LEI 7,4e GH. D.

SIMIO NESCU

GEOMETRIE
ANALITICA
--------------------
MANUAL PEN ~ RU CLA SA A XI-A LICE U- SECfiA REA LA
'' ANUL lll LICEE DE SPE CIALITATE

EDITURA C:' ACTICA ~~ PEDAGOGICA- BUCl H E~TI, 1~7

 GH. D. SIMIONESCU
cont. univ.

GEOMETRIE
ANALITICA
---------------------
MANUAl PENTRU ClASA A XI-a LICEU - SECTIA REALA
~I ANUl Ill. LICEE DE SPECIALITATE

EDITURA e iDACTICA $1 PEDAGOGICA - BUCURE$TI, 1967


PREFA TA

.1\pmbat de
Minislerul lnviitamint~lui 1. Geornet1ia purii (sinteticii) dispune de p1ea patin e
I'\I' . ~0 070/ 1fl67 mctode genemle pentru rezolvarea problemelo'. Acesta a fo st motivu.l
p t'ntru ca1e s-cm cifutat mereu metode cu caTacter C)ene-ral care sa poatlJ.
fi aplicate oricurei problcm e de geomet!'ie. 0 astfel de metoda este acf'f'a
Rclcrcn\i: a cooTdonatelor, introdu..~il in .~tiinta de ciitn? Descartes, prin care pro-
blemele de geometrie sint redw;e llt pru/)leme de algebra. In acesl .fel u
PmL u n i v. E. Mwou lesr. t~ lu.at na$teTe o nou.li ramw/1 de mawma.tici, Gconwtrin ann! it.icil. ( 1637 ), a
Pro. M. l:ladert ciirei impurtant/1. capitaUi a fost aceea de a pune o1dine in c!asificmea
P ro. I. me cu.-rbelor dupii graclul ecuafiei caTe te reprezinta .
Astjel dreapta esle reprcz entatii in plan de o ccua~ie de gmdul I tn
doua va1iabile $i reciproc rnice ecua.rie d e orad11l l tn douli variabile re-
prezintl'l o d1eapUi: conicele sint teprezentate pl'in ecu.atii de qradul al
II -lea $i reciproc orice ecu.atie de gmdul a! [[-tea -repTezintii I!J co mea
teald, imaginara suu. degencratli..
IVIctodele geomP.triei analitice se pot nplica oricii.rei pmhleme de geo-
metrie, dar aceasta nu inseamna cii 01ice problema de geometric se te-
z o!va simplu pe cate analiLica . E:t:isli1 probleme a ciiTor rezolvare analiticii
dttce la culcule hmgi $i plictisitoare .~i care se re;;!olvli simplu pe cule
elem,entatli..
2. Dacii qeomettia analitica este creatia seco!ului al XV fl-lea, ca1culu l
vectorial este creatia secolului at X I X - lea. El a apiirut o data cu. lu.crii.-
rile lui Ha milton (1813 ) ;;i Grassmann (1844). dar felul weoi in care au
fost scrise a.ceste luctlfri nu a prilejuit o 1iispindite a ace.~tei noi ramun
de matematici. ,'\llai tirzi1L in~il !uc1Mile . lu.i Maxwell (1831- 1879), G ibb~
(1 881}, Heavis ide (1894 ) in.f?if.0eaza calcnl11l vectorial sub Janna definitivd,
C1.l notntii comode $i metode cont;enabile $i tt$Ureazii ri'ispindi1ea lui.

c
Rc n D c scar t e s (1596-16 50) matemM.iriRn, fl-
zi c i ~n $i filozof francP7. Ope1a princlpala: Discours de !a
m eth ode (1G37 ).

I
4

Multe p1obleme de geom et1ie se tmteaza simplu cu ajutorul calculu-

lui vectorial, dm, ca ~i in cazul geometriei analitice, nu o1ice pToblem./1.
In special este de subliniat faptttl ca Telatiile v ecturiale sint valabile si
in plan ~i in spatiu vi de aic.:i se put gasi une01'i oenemliziiri intetesant~,
in spatin , a u n01' pmbleme de geometrie planii.
3. Calctdul ve<':torial poate se1vi ;ii Ia prezentarea geomeLTiei anaU-
tice sub alta fo rma declt cea tmditionalii. 0 as!fel de prezentare se face
;;i in acest manu,ut, cu pn~r.:izu.n~a ca elcnnentele de ('alcnl vectorial (algebra
v eLtoria.ll1) sint reduse ln st1ietnl necesar :ti nmnai la J.;ecto7'i in acelasi
plan, atit cit este necesar pentru geomet1'ia analiticii d e d asa a XI -a.
INTRODUCERE
Pe lingii av anta,iele evidente pe caTe !e att vi geomP.t1'ia analitica $i
calculul vecto1'ial, irelntie sa spu nern ca e.'l;is tli. $i tm ele inconveniente .
Cel mai important ni se pme a fi japtul cii atit qeom ebia analiticii cit si
ealcnlnl vectnrial ne due la 1ezultatele UnOT pTOIJlcrne, datorit/1 UnOT
calcule speci.fice .fiecii1eia din ele, dar de fapt riimin ascnnse prop ri eta~ile

geometrice em e due la acele rezultate.
Autorul MARIMI SCALARE. MARIMl VECTORIALE.
SCALARI, VECTORI

. 1. Nu ~iun ea de marime este fam iliara oricarui elev. 'r1 in c1asele ante-
l'ioare, fie d e La lcqiilc de m:.l'cemaLiei, f ie de La cele de fizidi.
Cind se vorbefitc de m <'lsurarea unei miirimi se ~? tie cii se presupune
cii &-Cl ales o 'Lmitate de masura, aceasta iiincl o miiri me de act;!la9i fel cu
cca care sc mitt.:oarci
Este binP 1nsi\ sii p rccizi\m ci\ pu::;ibilit.alea de a mii~u n1 o marime
cere, d in punct de veder e matemati c, u n ele r.onclitii , !)i anume:
- Trebuie sa ~tim ce se inielege prin miirimi egale !'ii neegale 9i prin
mi\ ~i:-rH'a .mmd a doua marim i.
- Tl'ebuie sl\ Aclm i tcm cii oricc mi\rimc ~;e pou.ie impiirti intr-un
nmnar de pqrti egale :?i ca este satisfacu ta n.1:ioma lui A?himeclt>, anume
r.il f iind date d oua marimi, existii un mult.iplu al celei mai mici, care
dep i\~~c pe cen mai rn an~.
2. In vi a ~a d e toate zilcle, in !)tiin ~i'l !?i fn t ehnicil se intlln csc marimi
can! slnt perfect caracterizate prin tr-un sing ur numar: 1eznltatu~ miisu-
,i'itm'ii.
Astfcl dacii cineva ne iniormeaza . ca a cumpa ra l 2 kg de fain a sau
ca a luc1at t imp clc :l ore, nu m::ti estc nevoic de nltil li\murirc asup r a
mar imilor resp ective*
i\stfcl ue marimi ca timpul, temperatura, volumul. suprafata, clensi-
ta':ea, energin etc. care l;inl periecl ear:aderi<:aLe prinlr-un numar (p ozi -
t.iv sau negativ ), se numcsc mlh-irni, sr.nl.a:r,e.
)lumarul care arata m asura marimii r espective il vom numi scalar.
Numcrcle ubstracte intr a s i ele i n categoria de scala:i .
3. E x ista insil mfl1imi pcntm a ciiror caractcl'izare nu m a i estP clP-
ajuns sa cunoa~tem masura lor , ci t rebu ie sa $lim di rec~ia ~i sensu l in care

"Accns t.:1. nu i n sea1nn~ c~t mclrimi lc respective nu pot

fl p r ivite ~~ dln nlle puncte de veden~. de exem plu al caa-
ti\tii etc.
6 I:';Tn ODUCE Tl C: !NTnOOUC E!lB 7

ele ac\ioneaza. Astfel d ac;a asu pr a u nui corp ac\ ~ o . Matematicile au luat insa din toa te ramur ile de ~tii n ta marimile vec-
ncaz1i o f or \a, trebuie oil 9tim in ce direc\ie 9\ in toriale 9i pri1ilr- un p1oces de abstractizare au creat calculul vectorial , de
ce sens ac\ioneaza for\a, pentru ca sii ~tim cum care apoi se se r ve-;;te fic carc domcniu de :;;tiintft suu Lelmica, acolo u ncle
se va deplasa cmpul. are nevoie. '
Observinclu-S'e cu atent ie diferitel e marimi vectoriale, s-a ajuns la
Alte marim i pentru a . caror caracter izare tre- ur miiluurca clasifica re <1 ve::wri lor:
buie sa cunoa!?tem, pe linga miisura lor, directia - Vecto1'i leaa.ti, care au originea intr-u n punct unumi c, fix sau mo-
~i sensu\, sint: transl n\iilc, vitczclc, nccclera bil, punctul de aplicatie al vectorulu i. As tfel for~ele car e ac tioneaz~ asnpra
\iile etc. Toate aceslea ~e nu mesc mar imi vecto- unui puncl fix A. au flLUid ul de aplicatie in A, viteza unu i punct mo-
Fig. 1. rialP. ~i sint caracter i?.ale prih trei elemPntc : unul bil M estc repr ezentatU printr-un vector cu punclul de aplicatie in M,
aTitme tic, numih'ul car e a ratii lllii~ura lu i cu uni- mobil.
tatea aleasa ~i pe care il vom numi intensito tea sau moduhtl marimii - Vectoi alu n ecatori, care se pot deplasa de-a lungul unei clrepte,
vectoriale ~i doua elemenle geomettice, direc(i o, -~ i sensu[. actiunea lor J'arniniml acee<\-'ii. Punclul lor de aplica\ie (originea vecto-
Pentru repreze u tarea unor 'astfel de marimi' s-a ales s egmentu! rului) pootc fi odunde pc clteapta-sltpor t. Ca exemplu se poa te <..I a forJ,.a
oTientat. LHngimea segmentului, la o scara alcasii, rcprczintii masura care actioneaza asupra unui solid n ecleform abil. al d\rei efect (mi r;~mca)
(intensitatea, moclulul) mar imii ve<:torial e, dreap t a pe care este a~eza t este acela~i oriuncle ar fi punctul de aplicatie p e linia cle actiune a fO"\ Pi.
segmentul (d reapta- suport) reprezinta d irec\ia pe care actioneaza mari- - Vectori libe1i car<' pot avca orig inea in u ric(;! punct al spa \iului,
mea vectoriala, iar ~ensul e~Le indicat printr-o sageata a~e~alii la ex~re clnr pastreazi\ mi\rim ea (moclulul). directia ~i sensu\.
mitatea segmentului (fig. l ). Ca exemplu vom da ve<:torul care d efine~te o translatie .
Un astf el de segment care are inclicat sensul printr-o sageat a, se Fie v acest vect or. Teate p unctelc M, ale unei fi[(uri F ajung in .'W ~i
nume!?te vector. Ca orice segment orien ta t, vect orul are o o1igine 'li o fo rmcaza o nou~ figura F', asLfel ci\ to\i vectorii !1-tlvl; sint egali inlre ei
extremi~aLe. ' ~i egali cu vectorul v, dar au originea in diferitele puncLe M" unde .M,E Sf.
Notu?iHe folositc pcntru ver.tori diferii tnsii de la un atttor la altul.
Cel e mai obi?nuit e sint u rmatoarde: ,
1) Daca vectorul este dat prin cloua puncte (originea f?i e:l{tremitatea
sa), atunci se noleaza (rig. 1)
AB sau AB. 5. Partea tl in calc11l11l vect orial car:e sc qcupii cu opcra~iile a~upra vec-
lul'ilor se nume:? te alg,~ bra vector ialft. .Algebra vectoriala are in vcd f' re
Prima nota~ie are clezavantajul ca multi not,e aza in a c:est fel segm cn- in p rimul rind opera\iile asupra vectoril6r. liberi. Pentru celelalte cate-
Lele (clliar neorienlale), penlru a le deo~ebi de drenptn AR. gorii de vectol'i proprietil\ile :)i opera~iile - ~e deduc din cele ale vectorilor
2) Doc.:'l ve<:torul estc dat 'printr-o singura litera, atunci se scrie liberi, \inind seama de conditiile suplimentare impusc.
In acest manual voi11 incepe p r in a stuclia vectorii situati pe o dreaptll
a sa u a ~i, mai rar, a (litera gr a.sa) .
~i numai dupii aceca vom trece la vedor i in plan.
Lungimea segmentu lui reprezinta la scara aleasa murimea ,_!_:1.tcn-
sitatea sau modulu l vectornlu i i se note aza IABJ, IABI sau ral, lal snu
sirnplu a.
In acest manual vorn fol osi urmatom~elc nototii:
Dacti vectorul este dat prin orig inea sa (A, M etc.) 9i extremita- .. .
tea (B, N etc.) vom scr ie riA,
1WN, adici\ vom pune sageat a deasupra.
- Daca ve<:towl se da pri nt1-o s ingura liter a, alum:i vom nota a:,
u, v etc., iar modulul il vom nota cu aceea-'li litera, faril bmlt clcci a u v
ofaril de cazul cind va fi nevoie sil se ntrngll ntcnFa in mod special ~su]x~
modulul ui 7i at unci se va folosi lal. lui etc.
. 4. Clasi.ficarea vecto1'ilor. Reprezentarea vectorilor prin segmcnte
orientate a f est lua ta din mec<~nica, uncle fort clc erau de mult repr ~zen
tate prin vectori. Chiar num rlr rlr vPrto1 arata acest lucru, d eoarece vine
de l a verbul la tin N 'ho-vehere =a purta, a trage, a mina, deci ~ r efer a
la aqiunea unei fo1te.
 CAPITOLUL I

VECTOR! PE 0 DREAPTA

(A)
A fj

Fig. 2.

1. Vectori pe o d1eaptii. Din multimea vectorilor situati pc o dreapta.

(d), unul oarecare poate fi dat fie prin originea sa A ~i extremitatea B,
deci AB, f ie printr-o singma liter~ u (fig. 2). '
Daca originea A este f ixil, utunci avem de-a face cu un vector legat;
ducii or ig inPa A poat e fi oriunde pe dreaptil, dar marimea 9i sensul sint
date, atu nci avem u n vector qluneciitor. Alte posibilitl\ti nu mai sint.
P rin urmare pe. o t.lreapUi nu pulem avea dedt vectori leqati !?i vector i
atunecli.tu1i.
Modi11ul . v~ctontlui (marimea, intens itatca vcctorului) ne da masur a
marim ii vectorial e pe care o rep1ezintii, la saara aleasa. A:;;a cum am mai
spus, vom nota modulul vecton.tlui AD cu JABJ, iar dacil vector ul csLe daL
sub forma a, a~unci mod ul~ s_e-:!.}! nota cu lal sau mai simplu a.
Doi vecturi sin l egali AB= ClJ, daca au acel a9i modul 9i acela~i sens
indiferent u nde ar fi situati pc rlrcnpt:t Dacii veclorii sint l egati, t rebuie
sa aibii 9i aceea9i origine. '
Vectorii AB DA
~i au evident acel a~i modu1, dar ei ac~~neazii_ln
sensuri contt:are , de aceea ii vom numi vectori opu 9i. Rczullii cil AB = - BA,
dar JAB I= lEAl .
2. Vecto1i pe o axii. ;Daca pe d reapta (.1 ) alegem un sen.~ pozitiv
(indicat prinlr-o siigeata) , o origine (0) ~i o unitate d e miis1~1ii, rl reapta
(d) df'vinf' o nx:'l: axa Ox. Un vect or uarecare poate avea acela~i sens cu
sensu! poziiiv al axei sau sens c;ontrar . Vom conveni sa numim coordo-
nata u n ui vector , modulul vector ul ui cu semnul (+ ) sau (-) dupii cum
vedor ul are sensu! axei sau sensul<contrar. Prin urmare dacii notiim cu X
aceasta coordonata, atunci
(l!)

..
 10 CAPL~'OL1.: L l
11

Coordonata unui vector este in-

dependenta de punctul de aplicatie Pent.tu a scu1ta scrierea vom folosi n ota\ia a .(X) sau Al:J (X) ar~Li.nu
al vectorului, prin urmme ca carac- prin aceasta ca vectorul a sau AB
are coordonata X.
"e7izeazil un vector aluneciH01. Fie deci vectorii U:1 (X1 ) , a2 (X 2), . . . , a,. (X,.). Din felul in care s-a
3. Adunw;ea vectorilor. V!:!clorii facut opera~ia geomeLr ica de adunare rezultil c:l se adu nil milrimil0 vccto-
situati pe o dc!:!apta fiind scgmE'nte rilor, tinfnd sf'om a de scnsul lor. Insa coor donatele vectorilor sint tocmai
orientate, adunarea lor se face la fel aceste m admi, pozitive sau n e;gative, clupa cum au sensu! pozitiv al axei
cti nd unarea segm entelor orientate. sau sensu! n egat.iv. Prin urmare v~dorul suma s (X ) va avea drept coor-
' Fie de pilda de adunut vcctor ii a, o, tl onata suma t:oordonatclor vef'torilo~ dati , ad icil _
c; il, dafi ~n figura 3, a ~i presupu ~i
pe o aceeal?i ~reapta (t!.). Se a~aza
(3)
A 8 f vectmul li=AB pe dreapta (.1.), apoi
tn continuare vector~! O = BC~ de
acela~i sens; vector ul c=CD este de
F, x: e m p 1 u . Sii se jar.a sn1n.a vectmilor a ( 5), b(-3), c
(~6). Suma
Fie. a. vectorilor este vectorul s (X), care are X - 5+(-3)+(-6)- -4, deci
sen~ contr ar, iar a=DE de acela~i orientat in sensul negativ al axei, aviud rnarimeu de 4 u nitilti.
sens cu a. S u ma celor patru vee- 5. Helatia diniTe modulul s umei ;;i SU17UJ modulelu1'. Di n ff'lul in car e
tori esl,e vectorul AR (fig. 3, b) care are orig inea in A (a primul ui vector) se face adunarca vec toriloi pe o clreaptii r ezuHa ca modu lul (marimea)
~i cxtt<>m itatea E a ultimului vector. vectorului suma poate fi egala cu suma modulelor vectorilor componen ~i ,
In mod asemanator se fa ce suma unui numar oar eca1e Lie vcctori. numai in cazul cind ace~tia au acela ~ i ~en~. Dad insii unii vcctori au un
Re7.ulta urma toarea regula generala: sens ~i altii scns contrnr , a tu nci totrlean na vectorul sumii are ml)dulul
Pentnt a aduna mai multi vectori a1 , a.J, . . . , a,. situati pe aceea!1i mai mic decit suma modulelor vecto d lor componenti. Se scrie acest lu cru
sub forma
d1cnptii (1l) se ia u n pu net arbitrar A o $i se a~azii vcctin-ul A-;;A 1 = a1 , a poi
(4)
al cloilea vector se a$azi! c.-u uTiginea in extre1nitatea primului vector, deci
sau
A1A2-a2 etc., fieca1e vedur cu ~ensul siiu, pinil se a$aZii ultimu! vector
~.~a... Suma vectorilor dati este vectorul A. ~n cate are ca origin<!, 1
o,.iginea primului vector $i ca extremitate, extrem itatea ~tltimulu.i vector. 6. Scaderea vectorilor. Prin d efinitie a scildca un vector din altul
Dacii notilm cu s vectorul suma, a tunci se scrie inscamnii :
a) a glisi un al tn~ilea vector, cate adunat ctt uectoru.l sciiziitor sii ne
(2) dea vectorul de scazut, sau -
Vectorul sw11a ~e mai n umef?te !)i vecto; _rezu!tant. b ) ci giisi un al treilea vee toT cure este suma dintre vectoru.l desciizut
1
Dupa t:um se vedc, adunarea vectorilor pe o dreapta este o adunare ~i vel:tuntl scazi'itut luat cu semn (.~ens) contTar.
algebiica, deci pilstreazii proprietatile sumei algebrice, In particular: P r in urmare operat ia de scild crc a- o c
= poate fi privita in doua
a) este com utativa, b) este asociativa. feluri :
Sensul vectorului suma se lleduce astfel : se face suma modulelor a> a- E+o sau b) a+(-.b)= c.
vectOI'ilor ue un sens eyi sumn moclul ~lo1' vectorilor de sens con trar; vec-
torul sumil nrc sensu! vectorilor care au suma :nodulelor mai mare. Sa facem efectiv scaderea tn doua cazuri.
Daca suma vectorilor de un sens este egala cu suma vcctorilor cie
sens con tra!', vectoml rezuHant (sumii) este n ul . VectO?nl nul nu are Ca.Ztl.l I !a[ > [1Ji.
sensul precizat.
I,. [a[ > lol. In f~ra 4 avem ast.Iel de ver.tori. Luam pe dreapta (A)
In <.:<:.~zul c!nd mai m u lti vector i legati em acela$i punct de aplicatie,
arlun area se face ca la vectorii alunecatori , dar rezullant,a are originea vectoriiOA =a ~i OH =Ti. Se ubscrya imedi at ca 0A =00+BA, ad icii
in punctul comun de ap lica~ie al vedor il or componen ti.
1
a~ li +BA, prin ur~na.re vecloml difercnti'l este BA. Dacii cei doi vedori
4. Adu.natea vecoTi!o r cind se cunosc courdonatele lor. F'iind vorba s~ iau cu uceea!;>i orig inc 0, at unf'i relatia la care se a ju nge este
de t:oordunatele vectorilor, d.rcapta pe care se gasesc ei este organizata ca
ax:ii: axa Ox.
(5)

/
 VECT OR! PE 0 DREAP1' A
12 CAPITOLUL 1 ~~----------------------~--

Deoarece originea comu na a celor doi vcctori poate fi oarecare, des-

h. Daca n~ r~r~rim Ja al doilea fel compunerea u n u i vector i ntr- a diferen tii de vectori se poate face tn tr- o
d e a Iace__::.c5.drrcn, atunci luam (fig. 5) infinitate de feluri :
v edorii 0!1 =a $i AC=-o $i li adu-
(6')
naJ.::i vectorul rezultant este OA + AC= f 7. lnmul?irea unui vector cu un numar real. Daci\ adu niim n vecLori
=OC, dar este f oar te dar ca OC=BA
din figura 4, numai cii ate ol'iginea in egali, a fiind unul d in tre ei , este evident c<l obtinem un vec):or de ace- o
0, in loc de B. , la~?i sens cu a, iar lol = nlal.
se scrie astfel
(7)
Caznl II ial < lol.
1
Redpr oc, o egal itate de f orma (7) aratl'i cil. vcctorul 5 este de acel~i
Un astfel de exem(l)U avem in fi- sens cu a, d ar are moduhi l de n ori ma i mare, adica
0 (/ A {t:J) g u ra 6. ~ca luam pe d rcapta (<'> ) OA. =
(7')
F'Sg. 4. =a $i OB=o, I; observfi imediat ca
- 0 egali late de forma
OA=OB+DA, deci ajungcm tot la re- (8)
latla (5)
i5A- oo=1M. aralii ea vectorul 01 este opusul lu i o=na, dcci lb! l = rtlal, dar are sens
contrar lui n, deci :;;i lui a.
Al doilea fel de u face sai'\derea .111 . Sa presu p unem acum ci\ v ectorul E e~Le de q ori mai mic decit vec-
aces t excmplu, il Uisam pe sea!'na elevi:..
lor. Desigur mai cxi:iti:i $i alte cazuri de
lorul a. Atunci a este de q od mai mare decit o
~i dupa cum cei doi vee-
tori au aceea:;;i orien tar e sau o_rientare cont rara, se poatc scrie
exemplu vcctorii a ~i b si~l de sen~mi
cont~ar e etc., dar nu rste nevoie sa le a=qo, (9)
0 (} C011S!deram pe toa te, deo,are<.-e scaderf' a de unde rczultu
Fi&'. 5.
se . reduce. la. o adunare :;;i f ormula (5) '5 ~ +...!...a. (9')
- q
este valabJl}i m toate cazur ile. ,.
_ Regula care rezulta din (5) cstc
matoarea:
=- Relatia intre module este evident !J= .!..q a,.- care arata ca vectorul o
Daci'i aducem cei doi vectori - care este de q ori mai m ic dcctt a.
se scad sa aibii originea c.;omunl!., atunci ,Acum este u!)or de inteles semnificntia relatiei
vectorul dtferenta are originea in ex-
tremitate.a vectoru lui scazator ,~i extre- o=E.a
q
(p, qEN, multimea numerelor naturale),
.
( 10)
rmtaiea m extrem.itatea vectorului de-
scazv.t. anume: fi este vectorul cu aceea!ii orien t11re a, dacii ~e ia semnul ( + ) sau
de oricntare contrara, daca se ia semnul (;__) ~i ar e ca marime de p o1i
Uelatia (5) scrisii invers
vcctoru] 1 a- ~ . Rela~ia in tre module este evident .
(6) q Q,
lol ~ !!... Ia! sau b - E. a.
are o interprC'tare in teresan~a, fpar te q . q
~~S fol~sita, anume : OTiCe vec.;tor ppate
Cu aceasta pregatire putem spune ce intclcs 'arc rela~i a
(,tj) T~ socottt en diferenta a doi vectori ca1e
au o origine comun/1 (oarecarP ), "desca-
- .
b '- tn<i uncle mEQ (multimcn nL\merelor rationale). (11)
IJ A
~tt:-ul avind extremitatea in extremita-
tea v ectorulni dat (A) ,n scllzatorul. avind Sa p recizam
Fi&'- 6.
ext:-remitatea in originea vectoTului dat
(B).
. , 1) Paci\ m > 0 vectorul E a re acelasi sens cu a.
2). Daca' rn < 0 vecLoruf l) este de sens conLTar cu a.
14 VECTOR! PE 0 DREAP'l'A 15

3) Intre modulele celor doi vectori exista rel atia !l. VersoTul (veao1ul unita1'}. FUnd dat un veclor a, uaca se ia vec-
ilJI- Iml liil sau b = lmla. torul ao, de modu l 1, de acela~i sens cu a, accsta sc nume!]tP. versoru.l sau
vectorul unitar al lui a. 'li:ste clar ca vectorul a este de a ori mai mare
Din cele expuse pina aici se desprinde urmatorul rezultat: dccit 110, deci sc poate scrit!, potrivit relaliei (11) sau (12)
P1odusul dintre un numar rational m $i un veetor a re prezintli tm
ult vectOT n, u
pe acee~i axa, al ciirui modul ese = lm \ u ~ care are
a=aa0 sau a- laliio (13)
acela~i sens sau sens contrar cu d , dupii C1Lm m este pozitiv sau negati!J. din unde 'r ezul tii expresip versorului
Daca m~o, o este vectorul nul, cu sensu] nedefinit.
Sa vedem acum ce reprezin ta proclusul a.a: unde a. este un n u mar a:0 = !!... sau (13')
ir ntional ~i a un vect or. . . a
Pen trll acea~ta ,q/'i reamin tim clin analiza .Ci'\ oricc numar irational u Dacii pentm mai multi vectori, situati p r accf'ri~i rirenp-ti!, se adopta
poate fi definit cu ajutorul multimii {Q} a nl.)merelor ra~ionale, in anumitc aceea~i unitate de masura, atunci toti ace~ti vectori se pot exprima cu
moduri. De exempJu a. poate fi definit ca li,m iUi a tfnui ~ir de numere VP.rsorul corcspu nzat or unui vector, dar trebuie avut grija ca vectorii de
ta~ionale (exemplu clasic : defi n irea lui'y2). . sens contrar si\ aibi\ expr imarea cmP.~punza toarc, de exemplu daca CZ1
F.~t c cviclcn t insa ca se poat e stabili n corespondent& biu nivoca intre esle un asLfel de vector, sa se scrie cit = -a, ao.
mult imea numeeelor m rat ionale, mE{ 0}, $i mult i mea vectorilor ma:. 10. Ve~;;oru~ p e u u.xli. In cazul u nei axe, unitatea de miisuri\ estc
Atunci limitei a. a ~irului de n umere rationale- ii va corespunde limita a.a fixatii., deci toti vcctorii ric pe acea axa vor fi masu r a~i, 1n modul, cu
a ~ irul ui de vedori corespunziltori $irului de numcrc. aceea~ i unitate. Vectorul unitar (versorul) se alcgc cu ncela !;\i sens ca ~i
P u tem ~!'r i P deci axa Oa; si se noteaza OU -1, ast fel ca 1001=Iii = 1 (f ig. 7). ~
o=aii, (12) Ori~e veclor a ue ~ axa Ox se poate exprima cu a jutorul vcrsorulni i,
u nde fi e~te un vertor clc accln<;; i ~0ns snu r]f' sc:ns contrar cu a, dupli cum 1;1i anume
semnul l ui a. este ( +) sau (-) ~ i care are ca modul a =al daca a are sensu) axei Ox 9i
a=- ai daca a are sens negati v pe axa 0 .1:.
o=lnl lal sau !.J= Ia \a. (12')
Dar moduluJ a al vectorulu i a lu at cu semnul core~pun ~alur orien-
Rezullii ca ma rirnea vedor ului o eoLe incomensurab ilil cu mllrim en tii vector ului cstc coorclonnta sa X.
P1in Ltrmar e se poate scrie
vcctornlt1 i ll .
. tringind la un loc rezultatele d e plnii acum !?i reamintind di orice
n u mar real k este Lm scalar, a jungem la urmatoarea concluzie:
Produsul cti ntn< un vector a $i Jfn scal.ar k este un alt vector n = ka atunci , ....
cwe are sensul lui. a, prmt11L k > 0, me sens cnntrm e11 a pentn1. It< 0 .~i are Ut - X Li, ii2 ~ X2i, > ., 'iin =X,.i.
ca m odul b= il;; i a.
Potrivit cclor spusc Ia !nsumarea vectorilor' ( 4) situa~i pe o ax a, vec-
Proprieta ~ile Ltrmatoare sint evidente, in baza stud iului filcu t mai
inainte : torul su ma s va avea ca expresie
s- ii1+ii2+ . .. +a,. = (X 1 +X2 + . .. +Xn)l sau
1) mi'L. am (rn real) , inmul'(;irea unui \~ectot cu un scala! este comu-
taLiva ;
2) m(na) = n(ma) = mnli inmultirea est~ usol'intivil;
'-s = ('22 x, )r.
k- t .
(15)

3) (m+n)a - mi.i-1-nll in mu lt irca cstc clis tributivi\ fa'ti\ de aclunarea sca-

Veclorul sumil (sau vectorul rezultant) se ob~ine deci in.mu ltind ver-
larilor;
sorul i cu suma coordonatelor vectori lor.
inmult irea este distributivl! fnt<l de adu nnrea vco-
torilor .

8. Impar~irca unui vector cu u n scalar k se reduce la inmultirea vec- f

1
. l ;; I -
toru Ul cu k ' atlidl. k = k a. " " I
I

FiJI. 7.
16
------------------------------------------17
CAPITOLU I. I vi:cToRJ - 0 DREAPTA

, METRIA PE 0 DREAPTA 1 Daca se aduna aceste egalitilp sc obtine relafia (17), deoarece in par-
tea a doua toti termcnii se reduc.
In particular pentru trei pun cte A, IJ, C relatia se scrie
t 1. Dac:l. ne ucupiim numai de elementele geomeLrice a~?ezale pe
aceea~i dreaptil (punctc $i scgmcn tc), Re zice d\ facem geometric pc u , (17')
dreapta. Pentru fixarea pozi~iei difex~itelor puncte V_?m al~g7 ca sxster:t de 0 b s e r v are. De fapt vectorii pe o dreapt'i sint scgmcnte orientate
referin~a o axa care are ca 1;uport ch1ar dreapta dal.ii, de<.:1 f1xam ongmea, pe acea dreapta, aslfel cii (17) reprninta relatia intre segmentele orien-
sensul 9i unitatea de mi\suri\. taLe corespunzl!t oare.
Pozitia unui punct oarecare A de pe axa Ox este in mod unic dctor- 13. Ah.~cisa unui ptLnct de pe axci. Co~donata vect oru..lui de pozitie
minata de vectorul OA ,...,;: (fig. 8), care pentru acest motiv se numC$tc a unui punct A, adicA marimea vectorului OA =r,
lu ata cu semnul ei ( 2)
vectorul de pozitie al punctului A. Vedorul de pozi~ie al oricarui punct se nume;;te Rbscisa punctului A ~i se notea<:a cu x, a, fJ etc. Prin . urmare
de pe axil are originea in 0 originea axci ~i cxtremitatea fn p~ciul res-
pectiv. Rezulta imediat ca vectorii d e pozitie sint vectnri legaft. . : ahscisa unui punct A este masura distanteLOA., cu sem'nul (+) sau (- ),
Daca se consitlerii mai mull.e Duncte A, B. C, ahmcJ vectorn de pozJtxe dupa cum punctul A se afla pe semiaxa p ozitiva sau pe semiaxa negativa.
Notatia A(:r) inse11mna: punctul A de abscisa x.
CiA .DB,
rite' a
oc
'o, c
se pot nota fie cu r., rb, r"' fie cu ?'J, r2, r3, fle cu litere dif e-
etc. Adunarea $i sci\derea vectorilor d~ pozitie se face ca la
Daci'i i este ver.qor u l pe axa Ox, atun'ei vectorul de pozitie r al punctu-
lui A se scrie sub forma
veclo;ii liberi, iar vectorul rezultant are originea tot In 0 ( 3).
Vom nota mai scurt A(T) intelegind prin aceasla cii pundul A nrc ca. r-ix. (18)
vector de . poziFe pe r . Suma vectorilor de pozitie a punctelor A 1 , A 2, , A,. este
.r,ie A(r1) 9i B(r2) doua puncte pe axa O:r. Relatia vectoriala
AH- 00-0A se scrie sub forma ( 6) s=rt+1'2+ ... +r,.=ix1 +~+ ... +ix,.=i(I>k ). (19)
AR=r2-r1 (IG)
~ ~ k- I

oricare ar f i pozitiile punctelor A, B pe axa. Relatia (16) o vom n umi re1a- 14. C~donata unui vector dat prin ongmea ~'i extremitatea sa. Fie
tla lui Chasles. vectorul AR(X), dat prin punctele A (x L) ~i B(x2 ). Avem pe de o parte
12. Teorema lui Chagles~'. Fiind ilate n puncte pe o dreapta A 1,
-42 , .. , A,, exista relatia AH=iX, iar pe de altll parte

~+M+ ... +A,..:.1A,.+M=o. (17) AB=r2-r1 =i.x2-~l\ -i(.-rt-x.,).

. . --+
(20)
Penhu sa scricm ficcare vector exprimat
demon~tratic cu vectorii de Din compararea ce1or dow'l exprellii ale lui 1lB rezulta
r2 ... ., r,.:
po:;~ itic ;:,,
-
AtA2=r2-r1
X =X2-x1 sau A.B -x2-x1. (21)
Coordonata unui vect or aratA milrimca ~t sensu]. vectorului fa~a de axa,
A2A3 ~.r3---T2 deci x 1- x 1 va ari:ita de ascmenea mi'irimea ~i sensul segmentului AB Ia~a
de axil, dupA cum x.2-J'1>0 (sens pozltiv) sau x 2 -x1 <O (sens negnfiv).
A;A;, =r4-ra 15. Distanta int re dou a puncie pe axii . Fie .4.(x1 ), B(x~) cele douii
- puncte. Din (21) rezuW:i imediat di ~tari~n AB, care se va lua in valoare
abso1ul.ii, deci
-
A n-1An=Tu-Tu- l
A ,.A 1 =r1-r,.

I
. 0 b s e r v a r i. 1) Sa s uuliniem tncil o data cii diferenta x 2-x1 luata
1n valoare ab~o1uti1 dil. distanta AB, dar daca se ia cu semn cu Lut,
(22)

(} t ,( ' 'aLunci di! mll.rimea ~i orien tarea segmentului AB.

Fig. 8. 2) Distan\a d intre puncte1e A (xj) $i B(x2 ) se poate ~t:rie :;;i sub for ma

* C h a 5 I c 5 M i c h e I (cite~te $al), geome\ru !tancez

d= V(xa- x 1_)2 (22')
radicalul fiind aritmetic~
(1793-1880) care a introdus in mod sistcmatic princi piul sem-
nelor in geometria sintetica.
.2 - Ccomotrle llWllilici d. XI.
IB C,\PfTOLU L 1 VECTORI PE 0 DREAPTA _____________________ 19

E x e m p 1 e. Sil se afle distan tele dintre petechile de pu.r!Cte: 11cmne contrare, iar cele doua puncte M, I)i se nurnetic conjugate armonic
1) A(3), B(- 2); 2) C(-4), D(2); 3) D(-5), E(-8). fata de A ~i B. Din cele spusc alct r.ezulta eli abscisa punctul ui N , con-
jugatul lui M fata de A ~ i B se d-educe d in (26) inlocuind pe lc p rin (- k),
/\vern deci
1) AB= [-'-2-3[ - 5: 2) CD= [2 ~ (-4) [ =6:_ D1<:= l- R- (- 5) [ = 3. x'= ~ + k~ . (28)
16. A bscisa punctului cure . imparte un segfr!nt i~tr-un rapori dat. I + k
Consideriim segmentul AR dcfinit de punctele A(r1 ), B (r2) !ii p u nctul .'YI(iJ) Conj 11gatul armonic al mi jlocului unui segmenl se obtine din (26) fi\-
car e imparte scgmen tul dat in r aportt)l cind 1>~ 1 , deci x---rm sau x - oo, adicil es t~ p unctul de la infini,t al drep-
lei pe- care estc situat segmentul. ,
MA =k. (23) 17. Diviziu ne aryncmicii. Daca punctclc C, D sint conjugate armonic
Mll
fa ~a de A, B se 9tie ca reciproc A, B sint conjugate armonic Ia ~ii de C, D.
Soco limJ segmentele orient ate, rez1;1ltii: Configuratia de puncte A, B, C, D se nume!lte d i?Jizinne armonica.
a) dacli MEAB atunci k<O, rlcoarccc M'A, MB au sensuri d ifcrite: nelatia care leaga intre ele abscisele a patru puncte care formeaza
b) daca M este exterior segmentului AB, atunci k>O, segmentele o diviziunc armonica A(x t), B(x2 ) , C(x' ), D (.r" ) se gase~te u~or, deoarcce
MA, MH avincl aceea~i orientare: \
tr ebuie, sa avem
c) dacii M=:A, a tunci k=O:
d) daca M - > B, ntunci k --. co . CA =_ DA C:A + DA _ O
Din (2:l) se deduce MA=k MD sau s<:risa vectorial CB, on sau C:B DB -

(24) Scriind segmentele' C'JrienLate cu a jut orul nbsciselor punctr?lor (~ 11),

rela~i n gcomctricil devine
Introducind vectorii de pozitie se obtine r1-r .;Jc(r - r) _din
2 care se
deduce XJ - X'+ X 1 -x" -
x,-x' :r, -xII -0
(25)
('arc sc poate pune sub form a
relaUe care dii vectorul de pozi ~ i e al punctului 1\f fn ftmct le clc vcctorii
2(x1x 2 +x'x")- (x1 + x 2)(x'+x'') -O. (29)
de pm~ itic ai punctelor A, B , precum ~~ de raportul k . r .- .
Dacii ex rrimiim vectorii cu ajutorul absciselor punctelor A(.-r.1), B(x!!,) , Simetria acestei relatii arata ca pum:lele. A. !li B sint la rindul lor
M(x) atunci (25) devine conjug ate fa~a de C !)i D, cilci daca schimbam rolurile celor doua p ercchi
ix = i ~,,.- kx., de p uncte, adica inlocuim pe .r1, x2 cu x', xn :;;i pc x', .r." cu x 1, x 2 relatia
1 -k (29) n ~ sc schimbi\.
care ne dd rela\ia dintrc absci.qe. anume Cazui particulare. 1) D aci\ alegem ori glnea in punctu l D, atunci :r."=O ~i
r elatia (20) se scr le sub forma
x=x, - kx,, -
1-k
(30)
Aceasta este for mula care da abscisa punctul ui M, care imparte seg-
menlul AB In raporlul k. Absclsa x' care verificii rclatin (3ll) se nume~te m2dia anncnic/1 a absciselor
Tn particular mi jlocul u n ui segment tmpartf' segmentul in raportul X1, ;~ :2.

MA 2) Dadi alegem originea in mi jlocul Regmcntului CD , atune! x'+x"~o, de<!i

=-1, deci k=-l. Abscisa mijlocu lui segmen t ului ecte x"=-x' $i rcln(ia (?.6) devine
MB
X=x,-1- x,, (27) (31)
ll adicii abscisa x' cste media aeomctr icii (Pn>lJOr~!ona l a) a cclorlal u, clouii.
Se ~ t ie din geometri a elemen tara ca exist.:\ doui:l puncte care im part Apiica~u. 1. S/1 se determtn.e pttnctul M pe axa Ox, astje! ca. f iinrl date ptt'l<>-
tele A, B , C sii U'V Gm ro!o.tia vectmi a.Ui
un segment in acela~ i raporl: u nul interior, altul exterior ~egmentlJlni.
Dacii se cnnsidera segmentelc orientate, atunci cele doua rapoJarte sint de I>ZA+nffi-J .,\i"C= o.
20 ~-~--
CAPITOLUL I
VECTOR! I'E 0 DTIEAI?TA 21
Suriind Vt!CI..orli cu vecloJ.'i.i de pozi(ie avem

<;.;-Ti+<r:r-;J+<~;-r>-o care da - Sc obtin doua valori pen tru x, deci doua puncte M ~~ M' . "Pentr u a vedea daca
avem totdeauna solutii, calculam reali:.:antul

,.~
-;, + -;,3 + -;. ' R-4[(a+b+c)2-3(ab+bc+ca)]=2(2a'+2b%+2c'-2ab-2bc-2ca)
care se poate pune sub fo:nna
dec! vectorul de po:z.i~ie a! punctului M este media aritmetica a vectorilor de po7.itie
ai punctelor 11, B, C. R=2[(a-bJ 2+ <b-c)'+Cc-a)"J> 0.
. Se deduce imediat dl relatia d i ntre abscisc.cstc
dconrcce est e o su ml\ de pl\trate. Ecuat ia are totdeauna radacini reale ~i problema
x=x, +:r,+o:., admile loldeauna sol utii. Avem R~O n umai daci1 ,ll= b-c, caz neinteresant.
3
adica abscisa lui M este media nbscisclor lui A, B., C. General!zarea pcntru n pu nct,e
este lmedlata EXERCIJII $1 PROBLEME
\
Z. Se clau vectorit lii-3), bf5), 'CC-6),
d=~t-b-C.
Sa ~ determine vector ii s~a+li+'C; 1. Se dau punctele A(-4), ,B(2) eyi M(- f). Se cere reprezentarea

s - <-3+5-6)i"- - oii. d eci ; (-4), punctclor pe axa .!1i valoarea raportului MA ,

MB
d;.,(- 3+5+6)i"=3i, deci d(8).
3. Se dau pe o axel punctele A (a) ~i B ( b), apoi S imparte segmentul .A11" tn tr~
pilrtt P.Oale. Sii se afle abscisele punctelor de diviziune.
Fie, de Ia A ditre B, M ~i N punctele de diviziun e cu abscisele m ~~ n. Avem (/2 F iind date trei puncte A, B, G pe o dreapta, sa se determine un
al patrulea punct M . astfel in cit sa avem:
MA 1 NA 2
--=-- ~I - = - -
MR 2 NB 1 a~ ,\1-:4 +13MB 1- yAic =O
Atune!
.. + .!..b
2 . !la + b a+2b o01+2b
,n= - -- = -- 3~; n= - - - = -
1 -1- 2 8
1 +2
_!. :r este media ponderatll a numerelor "'1 Xz, x3 .]

