantin Radulescu Motru(13 oct.1932).In cadrul acestui simpozion au sustinut
comunicari Mircea Vulcanescu,Petre Viforeanu,H.H Stahl,Mihail Polihroniade iar la
cateva zile,Mircea Grigorescu a abordat chestiuni legate de propaganda in activitatea
revolutionara a lui Lenin.
Din tabara nationalistilor au existat pozitii de respingere a Criterionului,asa
cum s-a intamplat Nechifor Crainic,in 1932-1933,in acei ani simpatizanti ai Garzii de
Fier.Cu ocazia unei dezbateri consacrate lu Andre Gide,profesorul de teolofie a acuzat
gruparea de cosmopolitism si diletanism fara criterii,reprosandu-le interesul pentru
Ideile lui Lenin,idioteniile lui Krishnamurti si fustele Gretei Garbo
Spre sfarsitul anului 1932,odata cu adeziunea lui Polihroniade si a lui Vojen la
Legionara,unitatea grupului Criterion a fost afectata.Tensiunile politice crescande,intentia
gardistilor de a racola si alti tineri intelectuali au provocat scindarea in mai multe
tabere.In ciuda divergentelor,Criterion a activat pana in 1935,prin reuniuni in cadru
restrans.In 1933,s-a derulat chiar un ciclu de conferinte intitulat Tendinte.Un an mai
tarziu,Eliade,Vulcanescu,Noica,Comarnescu a infiintat revista Criterion,care a
supravietuit cinci luni.

36)Surse inedite ale istoriei contemporane

Pentru studierea perioadei interbelice,cercetatorul interesat de tema are la

dispozitie o varietate de surse.Printre cele inedite,mentionam documentele de arhiva
aflate la: Arhivele Nationale Istorice Centrale,Arhiva Ministerului Afaccerilor Externe a
Romaniei,Arhivele Militare ale Romaniei,Bibleoteca Academiei Romane-Arhiva
istorica,Bibleoteca Nationala a Romaniei-Colectii speciale.
Importante sunt si sursele edite.Pentru cunoasterea activitatii parlamentare a
partidelor politice esentiale sunt seriile Dezbaterea Adunarii Deputatilor(1917-1937) si
Dezbaterile Senatului(1917-1937;1939-1940) in care sunt redate lucrarile de pozitie ale
politicienilor romani,proiectele de legi etc.
O serie de documente au fost publicate in diverse colectii sub ingrijirea unor
colective de istorici:Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri.Guvernarea Ion
Antonescu(Coordonator Marcel-Dumitru Ciuca),Minoritatile nationale din
Romania(1918-1931),2 volume(coordonator Ion Scurtu),Ideolohie si structuri
comuniste in Romania(coordonator Florian Tanasescu).
Informatii utile se regasesc si in Anuarul statistic al
Romaniei(1929),Recensamantul general al populatiei Romaniei din decembrie
1930,vol.I-X.In ceea ce priveste politica externa,dar si impresii despre Romania
provenind din mediul diplomatic strain necesare sunt colectiile: Documents on British
Foreign Policy(1919-1939),Documents diplomatique francais(1932-1939)
Intre 1918-1940 au aparut numeroase ziare si reviste de mare tiraj,care
dezvaluie aspecte din viata politica,sociala si culturala a
Romaniei(Adevarul,Cuvantul,Curentul,Universul,Epoca,Dimineata).Principalele organele
de presa ale partidelor politice din perioada interbelica erau:
Viitorul(PNL),Aurora,Taranismul(PT),Dreptatea(PNT),Apararea
Nationala(LANC),Tara Noastra(PNC),Neamul stramosesc(Miscarea
Legionara).Importante sunt si publicatii cu tiran mai mica,care gravitau in jurul unor
personalitati ale vietii intelectuale.Neamul Romanesc(condus de Nicolae
Iorga),Calendarul,Gandirea(N.Crainic).
Amanunte din viata cotidiana se desprind adeseori si din jurnalele si memorii
publicate in epoca sau ulterior.Printre cele mai semnificative pentru perioada studiata se
numara cele scrise de Constantin Argetoianu,Armand Calinescu,I.G.Duca.Alexandru
Marghiloman,Martha Bibescu,Mihail Sebastian.Carol II,Petru Comarnescu,Mircea
Eliade,Emil Dorian,Grigore Gadencu,Mihail Manoilescu,Alexandru Vaida-Voievod.