3. Fiind date n punctc A1 , A 2 , .. , An pe o dreaptii, sa se determine

4. Se dau pe o a xa p11ncte!e A(-2), 8(6) ~i se cere sii se determ ine a bscisele
un punct M diferit de celelalte. astfel ca sa avem
c;utrcmitiHil ur se!Jmentului CD=8, $iii11d cii dacii M, N slnt respec!iv mij!uacele 8Cft -
mentelor AB $i CD, avem MN= 12. .
-2+6 - MA!+MA:.~+ .. +MA .. -= 0.
Notam cum ~i -n abscisclc lui M siN. Avern m= - -- - 2, apoi l\2N - n-m- 12,
2
c ~ - J()+~e-~ of- ~- . [x= x,+x~.+xn. ]
de uml" -n=14. Mai depa r te CN=4 ~i NIJ=4, deci n-c=4 ~~ d-11=4, care ctau
c = n - 4-10, d ~ n+1-18. Cupetele segmen tulul stnt C(lO) sl D(13). "t ;t ~1. . .
d) Se dau pe o dreap ~ tre1 puncte A, B, C, de absc1se, respectiv a,
5. Piind date puncte!e A, H, C pe o axii, sii se determine abscisa unui punct M
astfel ca sa avem relatia
b, ~ . Sa se :letermine a bscisa x a u n ui al patrulea punct D, astfel m sa

Exitii totdea11na ,qoiutii?

MA.. M8+1illi . MC:-1-MC. MA=o.
existe relatia

Generalizare.
- - -
AB+2BC+3CD+4DA ~ O.

Noli\m c u a, b, c abscisele punctelor A, B, C ~~ cu x abscisa lui M. Scrilnd (x-3a-b-c.]

d irect coordonatclc \cctorilor cu a j utorul u!Jsciselor [relatla (21)] a jungcm la ecu;:..;la
(a-<>:)(b--x)+ Cb-x)(c-x)+Cc-x){a-x)=O sau 5. Intrc patru puncte colinia1e A, B, C, D exist~ rdapa
3x"-2Cu-!-b+c>x-!-ab-l-bc+ca- O. AB CD+ACDB + ADBC = O
segmentele fiind orientate.
l \{(;._, ,(~ )(lt61. - k'c, )
22 CAPl TOJ.lT T. l VE l!'l'O HI P E 0 D REA PTA

o. I n tre patr u p u ncte colin iar e A, "D, C, D existill rela~ ia @ In p u ncLUl '.A(2) s<: puue o greut at e de 240 N !?i in pu nctu l B (l 5)
o' greutate de 150 N. D e u ndc p oate fi sus p endata axa Ox, ca sa r amida
J')At. RC+1JB2 . CA +D(;2 . All + A B IJC . c::A = 0 in echilibru? (Axa Ox S'e p r esupune fara greutate).
/. )(' - Jt:ti I t (A
scgm cn t clc f iind ~icnmtc. t: c - v (...)
'
: __ 240 . 2 + 150 . 15 -- 7.]
7. Fiind dat e p c o axii pun ct ele A, D; C de a bscise a, b, c, sa se de-
termine abscisa x a punctului M. astfel ca sa a ve m
lx-
390

.Qj} T :-ei fort e paralele F 1 , F7., F~, de acela9i seus, au pu nctele de ap li-
!\1A1 +MBl+MC:Z=3 0M2. cat;('! A d x L) A2( X2}, A 3(x 3;. Car e este punctul de aplicat ic al r ezultan tei

~>( } C ~- f:: t<,e )+-;, + c' ; 3 r~~ '/

Gen er alizare. lor? G enerahzar e in cazul a n I orte.
\_
l"' 2 (a + b +c )
!n Reneral x-- .- )
1: Fr-et
"i: J
. 2.0. x 1
8. P c o dreapt il orientat a se consider a punctele A , B, C de abscise, x = xiF, + X.z1i'2 + x3f."3 ; 1-l

r E'spect:v a. b , c ~i se cere sa se determine pO'.d~ia punctu lui M, d e ab- F, + +F

F, in ~::en er a! x= Ft
0
scisa x , care ver ificii rcla ~n
l- 1

1.5. 0 gr inda lunga d e 4 rn este a~ezata cu extrem it atilc sale p c ~o u .:i

[ x = 2a + 2b + c 2 Va' +: - c - 3ab + ac + be . r eazcnw 11 $i R. Greu ta tea grinzii es l.e de JGO N . $tiind ca r eazem u l din A
n u poa te tin e m ai m u lt d e 740 N, care est e d is tan ta m in ima fa~a de A a
Sil se arate d l daca a vem 0 si ng w it solu~ie, pw)ctul B S:Jn J,Jcute punctul ui M in ra1e Sf' p oate a tirna o grculate de 1 500 N ?
se gmentu l AC In medic ~i cx t!cmd rafle.1
[AM :;>-. 2,24 m. :-;., a le ge origine a in fl, dQCI A (O} ~~ B (4 m ).
9. S~ dnu pc o axa p unC'tele tl (3} !?i B(9}. Sa se gaseas cil abscisele
p unctelo1 M ~i N care im p art seg mentul AB in rapoartele :c= F,x, - F,x, = F, 4 .a u x =4 (1 500 - F, ) = 4 - ~F .
F , -1- F, 1 500 15"00 3 I
MA ,.
-- =- ~
Ueazemul di ~ A sc incar ca cu. 80 N <.li n gr <'utatea g rinzii, ded mai poate
]I[JJ
t in e 660 N tli n c e le 1 500: l', ~ 660 N .]
[M(7) SAB ; N (- 9} ex terlor segmen tului.]
l1i!J Se dau punctel e A (3), B(9} ~ i M(5). Sa se g llseasr ll pu nctul ."v' con-
@ Pe un segmen l AB se considerii puncLul M care il i mp artf' i n jugaBil a!'m on ir nl lu i M fa1il. d e A ~i H.
1
raportul if= -
4
~i p unctul N care il imparte in r a portu l k' = - 3. Sa se [Sc !olosel)te r elatla (29) ; x - -3.1
ex p r imc scgmcntu l MN cu a jutorul segmentu lu i A D.
17. Aceea~i problem ii pentru pun ctclc A (- 6), B(3), M(O).
- 11 ]
[ MN = W l VJ. rx - 12.)

11 . Aceea..)i problernii ca m a l sus, k eyi /c' fiind oarf'care. S!l se ar ate 18. Fie AB un s~gment, C, D p u n ct ele care lr:-1par t segmentu l res-
ca uvem p ectiv in rap oartele - k ~i k , M . m ijlocul segmentulu i CD. Sa sc calc:u-
MFI = k-k' _ AB . leze rnpDl' tul in care 1\1 lmpar te segmen lul 'AB.
a- kJ (l - k') '

[ --=--
,WA - ]
{fj. Dou a fo~e paralele 'F1 ~i F1 de acela~i se ns au ca p uncle de a -.l i- MB
P, deci M es~ ~xteri m

segmentultli AB.
catie '\ ( 1:1) ~i 8(~) . Care este punctul de aplicatie a l rezu ltantei lor ~ Da!'
da cd fo nele sin t de s<>n s contr ar ? 19. Sf' dau punctclc A (- 1), ]3(5). S<J s~e lermi ne pu n c~ele M ~i N
_ x1 F 1 I- x, F, . " conjugat e a1monic f ata d e Jl ~i R nst fi'l en M N = 8.
[x - P. + II, Sc ~tie c a pentru p unctu l de apl ic a~i e M avem
fS-= form eazfl un si stetn rl f' P.C:II:;}tii, G Rs i tn d oua !'nlu t.ri :
F. r.
= - ~ d eci k=- --" Cilre se introdu ce in (26)]. ~ ) 1\f( -7), N (l ) ~ i b ) M(~), N (ll) .j
F1 F1
24 C.'\PITOL UL!

20. a) M ~i M' fiind ~uii punctc conjugate annonic fata de A !?i B,

~a se ca lculeze vectorul M M' in functic de vectorul AB !?i de raportul 1c
In care este impartit segmentul 'lfB.
b) M fiind prN3upus interior segmentului A:B (a < b) sa se deducil
CAPITOLUL II
sensul vectorului
tatea.
MM' fata de Xa, d upii valorile lui k in 'raport cu uni-
VECTOR! iN PLAN
[S~ poate folosl problem~ 11. MM'=
--
1
2k
_ kO ~
AB. Pcnt ru k <-J sens
contrar cu AB].

21. S? dau doua perechi de puncte A, B !?i G, D pe aoeea~?i axil. S!i

se determme punctul M pentru care avem relatia
I
MA- MB = MC MD.
Care es te conditia ca M sa fie la distantii finittl? I
_Sa se dea ~i solutia geometrica $i sa se vcrifice conditia de existenta Fig. 9. Fig. 10.
a lm M la distantii finitii.
[Fie :(a), B(b), C(c), D(d) ~i M(x). Se gilse:;te o s ing ura solul>te 1 In primul capitol s- a viizut ca vcctorii situa~i pe o dreapta nu pot
x- _ _ a-~ .. a+b o+d fi dec![ vcctori aiunecatori sau vectori l ega~i. Jn plan tnsa putem avca
- (a + b) _ (c + d) , cu conclifta a+b=f:c+d <Au - - ; - .;- - - ndica
9 ~i vectori liberi, adica vectori care au acela$i modul, aceea$i directie, ace-
cele douA segmentc s5 nu aiba a cela~i mijloc. -
Geometric. S e d ue pr in A, B ei C. D cite un ce r e arbit rar M la~i sens, da r punctul lor de apl ica~ie (originea) poate fi orice p u nct al
aceea~1 p utere t::_t11 de ele, deci este Ia intecsectia axci O.t: cu ~a ca~~~ planului (v. , lntroduccr c" 4). Tn tot ce urmcaz11 sc va face studiul vec-
cain a eel or doua cercuri. Condil~ estc ca ax a r adicala sii nu fie para- wrilnr liberi, deoarece at unci cind e-ste vorba de vectori aluneclltori sau
lela C1l Ox, ad icii mi j loacele Iul A B, CD sa nu coincidil.) legati est e de ajuns sa impunem condi ~i ile suplimentare respective; cu
l
3l te cu.vint~ . chestiunea se reduce la un caz particular al vectorilor li-
beri.
2. Vectori 'egali . Prin definitie doi vectori se zic egali, daca au ace-
la~i modul, aceea~i directie ~i acela$i sens, indiferent unde sint a!?ezati
in plan (fig. 9). Se arat ii in scris acest l ucru a sLfel
(1)

Definitia este just ificata prin faptul d i vectorii fiind liberi, ei pot fi
adu~ i sa aiba aceea$i origine ~i !n acest caz sint evident e_gali. Doi vee-
t ori care 3U acela~ i modut ~?i acet!a~ i directie, dar sint de sens contrar, ii
vom num i vectori opu~i (fig. JO) ~i vom scrie
c= -il sau c+il=O.
Sa p rec1zam ca atunci cind spunem ca doi vectori au aceea$i direc~ie ,
aceasta inseamna cii ei: pot i siLua ~i pe doua drepte paralele sau pe aceea~ i
dreapta .
3. Vectori coliniari . Ooi vectori situa? pe aceea')i dreapta sau pe
dreple paralele - cled de ac~a~i directie - se numesc coUniari, indife-
r<"n t ria~!\ au accla~i scns sau n u.

~. Mai general v ectoril egali ~e c.lefinesc, i n spa~iu, cu

acelea~i condi\ii , indifere n t rle a.~e zarea lor in spa p.u.
 26' CAPl'l'ULUL li
Deoarece vect orii coliniari pot fi adu'ii pe aceea~i dreapta, adu nnrea
9l scaderea lor se face Ia fel cu a vectorilor de pe o d.reapta (cap. I).
Sa ne oprim put-in asupra p r odu.s ului d intre un vector ~i un st:iilar.
F ie a un vector dat ~i o
m1 vector oolin iar cu a, astfel cii b~ lkl a. Daci\
adu cem vectorii. pe aceea.!?i dreapta atunci avem relatia vectoriaHi
'b- k a (~)
care aratii ca ve~torul Ii are modulul lkl a 9i scruml acela11i suu cunlrar
cu a, dupa cum k>O sau k<O. Reciproc o rela1;i.e de forma (3) ar atil
egalitatea a doi vectori lJ 0 ka, care pot fi pe acea~i dreapta sau pe d repte
pnr alclc. Rezultil cil a ~ i o sinl veduri eolini.ari. Prin urmare o relatu~
de forma (3) arat a cii vectorii a ~i 15 sint coliniari. Scalarul k poatf> f1
orkc numi\r tenl , n11a cu-m s-a aratat in capitolu l I , 6.
4. Versoru~ tmei directii. Din cele spuse mai !naint<; se deduce cii
se poate alege un vector a, pe care il vom numi vector fu.ndamenta~, cu
ajutmul c!lruia se poate cxprtma oriearc altul din m~tl~imea veclorilor
colinia1i cu a, a!?a cum arata relapa (a).
In particular se poate alege vector ul a, de modul 1 ou a jutorul ca-
ruia se poate exprtma orice all ve(!tor r;;an~ are ' direct;ia lui a.
Aoesta
es te vecto1'ttl tmitar sau ve1'Sorul care define~te d ireetia irn plan $i sen -
sui po~iliv pe ace<:rslii dil'ec ~ie . U n veclor oarecare u,
care are directia
definitii de versorul U, se va scrie
('1}
' dupii cu m 1i C'RtC' dC' ncela.~i sons snu d~ scns; mntrar Cll 0..
5. V 10ctori oareca-r e. AdunaTea vecto1ilO'r. 0aea doi vee tori liberi
nu sint C'oliniar i, vom spune cii sint vectori oarecare tn plan. I n acest
caz ei a.u clir ectii cliferite, dar ii putem
aduce totdeaUl1a .cu originea in acela~i
puncl.
/ Conse cinti'i. Oacii linia poligonulii se inchide, ~dica formeaza u n
Suma a doi vectori a 11i 15 5C constru -
ie9te astfel (fig. 11): print.r-un punc~rf'
care o al planului se due vectorii OA=a
~i OB~ ?J, apoi sc cuns truiel?te p aralelo-
gramlll OACR; vP.ctoru~ OC (d!agonula pa-
l:alelogramului ) este, prin d.efinif,iP., s11ma
c cdor d o1 \> ectori sau rezultanta celor doi
vcctori. Se scrie aeest lucru as W:el:
(5}
Suma vectorinlii r:.e m a i nume!Jte
uneori 9i sumii geometrica IIi are la baz{r
ouber varea faptelor reale. Astfel se ~tie di.
d~?uii forte se compun tlupii regula parc:-
lelogramului, dona vitc?.c, doua aceelera-
tii se compun dupii aceea~i reguli\ etc.
\'ECTOR! !N P LAN 27.'
Sa se observe insa ca se obtine acel311i vecLor OL' uacii luam vectoruL
OA=u, iar In A p unem vector u l AC=li. P r in urmarc In -loP sll constr uim.
paralclogramul 011CB, putem construi numai triunghiuJ OAC; aceasta
se nume~te regu la t riunghiului pentru obtinerea sumei a doi vectori.
Modulul vectorul11i >UJnii se deduce din triunghiul OAC IOCT ~
......--.
= a2+ b 2-2ab cos OAc insa 9: OAG'=180 - <J .4.0B, deci 10CT=s2=
-----~
= a2+B2+2ab cos A0H=a2+1J2+2ab cos (ii., o). (6)-
Cazul vector ilo r coliniar i se deduce din cclc de mai sus ca o parti-
culal'izare: daci\ <J. AOB=O vectorii au acela~i sens, dacii <f. AOB= tao
vectorii au sen suri con t.rare.
Sumn. mn.i m.ultnr vcctori in acela;;i plan. Sii CO::lsideram patru vec-
tori Cit, 1'0. a3, a~, ~i sa gasim ~uma lor. Vom f olosi regula t riunghiului.
Alegem un punct oarccare 0 ~i luam 0A1 ;'..,a:1, apoi A:Az=u2 s uma ce-
lor doi vecluri este (fig. 12).
In contin~tare avem
~l In sflr~it
(7)>
Ue aici rezulta urmi!Loarea n::gulii: dintr-un punct oarecare 0 al
;;lartuhti ~e ia vectorul OA 1 =ll-J , cu origin ea in A1 se ia al doilea vector
A-;A 2 ~a2 etc. pfnlt se aJunge la vectorul ;i;l,.=a $i se fonneazci astfel
conturnl poligonal 0Au4. 2A 3 A 1 ; vectorul OA 4, care inchide aces~ contur
# are originea in U, este sumu cclur pat1-u VP.ct ot'l..
Extindcrea IR razul a n vectori este evidenta.
poligon, suma v rctoritor est:' nulii.
Prolnictli.fi. a) Suma vedorlaUi esle cornutati-vii. Este destul sa se
arate acest Jucru penifu doi tcrmeni, ceea ce se p une in evidentii ime-
dia t cu p nrnlclogramul OACD (v. fig . 11). In adevar
oc=OA+AC=a+E ~i oe=OB+BC=Ii+a
de unde r e ..mlta
(8}
b) Suma vectoriala este asociatit;ii. In adel'ar se poale urmafi pe-
figura 12 ca
---
s--a, +a2+a3 + cil, =a1 + Cfl.:!+i'ial+a~,= a1 + Atl-13 +a,.
Rezulta ca ordinea in care se face adunarea vectorilor nu intere-
(9}
seaza: rezultanta este acee a~i.
 VF:CTORJ fN PLAN 29
28 r.APrTor.rn. n
Dadi ~nem seama ca lungim ea fiedir ui
0
c ~egment est e modulul vectomlui rf'sp C'ctiv :;;i
daci1 includem $i caz'ul vect orilor coliniari de
acelaii sens cin d in loc de neegalit.ale avem
egalit ale, pu lem scrie

I
IOA41 ~ 161id+ lri;":IGI + i31 + i.A0~, i
sau
Ia, + ~ + aH + a41<1ad + la:zl + ia3i+ ia~,i .
(10)
Pentru cazul gener al a n vect oti, aeela9i
ra~i onament.
11
7. Dijerenta a doi vect ori. Vom folosi cele .
d ou a feluri de a dcfini diferenta a doi vector i:
a) A sctidea doi vectori inseamna ~ gasi un J'
al treilea vect or. ca1e adunat <.-u vcctorul scaza- Pig. 14.
tor sa ne dea vectorul desclizut.
Q
b) A scadea doi vectori inseam nii a ad una . prim:nl vector cu opusul
celui de-al doilea.
0 Vom f olosi aceea1;0i figu ra 14 pentru a ari\ta cele doua moduri de a
Fig. 12. l'ig .13.
efectua_ scaderea. F'ic rla~.i vectorii ii !?i
a~o = c.
o
~i vrem sa gasiin d ifetenta

Potr ivit definitiei (a) trebu ie sa avem

c) !nm ultir ea cu un .scalar este dist1ibutivii fatil. de adunmea vecto-
Tilor, adica a=b+c.
Alegem u n pu nct 0 ca origine 9i const ruim vectorii OA=a, OD=o.
Este foar te clai ei:i
P entru a araLa acest lucru con struim vectorul suma s=a+o+ c
(fig. 13), apoi luam eM' =mii, A.'F ~ mo :;;i B'C ='l'liC.
85 obscrvam 1nsa cii vectorul mb est e colin iar cu b, deci A'B' II AB
?i t riung h iul OA'D' este a.Sem en ea cu triun,glliu l OAB (~A - <X A' :;;i de unde se dedu ce
la turile care formea:<a aceste ungh iu r i, proportionalc), de unde rezultii
ca ~ A OB= ~ A'OB', deci 0, B, B' sin t coliniarc :;;i O B' ~ m6R. La sau (11)
fel se arata cil. triun ghiurilc OBC. OB'C' sint asemenea de und e se de- OA-OB=.I3A.
d uce: a) p u nctele 0 , C, C' s in t tn lini e d reapt a, b) 0C' =m0C=m5.
Prin urmare rlacii adunam vectorii ma, mb, me se formeaza un con-
De aici regula: diferenta a doi 11ectori cu originea com unii, OA ~ a.
tur poligonal OA ' B'C' asemenea cu conturul OABC. cu r a portul de asc- OH = fj' este un al treilea vect or. care are ca origine extremitat eu vectu-
OA' - rului scifziftor $i ~a extremitate, extremitatea vectorului d.escl1zut.
rnanare - -m. Vectorul s uma este OC' =m.S, ad icii ms=mii+m'D+mc, DacA plecam de la defin it ia (b) a ~d:ideri i atu nci se face suma lui a
OA
sau inlocuind pc s, cu opusul l ui o, deci
c.c.t.d. (12)
6. Relatia dintre modulul sumei ~i s uma modulelor- Deoarece orice Se vede imcd iat ca oc~ BAdin cauza par alelogramului OCAB.
laturi:i a un ui poligon este mai mica decit sum a celorlalte, se poate scrie 0 b s e f v are. Daca vectorii sint legati a tit sum a cit ~i dif erenta
(v. f ig. 12) t r ebuie sa fie vectori cu o riginca in originea comuna 0. Deci in acest
 CAPlTOLUL [J VECTOni I N P L AN 31

-c az, chiar daca obtinem__;a tlifer enia vectorul RA (fig. 14) trcbuic sil-l Inlocuind ~ceste expresii in U: ~ U:t +U:2 se obtine
transportam in pozitia OC, cu origin,ea in 0. u = ma+nn. (14)
8. Scrie1ea unui. vector en ri.iferentii de doi Vl'ctori. Sa scriem rela-
tia (11') inversata Accast{\. r clatk aratil. ca orice vector continut intr-un plan se poate
exprima cu ajutorul a doi vf'Ctori oarecarf' din accla9i plan, cu conditia
DA=OA-OB. (1 3)
c a ace:;;tia sa n u fie coliniari. 0 rela~i e de forma (14) in care vectorii se
Punctu l 0 este arbitral", deci orice vector se poate deseompune ln g a!;esc la puler ea 1 se nwne9Le o r elatie de dependenta liniara.
.difer enta a doi vectori, care au aceea!?i origine a[bi ~rara. Pc scurt proprie lalea de mai sus :;e enunV!i aslfel: orice vector din-
Prin urmare dad\ MN est un vector In p lan ~i A, B etc. pnnde tr-un pl.an este liniar dependen t de doi vectori oarecare,, necolinia-ri., din
in acel~i plan se poate scrie acel plan.
MN ~AN-AM - BN-BM = . 0. (1~' ) Relat ia (1 4) se poate pune 9i sub aHa f orma. In aclevar scalarii m :;;i n

n u s1nt general nun1ere t
1n 111 reg1,' dec1
' c l aca" scnem
a
m --' - -:; n=--:; ~
:l. Desconopunerea unui vector dupa do uii directii neparale!e. ~'ie U:
vectorul dat ~i (.11), (.1 2) d i1ectiile date. Luam vectorul OU='ii, ducem atunci (14) devine
-prin 0 dre ptele (.1 , ), (.12 ) cu d ir ec~iile dat e, apoi prin U ducem paralele (1 4')
-cu (~ ~i ~V ~ formeaza parqlc!og-ramul OU1 UU 2 :;;i sc observil imf'diat
Sub aceasta forma se vecle ca oricare din cei trei Yectori este in cle-
-ca ou = 0U 1 +0U2 sau U: -u1 +u 2 (fig. 15). . pendenta liniara fata de ceilalti doi.
In acest fel vectorul u a fost descompus dupa cele doua directii dife- ~ d<:monstr am acum ca descompunerea (14) este unicd, fata de vec-
'lite elate. Descompunerea este 1micii., fiindca prin U se poate cluce c!le o torii a, 75 necoliniari.
siugura paraleUi ln ( .11) $i (.1 ?)
~ . $i rezulta u n singur paralelograrn. 6f\ n) Jntrc doi vcctor i necoliniari a, n nu putem avea o relatie de forma
:;;i ou2 sau ul ~j u2 se n umc-sc r.omponcntele lui u clupa cele cloua directii. 1-a -HID= 0, ciici atun ci ar rezu lta lJ ~ -l U: = ku, adicil b ar fi coliniar cu a.
Nota . Se poate demonstra ca descompunerea unui vector dupli mai 1.1
mult de dou a clirectii este nedeterminata, aclica sc ponte fare intr - o infi- ceea ce con trazice ipoteza.
-nit ate de feluri. l>) Sa presupunem ac.:um cil <.tr existn douli dcscompuneri
_ 10. Descompunerca unui vector d;Lpli doi vectori, in plan , necol-inittri.
u =ma+ nb ~i. u= m'a+n'b.
P roblcma se pune acum astfel: sa descompunem vectorul ctat u, d upl! di-
--reqiile a doi vectori clap ii, b si sii exp-ri.mcim compunentcle lui 1i cu. v ec- Ar re:mlta ma+nb = m 'a+n'o sau
t orii a $i '5.
(m-m')a +(n-n')o =0. (15)
Fie OU='ii ~i OA=a, nB- o.
Pot f i luate in considerare urmatoa rele situatii
Se descompune ve ctorul u dupli clirertiile OA !?i On (fig. 16) 9i se
1) 77-.=j---m', nl-=n' , in care caz, conform c:elo t o;pu ~e la (a) vectorii d
Ob\in componentele 00 1 =111 ~i Ob 2 = U:~- Dar U:1 este coliniar cu a, deci o sin l coliniari :;;i aceast a este c:on trar ipotezei.
sc poate scrie sub forma u1= 7nZi, m fii nrl un scalar anume m = ~ ; Ia feJ 2) m=m', n=/=n'. Rezult.a (n - n')o= O, de undc o~O i ar ll.~i rontr ar
-se poal: scric u.l ~ no, uncle n= .!!J'
(I
ipotezei, cil.ci a ~ i o sint VP.ctori Vf'ritflhili, cu clirect.ii date.
b 3) m=f---m', n =n', in care caz a=O, imposibil.
Ramine sing ura p osib ilitate m=m' ~i n =n' care arata ca tlescom-
punerea eole unicii.

0"
{/
Se dedu<.-e u e aid c.:a Iiiml daL u n grup cle trei vectori necolinin-ri., ori-
care dintrc ei se poate exprima 1iniar in functie de ceilalti doi.
De asemenea rlflcil. se aleg doi vectori necol iniari a ~i o ca vectori de
baza , orice vector din p lan se peate exprima liniar in func(.ie de a 9i o.
u
Vectorii al~i a 9i se n ume;'{; vecl od fundarnentali 9i se spunc ell ci for-
m caz:l o bazli In plan, cu ajutorul cllr eia se exprima orice alt vector.
0 0 ~ A {), tl. Proiccpa ttrmi vP,ctor pe o 11.ti'i se obtine la fel ca p roieqia ori-
.!'is. 15. Fig. 16 dirui segment, adica p-!oiectind pe axa extrem itatile vectorului. Proiectia
 CAPI'l'OLUL D
VECTOR! 11<" PT.AN 33
unui vector pe o axa ~~te un vector. 1\.ceasta Es te oarte dar ca daca vet: Lor ul ii e,ste dn t, proicqiilc sale a., a" pe
proieqie esl:e component.a vectorulu i d upa axa cele doua axe -p erpen dicu lare sfnt determinate ca miirime ~i semn (pozi-
(fig. 17).
~ iile lor pe axe n u intcr eseaza fiinclca este vorba de vector i liber i).
Marimea _ proiectiei vectorulu i este AH Recip7'0c daca proiectiile a., a,, pe cele Joua axe s int cunoscute, vec-
~!'gmentulA'B', luat cu semnul (+ ) daca are torul este perfect d eterminat. In ndcviir claci\ miisurilm din origine p e n._,
aceea!?i orien tare cu axa Ox ~i cu sem nul (-) s i a,, cu se1T!J1ele lor (fn f igura 19 am bele pozitive) ~i due em prin M 1 si Mz

0 A' 8" X
.. In cnz contrar.
~ca not am cu e ungh iul filcu~ de ,,ecto-
p ar alele ~ axe, rezuVa u_n singtlr punct ,11;1, care este extremitatea vec-
tomlui OM =a dcterminat_ ln mod unic. Desigur f ii.nd v01ba d e vectoli
~~g. 17.
rul AB=a cu sensul poziliv al nxci Ox :;;i amin - libcri, a poate fi considerat or iunde in p lan, par<:~l~l cu el lnsu:;;i. Se
tim ca proiec~ia unui segment pe o axa este observa imecliat ca dat.><l a.> 0, ay > 0 pun ct ul M cstc in primul ca clran,
egali! cu segmentul insUI;;i in.multit cu cosinusul unghiulu i fo rmat de vec- d aca a, <.o, a,,> 0, M e.'ltC ln al do ilea cadran etc.
tor cu axa, atunci rezultil PentJ'l.l motivnl d\ proiectiile a, a11 determini.i v ectorul a ele se nu-
mrsc coo1donatele -vectorului si se antLi:i acest luc:ru scriin d a (a., a.). Sc
il'B'= IABI co~ e=a cos e. (16) cite!;ite: vectorul a de coordonatc a" a11

Aoest lucru se scrie !n mod obi~nuit su b forma , ~e p une ucum ln tr~b area : care este legi.itu ra intr e componentele a 1 =

(pr.ii)o.=a cos 9. = AG' - A--;IJ;, ii2 =AD= 11~2 ~i coorclona tele a,= AC =' A1B1, a.- AD = A2D2?
(16') SC' observa imediat . (fig. 18) ca scalai)i a, a" sint mod ulele vectorilor ii~o
Dadi e < 90" atunci proiec~ia A'B' nie semnul ( +) d eoarecc are a?., luate cu semnul ( +) sau (-) dupa cum segmen telc corcs punzatoare au
semml a~ei_O~. daca 90< 9 < 270", A'B' are semnul (__'), daca 270o< sensu! po<:itiv suu negntiv al axci , d ~>ci n, = lad, a 11 - I la2l- Aceasta
< e<360, A'H ' are semnul {+). iar daca e~90 sau 270". A'B~o. "l!rata ca x este t:oor d onaw vcctoruln i ~ 1 p e O:r ~i a" este coordonata
12. Descompunerea unui vector dupli douii axe
perpendicularc. D~>R 1Lli /I~.B~ pe OI.J.
compunerea se face la fel ca in cazul u dow'\ di rect ii oarecare cu sing'ura
Atunci, daril ~e aleg v ectnr ii u nitaTi (versorii) i pe Ox ~i 1 pe Oy
deosebire ci! cele doua componente ,1(S = i11 ~i .W = ~ sin t laturilc unui (Iii~ 1}1-1), se poate scrie a1 - a,I, u2 - a,,J (Iig. lll) ~ i rel a~ ia devine
dreptunghi. In acela~i t imp in~ segmentele AC=A1B1 - a., AD=A Dz =
=au s int $i proiectiile vedorului AR, res~tiv pe axele p crpendiculare
2
a=a.i+auJ. {19)
Ox, Oy (fig. I ll). Vcctorii fu n d am entali sint aici versorii t, 1 ~i s e spUJ~e ca ei I or rneazii
Rezulta cil o bazii nrton01mata.
sau Aceasta este exprimar ea unui vector cu a j ulorul coordonatelOJ sale
~j
(17) ~ i a versorilor i, j pe axele p erpencl icu la rc O:r, Oy. F;ste bin e sa m ai subli-
a.;= (pr ii)o..: - a cos 9 ; a.~ (pr -UJov=a. sin e. n iem o clnt.'i c.1 coordonatl'le vectnrului a sint ~roie ct iil e sale a,., a11 , iar
(lll) componen tele vectorului sint a,i, au.J, p r imele f ti!td s c<tlari , deci supusc
proiectiile fiind socotite scalari. opera~iiior algeb1ice, celelaUe vector i , dcci supuse opf'm tiilor vectoriale
(:geometrice).
ll 13. Conditia ca u n v ector sa fie nul este ca ambele sale coord01wte
sa fie null', deci proiectiile pe cele doHii axe sii fie ,~u1e.
!n adevar daci.i vectorul este uul, e:; Le eviden t di ~i p r oicctiilc sale
pe cele douii axe v or fi nulc. Reciproc rlacii proiecf;i ile a., a" sint nule,
ln baza r clatiei (Hl), vectorul a \"st e ~ i el n u l. Piin urmar e cond itia este
necesara !li suficienta.
0 b s e r v are. TJ n vector car e nu este nul, p onte nven u nn cl in
coordo nate nuli.i, dacii este perprnrli cul or pe axa corespunziitoare.
E x e m p l u . Sif. se fiQ7LTP.~e .~i sa se scrie cu ajnt01-ul ve1sor ilor,
VCCtOTii a(2, - .3), 0(- 3, -4).
Di A, ... B, It
0
Vectorii slnt construiti in figura 20. Exprimar ea cu a jutorul vers o-
rilor este
Fig, 18. Fig. 19.
b = -3i-4J.

~ - Geometric ;:nal:ticfi cl XI.

 v,.;cTORl IN _P_L_A_K- - - -- - - - -- - - -- -- - - - -- - - - ---'35

:l4 CA P I TOLUL IT 15. Coordonat eLe cLije1entei a doi vectori. F'ic a((!, , Uy) ~i li(b.,, l>u) doi
veclori d a \i. Ke propunem sii gasim coordona tel e vectoi'Ului c=a-o.
y N o t a l i i. Coordonatele u nm Pentru acrasta vom_ scrie vedorli a, 1i cu a jutor ul componentelor
vector a le vom nota a., a,, sau a 1, al
2
I
I
I
-
J(
sau X, Y. peutru vedurul U: vum Iu-
losi coo rdonatC'l r u,, ,.u,1 sn.u
sau X, Y etc. Cind a-."em mai multi
1, u 1

vector i este p referabil sa f o.losim no-

u ~i
ii = tLxi+av' b = b,i+buJ
vum aminti cil vectorul d iferentii se poate scrie ca sumii
c=a+(-n),
tatii t;U inuici, de cxcmplu i a1 (X 1, Y 1) . ~i p roblema s-a reclus la a giisi com-rlonatele unei sume tle vectori:
I
I Zi2(X~, Y ~) etc:- K - _ C =axi +auj+(-b,i-b~ j) = (a,-bx)i +(au-bu>1-
14. Coordonatele suuwi mai mutlor v ecto1i.
I ~a cousideram vedudi a1(X1o Y1), u2 (X2. Y2 ), .. ,
I a.,,(X,., Y,.), prin urm are
Pl'in unnare coor donatele vectorului cliferen(;a
_/
c sint.
(25)
iit = X ti+ Ya: ii2 ~X2i+ Y2J, . .. ,Zin=X,.i-1- Y.j.
adicii: coorclonatele vectnntl1_(.i difeTenfli. a doi vcdoTi a, v
sint dije1entele,
Suma vectorilor est~ Lut un vedor s, c;are pe fiecaTe ax(i, a coorci.oiUltelor celor doi VPI'?torl-
-4 sc scric Pentru ca d iferen \a a dol vee tori sa fie nulii (a- o = 0) trebu ie CJ'l cci
d oi VPC'tnri ~a f ie egali, ciici ultfel a+(-o)i"O. Aceasta inseamna ca dacii
l'ig. 20_ s=a1+~+ ... -J-u,= -<x!'i+ Y tv+ a-b- 0, rezulta a;;'b 1i reCipror.
+(X~i I Y2j) I .. _ -1- (X,.i+YnJ') . (20) c
Ins a pentru ca vectorul d if eren~a sa fie nul trcbuie c<t c,= 0 ~i Cy=O,
Insa suma vectori<tlil e~Le comutativa: deci p .tlem grupa to\i vecturii adicii a.~u.=O ~i u"~b"-0. De aici se d educe ca
de pc o axa :;;i t oti vccto,ii de pc ccalulti:i axil:
(26)
s= (X1i+X2i- ... +X,i)-t-(Y1J+Y 2}+ . .. +Y,.'J).
~i reciproc.
'finind seama acum d e cele spuse la adunar ea vectorilor pe e> axa Dcci concli~ia necesarii $i sitficienro pent:u ca doi VP.ctmi sa fie eyali
(I, ~ 4 ~i 10) pulem scrie este ca r.oo-rdonatde ~oT de pe aceea$i axii sii fie egale.
s=(t x:)i+ (i Y,)J
k-l .k - ~
(2 1)
lG. CoorcLonat e!e prori.usului dintn: un nunUir Teal (scalm-) $i un vectoT.
Am aratat cii produsul dintre u n scalar k ~i un vector a es te u n alt vec-
tor b = ka, c@liniar cu a astfel ca intre moi:lule exista rela~ia u - JkJa
Daca notl\m cu s"' sy coordonat.P.Ic h 1i s, atunci s=s,i+ su] ~i c9m- bC\LI Jk l =!!.. De alta parte coorclonat ele unui vector fntll de cele d oua axe
parind cu (21) rezulta a
/l II sint proiec~iile vectorului pe axe, deci dacil. 9 =<?:(Ox, a) - .q:(Ox, D):
s.= L xk. Su= L: Y,, (22) b,= (pr ka)o.,=- (ka) cos o =~( a cosO)= k a,
k- 1 k= l - b11 = (pr l~a)ou - (ka) sin 0 =k(a sin 6 ) -kay.
rela(;ii care se !ormuleaza astfel: coo,.dona tele vectontlui sum ii- a mai A!)adar, pruiec~iile vectorului ka pe axele perpendiculare, deci coorrlo-
natele vr~ctonLltti k"ii, o;int k a., k a,1, coonl onatel e ~ectoruLui a inmunite
multoT vecto1'i sint sumele, pe fiecme axii, a cooni.onatdoT vectoTilur com-
c-11 scalaTul k.
poncnti. ,
Tn_ part~cu!ar dacii s uma vectorilor este nulii, atun~i proiect.iile vec- 17. Condij.ia ca doi vectori sa fie coliniaTi. Dar-a u 9i n sint cci dui
torulw sum a smt ev1dent n ule pe am bele axe, deci y ::.-ctor: coli.ninri !nseamna cii intre ei existii o rela1;ie de forma b=lc a.
Pe:1tru ce:- ac~ti d oi vectori s:l fi e ~gnli , condi~ia necesarii ~i suficienta
" It esle ca, pe fiecar e ax a, coordonatele lor sii 'fie cgnle, deci
s,=I:Xk=n, s,,=L:Yk - 0. (23)
(27)
k- l k- 1

Recipror', claci\ r ela(:iHe (23) sint indeplinite, atunci vedorul s umii s este ~rrii nd sub fo1ma .!! = k, l;j = k se deduce
nul. In adevar ax a11
s,= Jsl co~ e = 0, ~y= lsi sin e- 0 (24) I b, _ b0
- ~--;
.
- 1 (28)
insii nu exista nici un u nghi e penlru care sa nvcm simultan cos e = 0 !'ii ax ay
s in 9=0, d eci sing urn posibilitate de a satisf ace relat iile (24) este lsJ=O,
adi cl1 ~ -0 . 3.
 36
------------------- ------------=~----------~C~A~P!TOL U L lJ VF.C:TORT 1N PLAN 37
-. Aceasta at~Lii ('(! dac~ vect~rii oim coliniari, coorclonatele lor sint ro- 3. Sii sc dc1non.<ttTeze- cii dacti G este cent?"ul de gre-u.tate u.l U tt.u i triunghi ABC,
pot tt~n.ah- . Rec1proc, daca couraonMele sinl propor(ionale- utu nci val p .. atunci GA ! G'B+~o.
c~m~n a_ a rapo_~!t:Io! :_iin_ (28} s~ ~lo~eaz:l cu k !?i rezult.;l 1:ela~ii le (27)~~~~~ GB+GC-2GM. GA+GB+G'C=GA+
mata,ca l~ect orn a ~~_b stn t cu l1man . De aici t;P. desprincle cunf'}uzia: Fie 1V1 nJijloc-ul laturii BC. Avem
1 - -
deci
Condzf.w necesaTu .'fl. .,1Lj~c~enta t u doi wctoTi sii fie coliniari este ca 2 GA sau 2GM~GA (se ~ tie di G este pe flecare
---i> -
+2GM- o, rl <>oArece- GM--
coorrlonatele lm sii fie proportionale.
mediana la 32 de v!r!ul '
ldunghiu lui).
18. At>licaUl. L ., e c!au vecwrii DA='ii $i OB=b. Sa se arute cdr drtr.ii M este 4. Se datt ver.torii coli niari d =-2l+5); b =4i'+ .. . A doua comvoncrnta a !ul
mijloc:ul segmentul1ti AB, utunci OM= ~ (a--1-b\ b a fo stnedescifrabilci. Sa se gii seascd.
(fig . 21). - - 2 5
Vectorii fiind coliniari, <'u uruonat~Je lor slnt proportJonalc, deci - = - de 1
A vern I ~ '\ ...., 4 b!)
prin adun ~ re sc obtille . undc 9!1- -10. V~cto,u l este b=4i- 10j.
I

P.RODUSL!L SCALAR A DOl VECTOR!

, 19. Produsul scalCfT a doi vectoTi. Am va;;ul ca at.lunnrca vcctorilor are

la baza fa p te experim::!tale (compuncrc'\ forte lor, a vitezelor et c.). Sa con-
sideram.acum o f or.ta F, consLanUl en intcnsitate ~ i direc.t.ie, ca1e actioneaza
asupra unui mobil M cc se deplaseazl\ pe o dreapta (d). Daca notarn cu 9
unghiul pe care E_ !ace dircctia fortei F
cu dreapta ( d ), lucrul mecanic
e-fectuat de f or ta F p entru a deplnsa mobilul d in 1\'I in M'. (fig. 23) este d at
de
:i!.=FMM' cos 9
Scriem -
vectorul DF. co difenm J;tl de vcctOI'i
- ... _. _. - 1.::......
( Ur:
~i reprezintif o m ilrime scal ar ii:

Penlru o s cricrc mai conr.entrata s e considera pe lingii vectorul F ~i -

DR=13E:-BD=BE- - BA (fi g, 22).

!nii & ehe mi.ilocul lui A C, aec1

1nlocuind rezultil

2 ' /
- 1 - -
potrlvlt ~xcmpl ul ui preceuent BE~(U<:+BA). --
veclonll MM'. 9i se pune l ucrul m cmnic su b forma
. :f!. = FMM'
produsul din partea a d oua a .egalitlt1;ii avind scmnificatia din expresia
(29)

I -+ I- 1 :..._, 1- lucr ului mecanic data mai in a intc, adfci'l 1i' MM' cos 0. Deoarece reprezinta
IJE = - IJC -1- - IJA - ;-- UA = - 13C
2 2 . 2 2 un scalar, accst p rorlus a primit n umele d e proclus scalar. Aceastii ope-
care arata : 1) ell vcctm, , IJ~E o, B-+
C 1 t 1 d DE,- ratie s-a Pxtins !?i la alte categorii de vectori , astfel ca a intrat in calr.ulul
' s n co on1An, ec1 BC; 2) ca intre r.1odule vectorial, a~ a cum vom a'n Ha In t:..,le ce urmcnzil.
avem DE~ ..! Be.
~
D c f i n i t i e. Se n!LmP.~te produ s scala1 a doi vectori, nu-
8 m arv.l care rezulta din inmultirea modu lelor celor doi vectori #
a cosinusului u nghiului format de ei.

A
Dadi notam cu U: r;i o
cei doi VPctqri prod usul lor
scalar se sc1ie cu sau fi'ir1i punct intre factori, ac..ticii a o
sau ab. Potn vil definitiei avem
(30) (41
0 R /}
a., o.
/
intelegind prin (a, b) unghiul facut de- vectorii l'ig. 23.
Fig. 21.
Fig, 22.

\
 33 Cl\PlTOLVL II:
20._?rop,ietufiLc prudusului scalar. 1) Produ .ml scalar esie c:uumtati~.
adieu ab = ba.
Yn adeviir ab- ab cos (Ci, b), iar ba- bu coo (u, a) In sa a, b fiind sea-
.... lari ab=ba, iar cos (a,IJ)=c:o;;(o,a), deonr crl' </:(Ci,b) =-<J:(b,a:) ~i se
~tie ca co;; (-u) =cos u; pr rn 1.1r mare ab ~i ba au aceea!?i valoare.
. 2) La Jnmulti.?P.a u.nui p1'Ddus scalar cu un factor numeric, facto~u~
~0~ ... .-......sbl.u.mcri.c pnate fi aliitu.rat unu.ia di n cei doi vectori, adica
~--- m(an)=(ma)"b-a(mb).
Consider iim intii m> 0. In acest caz lmal =ma, deci
tn(a b) =m ab cos (a, o) ~i (ma)b = (ma)IJ cos (mn:o).
Dm vcctOf21l ma este col_i!liar cu a, d eci 9(nta, o)= <;\:(ci, u), de uncle re-
zulta (~)b=??!: ab cos (a, b), prin unn are m(Ub)=(rna)b. La fel se ar ata
cii m(ab)-a(mb). .
Con sideTiim acum m < O. Putem presupune unghiu l vectorilor aseutit
(fig. 24), deoar f>ce rationamentul este asemanator ~i In r.:azul dnd unghiul
depa~e~te u n unghi drept.
Avem m(Ci, b)-m ab cos (Ci, li) care din cauza fal'torului IU..este nega-
tiv. Ap_9i (ma)o ~ lntal lhl cos (m71, b) ~ lml ab cos (b, rna). Insa daca
~(Ci, b)=U, 1:(15, ma)=1t-ct. ~i cos (:t:-a.) - -cosu. Prin u rmnre
(m.a)b= lml ab [- cos (a, b)J= - :m l ab co;; (a, u). Deoar0cc m<O, avem
-lml"'m, astfel Ca ('rna)h=mab ~OS (Ci, 0 ) ~j dC'ci (ma)b=m(ab).
Elgalitatea m(llh) ~ a(mn) o vor dovcdi elevii ca exercitiu. .
3) Produsul sr.nlar este nul: a) dacii um!l din vectori este nul; b) dacii
cei r'lni vectori sint p e!pendiculmi. tn- adevar din uli=ub cos (a, o) se vede
di 711'i=0 rlaca a - 0, b=O sau cos (u, o) - 0, adica <;l:(a, u) = ~:
2 cuind pe s 11i efectuind produsek (vezi (33)], avem
De aid sc rlcduce ca dacii J.l>l'Odusul scalar este n u l, faTii. cu v r ewml
din vP.ctnri sii fie nul, atunci vectorii sint perpell(Jiculari.
4) Proclusul scalar al unu.i vector prin el in.~u~i I'Ste egal cu pii tratul
motlululu.i ac:elui vector.
In adcviir u n ghiu l fllcut de u n vector cu el fnsu~i este 0 ~i cos 0=1.
Re7.ultl'l aa= aa=a2, telatie care se scrie- sub forma
(31}
~ise en u ntil sub forma simpla: patratul unni vector este egal cu patmtul
modulului sli?L.
fi) Inte?"p?etarea 9eom.etrica a produsu.lu.i scala1. Ain viizut la l R 0:'1
produsul scalar reprezinta lucrul mecanic: al unu i mobil care se deplaseaza
r ectilin iu de la M la J'vl' sub influcnta u nei f or te F,
de mod ul constant $i direc~ie fixa. Aceasta este in.-
1-erpretarea mecanica. Sa vedem care este intelpre-
t ar ea geometrica.
mti P entru aceasla vom scTic
Fig. 24. c[ii=(dJ cos (U,D)=a[b cos (a, 6)] -a(pr.I:i)<i (32)
VECTORI IN l'LI\N
39
car e aratll r./1 p r odu;;ul scalat este egal cu prorl u sul dintr e modul~ll vecto-
n ilui a ~i proiectia lu i n p e d irectia lu i a. Dar tot a~a sc poate st:ne
uo~a cos (b, a) ~ h(pl~a:)ti (32' )
deci p rodusul dintre modulul lui b, prin proiectia veclorului a, pe direc-
1ia lui o. Stringind la u n loc aces te rezultate vom da en~n~~l general :
ProdusuL scalar a doi ' Vl'ctori este egltl cu p,-oduS1tL dznt1 P. modulu.l
unuia d in ei ~i proiectia celuilaU pe di!ecfia acestuia. .
Aceasta cs tC' interprelarea geometrica a procl.usulm st:alaT.
6) Produ.snl sca.l.ar 3st~ t!ist?ibuJi'v fata. de _adu~area_ vec:to:iala. 'l'r e-
bu ie ~ii dov ed im ca a(b + c)=aD+i'lc. Se !?he ca pro1eC'(:1a .unci_ sume de
vcctori pe 0 axil este egala cu sum a pmicctiilor pe acea axa, prm ur mar e
u(u+c)- a[pr. (o +c)];;=a[(pr.o);;+ (pr.c);;].
Am ajuns la o fnmu11;ire de scnlari, deci algebrica ~i putem scrie
a(IJ +C) =a(pr.u );,+a(pr.c)a = ao+ctc, adici\
1 -u(6 +c) = a:!J +ac. (33)
Oid inea factorilur alit in p r ima parte cit 7i 1n a doun parte a egali-
tiltii esle indifer en ti\. - .
\.. 7) P1oclusul scalar a doua surne vect_~Jriale, 1~e~jectuate. ~s~e de aJ~
si\ ar l\til.m cum se face p rodusul (ii+b) (c+ii), r.;ac1 1egula ratmne acee~~
dacii sumelc au mai mul ~i termeni. Sa notiim Vl'f'~on_:l su~ii ~ pa~anle~e1
a douacu :s, deci c+rl=li. Atunci produsul se s~ne {rt+b)s=a.q+1J.1. l nlo-
,
~+~0+~=~+~+~+~=~+~+~+~
Dupii cum ~e vede operatia este absolut analogi\. eu tnmultin~a sume-
lor a1gebrice, adicil a polinoamelor . J
21. Produsul scal.ar dintre un c ecioT $i un versor reprez2_n tii proiectia
vcctorului pe d irectia ver sorulu i. Tn mlevar fie a vector u l , Uo versorul :?1
a ~ 1:(tto,a}. ALunci I:Ual=l ~i
(34)
care este proiectia l u i a pe directia lui :Uu.
22. Expresia 'JYrOdusull!i scalm a doi vectori ~a_ti _prin r.o.ordoru:tcle l.or.
Dacii ne alegem ca vedon funclamentah versont t, J pe axele 01 togonalc
Ox, Oy (baz~ ortonoJmatil.) atunci potrivi t proprietati:lor produ su.lui scalar
avem
i 2 = 1W= l, 72 = 31 2 = 1 ,l.7~ :V:-O. (35)
Considerarn acum vectorii a(q.., -a11 ), b(b~, hy), adica
a=a.I+a,,); o=b,H-- buJ
~i efectuam produsu l l or scalar, Uulad seama de (35):
ao = (a.i+ayJ) (b.i + ou]) - a.b.+ auby.
 l
VECTORI IN PLAN 41
40 Cll.l'l'l'ULUL ll

A A
tJ sint nuli. A!?adar

~
deoarece termenii in

~
ao-u,b.+ avbv, (36)
ceea ce enu n(a: produsul scalar a doi vcctori este suma produselor co01do-
natelor (proiectiilor) de acelu~i fcl pe ct>le douii axe.
Ex em p 1 u. Pmuusul sca.lar al vectorilor a(- 2,5), o(i, 2) este, 8 , a C B a o C
ab=-21+5 2= 8. Fig. 25. Fhr. 26.
23. Mudulul 11.nv.i vector. Daca cei dui vee tor i sint e({ali a ~ 5, atu nci
ax -ux, Clv= b~ !?i a2=a2~a,2 +a,,2, de undc r c?.ulta moduli!- Sa. consi<.leriim <~ cu m un slstem de axe perJ endl~ lare Ox, Oy. Dacii drcRpta
(L\ ) tace cu Ox unghlul a / atunci proicc;iile versot-ului Ul) pe axe sint (uo),=l cos a=
a=va~ +a~. (37) -cos a; (Uol,,-sin a ~i ii;,~i cos a+ i si~"a. Exprimind ~i pe a prin coordonate
24. Unghiul a doi vecto1i se poate calcu la d in expr esi a produsulpi sca-
lar ao=ab cos cp,t mde cp=9 (a , o). Rezulta
a=aJ I a,;i: rezntta
a u0 -==(pr a) 6 ""-a.:r cos cr+a 11 sin a, expresie care reprezinta proiectla vectorului a.
cos cp = -
ail -a& pc drcapta (t.).
sau cos cp= - - . (38)
av liil-11il 2 Tcorema cosinusu !ui deii.1L'ii !1P.C!orial. Conside n\m triu nghiul ARC ~i scriem

Daca exprimam veclo1ii in fun ctic de coordonatele lor, a tund v"ctorul D C ca diferentii de vectqr i : BC=AC~AB. Este evident ca IBCI- a. IACI=b,
IA~ =c, u nde u, b, c sin! laturile tr lunghlului da.t (fi[:. 25). Rldlctnd Ia !?l:ltrat egall-
a,b, + OyU!i taLea de m ai s us ~~ \ ini nd seam a de !31) avem
cos cp ~ """=====--i~== (39)
Va~ + "~ Vbi + b~
Ex e m p 1 u . Sii se afle unghiul vcct01ilor
/iC2-.A(:'-2'AB- tiC+iiB'.
Ins a W=IBCI'=a3 etc., lar AB AC-bc cos A , astfel cO relatla devine
a(f <vfi~ '{2), f<v'6+v2l)',$i v(Vn+V2v'6. - 1/2). a2~b2+cL2bc co A (teorema coslnusulu!l.
5
Avem a.u.-f--avb= (6-2)+ ~(6-2) = 10. Apoi 3. Cn:k u !ttl m edianei pe cale vectorialii. Noliim cu D mljlocu l laturll Be rflg. 26).
4 4 ___.. . 1 __. - --+ -
Se ~tie ( 1-8, apliratia 1 ) d\ AD= - (AB+AC). Da ca notam mal scurt L3C-a,
2
a =Y~ (s-2'/i2+s ,,2v'l2) =s:'b~y8 + 2v' I21s-2VJ2-4. Ac=-b. Ai,.,;c si ll.D=fn,j, atunci relatia de mai sus se scrie 21?1.0 =b+C. la care
adaugam a~b-c. Ridiclnu amlJ~ le egalita!i vectoriale la patrat avem
10
deci cos cp = - -
5. 4
= 12 de u n cle cp = 60 '.
4 mJ=-b2i-c21 2b c
25. Conditia cu doi vect o1i sil fie perpendiculari oe dcdttce fie di n (36).
deoa1ece produsul scalar trebuie sa f ie n ul, c.leci a'= b2 +c'-2b c ..
(40) Pdn adunare eel~ uuua prod use seal are se reduc ~~ se-obtine

fie d in (39), u n de dac<1 cp "'=.::., cos cp= 0, - deci numan:itorul f rFtctiej trebuie 4m'a +a2=2<b'~)
2
sa f ie nu l, ceea ce duce tot la rela ~in (40). de- und~ se scoate
Ex em p 1 u. V ec:t01 ii II(-3, 4), b(B, 6) sint perpendicu lari, deoarece
,
mu=
2 (b' + 'c' ) ~'a'
u,b, + a~bv= -3 0+4 G=0. 4
' """'7""" 1,

26. Aplica*JI. 1. Proiecti.a unui vect01 pe o clreapt/L oa!'ecare. Fie vectur ul a

sl
dreapta data (.'\). Alegem pe (t.) 'versorul 14, care clPfine~te <.lirectia ~i sen su l pc
dicapta; Produs u l scalar-Ile d1\ proiectia l ui ape (6) ( 8), auica
a Uo=a l COS <J>-(pr. a )A, unde <p=4(t., ;;),
expresia mediancl.
Am a les c!teva exemple en s5 sc vndii cii produ sql scalar p oate fo losi in gee-:
rnetne fie la u~monstraren unor Lcorcmc, lie Ia calcu lul unor lungimi.
 42 ---------------------------
~-CAPlTOLUL D
V I!:CTOI!l !N PLA~

EXERCifll ~I PROBLEME
30. Si'i se demonst>eze elf indltinite unui tTittnghi sint concu.Te?tte.

2t("Sa se de~ompuna un vector a in doua componehte, <.:unosc!nd di- lFie AA', DD' doua inill(i m i ~i l:l:= ~;n~B'. l u rela~ia diu prui.Jlema
rec~ia uneia 9i modulul t:ele [lalte. Discutie. preceden ta se ia O = H $i se a .iunge IH HC AB=O. ct:tre ~e va inleqJrcta.]

[Fie OA=-;;:Se duce prin 0 o rlreRp ta (ll) avind di.rec(ia data ~i un 31. Dacii D, E, f sint m-ijloacele latunloT lJC, CA, AJJ, ale triunghiu-
cere cu r aza cit modulu l cu nu,;cul, apoi prin A se d uce paralcla la (A). lui AHC, sii se arate cii oricore ar fi punctul 0 avem rela?iu vcctoriulii
Doua solutii, una sau nici un A.]

.~ Se da triunghinl ABC ~i u n punct uarecare 0 In planul siht. S1i

on.Rc+ma+m. A'R=n.
se de~nstreze ca daca G este centrul c1e greutntc nl triunghiului, a tunci (Sc foloscsc rclatiilc O- D= -;t
1 (OB+OC),
-- BC -OC~OB, t>1~.. e
cM+OB+OC=3 oo. face p roclus ul ~i sc insumcozii.]

[S<> scrie ---

GA~UA-OG "l:c. ~i sc adun!L) 32. Sr..: tlii patlula&cTul ABCD in c:me latm'ile opuse
si.nt sitnatP pP d1e.r;tel.e A R, CD pPrpendicvJa,re.
AR- a ,~i CD = c

~ Se dli patl'ulutcr ul ABCD ~i se noteaza cu E !;li F mijlouccle latu- Pie E, F 1especti'1.: mijloacele latut'ilor AD, He. Sa se demonstrezc cil
rilor AB ~i CD. Sa se cle1t1onstrezc cii
. FJF2=.!.. (a~+c2).
- ] --+-+ 4
EF - - (AD + BC).
2
Sa se dea ~i o solutic gcomctricli.

jl(
--
[Se expritna Rf..
vectorilor AD, AC etc. (
c.u ajutorul vcctorilor AF, BF,

Sa se figureze vectorii a(3, 5), o(n, - 10) l?i ~a se _spuna ce lega-

apoi "AF cu ajutorul
[Se tine seama de problema 21, EFf
-
21 --
(AB I CIJ) ~i se va r idica
Ia patrat. Pentr u solutia georn<>!rica se unc$tc mijlocul diag11malei i JD,
cuE 6i F.]
tura exist& intre ei.
[b estc simctricul, fa\a de Ox, al lui 2a.J

~6-: Se dau vectorii i(l, 5). o(;-4, 2), c(3, --1) .

/ c'e, partkularitate prezfn ta vectorul s=a+b+c?
- '
27. Fiinddati vectorii AB =a~i AC=u in ce caz avem (a+o)2 -=(Ci--5)2
fi ce reprezinta fiecare din cele dou/1 parti ale ~ga.liUl?ii?
[Rezu lta 4~ -0, deci aJ..b. fo'iecare t<>mcn sc reduce Ia p!ltratul
diagonalci drcptunghiului cu lat urile AB, AC.]

28 Se d/1 vectmukAB, punctul fix 0 $i dou.ii puncte M, N, toate in

I -- _,_
acela.Ji plan. a) Ce scrnnificatie are Telatia AD OM= AB ON? b) Dacii se
tTece totul in prima parte, ('e interpretaTc arc rela~iu obtinutii?
[a ) OM ~; ON au aceea~i proiec\ie pe AB. b) MNJ..AB.}

29 . Se dli un triunghi ABC ~i un punc~ 0 omecare !n planu.l sau. Sli

se demonst1eze cd exista relap.a 7)Cctorial/1

OA. HL' + OH. CA. +OC ..AD= 0.

[Se. expr imii vcctol'Ul BC ca d.lferent& BC=OC-oB etc.l

...
 COOTIDONATE IN !'LAN
----------------------------~45
. ~ no ctona t ele vector u[ui de p ozl-
/ ' tle a! p unctul u i M le vom numi cooT-
(J}
donatele ptt.7M.:iului M 9i I~> v om nota
CAPITOlUL Ill OM 1 = T = abscisa p u nctului Jvl

OM2 - y - ordon a la punctulu i M.

COORDO NATE iN PLAN
T ot ce s-a ~pu s la cnmdonat.ele

r, / ->o
unu i v er.tor ramine evid ent vala i.Jil

/~ :;;i In cazul vcct orului de pozitie, cu

s u blinieeea <.ii de da ta acf>aS tll coor-

~
cbna tele (proiectiile) se rnasuar a cl~

(}
/ 0
; .:.,. 27. Fig. 28.
1. Pozit ia punct u!ui zn plan. Sa n e alegem ca sistem d e reper 1.1.n pu nct
fix 0 al p lanulu i. P o?.itia u_::;.ti pun d uar eear e M . din p lan est e perfect
determinata p rin vcctuJul OlH = 1 (f ig. 27), n umit d in aceasta cauza vec-
tun.u ct'e pozit ie a l pun ctulu i M. Avin cl or ig inca fi xii, cstc evillen l ca vect o-
rul de pozitic est!'! u n v ector legal.
De am~menea poate J:i cleten nin a tii p ozi\ia unui vector AB in pl an ,
dacii se cunosc vectorii ~ p ozitie r1 ~i ri r~pecti:]l or ig inii A !?i al extre-
m itatii B a vectorului A.R (fig. 211). Mai mul l, A B se p oat e expri.ma cu
ajutorul vect orilor de pozitie, an ume
(1)
care arata en r cl avia lui Chas l~ (I, Hi) penlru vectorii de pe o clreapta,
se men tine ~?i in p lan. Este adcv i:lrat ca d in punct de vederc pract ic deter -
mi na~ea u n u i punct p r in vectoptl ?e p m~itie r
Ti ll f>ste. cnm oda, rleoa rece .
t r cb me cunoscute dnect~a, sensul ~l m odulul vectoruluJ. In schim b mult e
proprictati ale figu r ilor geum e lrice se pot dem ons tr a simpl u cu ajutorul
vectorilor de p ozitie.
2. Sis tem de axe d reptungh iu !are. Am v i\zu t eli p cnt ru flx arca pozit ici
unui p un ct p rin v ector u l de p ozit ie, sis temul de reper se reduce la un
pc:nct 0. Sa ducem acum prin punctul 0 doua ax e perpendicular e Ox , Oy
one~tate a~a f cl ca scnsu l d r utire de la Ox ca lre O y :;a fie eel trigono-
metnc. Vom ved ea ca putem alf>ge fl.xclc rlrep tu nghiu lare r.a s istcm de
r eper pentru detenninarea pun ctelor in plan. Un as tfel de sistem de r eper
(sau de reierin~a) se nume~ te sistem c;Ireptu nghiular cartezian$.
De Ia n um ele l ui Descal'les, car" in Jim ba l a tina sem-
na . Cartcsius. Mcntionnm c!l sistcmul de altc poatc fi $1
obhc, i n care caz axele fac int re e le un unghi oarecru:e e.
!a originea oxel or 0, car e este !ii
originea ved urului de p ozi\ic.
Coun.lunatelc u n u i punct se pot
n ota cu difer ite litere, de ex emplu , Fil(. 29.
(a, b) snn (ato h 1) sau (:r.0 , y 0) etc. in
care totd eau na p rima este a bscisa ~i a duua ordon ata. Se ar aU:i in s-::ris
r.r, M are coor donatele J.', y astfel: M(x, y) .
Ce~e doua axe Ox, Oy impar t p la nul in patru Tegi u n i pe car e le v mn
IJ l'llli rar.lran e ~j l e vum n um erotu in sem; Lrigonom etric 1, 11, JIJ. IV
(fi g. 2D).
Dupa aceste lamuriri sa iacem urmatoarele precizari impor tant e.
I. Daca p u n ctul M este dat in planul axelor xOy , coor donatele sale
sin t determinate in m od u n ic. In ad evar, proiee~iile veetorul ui OM pe axe
sin t determinate in m ilrimc ~i scm n , $i an umc: '
""
''" - pentru u n punct M din cad r anu l I ambele cnn 1don atc 5int po.:j-
"" tive:
- p enLru un pund M' uin eau r a n u l a l 1!-lea, a b scisa oM; =x' este
negativ il $i ordonata OM2=Y' rste pozit iv:'l.:
- pentru un punct M n d in cadr anu l al III-lea amhPk cnorclon ate sin t
n egative:
- pen lJu u n p u net M ' " din cadr a11 ul al 1V-lea abscisa este pozitiva ~i
ordonata n egat iv il.
un punct pe axa O:x; a 1e orrlonata ?JUla, iar un p und pe O y , abscisa
n ulii.
II . Hecip roc d adi se dau coordonatele. p unctul M d in plan este dctcr-
m inat in mod u n ic. In adevar oii p r esupune m ca m as ur in ci abscisa s i ordo-
n ata, ambele po~itivc, gl\sim C"JM L - x, l5JiiT2 = y: p aralela pri11 M1 la Oy !ii
paralela prin M? la Ox se taie in t r:-un sin gu r pv.n ct M , in r.ad r:mul I.
Dupa t:um abs cisa !?i ordonata sin t p ozit ive sau n egative, punctul se
ponte gllr;i in u n u l d in cel e patru cadrane. T r e buie sa obser vam ca aceasUi
u n icit ate n - ar m ai ex ista dacii coorclonatc' r 1111 ar fi lu ale cu semnele res-
pective. In asemenea ,caz, ab scisa s-ar putea ln s f if> Ia clrcnpta, fie la stinga
originii, iar ordonat a f.ie in su s, fie in josul or ig inii ~ ar rezu lta patr u
puncte in loc de unul sing ur.
 I .

COO~DONATE TN~P:T~,A~N
~-------------------------------
47

46~~~-----------------------------------------------C~A~P_r_TO
__L_U_L_lli~ , Fie deci A (r 1) , D(?2 ) , M(r) f?i
A
,; x em p l e. 1) 01-iyinea are coordonatele x = 0, y = 0, deci 0(0,0) . MA =I< (4)
2) Punct ul .4(3, 0) se af lii pe axa Ox, astfel eli OA- 3. MB .
3) Punctul B(O, -2) se aflii pe Oy, la OB = -2. d e uncle Mil-k MB (fig. :.JO).
4) Pu nctul M(5, ..5) se aflii pe bisectoa rea primului cadmn.
S,egm ent ele fiin d orienLale pe dreapt a !1-B.: re-
latia su b forma a clou a l'st.e rlc fap t relatie m t re
"
5) Punctel e A (a, -b), A (-a, b) stnt simetrioe fu~ii de uxa Uy. :vcctori
3, Scrierea , vectorului dat prin coonlonatde extremitlltilor sale. Se MA = I~MB. (4' )
dau_ punct ele A(X:t, y 1 ) , B(.L':!, y 2) 9i se cere sa se scrie vectorul AB. D aca Cn aj u torul vector ilor de pozHie a':_el'l$t a d evine
r1, r2 sinl vec:turii de pozit ie ai punctelor A .9i B, atunci relatia lui Chas- r i-Tf:k(r2-1') ~a u 1\--k 1'2~ (1 - k) r , de unde
les (l) esle AB=r 2 1\. F ir aeum X, Y coordon atele vectorului AB. Hefe-
- ;1-k-;2
~i ndu- nc l n coor rlona tele clifer entei ai doi vectori (Il, 15) p u tem scrie r- ------ (5) Fig. 30.
l -k
X=x~-xi> Y = Y2-Y1
1n particu lar di;lci'l M este mijlocu l s11gmcntului AB, k=-1 $i vectorul
lnsa Afl=Xi+ Yj prin urmare de pozitic al m lj loculu i segm entulUI este
AB = (Xz-xJ) z+ (Y2-Yt)]. (2) T= ~ + ,.~. (6)
2
Accast a este expr esia unui vector in func~ie de coordonatcle extremi-
U!tilor lui. ~ cea~ la r elatie n u est e de fap t decit aplir.at,ia
1) de la cap. II, 18.
Ex e' m p 1 u . Se dJf A (3, -2), B(-5, 4).
Tr ecerea Ia relatiile analitice se face simplu, ~criind vectorii de pozi1ie
Vectorul riD este AB= (--5'13)i +_[4--(--2)]J=-8I+ 6J. i n fu n ct ic de coordonate le p unctelor:
Vectorul DA 'se scrie BA= [3 - (--5)]I :H -2-4))= 8z-63'.
Se verifica imediat ca AH +BA
= 0. - Rezul t.a
4. Distanta fnt1e dou ii puncte A(x1, 1/i), B(x2, y 2) este m od ulul vecto- ~
xt+YJ= - - - t
x, -kx,-:-+ y, - ky, -:-
----- JJ
rulu i AD (sau BA) 9l li nind seama rl~ ~xpresia modululu i (11, 22) avem 1- k J - k.

car e da imcdiat
(3)
x, - kx, ,,, - k y, (7)
]n par ticula r, distan ta de la ul'igine 1a un p unct M (:r:, y ) se obtine x- 1 -k y= l - Jo '
din (3)
'tieoarcce d escompun er ea dupa vector ii funclamentali este u nicii (vezi
(3') ca p . II, 10). .
In particular m ij locul segmeni ulUI AB are coord on atele
Ex e m p l u. Oistanta ntre pu.nctele A (O, ~), B(-2, 7) este AB =
-=VI 2-0)2+('l- 3)2 - V20=2Ve unitiiti linime. x= x,
~
+ x, y~--2-,.
1}, + y, (7')
. I

5. Punclml caTe impa7'Le u n segment orienta t intr-un raport dat . Pre- Coordon atele coR)ugatulu i armonic N al punct ului M se cleduc din (7),
supunem scgmcntul da.t prin extr emitatile sale A (xL> y 1 ) ~i B (x 2, y~) :;;i re inlocuind pe k p rin (-k:), deci .
rlr0apta AB un punct M (:t, y ) C<~re impnrtc segm en tul AD in r aportu l
!1~= !.:. Cin d lvl{AB, k< O, deoan~ce segmentdc MA $i MD au sensuri
r X, + kx, 1 y, + ~,Y,
(8)
Ml"
x= l + h _ , !J= 1+1< ' ' .-
d iferit c; cind M cstf' exterior segmentulu i AB, k > 0, deoarece MA: 9i MB 6 . Sa consideram acum pe o clreapti't oarecare patru puncte A', D,_C, D
au acela$i sen s. P roblema car e se p u nc C's tc sa determinam coor dona tele care foimeaza u cliv iz~une a rmonica, ~i anu me sa precizam ca C(xa, Y:;)
p unctulu i M , QUnosdn rl p e A , D $i rapor tu] k . Rezolv ar!'a p r oblem ei se !ii D(x r,, y4) sin t conjugaLe armonic l a(a c..le A(xJ, YJ) ~ i B(;c2, Y2l Sp :;;tic ca
p oat e face p e cale pur analitica sn11 pc cale vectoria]a. In cele ce unnea~ii
vom Iolosi metoda vectoriala din car e vom ded u ce ~i f or m ul ele an alitice.
 48 CO ORDO N ATE IN I'LAK
CAPITO T.H T. HI 49

,rapo~tul a do~a scg men te se pastrew:li i n p roiectie, dcci o diviziune ar- P roblema se p oa te tr o.to si p c cole pm a naliticii. Tn Ad.,var m ijlocu l A' al seg-
rhomca se pro1cct.eaza atit pe O.r cit ~i pe Oy tot ca o d ivi ziun e armonica.
Aceasta inseamna ca rela tin (I, 29) se P<h;ll:cazli pe fiecare axa, adiC'Ii mentului a te conrdonntele x '~
XI + x2
- -- ' y'=
y, +-y,
2- . Se
~lie apoi c1l Gil'
Gil = - 2 ,
2
2 (Xt .l.'2 + xax4 )-(.r: 1.+x2) (x3 +xr,) = 0
{
2(YtYz+Y:JVr. )- (Yt + Y2HYa + y~,) = 0. (9) p r in u rmare coordona tele lui G slnt
x 1 + x.,
x,+2 ~
x= x, + ""' + x, 0. I a re t y= Jh -!::_y, + y, .
Aplica*li I) Sii. se arate cii v <m clul C( -2, -4) este ega! d epiirtat d e punct c le ., 1+2 3
1
. 3 /._
A(J, 3) $i 8 ( 5,' 1).

Avcm CA - VC3+2) 2+c3+4J2..:., -/74; CH _; V'5+2J2+ (1-I 4i'~ "{74 deci CA=CB.
2) Ce conditie trebui e sii sati sj aca coor d()nat.ele x, y ale p unctului M pentr u ca EXERCIJII $1 PROBLEME
accst a sii. f ie ln. egal ii .d istantlf d e ..1(3, - 2) ~i B (4, 2)?
P.e ntru a n u rnai avca rAdicali scrie.m ca M:1 2--..MB 2, adidi
33 . Sil se cx prim c vcctontl d e pozitie a centrului .unui paralelogr am,
(x-3J~+ CY-I-2J2 = ( Xr-4J 2+(Y-2)2 care ne ctii
i n fu nctie de vectorii de pozipe ale celor patr u virfuri.
2x+B!J=7.

A':~' obti n ut o sin g ur ii ecu a(..ie cu dou(l n ecllnoscule, adi cii n ecua tie n edcter-
[ -;: = i,+;:,+-;.,+~,,), ]
m lnata. Accasta corespu n de fatJ tulul g eom e tr ic dl e xlstii o in fi n ita ie de p unct"
cga l clf'piir tate de A ~ i B (medlatoarea s~gmenl ul u l A B ). 111 34 Ce condit ie trebuie sa lndeplineasca u n patrulat er penlrfl ca su ma
3) Segm.en tu~ liB=S em are p u nctttl' A (2, - 1) $i abscisa P'U11Ctu !ui B , x = G em. vecloL"ilor de pozi ~i c n rlomi virfuri op use sa f ie egala cu s uma vecto_rilQr
Sa se determt?ie pozitilt segmentulu i . de pozit ie a _celorlalte d oua v ldur i?
Dacii iJ est.e ordon ata l ui B avem
[M ~~ N m ijloncele d iagonalelor; treb.pie ca ~1-oN, deci M := N
Palrula lerul treb uie s~ .fie par alelog rom.J

3 5. S e da u doua p unde A, B lntr:-un pl an ~ i pu nctu \ de tepcr 0.

25, de uncte Y+I = ::+-3. Se obt in d ouii valuri y 1=2, lh~-4, deci
2
16+ (Y-!-1} = B,(H, 2) Sa se detctmi ne po zitia pu nctului C ~tiind ca vectorii de pozitie ra. rb, r.
~i B2(6, -4), p ri n urmar~ s egm entul p oate a vea douii p ozitii.
4) C entru Z de greuta te al unui triimghi. Se ~tic (l I, 18, a p licatia ~) cii d adi
a i punctelor. A , B, C sa Lisiac rela tia
G es te c<Jntr u l d e g reu tote a l tri un.g h iul ul A BC, atunci GA+GB+GC= O. Sii nutiim r .= ra+2rb
A(r7J. B(;:,), C<;:;,l, G(f). Atunci GA= ;;-7 (fig. 311 ~i Ia fel GB- r2- r, GC=.T;-~ - - - _.. --+ '
[Se scrie r.-r0 = 2rb sa u A C- 20 8, deci vectorul tiC cst c coliniar
Adu n in d avem
cu DB ~i d e douii uri mai m are, od icll llCJJO B ~~ IIC=20B. Punctul C
este determinnt.)
A
d eci
36. Se da punctul A(a, 11). S e cere:
..' --- -' +- ;.3-, +--;:;! (10) a) Sii sc dete r mine coor donatele p unctelor sim etrice lui A Caiii de
axele de coordonate ~i fata de or ig ine.
b) Sa se d eter m in e coon .ionalel e p unctelor simct ricc lui A i.'a(li de
Srri ind r ela(ia oo al u torul comdon atelor avem
cele doua bisectoare ole axelor de coord onate.
- - - x, + 3X, + x, .~ -1- y J + y,3 + y, ,-.
xi+yj= . .
~Sa se cal culeze distan(ele d'in tr c pcrcchilc de punct e: a) A(3, 2),
de unde
B (6, 6); b ) A (:l, 2), B' (O, -2); c) C(-1, 0), D(-5, 4); d) E (-1 , -4),
F (-3, - !!); e) G (O, -?), H(H2, 0).
+ ,,, + y,
Fl!J. 31.
y,
3
(11)
'Il 4 - Geometric anali tic<i cL XI.

_ _ _ _. . . . . __ . ; . _ . . ; . . . __ _ _ _...;,.___ _ __ __ _ --...L...;~=---~--~.L'
 50 CAPl~OLUL ll.ll

~ Sll R~> r.alcul~>ze lungimilc -s~grncntclor _.'lB :;;i <:15 uncle A(~, 6). COORDOKATElNPLA~
--------------------------------~51
D(B, 2) $i C(3; 2), D(B, 6). Sa s~ expltce geome tn~ rezu~ta h1 L
47 . .Se d au pundele A (- 3, 3), 8(.1, 7) ~ i o J')ar alelii la Ox situata la
[AB=CD= 1[41. Sln l diagonalele un u i drept unghi.}
t!uua unituti dcRSupra ei. Sa se determine pe aceastii p aralela punclul C,
KSa se araLe ca triung !Jiul format ue punctele A(2, :J), D(-1, _- 1).
C(6, 0) es te isosccl, cu h azn Rr..
astfel ca triunghiul ADC sa fie dreptunghic in C.
[Doua solu)ii C 1(2, 2) ; C 2[-2, 2).]

4 8. Se clau punctele A(-1, 3) l)i B(2, -1). Sa se afle coorclonatele

tv'JA . simelt:icului lui .t1. fatl'l rlc B .
~ Sa ,...se aratc en triu nghiul fo~;mat de punctele A(2+ 1/3 ,1),
[Se f olosesc cootdonatele mijloculu\ un u l segment. x-5, y=L]
B(\r:_l , - 1), C(-1 , - l/'T3) cste isuscel.
tJii) Se ~i paral~l~' oY.
j) 'J< Sa se arate ca triunghtul format de punctele A (I-+ V3. 23) d au pu nctele A(-2, 4 ), D(5, 1)
tantll ~ cate fntllne$te segmentul AB Yn pun ctul M. Se cere :
o la la. di-s-
,
/"'"'" -
/ B( ~ 1 +2y:f)c( l ~ ) este clreptunghic. Uncle este u_n ghiul drept? a) raporlul in ca-re M !mpnrtc segmentul
b) ordonata punctului M.
ATI;
[Mewda f. Sc calculcuzu lungi m ilc loturilor ~~ sc aratll ~ ~c
=- ~ a poi y = ~
veriflcata reJa tia lui P i tAgora. l\-1ct oda a ll-a.-Se !iCriu VP.ctorii AB, BC..

~
l
cSe gilscs tc int!i lc
9 M
]
$i se -cerceteazR care RU ptodu su l .scRlH r nul.]
_t:Ji) Punctele A(l, 1),- B(2, - 3), C (6, 0)- fiind date, sa se atl.e coordon a-
Q) Sa se clemonstreze ca triunghiul cu . v1rfurile A(1, 2), B(3, -1). tele pupctului V, al patnl:lea vir al paralelogr nmului ABCD, irl care AC
C I~..,A --+2-3"v-I~ ' -1 +-2- ''3-) este
4 2
echilateral. . ~ e.ste u diagonalii.
)

[Se a flii simetl'icul lui H fata de mijlocul l ui Ac. x-.6, 1/=4.]

43 . Sa se . gi:aseasca w 1 punct ega! departat de punctele A(O, 1),
B(l, - 1), C(2, 0). 51 . Sc da triu nghiul format de punct ele A(4, 5), B(O, 3), C(2, il).
Sa se calculeze lungimile medianelor m., m b, 17~; ale -t riunghiului ~i sa se
[ :r=~
6
y=I..]
0
verifice ca
0

m~ -1- 111~ + m~= '~4 (AB2 -1- Rr:; + CA 2 2 ).

f441
Sa sP t;i\seasca u n p u nct la egalfl rlepi\rtarP rle punctclc .1(2, - 2),
B(0:4f\i d e asemene"'a la egala cle p ar tare de punctele C(l, - 4), D(-2, -3)
(iara ca ac ~~te dis ta,n ~e sa fie egal'e cu cele p receden Le).
w@ Sa se aile coordonatC'lC' punctului M care s_e afla pe segmcn tul
cleterminat de punctele A(3, -2), B(7, 3), la clouii cincim i din ATI. soco-
[M(2,4).] tile de la .t'l ca lrc B.
r:;;;t
\."'; l Sa se aile d islanta intre punctele A(.1:, y)
. [2 +
~~ D ~~ '
(:r ay)'I 2a (x + a!f) ]
+a'
1
~-
-[AU- V x'+u', deci AB=OIL] - 53 , Se d au punclele A(2, 1), B (5, 7), C(4, 2). Se imparte A H in pall'U
pllrt.i egale ~ i se noteaza cu D p u n ctul eel mai a propiat de A . Sa se afle
-@ Se dau punctele A(-2, 3), B(2, 6) ~i sub axa Ox, o paralela la lung imea CD.
di stnntn de doui\ u n itilti. Sil se gaseascii pe aceastil p aralelil un pun ct 0
~i altul D astfel ca:
a) t l'iunghiul ABC sa fie drept unghic in A;
[cv =~~.]
b) triunghiul ADD sa fie clreptung h ic in B. {J;Jse dau
pc dreapta
punct elc A(l , 4) ;;i B(7, 1). Sa se determine punclul M
AB astfel ca 01\11 UA. =
de
[C ~~ D a u unlun ata (-2), deci C(a, -2), D(/l, -2). Se poate ~o!osl
tcorema lui Pitagora sou sc pot scrie \'ectorii ~~ se pune condltta ca 1 - 7k 4- ~- .- - . -
produsul scalar sa fie nuL c(~ - 2) 0(8, - 2).]
[ Un punct pe Al'l are x =
1
_ k lJ =
1
_:,; Condi tiA ca OM-OA n e

da llk'+4k - O, de unde solu(iilc M =::o A (evident) ~i 111( ' 1; ) ]

I
52 . CAPJT OC.UL llf

5'5. Se di\ ~iun.glliul cu virfurilf' A(7, 0), B(4, 4), C(-1,

afl e coordonatele piciorului bi.scctoarei RR' a triunghiului.
8). Si\ sc I
CAPITO/ ~-L' Iv
[Se ~im' seama d e tapo~tul i n ciue bisectoan'a impartc lat u ra

opus~ D'(~- W)J I

DREAPT~. DIFERITE FORME
~ Se dau punc~ele A(5, 1), D(a, 5), C( - 3, 2), D(-1, _:::_2). Se iau a poi ALE ECU:.\TIEI. El
pundelc M si N astfel ca ele sa lmparta in acela~i raport k se~mentcle I . '

orientate .?JB :;;i CD. Sii se ~ra~ a) ca ~-DC; b) ri\ oricare ar fi rapor-
t ul k, mtJlocul sep,mentulU! MN esLe h x. S!i St' explice geometric pro -
prieLatea dC' la (b).
-
[a) Se expr ima vc ctorii All ~i DC cu a jutorul vcrsnrilor. b) Se
3
g~.,,~te x =l, Y=2 '
Dreapta MN trece prin cenlr ul paralelor;rnrnului
llBCD.] / u,
Fitr. 32.
.'i7 . .s..a se ara t e
cct r tgurn f rwm ata de punctele -1 v3 "+
A ( a 1~ - - b)
2
1. VeTs01'JLl u.nei directii. Ylul\imea dreptelor din plan, care sint para-
B(a-2 1:, bl+2V3) , "'( _l - y3 ,
' a ~2-
b-a) (a+b 1 ys)
- 2 - ' D -2-' h --2- - lele 1n tre ele, au aceeasi clicec~ie, aceasla fi ind data de oricare dintre ele.

esle romb; a, 1J sint douii numere reate oarcc.atc>. fn mod practic directia poate fj data pTin V1'SOI'Ul QU ~ Uo, CU IUol ~ 1,
sau, d aca se ia sistem ul de teferin~a ca1-tezian xOy, prin u ngh iul a. pe
cuTe una din d1epte (de cxcmplu cca care t rcce pr in origine) 'il face cu
[1\ilijloacele d iagonalelor coincid ~1 diagonalele stnt pcrpen<liculare
a.Xa O:r. (fig. 32). '
(fi'C BD-
0). Astfel: la,urile s!nt doua cite doua JJaralele (vcct orii res- Versorul, ca orice vector, poate fi descom pus dupii axe ~i nr" en
pectivi egali) ~ i toate sint cgale. Ma i l rebu.ie aril ta t eli figura n u esle proiec~ii OU1 = ~ cos a =cos a. !?i OU2 = 1 sin a. = sin a.. De aici r ezultii
patrat, deci AB, AD"' nu s!nt perpencticulare.]
(1)
.58 Sase calculeze coon.lonat clc> mjj]ocului segmentului care une~te
lJ)-ijloacele d iagonalelor u nui pnt rulater . r.nrc urat.'i. kgiitura 1nti'C vcrsmul rlc dbect ie ~ i unghiul a. al directiei cu
a){a Ox. Sc obscrvil imcd iat r6 u 0 = V cosla+~inla=L
[Media arilm.,tic1\ a coordonatelor vldurilor.} ~. Coe fidtm.tnl unghiular. Dad\ din punct d r vcckrc gC'omctric di-
rec1;ia se poate da prin u ng hiul a pe care aceasta il face cu axa Ox, d in
59. Se dau punctele A(3, 0) :;;i B(-l, 4 y3). Sa se detctmine pe seg- punctul de vcdcrc al gcom ctrici analiticc, pcntru ncvoilc de culcul, dire c~i a
mentul AB un punct M asliel ca d isfanta de Ia origine Ia M sa fi e medie se da prin una din f unc1;iile trigonomet rice ale unghiului a. Cea mai des
p roportionala inlre segmentclc AM ~ i MTI. fol osita este tg a., care se noteazii de obicei cu m !?i se nume9te cocficienttt.l
MA unghiul ar sau pan ta dreptei.
[Se determlna intii raportul MB = lc, apot coordonatete. Douii sol u(ii : Penlru fix urea pozi ~i ei unei drcpte nu est.e ouiicienl sa cunoal?lem di-
3 gyif) ~. M'(5.
M (4 I - 4-
V3) 1
2 ' 2 . ~-~-naJ giisc~te k.--.1 (inacceplabila) ei k-
9
49
rectia ei (coeficientu l ung hiular), ci mai t rebuie un punct al drepteL Cu
ac.c~ t" douil clemen te' po7.i\ia drcptci cste determinaw.
care da un punct exterior lui AB.] 3. Ecuntia d1'1~ptei cind se cunoa$te coeficientul ungniular ~i pu nctuZ
u nde taie axa Oy (iig. :3:3).
Conskleri:im dreapta (6) care are coeficient ul unghiula r m= tg a. ~i
taie axa Oy in M0 (0, n). Ordonata n a lui M0 se nume~ te ordonata la
 -
'
D RE.'\ P'l'A . DJFERrTE 'F'Ofi:
_.Ni_,_E_A_I_,;_._F._r._n_
A_T_TE
_ l_ E_t_ _ _ __ _ _ __ _ _ _ __ _ _ 55-

54 CAPITOLUL lV
:;a aceasa 1e pr ezinta, i11 consecm\ii, o paralela la 0'!-.

:~1'ig~n~.. d eoarece -este ordonala corer;punza toare
rn~mn pe axa Ox .
. Fie M(.x:, Y) un punct care se poa l.e m19ca
oncum pe dteapt a (.1); ace~;La se numcste
punct ct~rent al dn:>p tei (de la latinescul cun: 0 _
cwre1e = a alerga). F:s~e cl ar ca ' in tre coonlu-
natele _x, Y ale punctului M Lrebuie sii ex iste
o relatte.de legaLurii, ci:ici ahfel M ar putea fi
onunde m p lan, dcci :;;i in exteriorul drepLei.
(d) .. Ne propunC'm sa gasim tocmai acp ~s <
0
l!ig. :l~.
rcla~e . ~u ~
"v-
II Ll}
Penl.nt n> 0 paralela est.e deasupea or ig inii, pcntr.u
n < O este sub origine. Pentru n = O se obtine chiar
nxa Ox, det:i ecuatia axei Ox este y = 0.
0 b s e r v a r i. l ) Dadi presupunem m con-
M(x.y}
stanl ~in. variahi l (~) reprezinta multimea -dre].Dtelor
paralele, de direc~ic duta m. Daca schimbam ~i pe m
nt unci obtinem orice dreapta, paralela en orice di-
rectie. adica o!'ice clrcap~ii din plan. De aceea spu
d '
nem ca (3) rcpr C'?.intil ecuatia un ei d!'epte oarecar c.
2) Ex ista totw;i o direc1;ie p cntnt care (3) nu ne
/} r A(a.O)

Pentru aceasta ducem vcrsorul Uo al d i- dii dreptele respective aceastn corespunde lui n= F ig. 34.