37)Statutul Bisericii Ortodoxe Romane si formele religiozitatii populare

Sentimentul religios era raspandit;pe langa comunitatile crestine erau adepti ai

cultului mozaic dar si musulmani.
In interiorul bisericilor crestine s-a pus problema relatiei Bisericii Ortodoxe cu
statul,cu celelalte confesiuni.Sub forma juridica,Biserica Ortodoxa Romana a obtinut
statutul de biserica dominanta.Aceasta chestiune a fost creata de concurenta
catolicismului si a greco-catolicilor.Ostilitatea dintre aceste confesiuni deriva din
viziunea Bisericii Ortodoxe Romane fata de ortodoxia transilvaneana.Dupa 1918,Biserica
Ortodoxa Romana a inceput sa conteste legitimitatea istorica a greco-catolicismului.S-au
exprimat critici care au sustinut ca unitii erau iobagi spirituali ai Vaticanului
A luat nastere o teologie politica(Nechifor Crainic,Nae Ionescu) ce sustinea ca
natiunea romana este depozitara ortodoxiei cele mai pure.Pentru Nae Ionescu romanii
ortodocsi sunt romani originari spre deosebire de uniti care sunt romanii buni.
Biserica Ortodoxa Romana a fost confruntata si cu atitudinea fata de regimul
politic,cu intrarea ierarhilor in randul ierarhiei politice.Se miza pe un anume principiu ce
sustinea ca puterea laica trebuie sa fie in echilibru cu puterea spirituala.In Romania
interbelica exista un val popular de religiozitate,de devotiune spirituala populara la
periferia ritualului(teofanii).Populatia a intrat intr-o stare de febrilitate religioasa pe
fondul acestor teofanii(miracolul de la Maglavit,1935- ciobanului Petrache Lupu l-ar fi
vzut pe Dumnezeu).Atitudinea inaltilor ierarhi a fost de indoiala in privinta
teofaniei,spre neosebire de atitudinea mai nuantata a opiniei publice.Treptat fenomenul
incepe sa fie instrumentat politic in sensul aderentei la fascismul italian.
Aderenta la biserica merge in general in acord cu traditia si ceremonialul dar
au existat si manifestari precrestine de devotiune,legalizate de B.O.R.Greco-catolicii au
negat teofania in timp ce Biserica Ortodoxa Romana a raspuns ca ei credeau,in schimb,in
alte teofanii din spatiul catolic.In concluzie,devotiunea crestina a excedat canoanele
traditionala,viata religioasa fiind intensa in perioada interbelica
 40) Descrierea unui oras interbelic

Perioada anilor interbelici va ramane in istoria Capitalei ca o veritabila varsta