. t l' . . . t'C'ctici clreptei (f..) 9i acum vector ii M-;;iiJ ~i uo 1= ~care di\ m=tgcl=ro.
sm .cotman , elect coordonatele (peoiec~iile) lor slnt p r oportion ale. Cu- ;2'
\ Ecuatia nnP.i d1epte .paTa!ete cu Oy. Consideriim dreapta (LI) para-
noscm ?_~ord onatele lui M 0 (U , n) ~i ale lu i M(.r, ?J) s e scrie irnediat vec-
lela en Oy, la distan~a OA =a de nceasta ~i un punct M(x, y) siluat pe
t orul M 0 M: (.D). Conclitia necesat'a ~i ~uficienlii pentru ca ME (LI) este ca M sa se pro-
""oM=x i -1-(Y n)], (4) iccteze 1n Ape Ox (fig. 34) sau (pr. "'OiVi> Ox=OA = a. Insa OM=r=x i+
iar 'iio csLc dat de (1). Scriind cii proiec~iile s1nt proporponale avem '+Y }, iar proiectia unui vector pe o axa este data d e produsul scalar di-n-
'tre ace] vedGr :;i verson1l axei (II. 21). rleci condit ia ca ME (.1) devine
--"'- = y-n sau v-n=x tg (/., (pr. OM) O.l: =OM -i=u. Tinincl seama ci\ ii= 1 . si iJ=O, se ob~i nc (xi+
co8 a sin a. 1+?1 "j)l= a sau
(7)
A~a cum am spus se notea?.l\ tg a =m !?i rel atia cautata e~le

Acea~ta este ecuat ia u nei parnlele la Oy. Pentru a> 0 paralel a este la
I y ~m:t:+n I (3) dreapta originii ~i pentru a<O la stlnga originii. Pentw a = O sc ob~ine
axa Oy, deci ecuati a axei Oy este
care se n1.1me~te ecuatia ~ ~eptei. cind se da coc.fidentul tLnghiula 1- si onto-
nata la 01 zgme. _ h vom z1ce mu1 scurt ecuati.a e:cp1icita u -cln! ptei.
Cazun part~culme. 1) Dn(C/l n = 0 db figura :!3 ~e veu" cii d 1. t
lrece p rin or iginc, iar (3) se reduce la " v eap a G cnmetric este evident ca orirArc ar n ME(M absc\sa lui e!'.te x~a, indi-
ferellt care este ordonata y . Prin urmare x = a caradcrizeazii toate punc-
y =111-X (4) tele dr eptei (LI): de acC'ca zicerri c.it. este ecua~iR dr eplei. .
p r in urn.1a_re
f 1 r eprezintii ecuat ia unei dreptc care trece
t (4) . origine >;;i
pnn Cu aceasta am implinit lli ceea ce nu ne dadea ccnatia (3); cazul drep-
are coe tcJen u uugbiular m. Dac.'l m = 1 (cg- a. = 1 clec1 a~ 45c) se obtinc telor paralele la n y .
bl8ectoarea care trccc prin caclranele I ~i Iii, '
8 x em p l e. a) F;ru.ntin d1eptei c:aie trece prin ori(Jinc ;;i face cu Ox
Y--T. (5) u11ghiul a.= 30' .este 'I~
'
::~
y3
x, deoarec:c m= tg 30" = }
y3
'
car e se nume9te pl"ima bisectoarc. a ax_cl or de cooeclonate. Daca m= - 1
(tg a =~ 1 , deci a.=l~5) se nbtme b1sectoarea care tre 'o pr1n
ncle II ~i JV ~~ caclta-
b) Ecu atiu y - ~ v3
X reprezinta 0 dreaptl1 car(! tuce prin originP. ~

jace cv O:r unghiul a. = 120c. deoa1ece tg 120 = - '1/3.

Y=~x (5') c) DrPaptCI pauz1.eli1 cu prima bisectoare, ca1'e trece prfn punctul (0, 4),
are ectLatia y =x+4. ciici m= 1, rl.= 4. ----.t-
care se nume9te a doua bisectoan~ a axelor.
5. Ecu u.tirl genemlii a dreptei. Sa consideriim o clreapta oarecare (4)
2) Daca m=O, atunci a =O i)i sc obtine n p araleHi la Ox. E i' (3)
{le reduce la cua~ta a carei po?.itic estE! de (enninatii (f ig. 35).
(C)
 56 _____________________________ CAPITOLUL IV
DREAPTA, DIFEl'i!'TE F O RME J\LE ECU/\'fH.a 1!;1 57
a) prin punclul N 0 (0, n) und e taie axa Oy;
b) pri_n direcpa perpendiculara pe vecto-
r ul liberrG (A, B) deci 2)
3
Ematia Y =2 - x -sse
4
sc1ie sub jonn.u g eneTu!ii 9x+ 6y+8=0.
II . De Ia forma A x +Dy+ C= O se treoe la forma explicita rezolvi.ud~
ecuatia in r aport cu y (Bj-0), adica
Dacli M (x, y) este u n p u nct curent al drep-
tei (~) atunci este clar di vectorii 1(; ~;i .'J"oM y=- BA ;J;'- B,
C
de undc -rczulta
sint perpendiculari, deci produsul lor sralal'
este n ul. Vectorul "N;Msc scrie [vezi ~i (2)] A c
11l=- B ' n-- - ' (12)
---+ B
N 0 M =x t + (v---:-n>J (9)
Aceste r elat,ii s int importante Gindca He dau coeficientul unghiidar
No(O.n} as tfel ca produs ul scalar al vedorilor (8) :;;i ~iordonat.a la oTigin e, atu nci d nd avcm ccuat ia clrc ptci sub fonn1l gc-
(9) -este ncrala.
Fig. 35.
E x emple. 1) Ecuatia 3x+ 4y- I 6~0 se scrie sub forma y=
'iG N~=Ax + B(y-n) ~ .4x+By-Bn- 0. (10) 3 3
= -4 x-1- 4, deci coeficiP.ntv.l unghiulat este m= - 4 ~i ordonata !a
Termenul liber (-Bn) este o constan ta pe care o vG>m nota cu C ~i
3
p r odusul scalar nul devine origine n-4. Dreapta paralelii care t1ece prin o1igine este y~- 4x.
(11)
2) x-2y+5=0. Se scl'ie y~ fx+~. deci coeficientul unghinlar m=
Aceast a cs tc rcla~i a din tre coor do.natele (.r, y ) ale punctu lui curent M
p entm ca el sa se afle pe dreapta (L\ ). Zicem ca ( ll) este ecua ~i a drep- = _1:__2 ~i crrdonata la o1igine n = ~
2
tei ( L\).
Deoarece conditia (10) esle nece:;01ra ~i :;uricienta pent ru ca N 0M j_ iG 7. Eczw~iile drcptelur paTticulme deduse din (11 ).
re6ulli:i ca rela~ <J (1 1) cste nece!'l::m'l ~i su ficientl"i pentru ca M sa se afle
pc dreapta (d), adica: a) Presupun t>m intii A= 0, i n cc~ua~ia grncralii (1 1). Rllmine By -j- C=O
c
a) daca ME (d) , r elatia (11) este ver ificata ; b ) daca (11) eole adevii- sau y= - B -const. care rcp n~z i ntii o p ara lcHi la O:r.
rata, atu n ci M E (.1).
lata deci o alti! f or rnil a eru atiei un ei drepte, P~' care o vom nu mi b) Fie acum D - 0. Ramine Ax+C= O sau X = -~ =const., adica o
ecuatia generalii a unei drepte. A
p am lclii Ia Oy.
Obse rv ari . 1) Din notatia fikuta - !Jn =C, rezu lta n = - ~; A
/i c) Dac:'\ C=O, cruatia rilmasa cste A.l:+Ry=O sau Y=- x= m x,
'2) Vectorul'IG (4, B ) p erpcnrl iru lar pc , (L\ ) sc numc~te vector n01-ma l drep- 13
tei ( L\). ecuaiia unei drep~e care trece prin ongm e.
6. Trece1ea de la ecuatia explicitii ( 3 ) la ecuatia genemla (4) $i re- S5 con sidcram acum cit e doi coef icicnti n u li.
cipmc. rl) A=C=O. Raminc Ry- 0, deci Y- 0, a clicii axa Ox.
I. Dacii rn fil n nu sint :fractionari_ atun ci este ~le ajun s sa trecem pe y e) R=C= O. fla m ine Ax= O, deci .t:= O, a dica axa Oy.
in partca a dou a ~i obtinem ecuatia d r eptei sub forma generala
f) A ~ B- 0, imposibil fiinclca ram!ne C- 0, insa Cf-0 prin ipoteza.
mx-y+n- 0 . Du9a cu m se vede d<tca ecun\ia dreptei sub for ma (3) nu contine
Dacii m ~i n sint Irac~i ona ri, <Alu n ci se elim inii nu m itorii, sc tr ccc dreptele paralele cu Oy, ecuatia (1 1) cont;ine toatc drcptclc pl unului,
totul intr-o singu rl\ pa rte ~i se nbt ine forma inclus iv toatf' clrepteie par ticulare. Pentru acest m o tiv (1 1) se num e~te
ecua~ia generala a clrep:ei.
A x+By+C=O. Din cele spuse mai ina in le se t.!espr inde un n iiloar ea condu zie impor-
t u.nL{t: <nice ecuatie d e ryrnrl1Ll 1 in drrua tmrin.bilP .r .~i y, mportatii la sis-
Ex em p 1 e. 1) Ecuatia y= 1/3 x - 5 se scrie sub forma gene1'ala temul cmt ezian dreptu nghiular xOy ,ep,ezinta o dreaptii :Ji ,eciproc O
-v ir-y- 5=0. dr eaptli oa1ecaTe din plmz este r ep> ezentatii printr-o c>ctwtie cle gradul 1
i11 ctouii vu-riabil c (eventual poate lipsi un a din v aTia!Jilc).
 D rtEAPTA. DU' E R I'l'l!: >'U HM G ALE ECUATIEJ E I _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _5::,::9

CAPITO L UL IV
l~) ;!x-J- f>Y-fi = l! ; -!.t+l 2y 10 = 0 ~int
douii drepte confundate , ciici au toti cnefici-
Prin unnare d r eCJ.pta in plnn este caracLeriL:ata printr-o ecua~ie de cntii 'f11'0portinnaU . Bfo.IJ)
gradul 1. Pentru acest motiv o ecuatic rk gnldul I se uume~te ecuatiP- 9. Ecu afin c.ireptei prin . tiiiettLTi. Se nu-
linim-li. mcsc taieturi punctcle undc o dreap lii laie
8. Consednte. a) Curuli~iu ca doua dTepte sii fie pamlele este r.n. sii axele de coorclonate. Coordonatele acestor
aibii aceea.~i f.ndina.re a. fnf /1 de axa Ox, deci sa aiba acela$i coeficient punct(' sin t r.ooTdonatc/.e la originP. a:c rlrcptei.
lJaca A(a, 0) ~i H(O, b) slnl cele doua puncte 0
unghiular.
Daca dreptele sint date prin ecuatiik y=mx 1-n ~i y -m'x+n', con- pc axe, a e.;te ahscisa la origine $i b ordonata
.ditia de paralelism este Ja origiue (Iig. :~6) .
. Fie acum, pe dreapta AB, un pun.ct cu- Fig. 36.
m=m'. (13)
rent M(x, y). Vectori i M1
~i BA
si nt ev ident
Dacii drepLele Hin t date prin ecua~iile Ax+ Bu+C=O ~i 11':r+B'y+ coliniari ~i r eciproc daca vectorii AM !'?i BA sint colinia r i ei .sint n eapfi-
-1- C' - 0 atunci m=-~ m'=-~~i conditia devine _A_ = - A ' .snu r a l pe aceea~i dreapiii, d euar ece au punclul A comuu,_ deci ME AB. Prh1
' B LJ' B B' urmare cond_it!n nP~?snrl\ ~i suficionta ca M sl\ fie pe dreapta AB es te
A B (13') cn vectorii AM ~i BA sil fie coliniuri, adicil sii aiba cuurc!unatele propor-
A' ll' tio!lale. 1nsti
AM - (:r -a )i-t-y} ~i M=ai-IJ}
(coeficicnt-ii lui x ~j y proportionali).
01" fapt conditia (13') se poate obtine ~i altfel. fi'ie if, ~Ai +B1 vec- Re-.ulta ~ = .JL sau trecinrl tot.ul in pl'ima parte
a -b
torul normal primei rl tepte ~i jG ' =A'i+B'j vectorul norm al celei de-a
doua drepte. Pe ntru ca dreptele sa fie par::tl elc trebuie ca vectorii TG l?i iG' (16)
sa Lie col in iari, deci sa a iba coordonatele proport] onale, adicl\ rdatia (13').
b) Pentnt ca dutta clTepte ~u coincida, pe lingii faptul ca sint para!P.~e cure ~e nume~ te ecuatia clrept.ci pTin tiJ.ietmi sau prin coonionute la
trebnie sn nibil .~i nn punct .somun. Punctul cumun il luam pe axa Oy, origine.
deoi ordonatele La origine trebuie 3ii fiE' 0gali': n = n' . Atunci penLru ca Ecuatia unci dreple sub forma (16) se poate scrie or i de c!te ori
clouii drepte date prin forma explicita sa coincidii trE'buie ca cunoa ~tem punct elP situate pc a xe , ale dreptei.

(1 4)
Ex em p 1 f'. 1) Dnwptu AB u nde A(2, 0), B(O, 3) se sc1ie ..":. + l!..-
rn - rrt/; n=n'. 2 3
-1 =0, care upoi ~e poate aduce la 3x+2y-6=0.
Daca dreptele sint date prin ecuatiile lor g<'ncrnle, ntur.ci pc llng:l (13') 2) Simetrica dre71~ei pTecedente in ,apoTt cu Oy va avea pe axe punc-
trebuie sa avem n~n', adica _52= - C' snu .!!..=.,Dar B se ga- tetc A'(-2, 0),- B(O, 3), cleci ecua{'ia este~ + lL-1-0 sau -3.r+2Y-
ll B' B' C' B' -2 :;
se~te ~i in relatia (1 3') deci -6 = 0 (sa se compare cu ecuatia p:erede ntti), .~rm f.ncii :lx- 2y +6 =0.
A B C
-=-=- (14')
A' B' C' 10. Conditin ca t.Ln pt.Lnct sa se afle pe o d recptd es: e ca ecuatia dreptei
sa f ie verifica ca rlc mordonatele acelui pun<.: L. De exemplu pu ndul
(top coeficientii proportionali). M(l , --J) se gase~te pe clreapta 3..t:+5Y+ 12= 0, nf'OaJ'r'CC :'ll +fi(-3)+
Hecapitulind : (l;j) sau {13') l-eprezinta conditia de paralelism; (1 4) + 12 - 0.
7au (14') reprezint:l conditiile de coi nciden~ii (oupntpuner e) a doua drepte. Putcm pune ~? i proulema ia versa, ca fiind d ata o dreapta sa gasi.m
0 b .'l c r v a r e i m p or tan t a. Ecuatiile care di[erii numai prin puncte situate pe ncrn drenpU\. Este de ajuns sa luam o valuare penL1u.
termenul liber x (sau y ) ~i se gase~te valoarea cores punzatoare a lu i y (sau x ). Dr pildii,
Ax+By+C = O; Ax+By+C' = O (15) 3
referindu-ne la clre::tpta cle m ai sus pcnbu X=-il rczultil y=-- - , ded
5
reprezinta doui:\ drepte paralele.
Ex em p 1 e. a) 3x-5y + 2 = 0 ~i 6x-10y + 7 = 0 teznezinta dTep(e punctul ( 3 - ~)
5
~ jaTa a fi I'!Jale 9i cu
7
pamlele, deoarece Q. = ,
3 -5 2
 C.AP[TOLL""L IV DK>:A F I'/\. D!F8Rl'I'E F ORME A LE ECUAT!8l El 61

In particuk'1r, punct ul unde taie axa O:r: se obtine facind y- 0 !;>l .sa r epr ezll!Le: l) aceen~i dr captil: 2) rlr'cptc pnntlc 1c.
punctul pe Oy fiicind X - 0 : in a cest fel se determinii t a ielurile unei
~rcptc. Pcntm ccuntia gC'ncrala A x +By+ C= O tiiietur ile sint (- , 0) !?i [ LJ a- - ~
5 . b=- ~
z . 21 o in~initatc de solutll : alr-12.] .
A
{o. - i)- !fi\ Se da dreapta 6l~+5y-15= 0 . a) ~il. sc_ scric et:ua tia ei c~ aju~
I n general vom scrie ca punctul M(:r.0 , Yo) se giiseste p e dreapta Ax+ ton)J tiile turilor: b ) sa se s ene ecuatnle stm e tncelor Pi f a tn d e axu Ox,
fata de ax n 0 11 si fat!\ de or igim
+fly+C = O anltiricl ca verifica ecuat ia clrep t.ei, a dica A;t:0 + B y 0 +C = O.
La fel daca ecuatia dreptei este clal~ sub nlta forma .
0 dreapta t:ar e Lr ece prin origine y - mx cstc dete1minatii dacii mai
8 /\C<' lca$1 p r obleme pent ru t:azul general
[bl Ax- By I
Ax+By-rc~ o.
C-0: -Ax +By+C=O: ll x +By-C=O.l
t r ece pr in :o~I t punct .'H0(xo, Yul- ANst rmnct t r ebuie sa v erifice ecuatia
dreptei , deci y 0 =m x 0 , de 1mrlf' m = 11" . Rezultii cii ecuatia dreptei de- 68 Sa se scri c ec ua~iil e laLUn lor rombului ~ u cen tt'ul in origine, cu
x, ctiaguoa le le pe axe. ~t.iind ca mus urilc acestora sint AC'=2a (ACE Ox) ~ i
-terrninatii de or-igine ,~i de un alt pu n ct Mo(x0 , Yo) cste
BD=2 b.
Y= y, x sau YoX-XoY = 0. (17)
:r,

"EXERCITII $1 PROBLEME

60. Sa se fig ureze dreptele: 3x-5= 0; 2y+ 3 = 0 ; 2x+ 5y = O: 4x-

-y= 0; 3x+5y- 15- 0 ; 4x+3y- 1 = 0; 2x-3y-!- l = O.

"!ff Sa sc g useasdi t:ourdonatele numerice a patru puncte, dupii voie,

apartin ind drepte i 5x-j-6y -j- 30 = 0 .

.- - ,\(,Sa se scrie ecuatia unei drepte p a t:alela c~ dreapta Jl = -3:r. ~i

""1:recJtd prin pundul A (O , - 4).

63. Sa se scrie ecuatiilc dreptclur care tre e prin perechile de puncLe :

a) A(2, 0), B(O , 5); b) C(5, 0), , D(O, - 5); t:) E(-4, 0), F(O, 3);
d ) G(-13, 0), fl(O, -6)
9i ~ii tie aduca la f orma gen erala.

Q Sil ~c d e termine paramelrii l ~i ~~ astfe l ca ecuatiile

(3+i-.).t:-5y + 4=0 ~i 5x- (4-!l)Y- 5 - 0
sa reprez1nte aceea~i dr eap ta.

GSa se de ter mine a s i b astfel ca ccu ati ile

ax -)-3y - 8=0 ~i 4x-J-by-j-20 ~ 0
 ' DREAPTA DETE Rr..u:NATA PtuN CO.NDJTII GEOMETRICE DATE

2) Sii. sf! sc:l'ie ec-uutia d r eptei c:aTe trece prin punctul A{l, 1) $~ face
CAPITOLlJL V 120'- cu a.xa Ox.
A vern m=tg 120=-tg 60=- y:l, deci ecuatia estc

DREAPTA DETERMINATA
y-l - - V;j (x-1) sau V3x+y-(l::f-V3)=0.
2. Ecuatiile paramet1ice ale dTeptez definite prmtr-un punct $i o
PRIN CONDITII GEOMETRICE DATE diTec:tie. Acestea rezulta imediat din (1) claca se noteaza cu p valoarea
comuna a r apoartelor, deci
X - Xo = !/ ~ Uo = p' (3)
cos n stn a
de und e
X=Xo+P cos a, Y = Yo+P sin rJ. (4)

LegiHura nu mai cstc d irecW intre x ~i y. Alit ;<; dt 9i y tlepind de

Fig. 37.
1. Dreapta d ete m tinatii de un punct # o di7'ectie. F'ic Mo(:.to, Yo) punc-
tul dat ~i dir ectia tleiinita prin coeficientul unghiular m = tg ct. und!' a.
este unghiu l dJept <'i cu axa Ox. Luam puncLul cur ent ,'\ll(x, y ) pe dr eapta
dcfinit~ mai inointe :,;i versotul u0 - W al directiei date. Vectorii (fig :l7)
U.0 = i cos a+] s.in a ~i M--;;t:i = (x- x 0 )i+ (Y-Yo)J tr ebuie sa fie colininr i,
deci trebuie ca coordonal.ele lor ~1\ fie propor~iona le, adica
~-=U-{Io. (1)
cos sin a
Din accMtll rclntic rczultil imed iat Y-Yo =tg a (x-:ro) sau
y-y0 = m(x-.-r0 ). (2)
Aceasta este legatura intre coord ona tele r, y ale punctului cur en t M
p cn t ru ca aceas ta B<1 d es crie d reapta data prin conclitiile de Ia incc put.
T'rin nrmar~ f2) estP ecuatia drc;ptei clele"T<m m ate de un punct Mn(Xo- Yo)
~i d<> directin datt'i prin coeficientvl unghiular m.
Ca z partil'1ttor . Daea dreapta t r ece prin miginc, puten:1 conside1a
Mu = 0(0, 0) ~ in nrc-r.t c:n (2) devi ne
parametrul p. La fiecare valoare n parnrrictl'uh:t i p corespundc un punct
pe dreapt a ~i reciproc fiecarui punct de pe dreaptii ii corespunde o va-
loare a lui p. De aceea - (4) sc numcsc ccuC~tiile pi:!ri:!melr ice ale tlreplei.
dmJ aceasta este data printr-un punct ~i u nghiu l a.. Prin eliminarea lui p
se a j unge la (3) :;;i de a id Ia formn (2), deci (2) ~ i (4) s!nl echivalente.
Tnte1pretme.a geometric?f ll. pammettului p rczultii imcdiat d~obser
vfun cii x-x0 7i y-y 0 ;;tnt proiectiile pe axe ale vectorului MoM. Jed
.:r-Xo - 1MoMI cos a ~i y y 0 - IMoMI sin a.. Se ved e din compari:!rea cu
(3) sau (4) eli P=IM0 Mj , deci p es te mal'imea segrnentului MoM. Acest
l ucru se poate arata direct din (4) d aca se r idicii Ia p{ttr at (.1:-:ro) :;>i (Y-Yo)
:;;i se aduna. Rczu lta
p = V(x-xo)2 + (Y-Yo) 2 =MoM .
3. Ecu.atia d?'epte i determinate prin dou.ti puncte. Consideram o
rl1eaptii dcterminata prin doua puncte IVI1 (x t> Yt) , M2(x2, Y2) ~ pe aceasta
clreapta un punct curent M(x , y). Conclitie. necesara t;;i s u ficicnta m punc-
tul M sa se afle pe dreapta M 1M 2 (fig. :lfl) este ca vcctorii M;M~ 9i i:i;M
sa fie col.iniari, ciici ei au pundul comun
M 1 :;;i prin urmare s1nt situ a ~i neaparat pe
aceea~i dreapta. Vectorii sint
I

y = mx en

I
ecuatia unei drepte care trec-e prin origine ~i are cocficientul Ltnghiular m . M~2= (x2-x1~i+ (Y2-Y~)J ( )
5
1\rn rcgasit e~stfel rezultatu l de la [IV , (4)].
P: x em p 1 c. 1) Sl1 se scrie ecuotia dTeptei dete1-minate de punctul M 1 M = (x-x1 )~ + (Y- Yt)J.
!l
11(- 2. 3) ~i c:oeficientul unghiular m=
2' Scriind ca coorclonatele (proiectiile) lor
sint proportionale obtinem
Aven:1 y-3=! (x+2) sau 3.r-2y+ l 2~0.
2
x-x, = y- y,
(6)
:\":-x1 Y2 -y. Fig. 3~.

 DRI::APTA DETERMTNATA P RTN CONDI"fil GEOMETHICE D ATE
64 CAPITO LUL V

Dar se veri!1ca u~or ca aceasta r ezultil din

relatia can~ da legatura dintr e coordonatele (..t, Vl ale punctu1Ul curcm M.
Prin mm :w c (6) este ecuatia dreptei d ef inite d e ce!e do1Lii pnnrte M 1. M2 1 I

Din (fl) Re poate dcd u~c ecua~ia dreptei d etennma le de origine -;1 >1 n =0 (9)
clt ounct . Yn adevar dacii M1 :=0, ntunci x 1 - y 1 = 0 :;;i ecuatia se reduce
la ~ = JL sau sub furme le
I
:<, y, dezvoltind d etcrmin antul dupa linia L
Y= :r.; 0 De a ltfel este foartc u:;or de constatat ca (9) este ecuatia dreptei
,..Y'J Y2X-.T2Y =
definite de ptmctele M 1(:r" y 1), MA.;:;2 , y 2 ). Pen Lru aceasta se va obscrva
cnrc nu sin l uedl ecuatiile [1 V (1?)) uncle in loc rle (x 0, Yo) a vern (x.b Y0- ell dezv oltin d de termina ntul du pa prima iinie, se obtinc u ecuatie de gr . l
4. Cueficientul unghiular al dreptei dete1minate de clouii puncte. in :t~ $i y, deci ecua?ia 1mei drepte. Apoi lnlocuind x , y pr in Xt. Yi deter-
m inantul se anu lea,i'l, avind doua lin ii identice, deci dreapta trece prin
Din (6) l'ezultil imcdint
M 1 La fel, inlocuind x, y prin x 2, y 2 , sc aratii cil cheapta trece prin M2;
(7) rlrcapta est e M1 M 2 .
Cn cxemplu sa reluiim pe eel p r eceden t : A(3, 1), H(-2, 5). Ecuatia
Sa scl'i Pm !;li pcuatia dreplei ca1e trece prin M1(x" y 1 ) ~i are coefi- dreptei este
cien tul unghiular m [vezi ecuatin (2)]
y-y 1-m(x--xt).
x3 yl 1 I = -4x-5y+17=0 sau

Vin compararea celor cloua e('Uatii rnu lttl imcdiat

I-2 5 1

m= ~z- y, (8)
x2- :r. 6. Ect.atiile pammetrice ale drep ~ei determinate de doua '[J'!Lncte.
Reamintim formul ~e JII, (7)] care rlmJ coordonalele punctului M care
c;are se enunta as':fel : coeficientul u nghi ular ul unci drept e date prin douii impartc segmenlul M 1li12 in raportul dat k, anume
puncte ~sie aportttl dmt1e clije1enta mclonatelor .~i diferenta abscise! or
x= -x ~---k.x2
tj l - k yl
ci'!lo> clou ii puncte. - y= - - - (10)
1- k 1- k
~ x c m p 1 u. Sa se sc-rie ecuafia drept ei det e1minate de punctP.lP
A(3, 1), R{-2, fi). Cinu k variaza punctul M i~ i sr.himba puzi\-ia , dar se afla necontenit
3
Putcm procecla in d oua fel uri. a) ~'olosim ecua1;ia (6), deci -2-3
x- = pe drcapta M1 M? fie in interiorul seg men tul 11i (k < O), fie in ext er ior
(k > 0). Pr in urmarc ccualiile (1 0) dau pozi\ia oricarui punct de pe d r eapta
~y-1
_ san 4(x -3) - -5(y- l) care suh fo rma generalii este 4x + ~y- M 1M2, ad ica reprezin til drNtpta M 1 M~, de aceea se numesc ecua~iile para-
5 1 metrice ale d r eptei M 1M2 . Pentru a ar iita ci! estc vorba de un parametru
=0. 9i nu rlc un numar fi x k, se obi~ nuie$te sa se notne r11purLul variabil
5
-17~0. b) Calculiim !ntli coef icienlu l ung hiular m= -l = _ _i_ , apo1 cu i., d eci (10) sc scric
- 2-:3 5
y, - ~y,
__ ,
scr iem dreapta care trece p r in A: y - 1 = - ~ (x-3) care duce Ia aceea~i (10' )
y=~-

5 1- 1.
forma generaliL Sub aceastil formii apar ecuatiite parametrice ctle dreptei determi-
0 b s e r v are.
J:.le bine ca elcvii sii sc obl$nuiasc0 sO veril'ice rezull.alde. nate de doua puncte.
De pilua Jn exemplul de mai sus, sa se vAilli dacii coordonntclc punctclor A , B veri-
7. Conditia ca trei puncte sii fie in liniP dnaptll se poate obtine f ie
fied ccuatia ob\in ut.ii.
pornind de la ccu;:~~ia (6), f ie de la ecuatia (9). Sa consideram cele trei
puncte M 1(x 1, ?Jt). M2(x2, y~). M3(x3, y 3) 9i sa scriem ecuatia dreptei M1 M2
5. Ecuafia clreptei sub fmma cle clete1minnnt. C1nd dreapta cstc- data
~ u b form a (6):
prin doua puncte, etua ~ia ei se poate scrie sub forma de determin ant
In aclevar din (6) rl"zu Itil x - :r, = tf- Yt Pentru ca cele trei puncte sa fie coliniare, Ma trebuie sa
X:!-x, !h-Y
x(yl-Yv-Y(Xl-X2) +-rt1f2-X2?f t ~ 0. fie pe dreapta M 1M2 , cleci coordonatele l ui trebuie sa verifice ecuat ia

5 - Geomctrle :malitlch cl. XI.

 66 _______________________________ CA PLTOL OL V
DREAPTA DE'l 'ER :IDNATA PRIN COND_I.:.'f1~1~G~E~.O~l\m-.T
~R~I~
CE
-D_A_T~E-_ _ _ _ _ _ _ _ _.::.. .;.67

drcptci. fnlocuind (x , y) prin (x 3 , y 3) :;c gasc~?te conditia x1 -x1 = y,-y1

( 7q) Acelea~i daLe ca mai s us . Sa se scrie ecuatia dreptei AM unde
x,-x4 y,-y,
sau in versind rapoartele MEBC . M H -- 3
l;il MC - -4'
xll - X1 = .u~ - y, ~
(11) [20x-13y-!--5 - 0.1
-x-t Ya - Yt
"t_~ Sa se s ta bilcascil ccu atia drer;l~i prin .taieturi [IV, (1 6)], scriind
X2

D ae~ aceastil cond it io cste in deplinita, punctele sint colini are.