de aur, reflectata in mii de pagini de jurnal, fotografii, picturi, filme etc. Societatea
romaneasca isi indeplinise visul de generatii a reintregirii teritoriale si isi arata un mare
apetit spre nou si modern. Acum se intalnesc cel mai bine traditia si modernitatea, vechiul
si noul, inovatia si conservatorismul.
Prin Legea pentru organizarea administraiei oraului Bucureti din 7
februarie 1926, Capitala a fost mprit ntr-o zon centrala i o zon periferic. Zona
central cuprindea patru sectoare, pstrnd numele vechilor culori: Sectorul I Galben,
Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru i Sectorul IV Verde. In afara acestora au ramas
12 comune. Ele au primit statutul de comune suburbane oraului, fiind nglobate din
punct de vedere administrativ municipiului Bucureti.
O noua generatie de arhitecti isi pun in aplicare principiile moderniste invatate
la scoli de arhitectura din strainatate.Spre sfarsitul anilor `20, arhitecti precum Marcel
Iancu construiesc in Capitala primele imobile conform principiilor arhitecturii modernise.
De asemenea, in 1929 Horia Creanga construieste celebrul imobil ARO.
Cel mai popular ziar central, Universul isi avea sediul in Palatul
Universul.Inaugurat pe 2 noiembrie 1930, cldirea de pe strada Ion Brezoianu 23-25 a
constituit odinioar nucleul presei bucuretene, fiind celebr agitaia din jurul ei, cnd
vnztorii de ziare strigau n gura mare titlurile ediiilor.
Odat cu drmarea atelierelor Grii de Nord n 1932, din iniiativa Direc iei
C.F.R.,a ramas liber un teren de circa 5 hectare, care putea fi utilizat pentru o mare pia
n faa Grii de Nord. Amenajarea pieei a fost ndelung discutat ntr-o comisie mixt
compus din delegaii Cilor Ferate i ai Primriei, iar proiectul ntocmit i supus i
avizului Consiliului Tehnic Superior a fost un compromis ntre interesele parial
divergente ale acestor instituii.
In inima Bucurestilor se gasea si zona Halelor. Zona era foarte murdara si
infecta strazi intregi, fiind si un teritoriu de frecvente incaierari intre vanzatorii de fructe
si legume,iar nghesuiala de la cumprturile de diminea asigura pungailor de
buzunare o activitate rodnic. In urma presiunilor, precupetii vor abandona zona iar
bucurestenii se vor deprinde sa isi faca cumparaturile la noua hala din Obor.
Intre anii 1930 1935 are loc asanarea unei zone mlastinoase aflate la marginea orasului
Bucuresti, formandu-se Lacul Herastrau.In jurul lacului s-a amenajat si cel mai mare parc
din capitala, parcul Herastrau. Ecluza Lacului Herastrau a fost construita in perioada
1933-1936, insa pentru multa vreme a fost inchisa.
La 10 mai 1939 a fost inaugurta pentru prima data statuia ecvestra a Regelui
Carol I in Piata Constitutiei de astazi. Inaugurarea s-a facut in prezenta Regelui Carol al
II-lea si aMarelui Voevod de Alba Iulia Mihai (viitorul Rege)si s-a facut cu ocazia
implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Carol I. Lucrarea a fost realizata de marelui
sculptor si artist croatIvan Mestrovic, foarte apreciat in epoca pentru lucrarile sale.
Cinematograful avea un succes fulminant in Bucureti. Au fost deschise zeci i zeci de
sli n care se proiectau filme. n paginile ziarelor, la rubrica numit calendarul zilei,
erau menionate peste 30-40 de cinematografe n Bucureti care ofereau filme.
Gradinile de vara erau printre primele optiuni de petrecere a timpului liber. Printre cele
mai frecventate era si La Leul si carnatul.Bucurestenii care veneau aici se puteau
delecta cu soiuri alese de vin si sprit, iar daca le era si foame se puteau infrupta in voie cu
patricieni, mititei, tuslama si ciorba de burta, la preturi foarte convenabile (2 lei un pranz
indestulator).
nmormntrile se fceau cu dricul. Erau trei clase de nmormntare. La clasa
a III-a apelau oamenii nevoiai iar dricul era tras de doi cai. La clasa a II-a, dricul era tras
de patru cai i se punea la dispoziia preotului o trsur i nc o trsur la dispoziia
familiei. nmormntarea de clasa I era somptuoas, dricul fiind tras de ase sau opt cai iar
caiierau mascai,cu mti negre laterale la ochi. Iar pe cap un pompon nalt, negru. Dricul
era mare istrlucitor.