DesJe ilr,_ co.n~htJa (1 1) poate fi scrisa 11i sub alte forme; toatii chesliu- dreapta determinat a de pu nctele pe axe, sub formii J e determinant.
~~~1.este ca Jndtcn Ol'donatelor sa fie in accea:;d orcline ca ~?i indicii absci- .{7lSc dii punctul fix A (a, b) l?i punctul variabil M(a.- b, a. - a.), 11
fiin a un pnrametru. Sa se arate ca dreapla AM este fixa '?i sa se scric
E x e 1~1~ ~ u. \unctcle .11(3, 0), B(l, 1), C(-2; 2,5) ~olnt culiniare fiind- ecuapa ei.
ca avem --~=-
-2-3 2,5 [Coefici~ntul un gbiull'lr a! dreptei tlM este cunstaut; x-y-
~aca se po~n:~te de Ia ccuatifl dreptei sub forma de determinant (9) -a-J-b-0.)
atunc1 se sene mtll ccuatia dreptei M2M3 -,
~ ( 73. Se da punctu: A(1, 3), punct11l variab il M(a, a.- 1) !ii d reapta
5x-3u+lO~O. Sa se determin e coordonate le lui M nstfel ca AM ~ii fie

~ I= 0
paralelii cu drcnpta data.

se pune conditia ca M1 s;;i ver ifice acf'asta ecuatie, adica

74. Se d au grupele de cit e trC'i pnnde:

~ 1-0.
Xt Y1
A(-; 2) B(-! 4) yb,fu.._ P-v
IX2
.1:3
Y2
Ya
(12)

A'(-~ 1) B'(- 1, ~ )
C (l,5);

C' (2, -fi).

AC"casta este conditia ca cele trei puncte sa fi e coliniare.
Exemplul de mu.i inuinte , reluat CtL nju.t oni.l detenninanittlui (12) dii
Sa se spum'i in care grupa purictele sint colin:are 9i sa se scrie ecu atin

-3
2 -1
0 0
1,5 ~ 1=-1
1
2

-3
- 1
1,5
I=0
dreptei respective.
[Pentr u ecuatic trcbulc n umal douii J,J unc t". 5x-3y+ lO=O.]

~ 75. Sa se determine pu n ctul M(f..., ~.) ao l.fel ca sa fie in linie dreapt a

A I doilca deter minant s-a obtinut din p1im ul p rin sci!de 1ea ult imei co- cu punctele A(l, - 2) B(2, 4).
loane din prima ~i a doua. Punctelc' ~ ln t coliniare.

EXERC/fll ,SI PROBLEME ~

76. Se dau punctele> A(~,
3 3
1)'B ( 4 7 21
, ) C( 3, 4), D(- 7, 11).
4
a) Sa se a rate ca cele patru p unct e slnt colininre.
b) Sa se arate ca p u nctele date formeaz5 o rliviziune armonica, ;,i
6,9.. Se dau p u ncLele /1(3 , 5), B(-1, 3), C(4 , 1). S e cere: anume C qi D sint con jugate fata de A ~i D.
[) ecua~ta dreptei dllsc prin A parnlela cu DC,
. fa) Se va adHa ca clouc71 puncte s'int coliniare cu al t rei l~i-1, apoi cu
~ ecuaPa. medianei din A a triunghiului ABC. al pa'trulea, sau s~ va scrie ecuntia O.et.crminata de dct:.U punc(.c ~ 1 se
va arata cii cclc laltc o verHicO. Punctele d e baza se vor alcg., cde mai
fa) Cocfi cil"nt u l ung h iular al drep1ei BC este m..-- ~. Ecuatia cc- cuuv.,nabile. b) Trebuie verili caUi u na din rela,iile [HI, (9)]. Este prefe-
rahi"l sit nu se fad\ un r.alcul l>rut, c.i sti se scoata factori in sun1clc
ruta u ,-5y-f,_O; b) ecuatia medianei 2x-y-1=0.] neefectu ate.]

S'
 68 CA 'Pt'l'OLUL V
I --..,

:- ___,..L7. Aceea~i problema pentru punctele A(B, 4), B (l 2, 0), C(6, 6), D(9, :J).
r .-. 78. Sti se scr ie ecuati,ile ~edianel?1: iriu"nghiu lui forma t de puncte!e
I/ A(l,_ 4), R(3,_ -1), C(8, -2) . .Sa se ven fwc ca centrul de greut ate se aflil
\ P!: f;ecare d1n ele.
1 CAPITOLUL vI
[3x+Y-7-0: y-1 ~0; x+2Y-4=0. G(2, 1).)
-:-.. 79. Se dau punctele A(O, 5), 73(4, 1) ~i dreapta (D) x-4y+7=0. S5 sc
gaseasca coordon~tele punctului C, a$ezat pe dreapta (D), astfel ca tri - POZifiiLE RELATIVE ALE DREPTELOR IN PLAN
ungluul ABC s.'\ f1e L<;oscel cu baza Al:l. c..,i.X:l V( b
;(llti, ~ /VG!.,
[Se Ia un punct M(a, M ~i se scrie cii MA-MB ~i 1\'E (D) Se gii- A. DOUA DREPfE
sc~tc M(l, 2).)

" 80: Se dau punctc_le A(fl, 0), B(3, 6), C (O, :J). Dreapta BC taie axa Ox J
1n D ~~ dreapta AB tme axa Oy in E. . c..r, c--<v ,
SA se arate ca mijloacele segmentelor OB, AC, I5E sint eoliniarc. 5!::':;:.:?>
.-.W\..
~ 81. Se da~ punctul .A(2, 1) ~i rlreptele (D) 2x- 3y+l=0, (D'}
x+2y-7- 0. Sa ~e~terrmne punctul M de pe dreapta (D), ~tiind ca mi'-
locul segmentulw A M se afla pe (D' ). J
1. Intersectia a douii drepte. Fiind date e~uati iJ c a douii d repte
(Se scrie ca M{u, fl) 6{D) ~~ m ljlocul lui AM se afla P" (D'), M(4, 3) 1 A.x-t-By+C=O ~i A'x-t-B'y-t-C' =O ( 1)

daca ele ~ inL concurente, coordonatele p u nctului de intersec~ie trebuie sa

vcrificc ambelc ecuatii, fiindca punctul se gasef?Le pe fiecare din el e. Prin
urmare cele doua comdonate reprezintii solutia sistemului de ecu a~ii
liniare (1), anume:
CB'- C'B AC'- A'C
(2)
x=- All'-A'B; y = - AB'-A'B
cu conditia ca AH'-A'Drll.
Discutie. 1) Si:;Lemul (1) in care AB'-A'.L::lf=O este un sistem Cramer
IIi are solu tia unicA (2), ptin 11rmare cclc doua drcptc au un punct <.:omun,
bine determinat. Dreptele sint deci concurente.
2) Daca AB'-A'B=O, adica~ ~!'i CB'-C'R-'-0
k = wv r (sau AC'-A'C-.t-O'
r.
atunci sistemul estc imposibil, prin urmare celc dowl dreple nu au nici
un punct com un la distantil finit.a. Dreptele sint deci paralele. Am rcgiisit
astfel conditia de paralelism a doua drepte. care a fost data la (IV, ~ 7).
3) Dacii. AB'-A'B=O :;;i de asemenea CB'-C'l:l-0, aLunci rezul ta
~ =!!. = ~ deci l?i AC'- A'C- 0. Sistemul esl;e nedeterminat, deoarece
A' B' C'
notinrl C1J !:_ valomen comunil n rapoartelor, n doua ecuatie din (1) devine
k
k(Ax-1-By + C)=O. adici:i se redu<.:e la pr ima. Cele doua drepte au o infini-
tatc de punC'tc comune, prin urmare coincid. Sc rcgtisesc ustfel rezuHalde
de Ia._ cap. IV, 7.
ci) Unghiul a doua dTepte. Presupunem dreptele (D) ~i (D') date sub
fo tmclc y~mx+ n ~i Y=m'x+n' ~i ne propunem sa calculam ung-hiul
format de eie.
 70 CAPlT OLUL \'1. :POZ+llLE RELA'r!VE A.LE D Rl!:P'Ih:LOrt ll\fl PLAM 71

I Prill punctul lor de intersec~ie w uucem Ubservare tmporLanLa. Drepl.ele A.:u+Hy+C.:- 0 ~i Ax+
wziiOx !li notam 9:[wz, (D)] =<Jl, <A [rl<=, (D')]=q>' +By+C'=O, care diferil numni- p r in tcrmen ul lihcr, sint evident paralele
~i ~[(D), (D')]=9. fiindca indeplinesc co ndi~ia.
Se 1?tie r./1 m= tg q> ~ i rn' '- tg q>' (fig. 39), neciproc, doua drepte paralele pot fi adu se sa difere numa i prin ter--
iar unghiul celor d oua drepte este evid en t m enul liber. fn ad evar, claca notam ~ =~ =k, atunci A'=kA , R'=lcB
e ~ cp'-<p. Hezultii A 1l
tg O= tg (q/-q:>) - tg p ' -tg 'P !ii ecua(;ia . A'x-f-l:i'y+C'~o uevine k Ax+k By+C' = O sau Ax+Hy+ ~=0
1 '+ tgq/ tgq>
sau care difera numai prin term enul liber de Ax-J-LJy+C= O.
Ft..: x e m p 1 u. 0 pc.,aLeli'l oarecare la dreapla 3x-5y + 15 = 0 se scTie
(3) 3x-5y+k= O, ~. fiind u.n parametru .
~ Conditin m rlnua rltepte sa f ie petpendicnlate se deduce tot din
Atunci cind se dau ecua~iile ureplelor rii-
mlne ba lwL~trim noi car e este (D ) l)i mrc (D'), Tela~ia (3), ~ i nnume cind 0-+ ~, tg e nu este definita, de uncle r ezulta
2
F;g. 39. dar rllliJf1 cum fa rrm o alcgere sau alta oblinem,
din cauza di:!'crentei (m'-rn), doua valori egale 1-j-mm'=O sau m'=- ~ (4)
~?i d e semne conlr<~re J~nlru lg a. Acea~l<l co- m
r espunde faptului geometric cii cele clm1il d rcptc fnc intr c clc dou;i un- La acela~i rezultat se ajunge daci~ pornim de la inven;a tangentei,
ghiuri suplimentnr c. Convenim sa alegem valoarca pozitivii, adicii se a dica de la
calculiim un~iliul ascutit al dreptelor, afan'i de cazu1 c!nd exista consicle- 1-j- 'mm'
ratii care ne obligii la alegerea coHtrar ii. ctg e= -.---
m. - ?ll
E x e 10 p 1 e. 1) Sa se afl.e tmghitd asC"IIti t al clTeptelor
Pentru 0 = ~ nvcm cotangent.n n uli\, dcd 1 +mm' - 0 etc.
T-3Y+8=0 ~i 3x-2y-12=0. 2
lJiu (4) se deduc\! 1egula w~or de tinul minle: da.ca doua drept e sint
-Coeficientii unghiulari sint m = 1:. , m' = ~, det:i peTpendiculare, cocficienwl unghi.ular al llnP.ia di.n. ele cstc inmers ~ de
5 2 .semn conttar cu a/ ceLeilalte.
3 1 Daci\ dreptele sint date sub f orma generala (fig. '40)
2 5
tg e = ~ 1, de unde 0 = 45.
3 1
1-1-1'5 a tunci prima conditie (4) devine
AA' +BB'~O. (4')
2) Unghin~ dreptdo-r X-J-?J-1-1=0 ;;i 3x+?J- 6=0 este dat de
tg e~ --=..!-(-sL_= I. 0=26'33'54". Aceasta l'ela1;ie se poa'~e deduce !li altfel. Se !)tie [IV, 4] ca coefi-
1 + (- 1)(- 3) 2 . . ciC'ntii It, B ai d r eptei (n) si nt coorclonatele vectorului norm;u lb; = Ai +B]
Dad! dreptcle s1nt dat e suh forma gel"eralii
.o;J tot a~a avem vectorul norm al IC" =A'i+ B''j fata
Ax-1-By-J-C~O; A'x+B'y +C= O, de (D') . Insa <f (R;, ~ )=<):!(D), (D'] prin urmare dadi
drcptclc date sint p erpf'nd iculare ~l normalclc lor
atunci 7n=- ~ m' ~- N ~i formula (3) devine sint perpendiculare. Dar conditia de perpen cliculari-
B B'
AB'-A'B tate a vectorilor fG, jG csie [li, 24)
tg fl= - - - (3')
AA'+BB'
AA'-J-BB'-0.
Exemplele precedente se pot trata d irect cu relatia (3').
Vaca In (il) m-m', atuuci tg e=O, deci ll=O (sau n) !ii dreptele sint Din aceasta se poate deduce conditia sub fo rma
pnT'nlf'lr. Gi\sim $i pc nrca~t.1 calc conditia de paralel ism a douil dr<'ptc.
1 +mnL' = 0.
Condiin rlr nnl'nlclism dcclusa din (3') este ;.1 B' rl' B = O sau A_=~,
~ I' A' B'
4. Aplica~ll. 1) Sii. se <lucii. prin punctul M0(Xn, yn) para-
ceea ce am gasH ~i pe alte cai. lela la duapta. Ax-j-By-j-C=O. Fig. 40.
 CAPI'rnf .tTL V 1 POZI':j'DLE RELATI VE A L E D " F.PTELOR IK PLAN ---------------~73

Dreapta care Ln:ce prin M 0 ~! are coeficicntul unghiulal' m este y-y 0 - m(x-x u). sau mai scurt
A

1nsa circapta da ta are m~-B d~ci paralela prin M0 cstc y-y0 =- nA (X-Xo) sau (D)+ 'i.. (D') - 0 (7')

d (X-Xo) I B(V- Yo)-ll. U>) reprc?.in tii o d reapta , deoarece este J e gTadul I !n raport cu x ~i y, dar
o drea pta v ariabilii di.n cauGa pa1ametr ul ui 1, . Coordonatele pu nctub i de
Alta .,qnetoda. 0 paralelll la d rcapta data are ecuapa Ax+Bv l- l - 0 . Obl igin~ in tersectie al urep lelor de bn.7.ii vcrificii fiecare ecuatie (lJ) - 0 <?i (D')= O,
aceastii pmnlclil si\ treAci\ p 1in J\1 0 avem Ax0+Dvo+ l.-O. Prin scaderea celor dou a
o:eJatii se e limina \ ~ i s<: obtl ne (5). . _ .. deci verificil ~i ccun.tia (7) sau (7'), oricare ar fi )..
2) Prin punctul M0 (x0 , y 0) sii se ducii perpendiculara p e o dreapta data. De aici rcz ulu'i cii atunci cind l.. variaza (7) repn~zinta o i nfinita tr ck
a) Dreapta e'te data sub forma e xplici!ii y - mx+n. Orlce perpendicu lara pe drepte, c-.are insa tree toate prin punctul comun nl rlrcptelor de baza, adica
1 prin virful w al fascicululu i.
aceast1l dr eaptii are coeficientul unghiular m'--;;;
deci ecuatia dreptei ce1ute este
Se pune in sa lnlrebarea: ecuatia (7) sau (7') reprezinta, cind }.. variaza ,
1 toate dreptele <.:ar e tree p rin in te1scctia w a clreptelor de baza?
11-'Jo- - - (x-x0). (6)
m Este de ajuns si'i ari'itilm di fiind data o dreapt a arbilrara (.1) ce t rece
prin <!.1, sc poate rletermina A. astf el ca (7) sau (7') sa repre?.inte pc ( L'l).
A
b) 0 1-<'apta este da ta st1b forma generaJa Ax+By+C-0. A tunci m-- B ' dec! Fie (.6) dreapta w1\II0 , u ncle M 0 (x0 , y 0 ) 0.0tc u n punct oarecare din pl an,
nesituat pe n ici una din dr eptcle d~ ba?.ii, p rin urmare
B - B
m'= A ~i e cuatia dr eptei cerute este y-y0 - A (x-xo) sa u (Do) = Ax0 +By 0 +Cj=O lii (Do) - A'x0 -J- B'y0 +C'i=O. (0)
B(X- Xo) - A (Y- 1/o) = O. (G') Scriind di tlreapta (7') trece prin M 0(x0 , Yo) obtinem
Forma (6') s e (u!ose~te p ractlc m ai rar d ccit (6).
(Do)+'A(D~)~O, de uncle A=- (D,) ,
E xe mp!u. Sa se sc1ie pa>a!elu dusa vrin punct1'! M 0(- 2, 1) ta drcap:a (D;)
7!=3x+2.
carE' este in mod unic deter minat, <.: lt conditi ile (8). Tnlocuind pe ?.. $i eli-
Ecuatia dreple i ciiuta te est e y- 1- - S1 rx+2) s nu x-J-3y-l =0. minind numitorul se ob ~i ne ccuntia cireptei (f.) , adica wM0 :
m- 1
3) SiJ. e a.fle u.nghiul drcptc!or y=mx+n ~i y= m +1 x+k. (DI:)(D)-(Do)(D')-0, (9)

m. - 1 di.rer itii de d!cptclc de ba7.ii., deoarece M 0 nu se afla pe n ici una cl in cle.

m - -- I nsil. :)i drcptele de bazii. se obtin din (7'), ~i an urne: pcntru '-= 0, ram!ne
A vem tg 0 m +1 +
= m 1 = 1, deci 0 =45,
(D)=O, apoi scriind pe (7') sub forma !:: + (D') = O ~i fiidnd ~--+CD , ra-
m- 1 m"+ 1 ~,
1 + m ---
n> 1 + mine (D') - 0.
I n felul ~r.csta toata multimea dreptelor f asciculului cu vir h tl
. (j} F~scicu~ de drept~. Mul~ime_a drcptf'lor car~ tree prin lr-un p~nct =
{~ (D) n (JY) E'ste continuta 1n (7') sau (7). De aceea sc spune ca (7) sau
fiX se z1ce ca fonnea:a t un fa.sc Hul. Punctul f1x se nume~te vzrful (7') reprezinta ecuatia fasciculului care arc ro clemen te de baza dreptele
-iasd<.:ulului. Acesta poatc fi dat, din punct de vedere analitic, p rin coordo- (D)=O ;;i (D')= O.
natele sale , rlar poate fi dat ~i ca intersec~ie a douil. drepte. Vi1fttl fasci-
cnlulu.i (cind este clat) sau d1eptelc ca1e define8r virful le vom numi ele- De aici se de:;prindc urm!itomea conduzie: In cazul clnd coe fi d entii
mentele de bazii al e fascicu lu lui. u nei dreptc co:1~in un acela~ i parametru >. , la puterea I, a lunci sc izo-
lcazil. t ermenii care con tin pe ).., se scoa Le acest a factor comun ~i se acluce
Daca vlrful fa~<.:icululu i es~;e aruncat la infinit, dreptele de baGa uevw ecuat ia la f orma (7), prin urmaTc d1capta trece printr-u.n pu.nct fix.
paralele ~i fascicu lul cstc format din multimea dr eptelor paralele cu
dreptelc de baza. A ltfel spus toate d reptele din p!an paralr!le intre ele Punctul fix e~; Le dat de sir.tcmul (D) - 0, (D') - 0. Acesta este pro-
formP.azli un fa scicul. cedeul p rin care se clOv-ccle:;;te cii o dreaptii trece printr-un pund fix.
Expresiile analitice. a) Fasciculul este dat prin drep tele de baza b ) Fusc.:iculul este clat prin 1:!rful si'iu w(x 0 , y 0). Or ice drcaptii care
trccc prin w es te cuprinsii in e<.:uatia Y- Yo=m(.T-X11) , u ncle coeficientu l
(D) = Ax+By+C=O :;;i (D' ) =A'x+B'y+C'=O. unghiular m este variabil, dcri u n parametru. Pentru uniformiza1--ea nota-
Ecuati,a tiei il vom !nlocui cu ).., astfel 1ncit ecuatia fasciculului este
(7) Y - Yo= k(x-xo). (10)
 POZITliLE R~L.'\'.1.:.1'11~ ALE DflFP'rELOR l~ PJ,AN
74 CAPITOLUI. VI 75

De altfel l egatura cu cazul praoeden ~ esLe U!?Ol' de facut: dreptele . I.n general un astfel .de sisten'l nu esLe compat ibil (po::;i hil~. adica nu
D -O ~i D'=O sint aici y-y0 = 0 ~i x-x0 -0, pa ralclc cu axele, care <tu ca _ex1sta o _Per:che de valon (x0 , Yo) care sa verificc toate ecu a\iile. Aceasta
intcrsEYctie punceul de co01donate (x 0 , Yo). In acest fel nu mai este necesA.r fnseamna ca cele trel dlepl.e rm tree prin acela~i punct, adica n.u sint
concurente.
sa ariitiim din nou ca orice dreapta a fasciculului este cupTinsa in (10). Dacii
c) Fasciculul format rlin multimca drcptclor puralele este defin..it de
uirec~ia dreptelor, cleci este dat prin coeficientul cmghiular 111.
Ecuatia fasciculului este
A
A' .B
73' \*'0
' ,
A'
/ A"
B'I'
B" rO (13)

(11)' atunci ecuatiile (12) , luate dtc dona forrneaza sisteme Cramer, compatibile
cne cuprind~ toatc drcptele cu direc\ia data de m, /.. fibd p arametJul fas- ~~. det e1:mmate. .Drcptcle se i.ntiS'rsecteaza domi cibe doua 9i formeaza un
ciculului. i:nungh1. EstP caznl (a) .. Daca nunJ.a_i unul oareca.rc rlin determin antii (13)
Ex em p 1 e. 1) Se cere ptmctul fix prin carP. t1ec d1eptele e.s tc nul (d.e exemp~ u prw,~l), atunc1 dona clr epte (primele dom:i) sint pan1-
~ele, dar_ f1~care tlm elc m tcrs ecteaza pe a t:reia, deoarece l!cua~iil e lor
(1 +2A.)x-(2+3A.)y+ 7 + 12A =0. wrrneaz~ s1sten:' Cramer. Este cazu! (b). Daca doi dctcrminanti din (13)
sint nnh, atune! al trei~ea esLe de la sine nul. In adevar fie AD'-A'B=O
Sc 11criC' ecuat;ia sub fon na x-2y + 7 +'A (2x-3y + 12) ~ 0, fascicul cu ~ AB"-A"B-0, cle uncle r ezultli
dreptele de ba7.1! .r-2y+7-0 l?i 2x-3y+12= 0, al diror punct comun
este w(-3, 2), punctul fix cerut. 1\ A' A''
-=....:-=-
II ',( B"
(14)
2) VTeapta x+t..y-2-0 trece prin punctul fix (2, 0).
3) Dreapta /,.x-6y + 9 ~ 0 trece p1in punctul fix ( 0, t )' dcr:i A'B"-A"D'=O.
Interpretarea geometrici:i cste cii daca douii drepte s!ni, paraldc cu a
4) Ecuatia t..x+zt..y-4=0 se scrie (l.f=O)y- - fx-r-f# reprezinUi un treia, ele :;int paralck int:re ele. Este cazul (d) .
.In ac.~st ca7.,_ din cauza egaiitiiPor (14), detcr minantul format cu toti
fascicuL de drepte paratele. cocfJcJenpi ecuai;ulor este n ul:

I ~, B c
C' B' (14')
B. TREI DREPTE A" B" C"
daoarece are elementele a doua colo~me pmportionale.
6. Pozitiile relative a trei drepte pot f i urmatoarele: 7. Condi?We ca t1ei rlupte sa fie concmente. Ecuatiile drepLelor Rint
a) Vrepte~e se taie douii cite doua $i determinii un triunghi. cele date l a (12). Pe!1tru ca dreptele sa fie concurenLe trebuie sa Pxiste un
b) Doua t!ruptc.: sint pura~de # a t rc.:ia le intersedeuzu (unul din vtr- punct Mo(xo, 3/o) care sa verif:ce Loalc ccle t rei ecuatii. Aceasta !nseam:1a
furile t1iunghiu lni f'ste anmca.t la infini.t). di cele ttei ecuc4"ii <.:u 'luua necunoscu.te (12) trebuie sa form eze f;i ~:tem
c) Cele trei d1epte sint concuiente. compatibil ~i determinat. P entru aceasta condi~iile nece~urc ;;i ~u fic iente
d) Cete trei drepte sint paratele (pun ctul de concurentii aruncat la. sint:
infiniL). . a) s.a e:xiste un dete1:mimmt de orrlin11l II, f ormat cu coz.f1cien(ii lui
f>) Duua drepte sint cunfundate, a treia taie dreapta dt<bli1. x. ~1 y, cl!fent de ~ero, dec1 unul din determinantiJ (3) sa fie dJie1iL de zero;
f) Douii dtepte confundate, a tteia pamlelli cu dreapta dllbUi.
A B
g) Cele trei drepte sint confundate.
In cele ce urmeaz.'l vom presupune ca dreptele sint distincte, deci nu
vom considera ultimele trei cazuri. Din punct de vedere anaULic trebuie.
b) A'
A"
B'
B' '
g, l ~o
C''
(15)

sa r cgilsim ca7.ttrile pe care le-am enun1;at aieL

P r esup unem deci ca dreptele sin t date prin ecuatiile Prima conditie (a) inseamna din punct de vedere anamic, ca doua din
drcpte s1nt concurente. Conditia (b), aclici:i r elatia (15) mat.'l cil a t reia
dreapt a t rece prin pundul de . interscc(:ic al primelor douii.

I
Ax+By+C=O
A'x+R' y+C' =0 (12) Acestea sfnt conrlitiile ca trei drepte sa f ie co~curente. CoordonaLele
A"x_+.D"y+C" =0 punctulni romun se gasesc rezolv!nd sistemul f ormat. de douii oarecarc din
cele trei ecuati.i.
 76 C A P lTOT.UL VI POZI'j'DLE R E L ATIVF. A LF. D R F.PTELOR tN PLA:'ol 77

Sa presupunem acum cii p rima conc.li~ie (a) nu cstc indcpUnit11; acea<;ta Aici este pretel'abil s a s c fo loseftscit prima tne todil. Se observa d\
mscamnii cii to~i dctcrminantii (1 3) stnt nuli , iar cele trei drepte sint pata-
lele [cazul (d)]. In stucliul facut mai inainte am v azut Insa cii atunci (14')
sau (15) este indepUnitii ca o conseci ni;a.
2
5
-~ /'i":o, deci t rebuie sa avem I! -2
3
1
-4,
3 =0
- 2 .
P r.i..r1 unnare d acii este Indeplinita uumai a d oua conc.l i ~ie (b) nu rezulta
c.:arc dezvoltAt dupa ult ima linie d i\ Scx+B0-0, de unde =-12.
ci:i dreptele s!nt concuren te ; ele pot fi ~i pamlclc.
Rczumi'im discutia de mai sus Sn urmiit orul enunt :
Aplica.til. I. Sci se dete1mine ecuatia dr eptei cure trecc prin inte1scctia drcp-
tol01' 2x-v+5= 0, ax -)-~y-3=0 ~ prin pun ctttl A(-3, -2).
Dacti determinantul tutu ror coeficientilor a trei drepte (15) este n u l, Metoda I. Fasciculul detem:llnat de cele doua drepte este
attmci cele trei drepte sintconcmente sau paralele: dacli douii din ele sint
2x---11+s+ >- (3x+2y-3)-0.
concuTente, aiunci toate trei s'int concurente, iar ducii doua sint paralrde, 1
atu n ci ~i a t?cia cste paralellJ. cu elc. ~criind ca d r capta t rece prin A(-3, -2) se gase~ te 1- = i6. Ecua(ia dreplei
0 cnuntarc ~? i mai concisil cstc u rmiltoarea: caut ate se obt ine inlocuind pe >- in ecua~ia fascicul ului. Se gase~te 3Gx-14y+77=0
Rgal.itatea ( 15) r eprezin tii conditi.a ca t1ei d1epte sii fie concu rente la sau Gx-2y+ll=O.
distanta finita sau la infini t. Met oda a li -a. Intersectia drepte lor date este punctul oo(-1, 3), care se ob~ine
rezolv ind sislemul celor doufl e cuatii. Drcapta ooA are ccuatia
8. Alta m etoda de a dovedi concure n~a a trei drepte este aceea de a
folosi fasciculele. In adevar dadi trei drepte (D), (D'), (D") de ccuatH X y
(D)=O, (D')=O, (D")=O sint concurente, una din f'le, de exemplu (IY) - 1 3
trece prin intersectia celorlalte cloui\, prin urmare luind pe (D) !?i (D') ca I -3 -2
dreple d e baza, (D") este o dreapta a fasciculului d eler m inat de ele. Se Metoda a ItT-a. Scriem o dreapt a oarecare ce trece pri..n A , v+2=m(x+3l, dec!
puate scrie d eci mx- y+3m-2- 0 ~i pun cm conditia ca a ceasta, impreunii cu d reptele date, sa fie
f.l(D")= (D) .L "A,(D')=O, concurente

I
II
- 1
Daca fl ~i ), sint fractio nari, prin eliminarea numitQrilor sc ob1ine -1 53m-2 =0,
p(D") = m (D) + n(D') ~ 0 (16)
2 -3
5 5
relatie care aratii cii una din drepte, inmultitii cu un factor care poate fi ecua\ie care d ezvoltata dupa li.nia I, da m=2 ~i ecuatia dreptei este v+2- 2 (x+Sl,
~i 1, rezultii ca o combinatie liniarii* a celorlalte dona.
y.. adica aceea;;i dreaptit.
2) Fie lvi un punct vmiabil pe prima bisectoare 0i A(3, 1), B(-1, 2) dotta puncte
Ex e m p 1 e. 1) Sii se cerceteze dacil urepte!c 5:t- 2y+S=O; 3x 1-411-5=0;
x - 311+6,5-0 sint concurente. fixe. Dreapta MA tai axa Ox !n P, iar dreapta MB taie axa Oy in Q. Sii se arate
Metoda. r. a) A vem cd dreapta PQ trece printr-un punct f ix, ale ciirui conrdonate se cer.

5
-I 3 -21
4 =/=0 ;
Punctul M fii.nd pe prima bisectoare are c oordonate le egale, de M(!-, ).), Drev-
telc .M.tl ~~ MB au respectiv ecuatiiiP.

I X
).
v
J. f 1=().-l)x-().-S)y-2).~0
i=l j ~o,
5 -2 IJ 2 -6 13 (MA)
b) 3 4 -5 3 1 - 5 3 1
1 - 3 6,5 1 -3 6,5

deoarece llniile I ~~ III au el emen tclc propm'j;ionale. S-a scazut linia a II-a din
prima.
(MB) I X
).
- 1
11
J..
2
f l=(l--2)x-(>.+1lv+3>.=0.
Metoda a ll-a. Adunam a doua ecuatie cu a trcia lnmultit a cu 2 ~i obtinem In prima ecuatic sc face 11-0, iar in a doua :x:=O ~i sc obtin punctele pe axe
prima ecuatle, dec! dreptele sint concurcnte.
2) Drepte!e sx+v-U-0; 4x+3v-5=0; 2x-2y-3=0 sint concurente deoarece
ultima se objine vrin sciiderea pr!melor doud. '
_ . 3) Sit se determine a astfe! crt dreptele 2x+v-4-0; 5x-2y+3=0; ax-j-3y-2=0,
p (). ~ 1 ,0). Q ( 0,). ~ J
sa fe concllrente. Ecua(ia dn,plei. PQ se scrie prin laieturi
(J. -1) X+ (J. +l)y sau
Prin combinatie liniara a douii cxpregii E1 ~i ~ se 21. 3,, -l=tl
!.ntelege suma acclor expresii, inmultite fiecare cu cite un
+
factor: E1 aE2. Daci\ E, ~i E2 slnt rtd!cate Ia puteri com-
3 (J.-l)x + 2<>..+l)y-6).;;;0.
binapa nu mai es te lln!arll. '
 CAI'ITOLUL VI
P OZITllLE RELATIVE JI.LE DREPTELOR lN PLAN 79
Separ tnd ter men!l In >.. se obline fasclcul ul
Coeliclentli ungltiulari a! d rcptclor AM, BN s1nt
>., (:lx+2y-6)-(3x-2y)=0 ).. a a
rra.= '111'= --= -- ,
a (a -l.) - a /,
cu dreptele de bnzil 3x+2y-6=0 ~~ 3x - 2y= O, car.. dau virful fascicul ul u i ''' ( l ,f) de unde se vede ca mtn'=-1 ~~ drep!ele s!nt p"rpen-
diculare.
prin care t rece <heapLa PQ.
Solutia vectoria.lii.. Dacii scricm vcctorli AM,
EN
9. l n dTwn ali pentru Tezolvmea prob lemelo1'. l n exemplele ~ i aplicatiile cu ajutorul versorilor i, j, atunci AM=ii+ 1.-j- ~; iTh~__;;
lu u Le pina a ici am cauLaL sa formam deprind erea de a lucra cu coordo-
natP.l<' ~i cu metoclele geometriei analiticc. Pcntru accst motiv am Iolosit
=-)-aG::ie vede in1ediat ca produsul scalar al lor

date numerice, ceea ce inseamna d\ toate figurile au fost l egat e oc :wele este AM BN=-a J..+). a=O, deci veclorii sl:ll perpen-
dlculari $1 clreptele-suport cle asemenea.
de coordonate. 2) PP. o latu.ri'i a u.nui ungi1i sP. in.u punctele A~ B.
Geometri a analitica serve~te insa la rezolvarea oricarei probleme de ia1 pu cealaltiZ lalura punctu!u C, D. Fie EE=ADn3 c,
g eometr ie, al cihor enu nt nu se r efera la axe. ALunci trebuie ,ii ne alegem F inter.e,tia pam.!elelo1 du.e zwin A ~i C la l atm'ilc lo'ig. 4Z..
tmghiu!ui ~i G intersclia 1JUraleldur r.luse pri1 B ~i D
nni gistemul de rderin\ii, adic<'i axC'lc de coOJrl onatc. J\lcgcrca axclor de Ia. acelea~i l aturi. Sa se dem onstreze cii. E, F, G stnt
coordonate are o foar te mare importanta, ciici de aceasta depinde lli?Urarea coliniare.
calculelor. Nu exista reguli precise pentru al egerea sistemul ui. de re.feiin ta, Daca am cons!de1a cazul particular ctnd ungh iul esle drept, este evident dl
lat urile nngh iului a r tr~bui liJRte r:a axe.
insa putem da unele lndru m:'lri care pot f i de folos, dupii cum urmeaza: In cazul general problema se trateaza cu u ~uMnVi in axe oblicc. Axclc vor fi
n) clreptelc care se aleg ca ax e trebuie sti f ie fixe; chiar laturlle u nghlulu i.
b) dacii printre datele problemei apare sau putem n oi duce o axii de Pentn1 un unghi oarccarc, l n nxc drcptunghiulareJ cea n1ai ntare sin1pliica.re
simetrie, aceasta se va luu ca axa Ox sau Oy; pe care o p ulem race este sa alegem vil'ful u nghinlui ca origine ~i latura AB co
c) uacii putcm punc In cvidcnti\ douii axe d e ~imetrie, acestea se vor axa Ox. Axa Oy va fi pcrp::ncliculara in o pc AB.
alege ca axe de co01donate; Ecuatia clrP.p iPi CD va fi y-mx, i~r punr:leJe vor avca coordonatele: A(a, 0),
B(b, 0), C(c, em), D(d, md). Ecualiile dreplelur AD $i BC (fig. 4~) <int
d) dacft un punct es te centru de simetrie pentru datele problemei,
atum:i este bine ca el sa f ie lua t ca origine;
e) dad\ in enun~ul JHulJlemei <!ste vorba de un u nghi d1ept, u n tri-
unghi dreptunghic, un drf'ptungbi, pi\trat etc., laturile u nghi ului d rept se
U<D) IX
~
1/
md
0
~ 1-md x+(a-d)y-ma d-O

vor lLw ca axe:

f) dacii nu avem nici o indica~ie in sensu! celor ar ii LaLe m ai inainte,
atunci alegerea se face aslfel incil ciL mai multe p unctc si\ aihil o par te ~ (DC) I~
y
me
0
f 1-mc x ..L(b-c)y-m bc=O
d in coordonate r,ul e, sau drep!:!'l c ;,il aiha pozitii particulare (par alele cu
axcl f' , .~a\ 1 sa treci\ p r in origine e tc.), pentru a u~ura calcu lul. Rczolvin d slstcmul sc g1isc~tc
Trebuie totu~ i sa atragem atentia ca s1nL cazuri cind cstc bine sa
renu ntam la si.rnpli!icii.ri de calcul ~ i sl'l alegem axele oatecare, p ent r u a E[bd (a+ c)- ac (b +d), m cd (b- a)].
n u !;Lrica simctrifl re7.ultatelor, car a pot i olosi pentru demonstratii, in tei- bd- ac bel- nc
prctar i e tc. Ca exemplu vom arata cum se a fla ecua~i ile rnedianelor unui
Drcptclc ilF, CF au ccuatillc
t riungh.i (exemplul 3).
t ndeminarea de a alege axele se cap iWi prin exer- (AF) y=m(x-a); (CF) y-mc
citii cit mai multe. Pent r u ilustrarea concreLii a 1n-
dcci F(a-1-c, me).
dr umari lor pn~ cedente, dam d t eva excmpl c. In mod asemitnaLOL' G(b-1-d, md). Condi(.la ca punctele sa fie coliniare cstc
1) Sc dii un pii.trat ABCD, ne la!~trile ciimia se iau, tn bd(a+c;-ac(b+d) m cd(b-u)
sensu! A-D-C- D, segme n tele 'i3M - CN. Sil se cle7notstreze cii.
dreptele AM ~iBN sint perpendi c>tl are. bd-ac bd-ac
Axele <.1" cuardonate se alcg laturile plitratulul: AB ca ax11 a lc m.c
b+d tnd
Ox sl AD e n ax5 Oy. Sa notlim cu a lAtura p ii.tratului ~i HM=
=CN~l.. varia::>il. Coordon alele punctelor .4 , D, C, M, N, se
sc riu direct urmlirlnd ftgura 41:
E levii care doresc vor putea inccrca, cu ti tlu cle
Fig. 41. A(O, 0), B(a, 0), C(O, a), M{a, A), N {a-i.. , a). exe rc! '~lu, sa lrateze asUel problema, ~ub indrumarea p ro-
fesoru l u i.
80 CAPITOLUL V1 .PO :t.ITU Ll:!: RELATi VE A L E DHEPTELOR IN PLAN 81

1 3) sa se de'lrr.u nstn:!.Ze cd. rntn.iiande unui triunu hi sint cOn C'UTente. Dac~ am
sau, dlnd factor pe prima llnle pe hn _ ar. ~ ! p e a doua coloana pc m : fllf':ge rrl origine u n v i rf al triu n g hiuJ ui ~i una din 1atu~He ce tree prin acest virf ra
<;lxa Ox. l L'ei Uin coordonatele virfurilor ar fi nule ~ i an1 avea n tnn ai t rci co ordonate

----
m I bd(a-J- c)-ac(b
a+c
I d) cd.(b-a)
c
bd-ac
1 1-o
<1i feritc de zero.
Dezavantajul este jnsft r.rl s e rup~ simetrin P.c.u~ ti il or !)i filn tP.m nevoiti sa
reluiim cnlcul u l de la inceput enlru {iec<Jre meuia na. De a <.- eea 11U vom padiculari~<J
bd -ao b+d d l s istemul de "xe ~i vom vedea cii dupi\ ce am sLabili t ccunt ia u nc i mcdianc, cclclaltc
se deduc prin tJ~nn u Uirl circul are.
sa J<'i" rleci, fa \ii de un sis tem de axe A(x ,, y 1) , B(x 2 Y 2), C(x,, y 3 ) vlrfurile trl-
Deoarece 11:+0 1 Lrebuie ca detern1inantu l
intr-a ditcrcntu de doi d ctcrminantl, am!ndol null, dconrccc primul are liniile I
fie nul. Acesta se d escompunc
~i Jl unghiului. Mijlocul l nt urii BC este A" ( - --
x, + x. y,+ y,)
' - -- $i medlana AA' are ecuatia
proport-ionr~le, iat r~ l rJoi iP.:n liniiiP.: r ~i Jil , dnpr1 r.11m se observa 2 2

bdc acd :r. y 1

c c x, Yt
X

d d ~+x~ !J, +Yo 2

- o
2 2
Punctele E, F', G sint deci coliniare.
Solu tie vec to rial~,Pen~ a dovedi cii. E, F, G ~lnt coliniarc c ste de a juns ~A
.:are scrisa dezvoltat este
dovedim ca vectorii EF' ~i FG sinL coliniari, caci avtnd pun c';ul F comun se gi\sesc
(AA')
ncapllmt pc accca~l drcapti\. P cntru aceasta n otam ma1imile segmentelor OA ~a,
oii-h, oc-c, Ol>= d (a nu se confuncla cu c si d absdsele de Ia solu1la an a llt!d!l Ecuatlile celorlalte 1nediane se scriu pennutlnd circular virfuri1e triunghiului, adicA
~~ versorii dlrectiilor OB, OD cu ;;, ~- ;pe x, x 2 , x, ~~ !h .lh.lh Ele se scriu deci direct

Putem scde imediat vectoril OF~aa+c~, OG=ba..Ld~, a poi FG-OG-OF= (BB') ._ (2Jh-Y,-1t 1 )X-(2X 2-x~-x,)y+ Xz{11J+11t)-)J, (XJ+ Xt )=0
- (b-ala+cd-cl"ii. (CC')
Mal putln s implu sc gasc~tc vcctorul EF. Proccdum astfcl Dadl aduntun eel~ tr~i et:ua ~ii ub l,ine1n i.n prltna p a rte :rero. deci una tlin
ecua tii este o combinatie liniarii a cclorlaltc doui\. 1\ccnsta nratll eli mcdianclc sint
AE=i. AD=< coo-OAJ-l.<d~-aa), 'Concurente (VI, 8) .
0 b s e r v n r e. D aca s-ar ~erie condit.l.a de c oncurenta sub fonna de determi -
cE=i!-cB-~'c"OB-oc)- !t(ba-c(i). nAnt ~i s-ar aduna toatc liniilc Ia prima, s-ar obtine p e prima linie toate elem cntclc
n u le, deci de!er m inantul este nul ~i condi\ia est e ve rificata.

EXERCIJII ~I PROBLEME
sau egaUnd prolectiile pe acelea~i axe

).a+~b=a; ).d+i!-c-c, de unde >-= o(h ~. '<i;J

Se dau p un<.:t<!le A(3, 5), M(- 1, 3), N(4, 1). Sa se afle ecuatiile
bd-ac
d reptelor d use prin ll., fnclinatc la 45 eyi 135 futli de MN.
- c (b -a) [3x-7v+26=0 ; 7x+3v-36=0.]
Rezulti\ A 1: = _c(b-o) - -
b_d___ ' d~-n a) ~i OM=OA+ Al~=aa+ - --
-+ -+ -+ -
(d{i"-n(li.
- ac bd-ac ~c d5 punctul Jl.(- 3, 5). Sii sc scric ccuu~iu m cdiatoa:rf>i segmen-
-+ tului OA.
Acum putem calcula vectorul EF: [:Jx-5u+17 =O.J
-+ -+ -+c(b - a)
- - -
- -
W'- UF-OJ<J=a+ c~ -a- bd _ ao (d ~-a Q), @ Se da punctul A(x1 , y,). Sa se scrie eouatia mediatoarei segmen-
tului OA
<le unrle [ x,x+v,v= ~ (:tf + yi').l
ac - - - (
-+
EF- - --
bd-oo
[(b-a) ..!.. (d-c)l3 ]~k-FG,
-G) Sa se scrie er.uatia mf'niatoarei segmentului format de punctele

rleci vectGrii lcF' ~i I'G stnt coliniar i ~~ p u nctele E, F, G coliniare.

l A (5, 3), B(-1, -2) .

- Ccomotrio :m>tliticii cl. XI.

(12x+l OY- 29=0.]
 .PO ZlT OLlt RELATIVE ALE DREPl'ELOR IN >'LAN 83
32 CAPITOLUL VI ~~~~~~~~~==~~~-------------------
fUn punct M d e pe dreapta dat~ are coordonntc:c IH(<t, a HI).
Se scrie cii MAl_MB ~i e a fl ii a. Dou a solut ii : Mr(-1,3) ~1

M2(- -J)]
86. Se dau punctele A(U, 5) , B (4, 1) !li dreapta (D) x-4y+7 =0. Sa
se gaseassa coordorwLele punchJlui CE (D) aslfel ca triu ngliiul ARC s<i. fie
isosce! cu baza /ffi.
[Media loa rea latur il Be n (D) C(l, 2).] /!i:J se dau dr eptele x + y-2=0 9i 3x-2y+l = O. .Sa se scrie ~uatia
lasc~tlui care are ca drepte de baza, d reptele d ate, apoi sa se det.er-
f}. Se dau puucl.el c A(3, 0) ~i B(-1, 8) . Prin A ~ ducc o paralela (D)
la pnma bi~ec:loare.
mine:
a) dreap ta fascicul ui can:: tn;<.:e p1in M(2, 3);
@I Sii se d etermine coeficientul unghiular al unei drepw w trecc b) dre01put fascicul ului p nral eli'i r.u prima bi scC'toarc.
prin B, care sa taie rlrcapta (D) intr-tm punct C, asLfcl fnr\t t riunghiul
AHC sa Iie isoscel cu b aza AB. fa) 8x-7y+5= 0; b ) 5:c-511+4=0.}
""7-<1 b) Sa se calculeze cour-donatele punctului II de in:ilnire a inaltiruilo1
94. Se clau p unctele A(6, 0), B(O, 4) , C(l , 5). Sa se a1ate ca:
., \ triunghiului.
~ l ~ Sa se giiscuscil. centrul 0 al cercului circumscris. a) exista r ela1;ia OA TIC+ OD AC = ()L' AH:
b) picioa rele perpenuic ~t b re d use llin origi:te pe laturile triunghiu-
[a.) Mediatonrca lnturii AB taie pe (D) in p unclul C(13, 10). Coefi- l ui ABC sint coli nillT"I'.
l -
cleutul unghlulnr mnr:=7. b) Mediatoarea lui AB este ~i i nillt ime. M ai 95. Se dau dr eptel e; x+y-1=0; ..c + y - 2_;-0; x;,-2Y-f:.1= 0; x.-2~
-::1 = 0, care sin t laturilc tmu i paralclogram. Sn sc gascno.ca ccuatu lc dJa-
trebuie o inalt.ime. R(2_3 ~).
;J
c) Mni trcbuie o me<Hate>are. o(.!.fl.. ~) ]
3 3
gonale!or (c.d.p.)*.

~- Sa sc calculeze u nghiul format de dreptel e 2x-y- 5 0 9i ~ [ I. Se p ot determlnn !ntii vidurilc. II. Sc pot fo1osi f nsciculclc de
drcptc. 3X I 6y-5=0 ~i Sx- :1-y-7=0.]
x-3y+4=0. Care este m.ihimea unghiului in care se afla originea
axelor? {i. S.:i SC! scric ccuat iile inliltimilor t:"i':nghiului fo rmat de drept:le
.x - y+2 = 0; 3x-y+ 1 =0; :r+2y-J-2 = 0, fa ra a calcula coordonatele va-
[45.)
f ur ilor. -
1@)1.
Se dau punctde A (a, 0) iii C(2a, 3a). Perpendiculara dusD. fn A
[Se SCr\C 0 drcapt1\ 0 faSCiCUJU[Ui de ter minat de rlouii ~Rtur i ~i
pe AC taie dr eapta x+2u= 0 fn R. Sa se arate ca triunghiul !\ RC este se determina parametrul ca sa fie perpendicular!\ pe a treia.
isoscel.
) [4x-2y+3= 0; x+3y-J-2=0 ; 7x+7v-f-9~ 0.]
[AB=AC=a VlO.J
\( @ Se da dreptung hiul !\BCD ~i d in pun ctu1 A se duce pcrpendicu-
{iii'. Sa se determine A. astfel ca dr eapta 4x -1- 3y + 1 = 0 sa treaca priil
intersec1;ia d reptelor 3x+y - U; !:lx+2y+6 - 0.
l ara AE p e diagonala Rn, u n de E EBC. Sa se arate ca Wtimea !lR a drept-
[ >.~-1 0.]
ungh hJlu i cste medie p roportionalii intre lungimeq lu i ~i segmentul BE.
Sa sc de a !)i o solu tie vectoriala.
ha.1 a) Care es le punctul f ix al fusciculului :

[ BC. se la ca Ox, BA ca Oy; C (a, 0), A(O, b). Se gas~~te E ( ~ 0)'

r (a-1)x + (a - 2)y a + 3=0?
b) Sa se determine dreapta din Iascicul care taic axcle Ox, Oy, res-
Se scrie .4E...W=A"Ec;;tC+cs>=A"E-Xc. apol iiC=::W+nc ek J p ectiv in A ~i B astfel ca 1 . -1- 1 = 10.
' OA" OB'
IJf) Fie
M un punct variabil pe prima b isecloare 9i Jl (a., b), B(b, c)
douii puncte fixe. Dreapta MA t a ie axa Ox 1n P, iar MB taie axa Oy In Q .
Sa se clemonstreze ca dreapta PQ a!'e o dir ectie fi x fi.
[a) (-1,2); b) d oui\ solu~ii; a= f ~I <t = ~]
C.d.p. = Cu le!{~re de probleme de G. Titcica. ,Gaz"ta
[ Cocficicntu l unghiu lar a l d reptei PQ este m - ab -- be =con st. ] Matcm atict.i", cca mai veche revi~ til de n1atematicl di!l 1-adi,
a scos sub inl'(rij!rcn mcmbrilor c i o serie de cui<'ger i de
92. Se dau punctde A(2, 1) 9i B(-5, -- il). Si'i se afle punctul M , pc probleme de mare folos p~ u t ru ~~ ~vi, prinlre c a~e ~ ~ cule-
gerca de goemetrie analitlca de G . '!'i1eica .
dreapta y-x+ 4, astfel ca 1:A MB=90. =

I
84 CAPITOLUL VI POZI'f!T(.C .Hl:.:L.'\. 1'1Vl!: ALE D'HEP'l'ELOn IN PLAN 85-

' 99. Sa se demonstreze ca mediatoarele unui Lriung-hi sfnt concllt'ente. ,_f[{j(j) Pe u la Lura a un ui ungl!i drcpt sc dau punctele fixe A ~i B, iar
Solutie analitica ~i vectorialii. p~ c~~ltil. latu ril. pundul variabil M. Se p roiecteaza virf ul 0 al ung hiulu i.
[r1nalitic. Ecuapa une i mediatoare: (x2- x3 )x +(Yl- Yt)Y- x,j-;x! - drept pe dreptele MA ~i MD, respectiv in P ~i Q.
a) Sa se arate ca dreapta PQ trece prin t r-un p u nct fix.
- Ya; ~ ~

y, = 0 e Lc. V cctorial. Fie 0 intersectia a doua mediatoare, D, E, F b) Sii se calculczc rap ortul in care a ce~;t punct fm par te
tul AB.
~;egmen

mijloacele laturilor HC, CA, A"B. A vern 00 BC = 0, OF. CA = 0 sau [a) Ec u atia rl reptel PQ: A.(a+b>x+ <ab-"l.')y- ).ab=O, unde )" este
.!..
2
(0B+ OC)(iX-6D)= 0, 2..(0C+OA)(OA-OC')
2
= O. Hnmine de arat at ca ordonata lui M . Punctul fix (,. ~b' 0) ; b) ~.~ = ~ ]
OFAD=O. ] fiii7l Pe catetele A:B ~i AC ale u n ui triunghi dreptunghic se constru-
100. Fie A'B'C' simetricul triunghiuhd ABC f nt,ll de o dreapta (A). iesc~~fara, patrat e in care virfurile opuse lui A sint respecliv D ;;i E.
Sa se demonstreze ca perpend icularele dusc din / l ', B', C', respectiv pe Sa :<>e demonstrczc cii drcptelc CD. BE ~i iniiltimca A.H a t riung hiului
HC, CA, AB sint concurcntc. slnt concurent.e.
[Se ia ( f. ) ca axa Ox ~i o perpeniliculartl oarccare ca Oy. Perpen-
diculara din A': (x2-x,)x+<u,-y,)y-x,(x,-x3 )+u1<u:r-Yl)= O.]
tfJV Se
latunle
tla paralelogramul AHCD. 0 paralela uarecurc la A.B taie
BC, respectiv In M ~i N, br o pmalel."l la 11 n taie laturile
t\ J) ~i
AB ~i CD, r espectiv in P 9i Q. F ie E=:MPnNQ . Sa se arate ca D , B, E
101. Se d au doua drepte perpendiculare (D) !;'i (D'). Pe (D) se iau Lrei sint colin iare.
p u ncte oarecare A, B, C, iar pe (D') la fel trei puncte A', H', C'. Sa sc [Este preferabil sa se arate ca MP, NQ ~i DB sint concureni.,.I.
dernonstreze di pun ctele E=AB'nA'B, F=: a c nac, G=:CNn C'A sint
!n linie drer~pt.a. .
102. f'atii de sist.emul de rcfctin ti.\ xOy se iau p u nctele A(a 0) si
B(O, b) . .Sa se determine punctul M, situat pe dreapLa Y=Tnx, astfel ~a
unghiul 11MB sa fie drept.
Fie C a l patrulea v!rf a! dreptuug h iului O.t-l C R. Sa se arate ci:i solutia
vectorialii conduce Ia conditia CMj_ OM.
a ++mbl Vectorial: --+ - --+ --+
[ Abscia lui M este ell= m (OM-OA)(OM-OB)-0
e tc.]

103. Acelea~i date ca rna i inainte, insa M se aflii pe dreapt a x + y -

-b=O.

j]ii;Jo
dreapta variabila care trece printr-un punct fix A taie axele
de coordonatc Ox, Oy, r espectiv i"n M ~i N . Paralcla dusii p rin M la prima
bisectoare taie axa Oy In M', iar paralcla dusa prin N la a doua bisec-
toare t aie axa Ox in N' . Sa ~;e arate cii dreapta M 'N' trece printr-un
punct fix.
[Fie A (a, b). Punctul fix cste A '(b, --<t).l

f'i03
Pe axele Ox ~i
Oy se iau punctele fixe A ~i
B 11i scgment ele va-
riabile AA' = 1JB'. Sii se arate cii mediatoarea scgmen tului A'B' t rece
p rintr-un punct fix (C.d.p .)
[PWlctul fix P (-a-2 - h a-b) J
- --
2
 SRPARARRA. Pr.ANtTT,UJlN REGilP.'It 87

dcci. M sc afUi iniTe A si lJ. Verificarea se face (OJ

CAPITOWL vII .
prin calculul coordonalelor lui M, annme M (3' 16)
5 5
2. Sepu.rurea planuLui in regiuni de cntn'! ?.
dreapta. Oricc tlreapta impar te planul m doua Af,(x,.y,
:SEPARAREA PLANULUI fN REGIUNI semiplane, pe care 1> vom n umi rcgiuni f?i le vum
numerota: cu I regiunea (semiplanul) care con~inc
originca ~ cu II regiunea cealalla (fig. 44 ). Ecua- I ll
tia dreptei (D) o consideri'i.m sub forma eene
!rala 7
ilx+ By+C =O (2) /}
Fl~;. H.
Dacii un punct Mo(xo, !Jo)E(D) atunci coordo-
natele lu i verif icii. ecuatia (2), adidi Ax0 +Dy0 +
+ C=O. Daca 'insa punctul Mo(x0 , y 0 ) nu ::;e afli:i pe dreapl.i:t, aLunci Axo+
0
+By0 1 Cf=O, adica expresia numer kii obtinuta ar e o valoarf' oarecare,
Fig. 43. strict oozitiva sau strict ne~ativ1.
v'om demonstra u rmiitoarele p1oprieta1;i;
2) polinomul gene1~al de gradull in do'I.Lu va1iabile f(x, y)-Ax+By+C
I. Rapnrtul in caTe o drmp~1 i mparte tm SP!JmPnt. Fiind date punc-
pas~reazlf acela.~i .~Amn pentru toate purwtele sit11.ate int1-o aceea9i re-
te1e M1(x1 . y 1), M2(X:2. y~) se ccrc sii sc afle r apo:-tul in care dreapta (D) giurw;
de et.:uatie (/J) = A.r.+ Ry+C = 0 imparte segmentul .i\11!% (fig. 43).
b) aceia.~i poUnom ia valori d e semne contrare pentru puncte din
regitmi diferite.
a) Dacii punctele M 1 !?i M 2 sint situate in a ceea~ i r et-siune, dreapta (D )
Urmeaza sa gasim exprcsia l lli 1;.. taie dreapta M 1M 2 :ln exterioml segmen Ll..tlui M 1 M~ ~i raporlul 1~- ~~:~ > 0.
Pum:Lul M fiind pe clreap ta M 1 M 2 are coor clonntclc
P rin urmare (D1) ~i (1J2 ) au acela9i semu.
!It - ky, b) Daca p uncLele M 1 ;;i M~ stnt in rcgiuni cliferitt:, dmotpla (D) 'intll-

Insa ME (D)
1-k
prin urmnre t rebuie sa verif ice ecuatia, adicii:
ne~Le llreaptn M 1 M'~ intT-un punct interior scgmcntului M1M2 (fig. 48)

~i k- ~:~<0, fl<iil'll. (D1) $i (D2) au !'emne contrare.

~:
sau
A x, -
1-k
hx,. +B y, - - 1<y,
1- k
+G=O 0 data demonstr ate proprietcitile enuntate, este de ajuns sa cercetam
semnul jJ()linomului in una din r egiuni, fiindca in cealalta rezulta Wior. '
Duca tlreapta nu trcce prin originc, ntunci sc caut5. scmnul in rcgiu-
nea care contine originea. Acesta este da~ de
care da
_f(O, 0)-C. (il)
II= Ax, + "J!y, + c = rD,)
Ax, + By, C .L (D2 ) ' Due::\ d r eapta trece p rin origine, atunci r;c aleg<' nlt punct, de exemplu
(1, 0) sau (0, 1) etc.
u n cle s -n notat (D 1 ) ~ Axf"'-By 1 +C ~i (D2 ) =A~:2 +BY2 +C.
E x em p l e. a) Ca1e stnt punctele clin plan pent1-u ca1e avem 2x-
Pen t ru lr <O, punctul Fvl este interior scgmentului M,Mz, pentru Tc>o. -3y-6.<0?
M este exterior. Se reprezinta -dteap ta 2x-3y-6=0 (fig._ 45) . _Termenul lll.:t;r e~te
0

Exemplu. Dn:aptn 2x--y +2 =0 impaTte ~;egmcntul format de (- 6), deci pundele din semi planul care contu~e- ~ngmea fac _polinomul
.znmctele 11(3, 2), B (- 1, 4) in raportul n egativ $i verifid\ in ecuatia. Sc pu~ face venf1c_ar! cu chfente puncte
6-2-1- 2 il (0, 1), (1, 1), (3, 1) etc. R egiunea ha,prat ll. nu convme.
= -- ~~- - =- - - ,
- 2-4_+ 2 2 b) Sa se 1ezo!ve inecuatiile simultane
x - y <O; 3x-j- 4y 12> 0,
88 CAPITOT.trr~
Dadi f acem y ~ o in pr imul polinom, se vede ci:i
obti.nem valori nC'gative numai pentru x < 0,
deci r eg iunoa care convine este cca care conj:ine
semiaxa negativ ii. A doua inf'cuatie este verifi-
cata de regim\ea opusli. originii.
Multim ea p unctelor care sati.sfac ~imultan
inecuatiilc date este intersee(ia muJtimilor care
verifica pe fiecare i n parte, adica unghi.ul ne-
ha:;;mat din figura 46.
c) Se cere multimea punctel.or pentru care
aven~ simultan
x+2Y-4 =0 ~i 2x-y-2>0.
Egalitatea estc verifi.cata de toate punctele
drept ei BC (fig. 47), inecuatia de punctele din
Aig. 4G. scmiplanul opus odginii.
Mul(imea care verifica ambele rclapi este
formata din punctt>le semidreptei /1 C.
d) Se dl1 ecuatia .1:2-2(u -1- l )x+u2-'- (3-----
-1 = 0. Consideri:nd pe u, {3 clrept co ordonate
ale utwi punct din plan, sn se afle regiunea pen-
tru cme ecuatia data are 7adiicini n~n.le.
Heali~antul ecuatiei este R =4(2a -{3 + 2);
trebuie ca 2-13+2:>0. Originea verificii ine-
cuatia, deci regiu nea mre da radacini reale p en-
tru ecua~ie este ~cmiplanul Znchi.~ (inclusi v
, dreapta) care con~ine originca. De-a lungul
dreptci 2a-13+2=0 ecuatia d ata are radi'icini
rcale, confundate.
Fig. lG.
- a. Aphcat~~ ln. programar ea liniara. P ro-
ductia unei intreprinderi, a n nei unitati agri-
cok, transportul marfur ilor etc. care ultadata
se faceau o.arecu m empiric, rid icii astazi pro-
bleme de planificare in a~a fel inc!t tinind
seamii de conditiile de l ucru, posibilitatilc dt>
aprovizionare etc. sa sc a jul)ga pe Lotalu l in-
treprinderii. unitiilii agricole etc. la realizarea
unui plan cu minimum de chcltuieli ~i cu veni-
turi cit mai mar i.
Conditiile de Jucr u se exprima prin ecua-
tii sau inecuatii de conditii, iar r ealizarea fina la
printr-o functie ~isa de scop, cle obiectiv sau de
eficientii.. Cinrl ecuatiile, inecuatiilc fii functia
sint de g radul I, programarea se nume~te ti-
niarii.
Nu putem da mai multe lamuriri fn ca-
Fig. 47. drul manualului, d<.tr citeva aplicatii vor arata
v"'I SEPARAREA l 'LANULUI IN REGiw::oli
cum l a unele problcme simple, r ezolvarea se poa te face cu a jutorul geo-
m etriei analitice. Metoda se llUmqte ,metod a gralidi".
Ex em p 1 u 1 1. 0 yuspodarie ag1icoli'i tTebuie sa faca pe un ~eren.
de 8 ha dow1 felu Ti de cul turi A ~ H. Cheltuielile cle invest itii ?i venitul
n et pe ha, la fie care cultu rii sint in mii de lei:
/A/B
-,2
i_n _v_e-st-i-ti-i r3
~1it--;:;;z- :-1- , 5
$tiincl ca gospoclii.-ria dispune de. eel m ult 18 m ii lei pentru aceste cultu1i,
se cere in cazul solutiei optime:
a) 7epa1'tifia terenului pentn~ cele duuil culturi;
b) venitul net ma.:t:im malizat.
Sa notam cu x ~i y s uprafctcle des tinat e respctiv culturilor A ~i R
Co~ditiile de lucru slnt:
(a.).
Veni ~ul net cste dat de f u nctia (de ef icicntii)
f = 4x+5y.
(~)
Ttebuie sa tinem seama in plus ca x;>o ~i y;;:,o, care se numesc con-
ditii d e nenegativitate.
Problema se pune astfel: tinind scama de conditiile (a) de lucru (o
ecuape ~i o inecuatie) t;;i de condi~iile de nenegativilutc, sa se determine
x ~i y care fac f unc"(;ia ((3) maxima.
Pentru aceasta cautam multimeu p unctelor care satisfac sistemul;.
x+y-8=0 9i 2x +3Y-18 ~0.
Inecua~ia este verificati'i pe semiplanul care contine orig inea (s-a
ha~urat p arLea cmc nu convine), d eci portiunea din drea pta x+Y-8=0
, (cadranul /) care inl.ri::i in accst semiplan esle
segmentul MN. ,d
=-= - 4 x + f ~1 con-
i. . ( 1-'
R) se seney
-- i
5
Ecua,ta
5
siderind pe f ca parametru , reprezinta un
fascicul de dreptc paralele de coeiicient u n-
g hiular m =-- 54 91. oreIona t a 1a ongmc
. ' n= f
4
(in f igura 48 esle d csenata dreapt a care t r cce
prin origine ~i da direc~ia). Ordonata la ori-
g ine cre~ te c!nd dreap ta fasci culului t aie seg-
m cntul MN intr- un pund care se mi~ dl. de
la N la M: este deci ma..'{imii cfnd dreapla
trcce p rin M. !nsa M are coordonatele (6, 2),
astfel ca fmox= 4.:.6.:t.52=::14 (mii de lei).
Fig. ~8.
 90 CAPIT O LTJL V!l
SEPARAilEA PLANULUI IN REOIUNI 91~

P rogramarea cea mai avantajoasa estc dcci: cultura A pe 6 ha (x = 6)

f)i culturn B pe 2 h a. l nvestitiile sint de 26 +3 2=18 mil le i~ w~nitnl EXERCIJII $1 PROBLEME
de 34 mii l f'i. Pl'Oblcma nrc o sulutie unidi.
0 b s e r v a r i. a) Sa p resupun cm ca in acelea~i conditii de l u cru
1?9. Se d~u p u.nctele A(3, 1), H(-2, 4) ~i dr~tn :>:r-y-8 _ o. Se
venitul n e t ar f i acela~i pentru ambelc cult uri, de p ilda 4 (mii de lei).
~~: raport:ll. m care tlreap.ta f~partc s.cgmE'ntul JLB. Punclul de inter-
ln acest cnz funct ia tle eficienta ar fi f =4x+ 4y. F.,cuatia 4x Hy - f=O ,le cu dteapta AB C'Ste mtenor sau extcrio: segmentului?
repre?.intii o dreapkl. paralela cu !VI!'J, care, daca este vcrificat a de un
punct al lui i\1N, coincide cu MN. A tunci i nsii mice punct a1 :;egmentu-
lui MN este sol u~ie, deci avem o i nfinitate de sol11tii .
[k- -fl., interior. ]

Alegerea sc f ace in acest caz clupa alte criterii de bun a gospadarire.

b) Daca am pr0supunC' veniLurile astfel inclt coeficientul ungh iular
110. Se cl~ pu,nctul fix ~{1, -1 ) ~~ punctul variabU M a~ (4a:: 6, 2) ,,
al drepti'i cc rczullii din functia de eficienta sa fie m>-1, atunci va- Sii .sc arate Cc\ clreapta x-3Y+9=0 Linpurtc scgrnentul 'l.M - t . . .
p ort constant, oricare ur fi M. - . .r m 1-tUJ ra-
loarea cca mai mare a l ui f coresp1.mde punctului N, prin u rmare y~ O.
111. Tel?re~a lui l\'Ienelaus. 0 clreaptli oarr-care tnie lulurilc RC c 11
.S - ar fac e numai l:UlLura A pe intr eg terenul. AB ulc unm tnnnghi, respectiv in punctele M N p S"i'i ' -, - '
2. Tin ccntru alimenl ar este aprovizionat de trei gospodl11'ii furni- ci'i existi'J. relatia J se aemonst1'Ze
zoa?'e cme dispnn: prima c.le 5 atttocamioane, a doua de 1 autocnmioane MB NC l'A
~i a treia de 6 . C entrul alimentm a1e p lar..ificat sa p'l"ime as<:u pe un inter- - - - =!
MC NA PB
val dat rle timp 12 autocamiocme de marf/1.
n eciproca este adevaraLa?
$tiind ca transpo1'torul costa rle la fiecare gos1'odiirie resper.tiv 4, 6
~i 5 zeci de lei, sii se cletermine progrmrwrea ma~inilor astfel incf.t costul I Fie A(x J, y,), B(x2. 'lh), C(xJ, y 3) ~i (D) ~ O ecur.tia urep(ei.
transpo1t1tltli total sil. jic minim. MB (D,)
MC = (D, ) e tc. Redproca sc demonstreazii. geometrk, priu reducere la ab-
NoUnd cu x, y, z numiirul d~ ma~ini pc care trebuie sa-l dea fiecarc
furn izor t:onditiile sint unnatoare:2: :r-t-y+z = 12; x~5, y~4. z~6, apoi su rrf. )
condit[ile de nenegat ivitate x;>.::o, y;>o, z;:;:>O. Func~ia de eficien ta cste
, 1f2. ,Teorema lui Ceva. F ie M un punct in planul unui tl'iHnghi ~i
f=4X-!-6Y -t- ~z ~i ea Lrebuie sa fie minima.
As-' B , C punctele m_;de MA, MB, MC taie 1espectiv Zatu1ilc DC c 4 AB
Fiiud vorba de trei nf'.-;lmoscuLe, nu mai putem trata problema ca in a se denwru;l1'eze cu ' ' '
cazul precedent. Vom procecla astfcl din prima ecuatie rezu l ti'i z~12- A'B B'C C'A
=- -~-1.
-x-y~6, adica inecua~ia x-t-y:>G. la care ~ adauga x~5. Y-<4. Inlo- A'C B't~ C'B
cuind pe z in fu n ctia de cficien~a se deduce
[Fle A(xv Y1), B(x2 ,;Y2), C(x;, y 3), M(xo;llo). Ecnaj.ia
y=x l f- 60.
{j
nczumind avem co11ditiile x-t- y;>-6; O ~x~5;
O~y~4 care reprezcnLale 1n figura 49 ne dnu ca l ~l
xo
y
t;,
1/o
1
11l==0. A vern ==
A'H
A'C
::--=
y,
IX'
Xt
Xo
Y!
Yo
11r3
1 '
1
x,
x0
regiune convenabiHi int C'riorul Lriunghiultti ARC. etc.]
Dreapla y=x+f-60 parulcla t:U prima bisec~
toar f' va avea ordonata la orip,inc (J-60) minima ADC' (A-goo; .,.; un 1mnc.' oarc-
p 3.S"Sc d/1 u.n t?'i11nghi
. 11 d?eptunnhic
~' - v
cind trccc prin punctul eel mai de jo~ al t riunghi.u- cm c ... a se. cerceteze daca existii un U1oghi tlrept cu ;;11'jul in p astfel
lui ABC, adici'i p rin A(5, 1). !nlocuind obtinem Ca latunte lu~ sa determine z;c catctcle AR, AC 1'0poade P.gale. ' .
1=3-:-f-60 , cled f = 56. [Se .ir.u. AB, AC ca axe Cl.r, Oy. D(a, 0), C(O, b), P(x0, "Ja). Laturile
P1ogram.area este: ci'nt rul I, cin ci ma~ini, ccn- ungluuiUl drept. ~(x-x,.,)-(y-y0 ) =0; x-x0-f-X(y-y0)~0 .

0 IJ x irul II, 1 ma~ina, centrul Ill, 6 m~ini. Costul mi- MA - h '+ ,, NA .

R apoarte!e s!nt - - ' - -- ~--, _ = - "''- 'r. y,
Fig. 40; n im al t ranspor tului 56Xl0=560 lei. MB A (a-x,) -1- Yu NG ,..- x, +,A (b- Uo) etc.]'
 CAPlTOLUL Vll
92

114. Sa se rezolve sistemul x>:l; 3x-j-y- 6 >o; x-2y-l>O.

[Reg!unea din dreapla l u i x~3, cuprinsa in unghiul cclorlalt c doui:i

115.
drep te.J

Sa se r ezolve sistemul: 3.r.-J-2y- 6> 0; y- x+l>O; Y-i_:_l<O.

CAPITOLUL vIll
[In tedorul triu nghiului format din cele trei drcp tc.)
PROBLEME DE DISTANTA
116. Sii se rezolve s isLemul x 2-4<0; x-j-y- 1 < O.
[Fi~in dintre paral el ele x= 2 care contine odgin ea ~~ este miirgl.~
nita de dreapta datii.J

117. Se considera inecuatiile 2x -j- 3y> 6, 6x +2y~ll f,ii. fum:li.~ f~

~x-J- 4y. Sa se deLermine valorile l ui x :;;i y car e satlsfac mecuat nle ~i
'fac functia j minimtl.
[Regiunea crmvenabilii este cupr ins11 tn unghiul ascutit a! d1eptelor
1 1 Fig. 50.
2x-j-3y-6=0 ~~ 6x-j-2y-11=0, d!nspre Oy. Dreapta y~ 4x + 4 f are
3
ordonata Ia origine minim a in punctul comun celor doua drepte: x = 2 1. .b'cuatia normalll a dreptei. 0 dreapta este deiinita p r in clouii ele-
ment e geometrice: un punct ~i o directie sau doua puncte.
y =l, deci f,.u.- 2
]1 ]
Sa luam acum alte doua elemenle geomctrice care pot defini o
dreap t.'i: dis tanta OP = p de la origine Ia dreapta 9i <J.xOP= a, facut de
normala OP la c:lrcaptii cu axa Ox (fig. 50).
Pcntru a stabili ecuati_a d..reptei cu nr.cste elemente consideram un
punc.:t curent M(x, y) pe d r eapta 9i observilm d! proiec1;ia vect orului OM
pe diret:~ia normala OP es te chiar segmentu l liP=p. Dar proiec1;ia unui
vector pe o dir ectie este p r odu sul scalar 1n tr e at:el vector ~i versoru l di-
rcctiei. In cazul nostr u, notinrl versant] dir ec?ei OP cu p 0, avem

OM =Xi-J-y] 9i Po= i cos a +j' sin a.

Rczulta OP=Ofvlp0 sau ]J=Xcos a.+ysin a, de uncle

x cos a -1-Y sin a.-p-0. (1)

Aceasta ecuape de gradul I in rAport cu x ~i y este ecua1;ia dreptei defi-
nita cu elementele p 9i 11 9i poar t:l numele de ecu.atia nonnalif. a dreptei
sau ecuatia dreptei sub fo r ma lui Hesse. Se socote~te p po~itiv, deci ter-
menul liber in ecuatia nor rnala a dreptei cste n egativ.
Daca a = const ant se obtinc un fascicul de drepte paralele. Dadi
p = const. ~i a variabil se obtin tangenlele la cercul cu centrul in or igine
~i cu raza p.

L. o. Hesse, matelllatician g erman (1811-1874). 1

 PROBLEME DC DI.O:'l'ANTA
=-94-'----------- - - - - - - - - - - CAPITOLUL VHi. 95

2. A du.cerea ecnatiei g~nerale la fon~ta 1t01"1nulli. Pcntru ca e cuatiil~ .Scriincl ca p unctul M 0 (x0, y 0)E (D') avem
A x +Bu-l-C=U r;;i x cos c.t+y oin ct---p - 0 sti rcprczinte aceea!?i dre~ptil xo cos ct +Yo s in a - (p+d) = 0,
t:rebuie ca to~i coeficientii lor sii fie proport;ionali, adidi. (5)
de undc
cosa sln.O' -p
--=----
A Ll C
de unde
A' B'
1_ '
''"'a= sin' a= _ _
A'+ B' . d -Xo cos a. +Yo s in a - p. (G)
Sco\ind riid<kina piitrutii din u ltimclc l'Flpoarte, rezulta Am aj uns la u n rez ultm I'Xtrem de s implu . distantu de la u n pu~t
cos a sin rt. - p 1
Ia o dre(!ptii. sc obtine inlocv.ind coordonate~e curente prin coordonatele
punutului dat, in ecuatia norma!Ci a dreptei. Prcsupune m acum ca punc-
A~!l=-c= = V-A; + B'' tul Mo se afli\ !n acelasi serniplan cu or ig in ea, f ata de dreapta (D). Vis-
deci ta n ta de la origine la (D') nu mai este (P +d), ci (p-el) !?i inlocuind in (5)
rezulta
A
COSa= - - - = -
.
SJn a. = --c-:=="""
B c d=-(:t"o cos a+Yo sin a - p). (6')
(2}
VA'+B' yA'+W -p =+VA' +B' '
De obicei eruntia u nei drepte nu este data sub forma normulii, ci sub
.1\cestcn inlocuite in ecuatia n ormala ae da fo rrn{t genernla. In acest caz aduc.:em i ntli ccuutia la forma normalii (3),
a1Jui inlocuim coordonatele (x0, y 0 ) :;;i ob1;inem
~+By + C =O (::J)
v.-...:.
~-I d= Ax, + By, + C (7)
:L VA' + B' '
Prin urmare prmLTu a acluce ecuatia generalii a dt~ep tei Ia f orma nor-
malil. esk de ajuns sa o impar~im cu VA2+H'. Yn fata radicalului SC ia Sf'mnn) a~a f e l ca termenul liber C Sa fie V
F. x e m p 1 e. a) Ecuatia 3x+4y-15 adus;'l la forma n ormala este :t- t\' B' +
nrgn t~v; in acest caz (7) corespunue lui (fi). Daca se ia semnul contrar,
~X + 1y - 15 = O. a ;uncJ corespunqe lui (6') .
5 Tre!Juie acum srt d iim liimuririle care urmeaza, pe!ltru a evit.a con-
fuzi ile.
b) Ecuati a y = 3.1:-5 se scrie in tii 3x-y-~ = 0 ~i de a ici forma nor- I. :Rxista probleme in c<ne se cere numai mi\rimea clistantei de la un
mal l\ 3x-y - 5 = 0. punct la o dreaplii. In acest caz n u intereseaza semnul distan~ei 9i se
V10 sene
c) In general y~m.-r+ n se a d uce la fo::-ma normala scr"iind intii rnx-
-y+n=coO, ap01
. mx-y -\ n - O
- . "d = I X o cos + Yo S. i n - p I sau d = Ax, + By. +-C I,
I -r=--=- (8)
vm'+' I VA;r + B

, 3. Distanta de la lin punct Za o d1eupti1 . Con-

sicleram d r eapta (D) dala prin e cuu\iu norma li'1
F. x c m p l u. Sii se af/.e raza c:ercului cu cent1ul in C(-1, -2), care
este tanqent dreptei 5x+12y-10=0.
Avem
x cos ct +Y sin a - p=O
9i p u nctul M"o(Xo, Yo) (fig. 5 1). Problema mrl' sc r=j5 (-1) -1_:.1 2(- 2)-10 1 - ~=S.
pune este de a gasi expresia distun~ci M 0N = d de
V25 +
14~ 1s
la punctul M 0 la clre<lpta (D). II. Exista lnsa probleme l:J c<Jre tr ebuk sn ti n cm seama de senmul
Presupunem lntii pe M 0 in sem iplanul [fnta dis: antei , pe:1tru a m1 pierde uncle soln1;ii. lata un exemplu:
de drrnptn (D)l car e nu con\ine originea. Se duce Sa se afle puuctele dr: pc; d1eapta x-2y+l =0, care au depiirtmea
prin M0 paral e la (U') la (D). E~le cvidcr.t cl\ l'ele de o unirafe pinii la dreapta 3::t' +4y-l2-0.
doua dre pte au lntr e ele dislan~a d, prin urmare Fie M0 (x 0, Yo) punf'tlll cau ta t. El LTebuie sa se gaseasc;:"t pe clreap tn
dist anta de l a origine la (D') este (p+d). Ecua~ia dalii, dcf'i .r.o-211o+ l =0; apoi clistanta ue la M 0 l a d rcapta 3x+4V-
normala a drcptei (D') es Le d eci -12= 0 trebuie sa fie 1, adica a:r, + 4'1 - 12 1, care duce de f apt la
5
Fi;;. 51. X cos a. -}-y dn U. (p -j- cl) = 0. (4)


96 CAPtTOLUL Vlli
M o(xo, Yo) trebu ie deci sa verifice urmat oarele
sisteme
x0 - 2y0 +1-0
(I)
l 3x 0 +4y0-17=0
~ (II) { ;.co- 2Yo+l = O
3x -J- 4y -7-0
0 0
care dau p undele Mo(3, 2) ~i M6(1, 1).
0 b s e r v a r e. Daci'i privim x 0, Yo drept coer -
donate curente, atunci a d ou a ecua\ie din (I) !?i din
(ll) con.stitu ie drepte paralele cu 3x+4y-12 = 0,
Fig. 52. la d btan ia de o unila Le, d e o par te ~i alta a ei. In
ar.est fel se v erle r.oncordan1;a cu solut ia geom etl'icii
a problem ei. r-,~
I@ Ecuaiiile bisectoarelo-r unghiu1ilor fo-rmc.te de vthnta dTepte. Doua
drepte concurente form eaza patr11 unghiuri, dow'\ cite douli egale ca opusc
la. virf. Daca dr eptele nu sint perpendiculare, at unci doua unghiuri sint
ascutite ~i dou a obt:u ze, suplimentare cu cele ascu ~i te . Sii consideriim unul
din unghiurile ao<:u ~i Le , de ex empl u eel care contin e p unctul M (fig. 52)
~i unul din unghiurile obtuze (ee l care contine pe M ' ), cu bisectoarele lor
OM fli OM' 1OM. S c -;;tic ci'l orice punct de pe bisectoare este egal d e-
par tat de laturile u ng hiulu i. D aca privim 1nsa figura 56 observam cii M
!li M' sin t de aceea$i p at'te a drcptci (D) prin urmare distantele la (D) au
acela~l sem n; Iaj.a de (D ') sint s ituate de o p arte 9i alta, deci distan tele
sint de semne contr are. n ezulta ca dadi M are rlistan tele egale l a cclc
duua laLuri, M ' are clistantele egu.!e $i d e sem n e con Lmr e ~i invers. A~a
dar exista o caracterizare diferentiata a punctclor d e pc bisect oarea inle-
rioan'l a unui unghi 9i a punct elor d e pe b isectoar ea exterioarii a lui. Fie
acum
ecuatiilc a doua drept e oarecare, concurente $i M(xo, y 0) un punct situat
p e u na din bisectoarele unghiului. Vom scl'ie cii distantclc de la M la
cele douli drep te sfnt egale (fiirii a
le lua in modu l), adica
Ax. -1- By0 I C A'x -1- B'uo + C'
VA' + Tl' = -{ A''+ B''
Aceasta cste legatura ce trebuie sa existe intre x 0 ~i Yo pentru ca M sa
se afle pc una d in bisectoare. Dar M fii nd punct cu rent se p ot su pr ima
i n dicii !?i combin ind semnclc (+ ) ~i (-) 1n toate felurile, a jungem Ia
ecuatiile
~x +By+ C = : A'x 4- Il'!J'f- C'
v .IF ~1: .Q' . VA" . P."
care reprezintli cele doua oisectoare. Se observi:l ca cele doua, ecuatii con-
tinute in (10) sint de grcdul I in x !}i y, deci ecuatiile U.QOl' ?repte.
97
PR
__O_B_L_El'
_~E DE DISTAN1'
~A------------------
0 b s e ,. v a. r e. Da ca drepte le (D) sint p uralele, a tunci ele pot fi ad use la
formclc A x-f-By-1-C=O, Ax..l..Bli -1-C'=O. ln (10) semn n l (-\-) duce la o imposibilitate,
C-t-C'
tar scmnul (-) la Ax-\-By ~= O, care este l'cuapn d repte l echidislante d e ee l<>
doull paralele.
5. P r nl)lema can.! se pu.7Hi acU'ln est e ca , fix indu-nc asupr a w1uia din
cele patru u n ghiu ri a douil drepte, sa ~Lim care d in ecnat iile (10) repre-
zin t ii bisecLoarea in terioara si care biscctoarea ex Ler ioarii a acelui un g hi.
In ca7.ul g ener al p uLem pro~~a in doua fel u ri.
Metoda I . a) Scriem ecual;ille bisectoar elor snh forma
Ax- By-1-C , A'x+ B'y+C' (10' )
+ -=--
:+: V A' JJ' = __: +
,jA'' B"
apoi alegem semnele dinaintea rad kalilor astfel ca tcrmen ii l.iberi
.j c , V C' sa fie ambii nf'gativi.
.1' I' IJ' A'' + B'"
b) Con sideri'im bised uarea unghiului car e r.ontinP. originea (fit=:. 53).
Orlc't! pu nct M d e pe ar.eastil bisectoare, fiin d de ac eea~ i p ar te cu on-
ginca, are dislan tele p ina la cele douii dreple n egative (cum are ~i ori-
ginea), deci de acela!ii oemn. Atunci pentru a scric ecua~ia aceste i b isec-
t oare, se ia i n partea a doua a ecuatiei, inaintea linic' de fractie. sem-
n u.l (+ ). Pen tn t bisectoarea unghiulu i tiUplimentar se ia semnul (-).
Hc:wmind ;;jun gem la urmatoarea rf'gulil : n) se deg f.n ( 10' ) semnele
din fata rad.icaWD1' astf el ea t ennenii libe,-i din arnbele pilr(i ale ccuatiei
.~lJ. fie n egativi; b) pentr"ll ccuatia b"i.~etloarei ce trece prin unghi1Ll care
con(:ine orirrinea se ia semmtl ( + ), iar pentru ceu.~altii bisectoare sem-
nul (- ).
Metoda a II-u. Cautam punctele unde laturile unghiului care n e in Le-
(9) re::;eaza taie una din axe: Ox sau Oy: apoi cautiim p u nctclc n nClr ficcare
rli.n cele douii bisectoarP. taic aceea~i axa. Dupii pozitiile acestor puncte
!le putem da seama care este bi ~ertoarca intcriu;;~ra ~i ca:-e bisectoarca
cxlerioara u nghiu lu i.
Cazwi partic1ttare. a) Daca un a d in laturile
tmghiului trece prin origin r, n tunci p1im a meto-
II
d<i nu l'!e poale folosi. Disectoarele se vor identi-
fl ca p rin a doua meLoda.
b) Daca. v irf11l u ngb iu lui esle originea, m c1
u na din cele d oua metode nu ~ste nplirahilil..
1-'resupunind eli axele de coorclonate nu sint bi-
Rcctuarele u nghiu lui, atu n ci u na din biRrct oa1r
trece prin cadranele I ~i Ill , iar ceala lta prin
(10) II ~i IV. Aceasta obser var e folose~te l a determ i-
nnr ea bisect oarei <:a1e n e inLere::;ea~a.
Excmplclc car e urmeazi:\ ilustreazi:\ ;_;Jractic
tcate cazu rile. Jig. 5~.
7 - Geometric :1-..,al it:c:i cl. XI.
 9B CAPITOLUL Vm Pl1 U HLF.:ME D E QlS'!.A:-.l':f4 99

1) Sll se scric cc tta tia bisectcaTci unghi1t l u i ascutit fOTrnat de dreptele 4:>::-.'ly+
+6-0 ~l Sx-f"!~y+l0-0 . lmlltimea AA' este distant;a de la virful A l a BC, clcci
Metoda I. Reprezent!nd drep tele se obser va cl\ u n ghiul lor a scu(.it cont in" nri-
3
ginea, Lled vum scl"ie, conform re~>,ulil x . - y
4 6 10
= + fix++ 1211
"- snu 27x -
-5 -13
-Dfiy +20= 0. (l:l)
Metoda a CI-a. Repre?entam cele douti drcptc. L Aturil<' u nghinlui taie axa Oy
!n J> unclele (0, 2) ~; ( 0,- ~) . Cele d ou l\ bisectoarc au ccu etiilP 27x-99y-,-20=0 ~i
77x+:l11J+1 ZH=n, d<'ci e le ta ie ax a Oy in punctele 0, ( 9928) ~ ~ (0,- 121l'
2]}. Se vcdc cii Tinincl seama de valoarea lui 1JC d: n (11) !?i d e formu la ariei avem
prim a cstc biscctoarca unghiului ~'cnti t, deoa rece ordonala Ia ori..,;ine este cu-
prinsa intte ordonate1e laturilor. Yt
0 b s ~ r v are. Prilna metodd urc nvnntajul eft ne ingaduie sa scrien1 din Lr-o (14)
data ecuatia bis~C""Iillll' Pi care n e i nter eseaz.:=t. Prin a doua metodti trcbuic scrise Yz
ambeie ~cu atii ~i llupU aceea se !ace alegerea. 1h
2) Sii se afle cordonatelP. ceu trultti cr culu i inserts 1n t1~unghiu! format c!e
axe!e cle cordon ate ~-; de dreapta 8x+15~J-120~o . care este exprE>~ ill analiticCt pentr u aria unui triunghi, cind se dau coor-
Nc t rcbuic doua b isectoare in terioare, insa una este ch iar p rima I.Jisectoare a
axelm v- x, rl"ci mai avem nevoie d e u n a. Ti\ielurile dteplei s!nt A(l5, 0) ~~ B(O, 8). dona teJe virfur ilor.'''
~x+ V>r-120 Acum tJeb uie facuta o precizare: aria in geomet1'ia cmalitica are un
Scriem bisecto~reiP ungh iului OAB : - - - - =y. Nu putem tolosi prima mc-
17 semn. ln ad evar rclntin (14) ne da aria comiderind triunghiul parcurs
todll., dcci vom separa eel" rtoua b isectoare ~i vum a le)o(e pe aceea care arc ordnnata in sensu! A-B--C; d acii 1nsii sensul de parcurgere est e 1\-C-B, atund
Ia oti e;in e pozitiva. Ec u a~iile sint 4x-y-60=0 si x+4y-l fi=O; a doua este bisec-
u ltimele douii linii ale d eter minantului se ;;d umLii 1ntre ele ~i detenninan-
tnarea diutata, deoal'ece are ordonala la ori~ine ~ tul l~i schimba semnul.
4
Contrul cercului 1nscris se a fl ~ Ia !ntersecj"la b isectoarclnr y=x ~i x+4y-15= 0 Ramlne sa vedem care este sensed care da aria pozit ivii. Pentru nceasta
~i este J(3, 3).
1uam un triungh i particul ar, anume 0(0, 0), A(a, 0), B(O, b ), unde a> O.
A tr~in b iscctoarc a .triu?g hiului este de lermi nat a de punctcle B, J.
b > 0, care da imediat .AOAJJ = ab, prin urmare ~ensul car e dii aria pozitiva
1
. :l) Sa .P. crte ecualta bt<ectoarei unghtului aS<OU.f.it f ormat de clreptele x-2y =O
~' Sx+y- 0. 2
. -0'mbclc dtepte tree prin origine, deci nu sc poate folosi nici una din metode. este sen su] trigonometric sau sen-.:ul d e rotirc de l a Ox ditre Oy.
F tgunnd dreplel" se observ!\ ca biscctoa roo unghiului ascu1iL tr<JI.Juie sil trcaca prin
cadnmu l I. Ecuatiile bisectn"''Pior slnt: Sint cazuri .in car e nu ne interesen7ii dec!t marimea ariei; atunci
x - 2y 3x+ rl aceasta se ia in valoare absolutii.
1/5 y lO
V
- .--- = ---="'""" sau ~(x-2y)= (3x+y). In particula1 ar ia t riunghiului forma l de origine ~?i p.unctele .4(x!, YJ.),
Se-parlnd cele dona ecua lii gasim ct\ blscctoarea can tata este (li+V2>x-(2\/2- B(x~, y 2), are ca expresie

-l)y~o sau in m u l\ind cu (2V2..LJ):

' d 1
<v'2+LJ.'t-v- o. .../Z=-
2
(14' )
0 b s e r v ar e. Ca \'erificarct hisectoarea interioadi 9i ceo. exterioara a unui
ung h l trcbUic sii fie perp.,ndiculare.
7. Condipta ca trei punct e sii Jie 'in linie dreapta se poate re;giisi por-
..- 6. A 1ia unui triunghi. Con~id~i!m triunghiul dat p rin virfurile sale nind de la ari a triu11ghiului. I n adevar conditia nP.cesar/1. ~i suficienta pen-
A(x~o YJ), D(x2, Y2), C(x3, Ya). F'ie AA' inal~imea din A. /\ria triun g hiului tru ca aria t:riunghiului sa fie nula este ca cele t rei pu ncte (presu puse dis-
este data de form ula CUJloRr.uti'i .A = tBC' AA'. Lungimea laturii Jic este tincte) sa fie i n linie dreaptil ; rezulti\ cii pu nct clc sint colirual' dad\

HC=V(~
~I
- x3F+(Y:.:-Y:!) 2. (11) Yt
Pentru calculul inaltimii AA' pomim de la ccuatia dreptei BC: Y2 = 0.

~2 ~
Y3
1 =0 (12) Am filcut aceasta precizare !iindca exis ta ~i o ex-
Ya 1 pn>sie a ariei atunci cind se d a\1 ecua~iile laturilor lri-
in care coef icien tii lui x s!n t : (Yz-'!h) ~i - (x2-x3). unghiului.

7
 100 CAJ;IITOLUL VIH 101

EXERCITII $1 PROBLEME
[ Se scrie ctistanta d e Ia punctt' l A Ia dreapta cc trcce pLiu B,
p erpendiculara pe direcpa datii.. F r . AD=
_ J x,-x.,, + +m m'
11
'y,- r,,> Sa I se
caute ~i sol uti a vectoriAl a. ]
~Sa se aduC'.'l Ia forma normalii ecua\ia dreptei prin taieturi.
128. Se da dreavLa 5x -12y+32= 0 9i punctele A.(l , - 1), R(5, -3).

[
- b:c -t- ay - ah = o.J Sa sc afle coordonatele punctului M, egal departat de A $i B, care are dis-
V a' + I'' t anta de 4 unitati pin a la dreapta data.
119. Sa se gaseascu distant;a de la punctul A(l , 3) la dreapta [Indi cQfie. ~~e M( cr, M- Se scrie ca MA - MH, apoi ca dislan\ele
12x 5y -l- 42=0. pina Ia clreapta data sint de 4 u niLa(i. Re-~ulta uuua sisteme de ccuatii
[<Z=3.j in " ~i II care dau M 1(4, 0) ~i M, ( 180 208)
]
Jf) 19
120. Sa se calculeze iniilUmile triung h iului fmmat de punctele A(I, 0),
B(5, -2), C(3, 3). 129. S:'\ se urate ci\ suma distantelor de la un punct interior la la~~nile
l Se calculeaz!\ cu d istan~e de Ia vkfuri Ia latnl'i.le opuse. unui t riunghi echilateral este constantii.
16 16 s J [Se poate lua o latw a ca O;c ~~ mediatoarea ei ca Oy. Aten ~ie la
v2n '0.3-v:s semnele clistantelor pentru a nu fAce diferen~a in loc de suma. Suma
constant;) Arf'! v~loarPa 'in.3.l~iiniL)
121 . Sii se Clf'rcet.eze daca punctul A(-~ . 4) este i.HLeriur sau exterior
cer cului cu cen trul fn w(O, 3), tanger,t dreptei 3x+4y- 24 -0. 1.10. Sa se g aseascii pe axa Oy un pun ct M egal departat dC' rll'<'ptele
122. Sa se cerceteze daca dreapta ::l.<- 4y +ll=0 estc s<'cantil sau exte- 3x-4y+6=0 ~i 4x- 3y-9=0.
rioara cercului cu cenLrul In w(2, 1), care trccc p rin A (6, 4).
123. Se da fascieulu l de drepte cu virful in w(-1, 2) ~i punctul
[ M, (O,l5) $1 M,(o -~)-']
A (:J, [)) . Sa ~e determi ne' rlr<'ptcle din fascicuL fata de care punctul A are
distanta. de il unitiiti. 1S1. Sc rlnu p1mctclc A (3, 0) 'li B(O, 5). Pe paralela dusa pr in A ln Oy
sa se deter mine un punct C astfel incH bisectoarea u.nghiu lui J\.CR sa
[y=2 ~i 24x-7y+3U-O.] treacii prin origine.
124. Se eli\ fasciculul cu dr eptele de baza :3x-f- 2y--l= O, x-y+3 =0 [Doua sol u~ii: C(3, 1) >i C'(3 , 9).]
9i punctul A(3, 4) . Sa se determine tlreptele din f ascicul fat.ii de care p u nc- 132. Fat ii de un sistem de axe dreptung h iulare xOy se dau punctele
t ul A are ciista:1~a d~ V
10. B(4, 0) ~:>i C(O, 3). S!l sc g.1sC'asdl coordonatcle punctului egal depar~a l d<:! B
r3x - y +5=0 $i x+3y-ii=O. j 'li C ~ i in acelatii t im p egal departat de laturile unghiulu i OBC. Cite solutii
125. Sa se cakule~e d isLan\a cl intre chep ~ek p11ralele 48x+l4y-21-U sint?
~i 24x+7y- 2fl = O.
[D ou ft solu(ii: M (12'3125) ~i M '
(2'6
3 5) ]
[Sc " Alrll lf'a?i\ d i st~nta "cte Ia un pu nct a l unei ureiJte p!nii ln cca-
lalta. Se puac<: lua (0, 4) de pe a doua drenptii; d= O, 7.] 1J3. Sa se calculeze coordonatele cent rulu i cercu lu i inscris triunghiu-
lui f.orma t dC' clrC'ptC'lC'
126. Sa se calculeze db tanta clintre cloull drepte p aralcle, acluse ~a
f ormele Ax+By+ C= O ~i Ax+ B y+ C'=O. 4x - y +2 =0; x - 4y-8=0; .r. + 4y-8 ~ 0
Sa se aplice formu la gfisit a Ia probl ema precedent a.
[(f o) J
lSe r.JOate calcula clistanta de Ia ( - ~ ' 0), abscisa !a udgiue a prl- 134. Sa se scric ecuatiile bisectoarelor interioare ale triunghiului for-
mat de p unctele A (3, 1), D(2, 4) ~i origine. Sa se verificc Lii ;;1nL cuncurcntt>;
mel dreplc, pl nii Ia a doua dreapta; d= C'-- =
C I ' P cntr- u aplica~ie "' sa se calculeze coordonatele cenlrul ui cen:ului inscris triunghiulu i :;;i raza
1\-A'.+R' ,.
1

vor aduce intii drcptele la forma din e n un~. aces Lui cere.
[(2V2 -f-l)x- (S+ '/2)y=O; x+2v-5-0; (3+2V2>x--- rv'2-llu-JO~o
127. Sa se ealculcze proiecpa segmentului. [ormat de punctclc !l (x~ y 1 ), Sc scadc prima ccu atic din a tTeia $1 se ob~ine Ft doua ecuatie. Puodui
H(x2, Y2), pc d!rectJa data de coeficieu Lul unghiular m. com un este (2\"2- l,S- V2>; r-,(5(1/"7.-1 ).]
102 _ _ _ __ _ CA.lJ!TO LUL VHI

135. S/1 se calculeze aria t riunghiului f ormat de pun dclc 11(1, l),
B(-2, 4), C(-4, -3).
I ...:.:1=13, 50 unita t.i piitrate.] CAPITOWL IX
1.16. Sa se calculeze aria patrulaterului format de punctele A{3, 0),

'1
ll{2, 5), C(-1, 3), D(l, -4).
TRANSLATIA AXHOR ufx.n
rse d escompunc i n triunghiuri. Atcntie la scmncle ariilor pcntru /x:uf
a nu fa ce dilcrenta in loc de suma..A = 2' J
:.!9
I I
)('

137. Sii ::;e d emonstr eze ca aria unui patrulater ale ciirui virfuri sin t
A , (i = 1, 2, 3, 4) 1,>i care are ca d iagQnale A1 A 3 ~i A 2 A, este d ata de unu
din f ormulele

-"~+ I
x1-xa
x2
X t,
Y!-Ya
?h
Y4
I&
I
1--2 lx2-Xt.
1
X3
Xt
Y2-Yt.
Ys
Yt
[/
X

Fig . 5-l.

[Aceea~i indicat ie ca mai inainte. Se va tine scama d e prop rietii-

tile d <>terrninanplor.j
138. Se da d reapta 3x-4y+4 ~ 0 ~i punctul A(B, 0). Sii se calculczc
cordonaLele punclelor unde dreplele ce ll'ec p rin A ~i fac cu axa Ox 45
~i 135 talc clr capta clatil. Sil ~e nflc aria triunghiului format de cele trei
drept e.
[8(36, 211), C(4, 4 ). .A'=112 unitati de al'ie.]
139. Se dau p u nct ele A(2, 2) iii B(5, 1). Sa se determ ine punctul C,
situ at pe dreapta x -2y + 8 = 0, astfel incit aria triunghiului ABC sa f ie
de 17 u 2
[ l ndicatie. Se ia C(a, ~) ca re trebuie sa vedlice drea pta dat!!, tal'
aria ABC= l7, cllci C ponte fi de o parte sau alta a dreptei dar.e, nP~i
aria pO'ate fi pozitiva sau negativa. S istem ele dau C(12, 10) ~i C'(-16, -4).]
1. SJ consid er iim punctu l M(x, y ) raportat la sistemul cartezian or':o-
gon al xOy ~~ sa efectuam asupra sis temului de axe 0 translatie , pina cind
or;;;inea vi n e fn tr -un punct oa1ecare 0'(x0, y 0 ) . Desigur, f ntii de noile ax e
x'O' y', punctul M va av ea alte coordonat e (x', y '). Problema care se pune
este aceas la : si:L i;e gai;easci:L r elaiiile ca1e leagii. vechile coTdonate (x, y)
cu cele noi (x', ?/) ~i C1L cooTdonatele (x0, y 0) ale o1'iginii noi 0' fati:L de
vechUe axe.
Pen tru aceasta sa notam cu 7-0, r vectorii de pozitie ai punctelor 0',
M fatii de r cpcrul 0 ~i cu r' vcctorul de pozi1;ic ul lui M fa(.cl de reperul 0'
(fig. 54). Facind observarea ca oriunde ar fi translatate axclc, vcrs ori i z, J
ramin aceia~i. putem scrie:
r = Xt+Y); ro ~Xoi+YoJ; r' = x't+l/J. (1)
Inlocuind acestea in relatia vectorialii evidcntii
r=ro+r'
s e obtine
xi+yJ=(Xo-f-X')'i-f- (Yo+ Y' )J.
Descompunerea dupii versorii 'i, ] fiind un icii tre buie sa avem

X= Xo+X' ; Y=Yo+Y'
Acest ca sint rclatiil c ciiutate. Ded abscisa veche este egalO. cu snma dintre
abscisa noii origini $i abscisa nona; se poate da un enunt asenUi:niitor pen-
tTu ordonate.
Ex em p 1 u. 'Fata de sistemul xOy se dii punctu l M(4, .5 ). Sii. se af:e
coordonntPll' lui M fa.tii de sistemul de axe tran.;latat in 0'(-1, 2).
Avem 4=-l+ x', 5=2+y', de unde x'.=5, Y' = 3.
 104 CAPITOUJT, J'C

0 u s e r v a,. e. Dadi n., uitam Ia Ii~.'1U'U 58 sc pare cii <'Ste tot a~ a de u~or 'T'~ANST.ATTA AXF.J,OR 105
stt stabilim rclntiilc (3) direc t, fiira s a apelam la rela(:ia vecturiala (2). !n rea litate
in:>il Jacii pro~ediim di rect trel>ui., >a ne aslgu rl!m cii rciatiil.-, (~) se piistreaza !n
diferite cazuri de f igurl!: 0' in cadra n ele II, H I s a u IV ~i de as.,m.,nea M in diferitc Ecuapile dreptelor raportatc la noill' axe s lnt /\.1~'-:-Bv:+Do = O ~i
cadrane. Relatia vectoriala (2) esle .inoli generala orlcum ar fi punctel<> 0, O' M
>n p!an ~i dcei r clatiilc (~) sint gen e r ale. ' A'x' +B'y' +V6=0 qi este clar cii au aceia~i I'Of'ficicnti u n:ghiu lari m=-~
R
A.ceasta observare scoa.te in "videntii general'ilfltea fonnulelQT vcctO?'ialc ~i dcr i
a ~xpresiilor analitice dedu.Ee pc calc vectoriallt.
m' ~-% elacii directiile dreptelor r a m In ne~d1imb<tte, a tu nci ~i unghiul

2. Ecuatia dTeptei in rapo1't cu. noile axe. Fie (D)=Ax +Bv +C~O
er.~JatiaclrPptei raportatii la vechile a.xe ~i 0'(x0, y 0) nnua oriJgin e. Inlo-
cuind .r: ~i y din rdatiile (3) sc obtinc A(x0 +x')+B(Yo+Y')+C=O sau
notinrl Do=A:ro+BYo+C,
Ax' +B?J' +(Do) =D.
Prin ur mare t.erme nul libcr este re?.ultatul inlocuirii coordonaLelor (x0, '!Jo)
in ecuatia dreptei date (D) - 0. Daca dreapta dat& trC'Cc prin noua origi.ne,
atunci (Do)= 0 ~i. ecuntia drcptci in noi.le axe dev:ine
celor doua d1epte 1iimine neschimbat dupa translatie.
A~aclar dista nta intre doua punct e ~i unghiu l a <./.ouii. dn~pte sint cle-
mente invarianle Jatti de translatia a:relor ill' coo?donat~<.
+
Ex em p l e. 1. Ce devinP. ecuatia ri.?~<ptei 2x-5y 12 ~ 0 daca se da
o tmnsln.tie sistemu.lui de reje1'inta astfel ca originea sa vina in 0'(1, 2)?
(4) Avl"'m (Do) = 2 1-5 2 + 12 = 4, deci ecuatia dreptei fatii ue n olle axe
este 2x'-5Y' + 4 - 0.
2 . 4c ee~i p 1obl emi1 pentru dreapta 3.r +8Y+2=0, n oua origine fiind
0'(2, -1).

A..l;' -J-By'=O. (4')

(1Jo)=3 2+3(-l )+2 - 0, d!'M :lx' + 8y'=0,

D acii dreapta cste data sub alla fonn;;l, sc aduce fnt ii la forma generala adicii cireapta dat a trece prin noua ongme, cu alLe cuvintc s-a ales l'a
~i ?poi .;e f olosc!]te formula (4). noua origin e un punct a l drept.ei uate.
3. ELemente care riimin invariabile fata de trcmslatia de axe.
a) Distanta int1e doua puncte. Fie M 1(.1.:1o y1 ) , M7.(x2 , y 2) cele douii
X
punctc raportate la sistemul cartezi.an x Oy $i 0'(x0 , Yo) punctu l i n care EXERCIJII ~I PROBLEME
se muta .mi~inea d,up[l ir ansla tie. Noi.le coordnn ate ale lui M 1 !?i M 2 lc
n otlim (:r1 , y,) r;;i (x~, y2).
Distanta M 1M2 fata de vechile axe este data de 140. Si'i ~c spuni'i cc dcvin ecuaj:iile dreptelor x+.2y-5=0; 2x+3y-
- 8=0; 3x -7y=D; 3x-2y+6=0, dadi originea se muta pl'inLr- o transla-
(M1M2).o,= V
(:r2-x1) 2+ (Y2-Yt) 2, (5) ~ie in 0' (2, 3).

iar fn.t;:i de noilc axe, cstc [x'+ Zy'; 3=0; 2x'+:l1/+5=0; 3x'-7y'-15=0
3.r'-2y'+6=0 (riimi ne neschimbntli).] '
(M ~M~)xnv = V(x2~1:1)2+ (Y2-v;v (6) 141. Se dau d:eptele 5x+Y-7= 0 ~i 3x-5y-21 = 0. Ce dcvin ecua-
!nsa potrivit relatiilor (3) avem tiile acestor drep te dacii, prin translatie, s~ mutii or iginca in p unctuJ. de
intersectie a l celor d ouii drepte?

d eci Wx'+v'= D; 3.r'- fiy'=O.]

(7} 142. Se considera ecuatiiie aceleia~ i c.lreptc (D) r aportate la vechile
axe x0y ;;i 1wilc axe x'G'y', dupil tra nsla~ie. Sa se arate ca ter men.ii
relatii care a r ata ca (MtM2).ov= (M1M2).rou, ac:lica distanta fntre doua liberi sint de accla~i senm dacii 0 l?i 0' sint de aceea~i parte a c.lreptci (EJ)
puncte r ilmine invariabill! la o translatie de axe. ~i de semne contrar e, daca s!nt de o parte ~i ali,u a lui (f!).
b) Unghiul a doulf drepte. Fie (D) = Ax+By+C-0 (1Y)= A'x+ 143. S<o! dau p unclele A(3 , 2), B(1, 5), E:'(-2, -1). Sa se spunii ce devin
+
'+ B' y C' = 0 doua drepte concurente, raportate la vechile axe. Coeficien~ii. er.natiil.c latmilor t.r innghinlui, claca se mutii originea, prin t rant;l<4ic, in
lor u nghiulari sin t centrul de greutate al tri.ungh iului.
m=-~ ~i m'=-~ !3x'+ 2y'-7=0; 6x '-3y'-l-7=0; 3x'-5y'-7=0.]
B U'
141. St\ se tm.te7.c problema in cazul .general cind v!riuri:lc triu nghi.u-
lui sint A(x1 , y 1 ), B(x2, Y2), C(xa, YJ ).
106 CA P T'l'OT .tiT. l X

[ hulic atie. Se v oL st:ri<l ecuatiile la tutilor sub formii de deter-

m1nan
. t .
~,
.
se v a t1ne sean1a cii G
(~x, 1
:Ey,)
3 . Se g~se~ te ca termcn :ibCL" CAPITOLUL X
3
2
3 A, umJe A este aria triungbi ului dRt }

LOCURI GEOMETRICE
145. Sa se cerceteze care sint dreptele a ciiror P.Cuatie se pastreaza
dupa o translatie de axe.
[Fie Ax+ By+C=O dreapta. 'I're buie ca Dn=C, care aratii ci:i
A Yo
~ B= ;.- , deci dreapta trebuie sii ficparal<'Hi cu 00'. Vezi un " x emplu

la exercitiul 140.\

1. Din geomet ria elementara ~ Lim ca se IIUme:;.Le Loc geometTic mul-

timea punctelor care ;;e bu.curil de o aceea~?i p1vprietat e. In plan acca'lt!l
mul\1mc de p unctc poate alcatui una sau mai multe cwbe . De pilda toate
punrtcle din plan egal depii.rtate cle un ptmct .fix se g asesc pe un cere,
p rin wmare locul geom etric - t:ercul esLe forma L <..l inLr-o sing urii curuii,
in t imp u = punt:Lele cgal dcpilrtate de o rheapta s1nt situa te pe rlouil.
d rcp tc plll'alele cu dreapta data . de o parte $i al't;,\ a ei. d eci locul geometric
este alciHui t d in cloua d re pte.
Putem concepe locul g eometnc ~i 111 alt mod, bazat pe m i$care, d eci
cinemu.tic. 1\ nume putem sil ne iuchipuim un puncl M m obil, care piis-
treaz/1 tn tot timpul mi~c ill'ii prop rirtnt.Nl dnt::i !)i gcnere!lz:l r.stfcl Jocul
geometric. I n aces t fel p u nctu l M coincide pe rind cu punctele locului
g eurneLric tlefini t mai !nuint c s tatic, ca mul\irnc <..le puucLe. S!nLem a~t-fel
condu~i l a o definitie cinematica : se mtme.~te loc geom et ric f igura p!arUi
de.9crisli dP. n n pnnct mobil M , care satisface o nnumita co nd ~ti e (pr opric-
tate) data.
F igura plana de car e am vor bit poate fi alciit uita din una sau mai
multc cm bc suu chiar tle o p or~iuu e d in plau.
In scopul rlc n. p u tea da l'eguli p recise pen tru d e Lerminarea locwilor
geometrice pe cale analit ica, v om desparti locurile geometrice In doua
c ate>;orii, rlupli conditia la care e5te supus punctul v<Jriai.Jil: a) 1-ocuri gco-
metr ice r ezultate d in mi$carea unui punct care piistteazii :'1eschimbata o
1e!atie geomet1ica; b ) Joc1wi georn etrice dcscrisc prin sd timbareu pozi(ici
p unciu Lui de inteTsectie a doua cuTbe variabile. in acest di n u rma caz,
proprietatea car e se pastreazi\ estc c5 pun<'tlll variabil se gase9te mcrC"u la
~ntrctil. ic-rea celor <..l oua <.:u1be.
Vom s tu dia cdc do11ll categorii de locttri geornetrice, cu suflciente
exernple pen tru ca lucrmile sa fie bine lamurit e.

108 CAl'lTOLUL X
2. Locu1i geum~trice rezuUate din 1elatii geometrice. A giisi locul geo-
metric nl punctului M(:r, y) inseamna a gasi rela\ia de legatura int re coor-
donatele x !?i y, adidi ecuatia locului. In cazul cind M(x, y) satisface o
anumita relatie geornelricil, este de ajuns sA transformAm rcla~ia data
intr-a relatie annliticl\ 'ii am gi:lsit lceiitura intre x l?i y. Ajungem astfel la
aC'C'asta regula simpla: locul geomet1ic ar unui punct care satisface o reratie
geornetricti se gtiseste tmnsfonnind relafia geometrica in relatie analitica.
Ex e m p I e . 1) Se cere !ocu! geamctrie Ill punc,e!or ega! depd!rtate de o clrcaptii
aaa. .
Fie (ll) dreapta data, M punctul care are dislanta d p!nii la (D) ~i MNj_(D),
und" N e(D). Rela\ia geometr!cii est.e evident MN=d.
D uell nu i ntcrvin ultc consi-
dcrnt:ii c,: putcm alege ~nm vrem Rxele, atunci vom lua pe ( D) ca ax5 O x ~i o per-
pendiculmii. oarecare pe ea ca Oy. Rela~ia geomeLTicll. transformatll. a:1alitic <>Sic
li=d (l)
~; re-pl'"""ntii clOt:a drepte paralele cu Ox, deci cu (D). Daca insa sintem o!Jliga(i
sa alegem all.e axe (in cazul cind locul cerut cste numui o purtc a unei probleme
mui complcxe), atunci (D) are ecuatia Ax-f-lly-f-C=O ~i ecuapa locului este
Ax-1-By-1-C= d
VA'-1-B' . (2)
Lccul estP designr R~<'lll~i, dar raportat La alte axe.
2) Su '" yiist ascu locul yeometric al p1mctelor care a" suma d!sta7ltelor Z<l clot<u
drap!c '):)erpondic!!lac, constantd $i cgala cu. a.
Problema poate fi studiata sub doua aspecte dupa cum distantele sin! soco-
tite cu semn snu !n vuloare obsol uttl.. In or!ce caz, nxele de co01d on ate vor !i ch!ar
cele douii drepl<: ~i atunci es'e foarte clar ca di<tan(;ele unu.i punct M La cele dnuii
drepte sl.nt chlar coordonatele punctulul. Relatla geometr icl! datil. de enun\ ..,;\e
MM,-1-MM,=a.
Cazul I. Dacii distantele s1nt socotite cu semn, atunci acest:ea sint comdon a-
tele punctulul M . cu semnele respective in cele patru cadrane. Relaoia georn.,t ridi
transformata analitic este deci
x+u=a (:1)
~i r~pre7.inta dreapta AB (fig. 55) in l.ntregime, rleci ~i parttea punctatii. &'i se obs.,rJe
i:u~a dl daca 1\.1 iese din cadranul I, atunci din puncLul t.le veUen! al gemnetriei
fiirii semne avem cUferenta d!stantelor constantii Si nu surna.
Cazul II. Dad relatia geome!l'ica se r~era In dis-
t aHie:e absolute, atune! relatia anal!tlcll. este
(4)
, Jxi+IYI=a
~i reprezinta p iit ra tul AUCJJ, L11cru care se vede u~or, de.
oarece daca M a par~ine l uc ului, a~uncl slmetricele fata
de 0.:, Ov ~i orlgine apart ln d e Rem<"nP.a locul.ui.
Din punctul de v..dere a! geome l1"ie i elementttr e pro-
blema se i ncndrcazli In ul d oilen en~.
AlTai/em atentia eli dup ii ce s-tt obliuut eC"aaji locu,...
Lui oeometrir. trebuie cmcetat dacil natura probtemet per-
'' mire c:a toate puncte!e care vedficil ecuajia sii apartinci
Iocului, sau numai tJ parte. Estc chestiunea loculul geo-
metric limilal.
Q 3) Fiind d ate t-rd punc:te A, B , C ><L se 9clseasdi lc-
I cul geometric 11.! punctelor care sat istac r clat!c
MB 2-f-MC'~2MA2
J.O~URI GEOMETRICE 109
Se al~g., dreapta BC ca nxii Ox si mediatoarea segmentulm BC ca axa Oy.
Coordonatcle punctelor sint: A(Xj, 111), D(a, 0), C(-a, 0) ~i M(x, y) care este punct
curent al lccu lui. Relatla geometricll transpus5 analitic cstc
sau, dupa dezvoltare ~i reducerea termenllor asen1enea
(5)
1\ccasta. e.qt.P. P.r::uapn i ocu1ui geon1Ptl'ic ~i rep ~ezin ta o perpendiculara pe tne-
diana OA a triunghi ulu.i ABC, dee<tr ece roefiri f'n tnl siin unghiular esle - ~
u1
Dicutic. a) P1ob tema prin enuniJI ei, nu duce La ni ci o limitare a locuiui
geon1etric, deci 1ocul geon1eLric este toata d1eapW.
b) Cazuri patticulce. 1) Dacil OA=a, adicii mcdiana tliunghiului Aile: este
+
jumiitatca laturii I:JC, atunci :r.f vl-a2 ~i ecuatia locului se reduce Ia x1x-f-y 1y- o,
adi<-a pcrpendiculara ;,Je OA core trccc prin origine.
2) Dacii tri:~ng hi u l AHC este isoscel, Rtunci A e;Dy ~i X1=0. Ecuatia locului
y~- n2
devine y= - - - , o paraltl::i Ia Ox.
2y,
~) Daca A, B, C, s!nt coliniare, atunri A sox ~' y1 =0. E cuat ia (:\) "" I'Pciuce
:x1 -a'.!
Ia x= ~ , dec! o perpcndicu lal'ii P<" dreapta ADC.
Am dnt nccst mndcl riP. d ;scu~ie pentru a ariita cii in primul r!nd trebuie vazut
daca lucd esle limitat sau n u , apoi cstc binc sii se pre?.; niP unele generali~i:iri sau
cn.zu!:i pA.,*ticul:we i.nteresante.
3. Locuri geomet1ice rezultate tlin intersectii. !.!1. cazul locurilor rezul-
tate din inl~rsec~ii de curbe punctul M se afla la in lersect-ia a doua cmbe
variabile, a direr pozitie depinde de un paromet:t'U A. Prin urmare ecuaLia
fiecarei curbc eontinc variabilele ~:. !I ~i m1 acela~i paramctm ); c;re
srhimba pozitia fiecarei cur be, dar nu n, odifici\ gradul ecua~iei sale. Cele
dou.;\ <.:urbe se pot set'iE' deci, in general, >ub forma
f(x, y; A)=O ~i g(x, y; ).)= 0.
(6)
Ne propunem sil gasim metoda de a cletermin a locul geometric al
puncLului M In accst ca~.
Ecuatiilc (6) for meazii un sistem pe car e 'il pulem rezolvn rn raport
cu x $i y; acestea vor f i fum:tii de /,., deci vom avea
(7)
Tr cbuie sa prec1zam ca din p1.mct de veden~ practic rezolvarca siste-
mului (G) poate duce uneori la greutil\i dcstul de mari, dar, w;;a cum v orn
vedea, aceastil rczolvare ne in tereseaza prea p u \ln.
In baza relatiilor (7) la fiecare valoare a lui '1.. corcspunde o per ecbe
de valori (l:, y), d eci un punrt in plan. Cind /, vatiaza continuu, pundul
.M(::r, y ) i~i schimba ~i el continu u poziiia !ii dcscrie curba- loc geometric.
Pentr u acest m otiv se :dee ca (7) rcprezinta ecuatiile pammetrice ale locu.
lui geomctTic. L egatura intre x !ii y este fiicut.a indirect prin parametrul /,..
 110
L OCURI GEOME'l'IU<.:E Ill

Pe noi ne intet'f'i'efl?.A lcg!ltura diried.:\ !ntre x ~i y , deci ecuatia car- Punctclc M E Ox ~i N e Oy sint tilicturilc drcpt c i, lar coordonatclc lor sc obttn
tezianii a locului. Aceasta se face eliminind pe "/<. inn-e cf:'le rlou11 ccua~ii (7), f!ic ind s u cccsiv y=O ~i X=O. Sc gasc~te M(-;; o) sl N(O, ;,. ). P cntt"U drcpt clc .,1N
deci scotind pe I. d intr-una din clc ~i in t roducindu-1 in cealal lit. ln acest ~~il.W nc trcbuic n u m al cocficientii unghiulnri. Elc fiind determinate prin douil
fel :;e ob~ine o rela~ie de forma
P(x, Y)=O (7')
puncte avem imediat
tn;.,N=
.,. - i. ; 7 H A M = - -..
Yo
- .
x,
x,+ -m
care este ecuatia locului geometric ci\utat.
Sa observam insa ca ecuatiile (6) ~i (7) sint echlvalente , prin mmar e Rezulti\ ecuatiile perpendiculavelor din M ~i N, respectiv pe AN ~~ AM: y=
p ut cm climina pc ;~ direct din (6), fa ra a mai lno!ce lJlin (7) ~i vom obt,:ine x, + A.
acela~i loc geometric.
De aici regula:
= - ~ ( x + ~) y-i. = - __m x; care se ma.i pol sc.rie sub formele
Yo- A. 1n Yo
Pentru a yiisi Locu! geumetTic rezultat din inteTsecpia a doua ctwbe
variabile, cme de pind de un acela$i paramet1-u, se elimi nli pmamctrul :rx, + yy, = X ( y- 2)
m.,
~i x:r, + YYu - ~ (Yu - ~)
m.

intre ecua~iile ce!or duuii c.'tuue.
Du pil cum s-a vazut sistcmul (7) a f ost ncccsar numai pen ~r u a cle- L ocul Jo(eometric al p u ndului J de intersectie a cel or doui\. rltepte se capiita prin
monstnl ca locul geometric se obtine prin eliminarea parametn1lui. Se elimin area paromct ru lui l.. ; aceasta se obtlne scazind ecua~lile ~i j mpilr\ind cu ).=j=O.
Ecua~ia locului geometric este
intimpHi insa cite o data ca elim in area pmametrulni din (6) si\ qc facil 1
greu. A t unci tre!;mie incercat daca nu cumva trecind de Ia (G) la ('7), y-y.,~- - (X-Xn).
m
eliminarea se face mai u~or Intre ecuatiilP (7).
4. Cazu~ cind curbel e contin mai rnulti paramet1i. Se poate ca din Se observa ca locul esle perpendicn lma nu oi\ ' din A pc rlrcapta MN lie rlirecpe con-
enun~ul unei prol.Jleme sa apanl doi parameLrl ~i a Lunci ecua~iile c.;urbelor sta ntll.
care determina locul geometric con tin d oi p arametri, adicii sint de forma Nota. Sul ll(ia geomehidl este simpla: or icare ar fi t r iunghiul MJN,
AM ~ i A N slnt inill ~imi , dcci JA este n trela lnalt;lme $1 JA..LMN.
f(:r., y; ;.,, iJ.) = 0, g(:r:, Y; il., ~t)~O. (8)
2. I'1'in punctul fi:l; M 0 se due doult deptc pcTpcndicul are: una taic axa Ox tn
Tn acest caz lnsa tot enun~ul problemei trebuie sa ne dea 9i o rcln1;ic A. ceata!tii axa Oy in H ::iii se aii.<P.asdi. locul mijtocului lui AB cind unghi ul d rept
se m t e1te in ;ur~tl tui Mo (C.d.p.).
de legatura intr-e cei doi parametri, d eci
&:riem ecuatiile a dou ii d rcpte ce tree prln M 0 Ql s!nt perpendlculare;
hi)., ~l)- 0. (8') Y-'1/n= ), (:t-xo)
I
Eliminarea cel or doi parametr i se face intre cele t rei ecuatti (8) ~i (8'). Y - Yo=- ~ (X - x 0 ).
Tn mod asemanator tTei parametri se voT elimina 'inLre paLru ecua~i i et.c.
Sc 1ntrmpla uneori, destul de rar, ca o problem!\ sli eon1;irlfl rloi paro- Para mlllrul comun e s\e coeCicien\ul u n ghiular ). al primei dreple. Intersect!nd
metri, faTa 1e-Latie de tegii.turii. inLTe ei 9i totw'ii sa exisie un loc.; geometric. cele doua dre pte, rc, pecli v cu Ox ~i Oy, se obtine A ( x. ~ ~0 0) B ( 0, Yo + ~) :
In astfel de cazuri, atunci cind ~e elimina unul din
parametri, se elimina de Ia sine :;;i al doilea. Atune! mij locul segmentului AB a re coorclonatele;

= 1;;- {\X.- 'I)

!I Exemplele care urmeaza vor Uimuri ~i mai bine
expunerea. X ~ '
)..
Y = -1 ( Yo
2
+ -:ro)
).
'
Ex em pI c. 1. Se considerii un unghi drept $1 un punct De dnta acea "ta curbele variubil" care d etermlnt\ prln !ntersectia lor punctul M
fix A. 0 dreapt/i. de d i reclie constantii taiP. Zaturi!e nnahiu !ui, s!nt d repte paraiele Cll ax<>le, CU fll te CllVinle am easit chiar un sistem de form a (7),
respectiv in M $1 N. Se ce1e locul geome ,r ic a l intenectiei Pentru climinarea lui l. a~ tteb ui oil-1 scoatem dimr-o ecuatie ~l s!l.-1 in t rod u cem
perpendtcularci din M pc .111\i, cu. pe!"pendici,!ara din N
Yo
1JP. AM. in ccalaltil, dar este mai s!mplu s!l. scr lem inti! ecuatllle sub !ormele i =Xg--2.1:;
L aturile ungh luiu! drept sc nlcg il'l mod f lrcsc ca axe
(fig. 56) P nnct u l A are comdonate oarecare: A(x0, Yo)- -2xYo Xu
Dreapla de d irectie constan lil o scrit>m bub !orm a y-mx+>.. ~ = 2rJ - y., de unde = -. - ' sau 2x0 ."t+2YoY=x& + yJ.
0 (~ cstc p at"Rmet rul p roble mei) u nde m=const. dil. directiR
1.. X. 2y - Yo
Fig. 5G. dreptei. Locul geometric este mediatoarea segmentului OM0 (a se vedea p1ublem a 81).
112 CA P!T()T .UT, X LUCUlli GEOMETRTCE
113
.1. PI! latw~le ur.ui unahi drept xOy se iatL ptmctel e A pe U>: Ji Fl p e Uy, apol 4. Se dii. 1<11 paralelogram ABCD. 0 paralalu ta ll.B
punctel~ variauile M p~ O.c, N pe Oy care satisfac relatia
taie laturile AD fi BC, respactiv in ,)1 $i IV, iar o para-
lelti Ia AD t aie l atnrile AD ~i CD, respec!iv 'in P ~~ Q. II

-OM + ON
- = 2.
Sii '" afle loct<l yeumelric a! punct11lui PNn MQ.
Se a legc latura AH ca axa O:r ~i perpendiculara pe
OA OR ea In A ca Oy_ apoi se noteaza cu a abscisa lui B (fig. 57)
Ecua[iile loturilor p~r>Jlelogramulu i sinl: (AB) y=O; (CD)
Sii se gilseascii locul geometric al punctului J := AN JIM. n Y=h; (1\D) y= mx; (BC) y=m(x- a ). Ecuati !le drept:elor
fun Juut nccst cxcmplu cu un an umlt sco!) : de u arii:ta ca daca cele d oua drepte MN !)! PQ siBt r f'!Ypectiv: y~ 3 ~~ y~mx-j-a. D -.l p~ cum ""
variabile coincid la un moment dat, atu n ci orice punct a l lor este punct de inlt:l'- vcde npc-.r doi paran1etri 0 si B f&rii ca pt'oblcn1a sa nc
see\le ~~ dreapta aeeasta dublil apare ca loc geometric, tiiril. a fi adcvilratul !()(! dea u ieg-titurB intre Pi , totw;i. exis{ft un loc geor:neLric:.
geotuetric. Astf(:ol de loc uri geomPt riC'P: t'P7.ultil din n edete1mi.na1"ea punctt.tl1ti d~ :f!ezo!vind , i, tec;e!e formate de drepte!e MN ~~ AD, apoi
intersectie sl este blne sa ~tlrn "" le recunoa~tem p e n tru a le separa ca sil raminil de NfN ~; BC gaslm:
l ocul geometric verllabH. Flg. 57.
In problema datil axele sint laturlle ungh1ulu1 drept. Coordonatele punctelor
!e no:iim: A(a, 0), B (O, b), M(a, 0), N (O, fl) .
'M(ft->3
m
); N(u+-m [3).
Dre p lele din e nun\ se_scriu p1in tilleturi:
De asemenea PQnAB ~i PQnco ne ctau p ( - ~, o); Q (b :~ a- b)
(AN) ( BM) ~+lL-1=0 Acum se pot scrle ecua1iilc drcptf'lor MQ ~i NP, care aduse Ia forma generalli
a b sint
(MQ) m(l\--b)x -'-(b-a-f.>y+a tl-0
l a care se adauga r da[ia de l elolat u ra
(NP) m Bx-(ma+a+ ~>u+afl=O.
Prin sciidcrca aces!or dou~ ecuatii (prima din a doua) dispar amindoi ' para-
n 1et:ti~~ se ob1ine ecuc:tia locu1 ui

m b x-Cb+ ma) y=O,

Avem in fata o problema cu doi pa1amctri a, ~ 0i o reln.tie de !egiitur<i. l:ntre
e i. Inlre cele t rei ecua[ii ln;buie d im iua (l a ~i ~. o dreapta care trece pdn or iglne ~~ prin pu netul C, d eci locul este chiar diagonala
AC a parolclogramului.
Din p timele douii ecuntii se scnnl:e:
hx
a=--;
b-y EXERCITII Sl PROBLEME
bx - , ay
acestea tntro<111Sf' in relRtia de lcgiiturii nc dA u- - --
a(b-y)
+
- - - - = 2 sau efectu!nd
b(a -x)
146. Sa ~e gil&easca lor.ul punctclor M astfel ca difcren~a pairale1or
calculele <.listantelor lor Ia douii p llncte f ixe A ~ i D sa fie constant.a. Sa se c:aute
~i o sollltie vectoriala.
b'x2+2ab .ry+a2y>-3ab(bx+ay)+ 2a2b"=O.
[0 perpcndicul mii pe AH.)
Am obtlnut o ecuatie de grodu l al II-lea. Sa o bservam insa ca a tunei cind
N:=B, deci (3=b, <elatia de leeatura n e' da a. a, adica M:=A. In Rcest caz lnsa C u m se expl ic>i faphll ci\ de~i In u ncle problem e
rtreptele A:N si Bl\1 coincld ~i toatc p u netclc drcptei A B sint p unc!e comune, d<'ci t:xisl~ dui parametri. f[m;, relatic d e lcgaturi\ i ntre ei, totu~i
Ah'l trebuie sa apara ca Joe geometric l'ezultal d i n n edeterminare. 1n consecintil avcm un loc ge()mP trJc'! sa ne inch ipuiut U.1 problema de
eouatia de gradu l al. !I-lea trebt~.ie sii se descomptmcl. ' fa ta ca MN t'amine Cix;'i sl vvriazl'l numai PQ ~i sa noHim
In adevi'q se observa ca ecua\.ia pual.., fi scrisa (bx+ay)'-3ab(bx+ay)+2a2b'= cu L locul g<"ometric da tor it p rimu l ui paratuetru " Pre-
~ o, care r ezo.tva ta in raport cu (b.'l'+ttu) duce Ia s upunem a p oi pe PQ f ix>. ~i sa notilm c u Lp l0cul datoril lui
b:r-j-ay=2ab ~i bx+au~ab sau ~. In general L. s l Le sint distincl'e, clnr ciaci\ se intimp lii sa
coincidti. cmn A fos! cantl a ici, atunci ; a exisLa un loc ~eo
X y mPtric rezulta t din variatla a doi par Dmetri, favii lcgiHurii in-
(D) - + - - 1 =0, (D) ~ + Y- - 1=0. lte ei.
2a 2b u b
D e f'xemplu daca ABCD este un trapez cu bazclc /I. B $1
Dreapt.a (D) esto verlt al.Jilul luc geometric ~i se constrUicste imediat avin d U\ie- C:TJ, MN ~aralela cu bazclc, iar PQ paral f' lii cu dreapta care
t ur ile 2a, 2b; este d~i paral ela cu AH. Wle~tc mi jloacelf' bazelor. atunci l.. este o dreapta, di!erltli
A doua dreap ta (D') este AB, ca re a~a cum am prcv!\zut trebuia sa aparli ca de d iagnna \ii. iar l..~ este o conlca ce trece prin .1 $i C. Ctnd
Joe rPzul tat din n eci..,l:erm in~r<"a punctului de intersec\ie. b Rzele ! rapezul u i devin cga!c. deci, trapezul devine p llrlll<>lo-
gram, ati t l.. cit ~i Lp se reduc Ia diagonala AC a paralelo-
~ In cnz de ncvoie ~e va nota bx-l-av=z. glamului.

3- c;,.r"'metrie :mali t:di d . XI.

 CAPlTOLUL X
114 --------------------------- LOCURI C E OM.t;TJ.HC.t: 115

147. Sll. sc gasea~d:i locul geometlic al punctelor care au raportul 155. Vidurile A, B, C ale unu i triungh1 se m i~ca arb.itl'llr pe t1ei
distantelor Ia dotlil dreptc concurenle, constant. drepte paralele. Sa se arate ca centru l de g nmtate G d escrie u n Joe geo-
[Duua drepte care tree prin punctul comun drcplelor da te. P<!u lru meLric ~! ~a se precizeze puzi~ia lui. .Sii se uea 11i o sul u~ ie ved oriala.
k=l se ob;in cele doul\ biseclu;,nc.) [Se va l u'l O:r. c.n direc(ifl drl'ptelor pAra JPl<e. Alunci A( a, a), B(~ . b),
l 148 . Fiind date trei pun~te A, B, C, sa se giiseasdi locul punctul ui M C(y, c) $i 11=
a.+ v+c = co n st. E'tc. Sa s~> nbsP.T'Ve r~ problema con t ine
3
care satisface relatia : parametri independe n'ti a, 1\ "i .]
A{EP +MCz_2Mi l 1 =k (con st.).
156. Patrulaterul ADC D a r e virfurile A, B fixe, iar C ~i D mobile pe
Sa se deduca problema de la exem plu l 3 2. doua d r epLe (&), ( ~') paralele 1ntre ele. Fie M , N m ijloacele segmentelor
-{, 149. Dindu-se in plan (n+ l) punct.cl~: ,l'y[ 1, M 2 , ... , Mn, M,+t. sa se AB, CP. Si.'l Sf' nfle locul mijlocului segmentului M.l\l.
g iiscasdi locu l p un clull1i M car e satisface r elatia !Problema contine doi paramelri. Se va h 1a o paralel a !a (~) ~i (<.\').
ca tum Ox. Atunci A(X1 , y 1) , B(X,.lh), C(a, a), DC~. b). Ordonatu mijlocului
,\1Ml + MM~ + ... + MM; - n MM~ 11=I;; (const.). lui MN este constanta. L ocul este o parale:i\ !a (!>.), (t..') a carei pozitie
este prec!zaHI.)
Caz particular h: - 0.
[0 drc;:ptii. Este generalizarea pmblemei p receden~e.J + 157. 0 drcapta se cle plasea7.ii paralel cu ea in s il~i 5i intil n~te axele
de coordonate in M ~i N . Prin M ~i N se due drepte cu directii fixe; sa se
"f1 150. Se da un triu:1ghi ct:eptur:ghic ARC cu ip.otcnuza BC=a ~i cate- a fl e locu l geom etric a l inLersec~iei lor.
tele 'CA= L>, AB-c. Sa ~e gaseasca locul geometnc al punctelor M care [0 d reapta care tiece p ri n orie ine.)
satisfac r clat ia
b2. J\IB2+c2MC2-a2MA2=k (const.). 1!i8. Pe o dreapta (D) se dau doua puu cte fixe A , H ~i u u p u n ct
mobil M. Pc pcrpendicnlnl"D. ridicaiii in M pe (D) se iau segmentele con-
Caz p arlicular k = O. s t ante MP=p ~i. MQ-g. Se cer e locul geo metric al punctului AP n BQ
[0 parfllela !a ipoten ~.<za. Pcntru lc= O se obj.ine o rela\ie interesanta (S.G.M. IV).
a punctelur de pe ipotenuzii. S.G.:.Yl. IV.p.97.j [F'ie Q, pn.,;tia lui Q d n rl .1E.'OA $i Pb pn7.i(.ia lui P cind M ..==B. Lor.ul
-\'...,..,...... este drea['lta Q 0 P b'l
'le1.51. Sc dii un patrulater ABCD &vind cloua laturi egale AB = CI5.
Sa se arate ca locul geometric al punctclor care salb fac relatia - 1:;.9, Se da w1 punct fix A p e ax a Ox ~i o c.lreapta (lJ). P r in A se utwc
X17f1 + MB2 = MC2 -1- MD2 u dreap tii var iabilii. (~) ~i Iie M==(~)n (D ), N ==( i.\)n Oy. Sa s c gascasca
locul g eometric: al inte1sectie i perpen d icularei pe Oy in IV cu d reapt a OM .
este mediatoar ea segmcntului care une~ te mijloacele laturilor egale. [A(f, 0) ~~ y=mx-1-n ccuut ia d rcptci (D). Locul cerut este (am-l n)x-
"ff 152. Dintr-un pun ct P se due perpcn d iculnrC'li' PM, PN pe latu r ile OM, -ay-1-an=O, n d r captii.]
ON ale unui uaghi dat. Sa se gaseasca locul pun ctului P f?tiind cil
OM+ ON= conilt. (Salmon). lfiO. 0 clrcapta se deplaseaza p iistrin d d irec1;ia ~i intilne~te axele Ox,
[0 perpendicu lar;\ pe bisPrtoAlea unghi ului. Sc p ot n lcgc ca axe bl- Oy, respectiv in A ~i D . Se construie~te un drep tunghi ABCD cu virul C
sectoarele (lnterloar~ ~~ exteL'ioa ra) u n g hiulu i.) pe o dreapta fixa (LI.) . .Sa se ga~easca lucul v ir fului D (C.d.p.).
[1c este coeficientul UHgh i ular al directiel constante ~! y=mx+n
'" 153. Un triunghi are o latma fixii ~ i aria cun~tanta. Sa se afle locul ecuutia d rep tei fixe. Locul c~ te rlr eRptA kx-i-(k1-mk- l )y-J-n-O.]
viriului mobil.
~ 161. Se clau punctele fixe A:: O:r ~i BE Oy . Se iau a poi pul'l.clde varia-
[Sc scric ell a ria cst c constanta. a) bacli aria se consi<lerii cu semn,
Jocu l este o paralela Ia baza. b) Daca a ria se considPri\ In modul, locul b ile A'EOx ~i D'EOy astfel ca OA'-1-0B' = DA+DB. Sa sc giiscascii 1ocul
este campus din dou!:l paralele !a baza.) intersectiei dr eptelor AB' cu A' B (Salmon).
154. Se da o dreapta (D) ~i un pun ctA exter ior. Daci.\ M E (D) ~i este [ A(a, 0), B(O, b). Locul esle :c+ u=a+b. In ecuatfa locului apare
lnsii. ~i d rcapta AB. Sa sP explice de ce (vezi problema 3 3).}
mobil, sa se a fl e :
a) locul mijloculu i segmentul ui AM; -1 162. Se cla d r ea p ta (D) 2x+3y-12 = 0. Un punct M mobil pe (D) se
b ) locul punct ului care imparte intr-un raport dat k segm entul AM. p r oiect eaza iu P pe Ox :'ii in Q pe dreaptu x-y -1-2 = 0. Sc cer e locul geo-
[Prualele lu dri!<>Pta (D).) z<1. metric al m ij'!ocului segmentului PQ.
"',_ s
116 CAPlTUL VL X

[l.f(a, ~) (D) d~c i 2q+3~-12=0. Sc CHirlll<'azii coordona!ele lui P

-- l 1
~i Q. apoi al" lui N, mij!ocul lui .PQ: :r= -;j<Ba+(l-2), Y= ( +~+2).
4
Be elim' n a a ~~ ~ tntre cele trei ccuo t ii. L l'cul este drea pta ~-7y+
+10 ~ 0.] -
CAPITOLUL XI
. 163. S!:! dau d?u ll rhepte ( .1 ), (Ll.') .~i un pum:t fix .4. 0 rlrcaptt~ vari-
b~lA ca~e trece prm J!. tale pe (Ll.) ~~ (Ll.'), rcspcctiv in M ~i N . Sa se CERCUL
gaseasca locul geomeLnc; al punf'tnlui PE1VIAN, care satisface r elatia:
_:'_ +h =c
.-L\1 AN AP

a, b , c fiin d t:on:;tnntc. C:a? particular C=a+i! . Se va ccrcetn C:J.7.lll cine!

P esLe eonj~1p,atul lui A fata de M ~i N .

. a . AP AP Mr M.1+ AI>
[ 1n ~cat1e. ~P. scri e a =...__-1-U -M_ =t:. Scobsc rvt! ct't=== ~- =
0
_ AM AN MA MA
Al' . MP NP
-1- =Alol etc. oi rel afia <.l"vine a -
MA
+ b ~= a [- b-e. Se ia una din
NA
Fig. 58.

drep te le <iate ca Ox, ceaiall~ !i ind y -mx. Se notcazll A(x0 . !Jo) ~~ P(r, 'J) s i
se tine seama dl. rap oartele in care dlept<'le <late imp<c l s.,gmen tul ttP
sin t tocma : cele de m ai s us. Locul est<' dreppta n 1'.. + b '.)'X - !I -u+b- c.
p t . I~ . Yo mxo Yo
_ cn;~ 1 1 cor:Jugat .~u A a;ern a ...,..,. b =1. c=2. SP va sCrie ecuatia locului Gi
m C<~~ul clnd ec ua ~nlc rii'Pp telot dale sint D - O ~i D ' = O, oarccare.]
1. Ecuatia cercului. Cc:rcul cstc l ocul geometric descrls de W1 punct .'VI
care ramine la egala dist anta de un punct fix C, centrul ccrcului. D~;tdl.
nu ~rtm cu r raza cercult,;i, relatia geomet ridi pe care o satisface punctul
cutcnt M cstc (fig. 58)
CM=T.
Fie C(a, b) 9i M(x, y) cenlrul ~i punctul curent raportate la u n siste:::J.
drP.ptunghiu lar de axe. Rclatia 8Comctrid\ sc scric nnalilic

sau, adusa la for ma ra~i onala

\i:
-C-x- -a-)Z _?J_ __b)2..=1~
_+__i_ 4. (1)

Acensta est!:! ecua~in cerculul. cind S!:! dau cenirul ~ i raza.

Oneil. ccntrul este in orig ine. atunci a~b=O :;;i ecua~ia devine
r;;;2+y2-12=0.) (2}
~ -- ....
1cuat iile (1) Iii (2) reprezinta cercuri numai in axe dreptunghiulare.
Dad \ veem sa traU\m p roblema vectorial, atunci trebuif' obse~ a t ca
vectorul CM i$i sch imba pozitia, dar a1e moclulul constant, cleci ICMI =r,
care cluce la acela~i rezultat.
2. Dad\ desfacem patratele in (1) obtinem ecuatia cercului sub for ma

= 2ax--1_b1[+ a2+bL..r2=ci:'l m
care este o ecuatie de g rndtil a! II-lca in x ~i y. Rediproc in sa, uu v1ice
ecuatie de gradul al II-Jea reptezinta un cer e.
 1-lll CA..PJTOLUL Xl CERC u;L 119

in adevar ecuat;ia g<!nt=ralii dt gradu l a ! LJ-Iea tn ,l' ~i !I estc

Ax2+ Dxy +Cy_1 + lJ:r + Ey-1;- F=O (4)
care cornparnt<'i cu (3) ne duce la Ul'matoarele constatari: 9
1) Ecn atia cerculu i ( 3 ) nu contine t ermen ul in xy, deci in ( 4 ) trebuie
ca I3=0 .
2) In (ill x 2 ~i y 2 au cocfi cicn tii egali cu I , dar daca a ~i b sint frac-
1ionari. prin eli min area numi tori lor se' ob~in coeficienti diferi~i de 1, dar
P.gali intre ei, deci in (4) tn: bu ie ~il a vern C= A.
Prin u r mare pen tru ca (4) ~a reprezintc un cere trf'bulc sii niba Jt
forma
{irxLI y'l +Dx+Ey+F=OJ (5)
,... F.ig. 59. Fig. GO.
pe care o vom numi ecua~ia
generala a cerculuL Daca impartim cu A
CA.r:-o, cii.ci altfel nu mai uvcm cere) ~i notiim G
=2j I:!. =2n. !... =p
obtinem - L-J ~ In nmbclc cazuri p rcprczinti:i puterea originii fatil d e cere*. In primul caz-.
l.::+y:::_:mr -t- 2~t~=..iJ
puterea originii este data de piitratul tangentei OT, in al doilea caz put er ca
(6) originii esle data de piitmt1d semicoarcle-i 0'1" ..L OC luat cu semnul (-).
pe care o vom num1 ecuapct n.ormald a cercului*. De air.i rezulta ca numai privind ec u a~ia unui cere pulem spune dacii
In rezumat formele princi pale su b carr SC' prezinta ecuat:ia unui cere originea este exterioarl! sau inteTioan:i cercului, dupa cum termenul libcr p
sint: ecuaric1 generalii (5). ecuatia nnrrnalil (6) $i ecuatia cu piitmtele este respectiv pozitiv oau negutiv. Dadi p=O, cercul tr ece prin origine. I
I:
strinse (I)
rkoarece trecerea de la ecuatia generala Ia ecuatia n or mala se Lace
4. Determina1ea centrului si a razei. Con side.ram cercul dat prin.
ecua11a n ormalii ' ,.
foarte simplu prin 1mpartirea cu .1. rorrnclc care interE>seazll in mod x2 + y2+2mx+2ny+ p=O.
I
deosebil sin t 11\ s i (6) Din relatiile (7) rezulta imediat: __ I'
3 l ntcrpretarea gE>omE>trici'i a coeficientilor Ne r eferim la ecuatia nor-
mali:i a cercului ([)): aceast a comp aratii cu ( 3) ne da ~= _!21-._ 1.=.=R~a2+b2-=1.? J (8) I
care dau coordonatele centrului ~i raza. Coorrlonntclc centr ului sint jurnii.-
(7)
ti'itite coeficientUor lui x $i y , cu sernnu! schirnbat. Expresia razei ne con- I:
Coefici entii lui ~- ~i y (2m ~ i 2n) sint coordonatclc cent rului. dublote ~i cu duce Ia Ul'miltoareu di:>t.:utie:
sernn >chirnbal. P f'.ntru interpretarea . lui p ducem din origine tangenta 0'1' I. Daca aLr- b2-p> o', raza estc rculii :;;i cercu l de a::;emenea real.
l a cere (fig !i9) !;i din triunahiul dreptunghic OCT ~coatPm: (57"2-=-0C'L--r2= II. Daci:i a2+b2_p=0, atunci r-0, deci cer cul ~e reduce lu un punct.
=a2+b2-r2. deci ' F:cu atia lui se scrie
[ F- a)2 f.{y-b}z-~Q)_ (9)
p=?JT?.
$i singurele valo1i rea!P. care unulea~a aceasta suma de patrate sint cele
A$3 cum orat.'i $i flgura, s-a presupus originea exterioara cer cului . care anulea<:a fiecare patrat, adidi x=a, y= b , dcci punt.:tul (a, b).
Dad\ ori!l'inea este interioara cercul ui. alunci se d uce coardn care +
III. Dadi a2 lJ:!_p < 0. raza cercului esle ima11:in ara $i cercu l cstc
trece prin 0 si este perpf'ndicnlnril pe d iamctrul OC: fi e T' unul din imaginar. Deoarece 12 cste negat iv, ec u a~ia cer cului scrisa cu patratele
punctcle unde a~ea~tA tai o cPrcul Avern (fig 601 strinse este
(10)
OT'2 = r2-QC2 = rL (a 2+ b2) = - (a2+ b2-r 2),
de unde De d nta acea;;ta nu mai exista n ici o pereche de valori r ealc (x, y) care sa:
verifice ecuatia (1 0).
5. Cazuri particv.lare. a) Dacii b.=-0 centrul cercu ui se afla pe axa-,
Prin analogie cu ecua(ia norm ala a dreptel, care se 0.1:, ia.r ecuatja cercului se reduce la ~ y -1, 2m!_l p=fl.ipse~te tC1me-
capatll din eeuatla generaln. prin lmpartireil cu un fact<Jr. nui ?.n y.
An~ l 0g ia este mal evidentli l a puterea punctuJul fatll de
cere.
Ve-.oi manualul de cl. a X -a.
 CERr.UL

120 121'
A.,
------------------ CA Pl'l'OLUL

Neeunoscutele fiind 2m, 2n, p, conditia ca sist cmu! sa fie compatibiL

b) .Dacit a - 0, centrul cer cului ~e afla pC' Oy, iar ecua~ia este~ +yLf:- !;ii dcterminat (sistem Cramer) este ca determinantul coeficien~ilor sa fie
+2~p= ) Lipse$te temwnul in x. ~ ~ .. diferit de zero, acEeii
- c) Dai?a p=O ecuatia cercului raminelx 2 +y 2 +2mx+~ny~~i cercul
\ trecc prin or-igine (vezi !ii 3). Y1
Y2
Ex em p 1 e. 1) Ecuatla cercul ui cu centrul in origine ~ ~ c u raza r =2 este:
""'+vz-1=0. Ys
2) Cercul cu centrul C(l, 2) ~i r a7.a r =5 are ecuuUa (x-l)~+<Y-2) 2-3r;=O sau
.x2+y:L.2X-4'1J-2U=O. Deoarece p<O, o riginea est<> interioan'i "ercului. relatie care arata dl ccle trei pu ncte A, B, C n u trebuie sa fie coliniare.
3) sa se stringll !n piitrate ecua(;ia cercului x"+u'+x-4y-2-0. Cu aceas ta condipe 2m, 2n, p au valori unice ~ cer cul est e perfect de- -
1 I 25 terminat.
Avern a=- 2, b=2, ,-z_ 4 -f-4+2= 4 ; ecuatia este E x e m p l u. Sa se giiseasca ecuatia cercului determinat de punc:telf!
( -1, 1), (2, -1), (1, 3).
)2
l 25
( x+- +(y-2)'--
_ =o. lnJocuind coordonatele fiedi1ui punct in ecuatia nurmala a cercului se
2 4 o,b~incsistemul
4) Sil se nfle rl'ntru l ~i raza cer cu!ui u c!irci ecuRtie este 2m - 2n-1J=2; 4m- 2n+p=-5; 2m+6n+p..,-10
. 3(x'+v')-4x+6Y+3=0.
cate dii m..,- ~, n=- , p=- ~- Ecua~ia
9
cercului este 5(x2+y2)-
Sc imparte !ntli cu 3 ~ se obtine ecua(ia uormalll, de unde IO 10 5
- 1 l.1:-9y-12 = 0.
2 4 4 2
a=3, b=-1, T~=g-+ 1-l =g-; T=3' Alta metoda. Se dctl'rminil centruJ cercului ca intersecpe a dou:i me-
diatoar e ale triune hiului, apoi raza ~::u distanta de la centru la unul din
punctele date.
5) Sa se scrle su b forma strinsii. in patrate ecua~ia cercului
0 b s I" r v a r i. a) Dadi sc dau numai doua puncte, se obtin numai
doua ecuatii cu trei necu.noscute. Se pot scoate daua necunoscute In Iunctie
Avem tt=2; b=-1, r-2=4+1-8=-3, deci r=i V~ Cercu l ~ste imaginar $1
de a tr"eia 1?i rcunlia cercului depindc de un singur pa1ametru. Sc ~ice ca
-ecuapa ceruta este avem un fascicul de ce1cu.1i. Asupra acestui lucru vom rcvcn i.
b) Daca se da un singur punct, atunci eonditia ca eercul sa treaca
6) Sll se spuna unde me cen trul, cere ul de ecualie prin acest punct duce Ia o ecuatie cu trei necunoscttte, deci se poale scoate
una din Ple ca fun ctie de celelalte rloua . Ecuat ia cercului dcpincle de doi
x'+Y1+6x-2>-.y~o. parametri. Exemplu: eereurile care tr ee prin origine ,,-;2-:- y 2 + 2mx +
.+2ny-O ..
~ oordonatele centrului sint a--3, b=>-., deci cenltui se aflil pe d reapla x=-3.
7. Ca $i d reapta, cercul poale fi cletcrminat in mai multe !eluri, d nr
6. De~erminarea u nui cere Se ~tie di un cere este det erminat de t rXei totdeauna vor trebui deterrninati trPi parametri. Astfel daca sc cunosc
puncte care nu si:nt m !inie dreapt.'L Acest lueru, cunost:ut din geometric, coordonatele cent1u!ui (a, h) ~i raza r, cen:ul este perfect cleterminat. Sa
va lrt:!bui sa-l rcg1isim pe cale analitidi. Pcntru ca un cere sa tread\ se obscrvf' ell a da centrul echivaleaza cu doua conditii, caci sint determi-
printr -un punct M 0 (x0 , y 0 ) trcbuie ca eeuatia cert:ului sil fie verificata de nati '1 ~i b.
coon.lonat cle p unctului. Insa ecua~in u nui cere conline trei parametri tn afara de at:e~tc doui'i mocluri d e a determina un cere, sc pot ima-
m, n, p, deci pen tru detcrminar ea lor trebuie Lrei emm.tii ~i acest ea se ob- gina ~i altclc. De exemplu dad\ se pune condi~ia ca centrul sa se afle pe
1in t;crii nd ca cercul trece prin trei p uncte. Daca A (x 1, y 1 ), B(:r21 Y2), o rlr0ap: a, aceasta di'i o relatit:! intrc C'oordonatele centrului, deci o et:ua-
~ie etc.
C(x3, y 3 ) sint eele t r ei puncte, attm ci pentru primul p unct t rebuie sa avem
x r+Yi + :!rnx1 + 2ny1 +P=O, sau 1) Sti. se determinP. r,ercul cu ce11l!u! pe cl!eapta. x=3, tangent a:~:ei Oy $i c<we
.~i asemanator . trecP. prin punctul A(5, 4 ).
Din cei trci parametri a, b, r, condi\iile problemel fixeazil. dol: a=3 ~i r=3
'2m.x1 + 2ny1 + p =-(x7 + y?)} Lasind pe b nedeterminat vorn scrie ecuatla
2tn.x2+2ny2-I-P=-(x~ + YD (11) <x-W:Hv-oP-9=0.
2mx3 -l-2ny3 +P=-(.ra +!fa)
 CAPITOLUL XI
"J22 CKHC U L 123:
Obligam acest cf"r~ sa treuca prln A(5, 4) ~~ ob ~inem (S-3) -I-(4-bl"----O~O sau
2

(b- 4)2=5 de u ncle b=4:L v3. dcci doua solutii. Ecuatiile celor doua cercur i se ob-
tin inlocuind valorile lui b !n ecu a\ia de mai sus.
Dacl1. R= 0 ri'idacinile sint confundate 9i dreapta est e tangen ta
cerculu i. Din (15) r ezulta
2) Sii. se scrie eov.afia cercv.!ui cu centru ! ln C (3, 5) ~i tangent drP.ptei ~x l-4v-
- 5- il. r= ~ - "~ ! (17}
. Cunoscind centrul nc tJ:cbuie numai raza. Aceasta se Aflii en distantil de Ia I VH m
8 5+45-51
5 --~
2
C Ia dreapta datii, deci r= - -G. Ecuatia cercului este (x-5) -l- d eci raza trebuie sa fie egali:i cu distanta de Ia cent ru (origine) Ia dteapta,
1 lucru :;;tiu t din geumel.lie.
+ <u-5)2-3G=O sau x>-]- y2-1Qx- 10y-I-14-0.
3) Sii. sa scrie ecuatia ce1cu!ni tangent axci Ox tn 1J1!nctul A(4, 0) $i ca.Te tr ece - Dacli R< 0 dreapta t aie cercul in douii punde imag inare ~i est.e
prh1 punctu ! (-2, 2). .
Se dau trei cond i ~ii : sa treaca prin celc douii. puncte ~! sa fie langent axei Ox. ext erioarLi ccrcului. In acest caz r<

I Vl+" m' I '
adicii raza este mai mica
Cenlru l se afla pe pernlcla d u sa prin A Ia Oy, deci 11=4, b=k. G eometric se v"de
.,;; 1"-k, dec! scrie m ecuatia cercu lu i (x-4 )2-l-(t!-l-)"----l-'=O sau x 2+v'-Hx-21..!1-l- decit d is lanta de l a c~ntru la dreapt a data .
+16=0. Ca sil treacii prin punclul (-2, 2) trebu ie ca 4 I 4-l- l6~H.-I-I G~O, ue unde 10. Cazul ycneml: o dreaptii :;;i un cere oarccnrc, deci
)-=10. Ecua~ia cercului este x'--1 y 2-8X- 20Y-I-16=0.
si y - mx + n. (1 8)
8. lntersectia unni cere cu o dTeapta. A gasi punct!'lf' comune dintre
un cere ~i o dreapta inseamn a n gasi perel:h ile de valori care vcrifidi Se poate pro ~f'da direct p rin eliminar ea lui y, d ar in acest fe1 sint
n mbele ecuatii, adicii a rezolva sistemul form at din ecuatia cercului ~i2 a necesare unele calcule care devin inutile daca reducem problema la cea
d r eptei. De exemplu ~~~ cautam punctel e de inter sect.ie ale cercului x + p recPden ta .
.+y2 + x-y-6=0 cu dreapta 2:r i- 3y-7= 0. . .Pen lru ac~a~; la ~;a .tlil.m sist.emul ui de axe o transla~i~ lu!nd ca nou5
7 - 2x . I . ongme ccntrul cercu !Ul C(a, b). Formulele, fn care ::c', 1( repre;;dntll noile
Din ecuatia dreptei scoatem y= - - care dus 1n ecu at1 a ccrcu Ul
3 coordonate, sint
ne da 13xL-I3x-26=0 sau x2 x-2=0, cu r adacinile x 1 =-1, x2=2, la x=a+x', y=b+ y' . (19)
<:are corespun d y 1 = 3, !12 = 1. Pun ctel e de inlersectie sint deci (- 1, 3) :;;i
(2, 1) Sistcmul (l ll) df'vin e
9. Intersectia 1.mei drepte umecare cu un cere cu cent1ul n origine
,este data de sistemul x'2-l-y' 2- r2 =0; y'=rnx'+ma- b+n. (1 0')
(13)
Comparind cu sistemul (1 3) singura deosebire este ca n din eeu ati,a
Inlocuind pe 1J in p rima ecuatie obtinem ecuat ia de gradul a1 !I-lea dreptei este inlocuit cu (ma-b+n).
(1 + m2)x2+2mnx+n2-12=0 (14) Hezultii imediat

-care da abscisele x 1, x 2 ale punctelor d e intcrs~c~ie. Ordonatele se obtin (20).

inlocuind pe x 1 17i x 2 in expresia lui y din (13). Fara a r czolva ecuatia (14) de undc cazurilc cure u r mcazii.
putem sa ne dam seam a care cste pozi~ia dr ept ei fata de cere. In adevar
Daca R> 0, radar.inil e sint reale ~ rlreap ta secanta cercului.
realiznntul ecuaUei este
(15) Din (20) se deduce conditia r>l am- b
Vl-1-m'
+ " \ adica raza cercului tre-
b uie sa Iie mai mare decit distun'!;a d e l.a centrul C(a, b) la dreapta data
Sint unnatoarele situntii posibile: m x-y + n=O. .
~- Dacii R> 0 radacinile sint r eale f)l dreapta t aie cercul efer.tiv in
TJ~C!a R=O, radacinile sint conf undate ~i dreapta este tangenta cercu-
-dou a puncte distincte, d eci este secanta cerculu i. Deoarec~ r> 0 trebuie sli
lui. Cond itia ~ste
avem din (15)
'>I Vl+m'
" l (16) r-1
-
am-L>+ n I
Vl+ tn 2 '

-ohservtnd di partea a II-a a inegalit5W este distanta de la orlgine la adicii raza egalii cu distanta d e la cf'ntru la dreapta.
<lreapta datll, rczu ltii ca dreapta este secanta ccrcului daca aceasta dis- . Dacii R < 0, rad~ cinile sint complexe !?i dreapla estc cxtcrioar11 cercu-
tanta este mai midi dedt raza; regasim p e cale analitica un lucru cunos- IUJ. Sensul lnegalitlit ii fiind contrar primului caz, raza cercului trebuie-
ocut din geometrie. sii fi e mai mica decit distania de la centru la dreapliJ .
 C E HCU!..
124 C. A PT'T'OT.UT. X 1 125

E x e m p 1 e. 1) Sii se spun a daca ctren.pta :Jx+y-25=0 este secanta cere" !tii -:l lfi9. Sa se scrie ecuatia ccrcului care trece prin puilctele A( l, ] ),
x' 1 y ' - 65=0 ~l, in caz afjrmativ, sii se af!e cuurdonatele puncte!o da intersectie. D(2, 0), C(3. 2). Si1 sc afle centrul, raza ~l l ungimea tanecn tei duse din
Nolind cu .,. raza cercnlui ~i cu d rlLc;tanlFI de ln. origine la d reapta, n.vem orig ine lu cere.

r'=65 ; d=
25
Ylii. dec! d2=
fl25
Jo = 62,5, d e u nde r>cl. [ :l(:r.'+Y')-13X-711+14=0; 6JT' - i ]
Dreap ta este secanta. Cour duuaLde se ana rezolv1nd sislemul. Avem y=25-3x, ca re ; 17q 1 Se cere ecuatia cercului df'terminat de punctele A(-'1, 0),
dus iu ecu aj.ia cel'cu lu i ne d a :r2- 15x+5G=O. Ri\dacinile sint x 1 = 7, x 2 =8 :,i, !n- D(4, 4) ~i originea axclor.
locui n clu-le tn ecu atia Llreplei, giisim Yl -4, Yz=l. ,. f:t:'-!-y 2-!-1X-12y=O.j
Punctele de in tersec~ie sint: (7, 4) ~~ (8, 1).
2) Dreapta 3x-5y-15=0. intilne.~l.e cercu! x +vL!- 2x-fiy-1.1=0?
2 ~ 17 zl Se dnu punctele A(- 1, 4), B(3, -2). S;;i se sctie ccuatia cercului
Elcmcntclc ccreulul s !nt cen Lrul C-1. 3) ~i raza ?'='/ 1+ 9+15=5. Distanja de care II# pe AB ca diametr u .
- 3 - 15- 151 33 . !;;:

ta d > 5,5>r.
I
La cen tru !a d rcapta datii cstc d- - V + - S -
9 2 = '1/sg Deuarecev34<G, rezul- [~ <' determinii. cent r ul ~i rao<a; x2+v'-2x-2y- 11=0.)

t J72.J.Se dau punctele A(x1, y 1) , H(x2, y 2 ). Sa sc sr.ric ccuatia cercului

Dreapta este exterioarii cercului. cu diamf'tru l K.D.
rGencralizarea Pl'oblemci precedenle. ~'+1P-Cx 1 -!-x, )x-(y 1 -1-Y>)Y-1-
-!x,x.,1- Yl!lz-0.] -

EXERCITII ~I PROBLEME
't.173 . S~ se s<;_rie ecua(ia ccrcului care tro-ce pr in origine ~i este tangent
drepte1 x+270, w p u nctul (-2, -3).
Sii se scric ecua~ia cercul ui cu centrulin originc ~i cu razn r=4,
t,.P 161:.
apoi a cercului cu aceea~i ra7.1'i, dar cu ccn trul in punctul (-3, - 5).
[ a~ A.. 1>~-3, ' '=A+2. Se g1iseste lo.= ~; rL! v'- f x+Gy~o]
[x 2+y2-16=0; x'+y2 +6x+10y+1D=O.] ~ Srt ~c scric c~mtia cer cului tangent axl!i Ox in origine 9i care
t: i' 165. Se cere eentrul ~i raza cerculu i a ciirui ect.mtie est e tr~h p unctul A(y 3, -3 ). Sa se determine centr ul ~i r nza .
x2+y2-2x+2 y5y-10= 0. [x' I !!~+4!!=0. C(O, - 2), 1'=2.]

Care este po7.Wn originii fatu de acest cere? 175. Se cere pozitia fi l'<'i1rci din dreptele: 3x+4y-35~0 , 4x - 3y+
+ 20 = 0, 12.T-5y-78 = 0, fata de cercu! cu cen trul In orig ine si cu raza
[(1. - {T,); r=4. Originea este intc rioarn.J r=6. Sa se calculeze coonl ona telc punctelor de intersectie reale.
:!: -H 66. AcePa~i problema pentru cercul 8(x 2 +y 2 )+ 4x+ l2y-2 7 ~ 0. Sa -16 Ifi RV~'i
se puna ecuatia cerculu i sub forma.strinsa in patrate. [ Secaula: M ( V5 , 1 ~--8\15)
12+131/3)1"' (-16- 6 ''_ _ . .
5 5 "
[C (- ~ - ~) 1'= 2. Origiu.,a inlerioara. ] T angcnl:a : T (~
lS
- ~)
13
l
+= 167. Sa se spunii care est e marimea tangentelor d use din Origine 176. Si:\ ~r af le intersect ia cercului x2+y2-4x-!Jy 80=0 cu drcupta
la cercurile: 4.1: -l-3y-70=0.
3 (x2 +y2)+2mx+2ny+9~0; }.(x2+ y 2) +2mx+2y+ l6 -0, fDreupta cstc ta n gcntii in punctul no, J O).]

unde m, n, k sint variabile. ~77. Sa se ~puna daca cerc11l c11 cennnl In C(4, 0), tangent clreptei
4x+3y-6 =0 tmc sau nu clreapta 4x-3y-6 -0 .
[ Lunglmlle tangentelor : '1/3 (constant~) 0i V~ (variab!U\).]
[Este t angent ~i la " doua dreap tii. Se calculeazll dis tants de :a
l:t- +168. Sa se puna sub forma strinsa fn patrate cercurile : C la d repte.]

x2+y2-4x+8y + 25~ 0 ; 2(x2+y2) + 6x-2y +5= 0. 178. Ce pozitie nrc dreapct\ (l ~j,2) x-2Ay+2(l+l"2)=0 fa ta de cercul
cu ccntrul in origine ~i cu raza r = 2?
(Cere imaginar; c ere de razil nuliJ..J (Tangomlii.l
12.6 CAPJT OLUt. X.t

179. Sa se scrie ecua\iile tangentel or la cercul x 2 rt-y 2-4x-5= 0.

pcrpenrli<'ulare pe d reapta 1 2x+~y-50~o .
[ Fasciculul rl<' drepte perpendict~l are pe dreapta dati\ estc 5X-
- 12y+ >-=0. Se d ~ l~rmi n~ ), ast(el ca dis tm1 ta de Ia cenlwl cer culni
CAPJTOLUL XII
la drP.Rpta variRbila sa fi e cgal/1 cu rnza. Doul! soluW : 5:c--12u-49=0;
5x-12y+29=0. J

180. Sa se gasea~ca ecuaUa ~ecanLei paralele cu d1eapta x-2y= 0, PROBLEME DE TANGENTA

care determinl'i in cer c11l x2 \ y~- ll.:r.=O, o coard/1 MN=2.
[x-2y- 4 5 "{3- o.}
181. Sa se calculeze 1ungimea coardei determin ate d e d reapta 4x +
,+3y-ll - O, In cercul cu cenlrul C(2,1) ta ngent d1eplei 5x-12y+ 15= 0.
[Se calculcaza dis ~a nta de Ia ccntru Ia conrdll ~~ sc folose~te teo-
r er>la lui P itagora. A ltfel: Se cauti\ M ~i N intersectiile cercului cu
dreapta, apo! se calculeazil MN; MN=l,G.]
Fig. 61.
;;;:zR2. Sa se scl'i f' f'cua 1ia cer cului cu raza r = 2, tangent axei Ox t;>i
dreptei 3x+4y-24~0.

[Patr u sol ut i!: x'+!J2--4x-4y+4=0;

1. Tangenta intr-un punct situ.at pe cere. Presupuncm ccrcul (1') dat
prin ccnt rul C(a, b) ~i raza r (fig. 6 1), d eci ecuatia lui este
. 4N
x'+!!?-2U:>.~4y-!-Hll)=0;. x2+y2__ sx- 4y+ g-=0. Se n ote A7.il ccntr ul (.~:-a) 2 + (y-b)2- t 2= 0.
C(o, ~) fii n d tangent Ia Ox rf'wlti\
~i ~~; se scrie apoi ci\ distan ("'- P e tangcnta fn M 0 , situa t pe cr>rc, luam un punct curent M(x, y) .
de Ia centru Ia dreapta data esl.<! 2. 1 Deoarece MoE (I") trebuie sa a vern
183. Sa se scrie ecuatia cercului i n~cris in triunghiu l format d e drcp- (xo-a) 2 + (y0-b)2- r 2 -0. (1)
tele 4x+3 y-32+0, ! Ox-24y+95=0 !?i axa Ox.
De alta parte se ~ tie di tangenta la ce1c este perpendiculara pe raza
[Bisectoarele unghlurilor fAcute de cele douii Lir~p le cu axa Ox
sint Z.:r- l Oy-'-HJ=O .5i x+21J-O=O. Ce rcul inscris este x2+y 2- 6x- BY+ punctului de contact, deci vectorii (:M0 9l M;iJ ~in t perpendiculari ~i pro-
+9-0.] Jusul lor scalar trebuir> 11a f ie n ul. Vectorii f iin d dat i prin cite doua puncte
se pot scrie
!84. Se cere ceuaj:in cereului cu centrul in ro(-2, 5) t;>i t angent cercu -
lui x2+y 2- 4x- 4y-l = 0. CMo= (XQ- a) i -'- (Yo-b)"j; M;;M =(x-xo) i+(1!- Yo>1
[Se scrie ca suma sau diferent a r azelor este egala cu d istnpta cen- Punind condipa ca produsul scalar sa fie nul obt inl:!m
trelor. Doul! solutii.l
(.ro - a)(x_:_xo) + (Yo-b )(Y-Yo) ~ 0.
Vom scrie x-a:o-x-a+ a-x0 = x-a-(x0- a) -?i y-y0 =y-IJ-(y0- b)
cnre lnlocuitc nc dau
(x-a)(:c0-a) + (y- b)(y0- b)- (x0-a)Z-(y0-b)2=0
~au ~infnd scama de (1)
u----------------------~
x-a)(x o-a) + (y- b)(yg-b)-r2=?) (2)
<:u conditia
(xu- a)2 + (y o-b)2-r2= 0.

Aceasta esle ecua~ia tangentei intr- un p u nct al cercului.

 ---~-
=====--r~~====~-===~~ =--------

128 CAPITO LUL XIJ: PROBLEME DE TANGENT A 129

Ecua~iil (2) se One m in le Ioarte u;;or Lladi se scric ecua~ia cerc ul u i cu. 2. Tangente cu directia datiL a) Cercul cu centru~ in ongme. Pentru
termenii ded1<hlo.ti: ca d r eapta y - m;c+n sa f ie tangent a cerculu i x2+ya.__r2=0 trebuie sa
(x-a)(x-a) + (y-b)(y-b)- r 2_ 0, taie cercul in doua puncte confundate. I n locu ind pe y in ecuatia ccrcu lui
gasim ecuatia de gradul al !I-lea 1n x pe care am scris-o in capitol ul pre-
apoi p r imclc pnrantczc din cclc douii produsc lc liis5m n!?n cum sin t, iar- cedent, 8. Realizan tul ecuaFei de asem enea esle scris, dar Jl transcr iem
ln celelalt e inlocuim x ~i y p1in x 0 ~i y 0. Se zice ca ecuatia tangen tei se nici:
ob\ine din ecuatia cer culu i pr in d edublare.
(5)
Dacii cen :ul ar e centr-ul in OTigine, awnci a= b = 0 ~i ecuC~ tia tangen tei
devine P r csup u nem acum cii vrcm sil giisim langen tele la cere care au directia
xxn+YYo-r~-0 cu conditia :ri\ +
yij--r?= O. (3} data prin coeficientul ung h iul ar m. Din ecuatia dreptci r ilmine sa de let-
minam pe n. Insa ca ecuatia in x, de. gr adul al II-Jea, sa aiba radacini con-
Sa co::sidcriim acum cazul dml ccua~i a ccrcului cst e datil sub f or ma f~mdatc hcbu ie ca realizantu l ei sa fie n ul, de uncle se deduce
nor maUi
x 2+y2 +2mx+ 21ly +p=O. n= 71,1 J ..c.m2.
!nlocu ind pe n in ecu apa dreptei gasim cii se p ot d u cc dou il t angen Le la
Dezvolti.nd p ar an tezele din (2) ~i grupin d convenabil t ermenii se poate- I
s crie tangenta sub forma ce1c cu directia d ata de m, anume
xxo +YYo-a(x + xo)-b(Y-Yo)+a2 + b~-r2= 0. y = m-r:1y 1 -: m 2 (6)
Insa ~t im [XI , (7)] ca a~-m, b - - n ~i a2+b2-r2-p; ecua~ia kmgentei Dacii n e in t cr cscoz5 :;;i punct ele de contact, acest ea i;itim eli se afla
devin e pe diametrul per pen dicul_ar pe directia tangent ei, d eci de coeficicnt un-
x xo+YYo+ m(x+xo) I n(y-t -y 0 ) : .Jl = O. (4} ghiular ( -~) Prin ur~j,ue pun ctele de coutact se pot gasi int ersectind
cu conditia
"-~ +
y6+2mxo.L2nyo+p=O. Iiecare din cele dou a drepte (6) cu y=-l..x, adidi r ezolv ind sistcmcle
m
S::i sc ob~erv e ca (x+xo) :;;i (Y + Yo) au cl n;p: coeficicnti jumatli.tile coefi- 1 ,,- -
cien~ilor .lui x $i y din Pcuatia normalfi a cercu'lui. Ecuatia (4) se p ::>at e y= - ---x; y = mxT y l +m2 .
obtine din ecu atia cercului tot prin cledublare scriind : x2=x -x, y 2-y y, m
2a:=x+x, 2y=y+y, a dka 0 b s e ~" ar e. l'un ctclc de contact s-ar putea obtine ~i a lllel, de pilda: a) in-
tcr scctind ccrcul cu flecare tangen Ui, cet!a ce revine Ia a rezolva nnu i\ sisteme de
x-x+y -y -1-m(x-\-x)+n(y+y)+p~O. gradul al !I-lea; b ) intersect! n d cercu l cu perpen diculara pe d ircc\ia ta n gentei,
I
Acum In fiecar e t ermen lasam un x sau y nescbirnbat, iar celui de-al d oi- deci y = - -x. ceea ce r evln e Ia a rezolva un "islem de gradul a! II-lea cu ril.d~-
l ea 1i punem u n indice ~i dipaLarn (4). Ducii ccrcul eRte nat prin ecu atia
generala A (x 2 I !Pl I Rx + Cy I D = 0 , se imparte lntii cu A ~i se aduce l a cini "'
distir.~cte.
Metoda pe care an1 d at-o in manua l este mai simplii fi indca redu ce p roblema
forma normala ~i n umai dupa aceea se scrie tangenta prin dedublare. la sisteme d<> gn1dul I. In plus arc avantaJul ca afl area tangentelor ~i a punctelor
E x em p 1 e. 1) Tangenta in punctul A(2, -4) la cercul x2+y3. - 20=0 de contact const ituic probleme lndependenle.
cst c:r.- 2-\- y( - 4) 2 0=0~au b ) CenLru ~ ce1cu~ui est e w(a, b ), ded ecu atia cer cu lu i este
x-2y-1 0=0. (x-a )2+ (y-b )~ rz~o. (7)
+
.t.J Tangenta la cercul x 2
Y"-5x+4y = 0 in punctul A ( 1
22
1) est ~ Sa mutam <~xele, pt'intr-o t r anslatic, cu or igin ea in ro. F ormulele sint
x-t~ +x', y=b + y' ~i ecu atia cercului devine
x 2..2 + y 2..-~(x+
2 2
2..)+2(y+
2
2.)
2
=0
(7')
sau
l:Jx-l Uy+ I ,-- Q, Dr eapt a y=mx+n p rin translatie nu-~i sch imba d irectia, prin w-
mar e ccoefic:i ent ul u nghiu lnr m ri:imin e acel~i . In aceste con ditii tangcn-
Atr agem atentia cii. atunci cind se da cercul ~i punctul, primul lucm
tele la cer cul (7'), cu direc;tia dat a de m, sin t
care tre buie facut este sa se verifice daca punctul se afla pe cere. In celc
douii exemplc de mai sus v erif icareu o poute face Ui/Or cititorul. y ' -mx' r y'1+1n:i. (8)
\
g - Geometric :malftlcli cl. XI .

.f
 l:JO CAPITOLUJ, Xn

Revenind la vechile axe avem x' =- x-a, y' -y-b, deci tangen ~ele P HUJ1L EME DE T A NGEN+A 131
la cercul (7) sint
y-b = m(x- a),V I + m2. (8') care, rezolvata, ne C'la dou li radi'icin i m 1 ~i ~- F:xi ~ta rlf'd rloua directii
pentr u care ~angen tele la cere tree prin A, adici'i din A se pot duce doua
P u nctele de contact 1;e aila in len;ediml fiecare i augeu lil cu perpen- tnngente la cf'rc~. Eeuatiile tangentel or se scriu ca drepte determinate de
d iculara dusil d in ccnt rul ccrcului pc ca, adic5. rczolvind 1;i~~emele: un punct (A) ~i de directia respectiva, pr in u r rnare

y-b = m(:e-a),V l +m2: y-b = -_!_ (x-a). (9) (11)

m
Ex em p I u. Sci se sc-rie ecuatiile tangentelor duse din punctu! A(-13,-4)
Din felul cum se scriu tangentele paralele cu o dreapta data se des- Ia ce r cu! x2+ y2-4x- 2y= O.
prinde ca es te necesar 1;a de ~erminam cen~L'Lll ~i ra<:a cercului. ElemenLele cercul ul s!nt centru l w(2, 1) ~i ruza ?"2=5. Ecuatia in m cstc
(-5+15m)2=5(1+m2) sau 22m2_15m-T-2=0
Ex em p I u. Sa sc sc1ic tangentele !a cercu l x2+ y2-3x+6Y+O=O, lnclinate
Ia 60" pe axa Ox. I 2
care dii ~= 2 ~i m,= ll. Cele dou a tangente au, a~adar, ecuatiile
Ce nt ruJ cNcuJui este w(~, _a)>i raza t' = "\ / _!)_ + n_n- ~ . Coeficientu l
2 \1 4 2
unghiular al ure plei; m - y3, Ecua~iile ta ngentelor rezu ltii; y+3- v's ( x - ~)
s a u, elimin!n d nu mitoril
. 3
;:L -
2
Vl + 3 deci scpAt'inrltt-l <> ;,vf'm
x - 2y l-5=0 2X-1 1y-lH=U.

2 y3x-2y-3l/3=o ~i ~ vJx-2y-3(4+v'3i- o. 4. Alta metoda d e a gasi tangentele duse dintr-un punc~ A (x 0, Yo)
.
Punct ele de contact se giisesc intersectind Ciecare tangentii cu y+3- - V1slx
'
- la un cere este de a scrie fasciculul dreptei cu v irful fn A

- E.). Se giisesc T 1 l~ (2 -'- VS l. ~J T-r~ Y-Yo ~ ),(x-xo)

- si (2 - y3j ,- _!)_]'
2 4 4 o <l 4
1\'ocd.. Ca exercit iu , elevii care doresc pot stubili ecuatiile Langentelor de direc- :;;i de a determina pc l.. a~a fel ca dreapta sa taie cercul in doua puncte
tte data. pe cale \'e cloriala. Pentru aceasta ~sle necesar sa ia un pun ct curen t confundate. P~in urmare eliminind pe y, ccuntia care remlta trebuie sa
M tx. y ) pe tangenta, sa scrie versoru l IG, al direc~iei nOLma le Ia ta n gen t.a ~i sa puna aibi'J. Tf'ali?.antul nuL
conrfit.lR ,:;I ll,:'0 = r. Metoda, care este mai d irecta decft prima, are dezavan~ajul ca duce
la calcule mai lungi.
3. TangenteLe la cere, du.se dintT-ttn punct exterio,-, Fie cercul cu
ccntrul in w(a, b), de razil r :]i punctul exterior A(.r 0 , y 0 ) , .-lin care vrf'm
sa ducem tangentele la cere (fig. G2). Pentru
aceasta s:::rie m tan gen t<~ la cere de directie EXERCifll ~I PROBLEME
datil (m)
y-b - m(;r: a) V l + m1 't:18.'i. Sa ~c scric ccuatia tangentei in punctul (-3, 1) la cercul
x 2-'-y 2- 10=0.
~i impunincl condi~ia sa treadi prin A , d eter-
[3x-y+ I O=O.J
minam pe m. Prin urrna r ~ lreb uie ca
-t 186. Sa se scrie ecuatia tangentei in punctul (-1, -2) la cercul
;t.~ + y2- 6x +3y- 5=0.
[Sx+v+IO=O.]
Separind radicalul l)i ridiclnd In piitrat, o.b-
'(;incm ccua(ia de gradul al IT- lea -t" 187. Sa se scrie ecuatiile tangen telor la cercul
(}
(10)
x2+y2-3x+y + 2=0
l'ig. G~.

in punctele de intersectie cu axa Ox.

[x-y-1=0; x 1-v-::-2-'=0.J
132 PROBLEME DE 'J'/>.NGBNTII. 1:13

188. Se d a cer cul 4(x2+y 2)+3x-12y+9=0 11i punctul A(-3, 2). Sa
sc gi'tscasca ecua ~iil e tangenlelor la cere;
a) paralele cu drcnpta 15.~: -- Sy- 12=0;
b) pe1p~ndiculare pe diamctru1 care trece prin A.
-v;
[aJ m=- B; 15x+au+2o-o; 15x+By-14-0; bJ m-4; ax-2v+
-I 11 2Vi7=o.l
189. Se cUi cPrcul .r~ +y 2 -6X -"- 4y- 12= 0.
a) Sa se arate di dreap ta 12x- 5y-l 19=0 cste t angenta la cere !?i
sa se det ermin e punctul de tangen~a.
b) Sa se scl'ie e cua~iile laturilor patr a1;u lui circ\.Ullscr is cercului, in
cnre 11na d in Jahui es te pc dreapta de mai sus.
[a) T
21 -lal); b) 5X-I-12Y-
(-la, 56=0, 5X l- 12y-j-74=11,
190. Un cere cu razn tle 3 unitati este Lan gent unei ur cpte ( .6.). Care
este lungimea umbrei aruncatf' pe (.6.), dacil. ra7.ele soarelui slnt lnclinate
l a 150 pe (.6.)'?
1 94. Fie AB diametrul unui c<?rc ~i (T), (T') tangentele fn A 9i B.
Tangenta dusa intr-un punct variabil M intflne9te p e (T) 9i (T'), respcc-
tiv fn P $i Q. Sii sc demonslreze di:
1) AP- RQ = const. 2) Diametrii car e lrec pr in P !?i Q sint perpendi-
eulari.
195. Un cere ue raza r se r eazema pe podea si pe un peretf' vertical ;
planul cerculu i este pcrpenclicular pe ambele plane. Unde t r e buie a.<~e
zata o sursa luminoasa A pe podea, In planul ~~rcului, asLfel ca umbra
:uruncati:i de cere pe perete sa fi e de d oua ori cit cliametrul ~crcul ui ?
[l n tersec;iile planul t.:i ccrcu lui cu p ocleaua ~i per<:td., ~e iau ca
axe Ox ~i Oy, Fie A ( a, 0); se determir_a a astfe l ca tlmgcnta _!:!_ cere
(diferita de Ox) sa aiba urduJJata la orig.Jne 4r. Se gase~te ~=OA =3r.J
106. Se da cercul x 2+y2-6y-1 8= 0. Si'i sc gaseasci:i MEOx din car e
l~X-."iy-11 1 =0:1
<lucind tangentele la cere, acestea sif determine pe drcapta y=6 un seg-
ment de 6 uniti:i~i.
[M(<t, 0). 'fangen tP.Ie din M Ia cere: y= m 1(x-a), y=tt'2(;r-a), "'!
6 6
~i ""2 rildacin ile ecnatiei in nt. Rezulta pcnt ru u-6 : x1- m, 'x, '- m, '

Generatizare pentru un cer e de raza r situat oricum fata d e (d), ra- Sc scric cil. lx.,- ...;,1=6 etc.; a- :ov'If
7.clc soarelui avintl u dir ec~ie data .
-f.=: '197. Sa se scrie ecua~ia tangentei la eercul xZ+y2_r 2 ~0 in punctul
[Se alege (\) cA Ox ~i p<"rpPndiculara din centrul cercului pe (t.) {r cos a, r sin u) !ii sa se compare cu ecuatia normaln n rlreptei.
ca o y.
Lungm1ea u m b ret eate d e 12 umt
..at1.
I n gen p,al: ~r V~
'\m I .] .f- 198. Se dau cercurile x 2+J;l-4y-l 4=0 !)i :r2 +y2 -14x-2y+49=0.
Sa se d etermine Langentele comun e exterioare.
191. Sa se scrie ecua~iile langenlelur duse din origine la cercul [Ambclc ccrcuri sint tangente axei Ox. Se cau ta inte~""~ti a linie~
x 2+y2-4x + 6y + 1 = 0 (C.d.p .) cenlrelor cu Ox ~i se duce a doua tan gcntii Ia unul dm ce1cun; y=O ~~

nm 2-12m+~=o.
12y-j-5X- 60=0.)
[ lccu apa i n m: 'l'an gentele: y
3
Va x.]
4 ._ 199. Sa se determine cercul ~are cstc tangent axei Ox si trece prin
{Qy0sa se gfi.qcasc5. pu~ctele d<' p c rlr cap ta .1:+2y-6 = 0 , de unde se
punctele A(2, 3), H(4, 1).
pot~ tangente per pend1culare la cer cul :r2 +y 2---4=0 ~i sa se ::;erie [ Un cer e tanr:en t axel Ox are ecuatia .:t 2+Y'-2ax-2 ~Y+ a~=O. Se
ecuatiilc acestor tan gen te. pune conditia sa h'P.A~ii prin ll ~i B. Doua ~ercuri cu centrele (5+ VB.
! Punctele se gasesc la intersectia drF-ptei cu cercul concentric cu 4-l- "fil ~i (5- vo. 4- {u).]

CP.I dat ~i
,,- (2
5 1
cu ra7.a 2 v 2 . A 54) B(2, 2). 'l'angente le tliu A: 3x- 4y-l-
-j-JO=O ~; 4x+~ y-1 0=0, cP.le rlin B paralele cu axele.]

193. Sa se scrie ecuatia cercul ui care trece prin origine ~ i p1in pun c-
tclc A(l, 0), B(O, 2). Sa se scrie apoi cc uct ~iilc t nngcnt elor in punctele 0,
A, B ~i sa se verifice di aceste t angen te intnnesc latu r ile opuse nk t r iun-
ghiului OAB !n trei puncte coliniare.
[:>:1+y' -;>;-2y-=C. 'l'angentele: x-j-2y~o. x-2y-l = O, x - 2y-j-1=0.
P unctcle pe lat uri: M(~ -f) N(o, -})' P (-4,0).]

I
 P
~U_T_
E_REA
_ ~UNCTULUfFATA_n
_E__ R_c __________________________________~
C_E_ 1~
35

Daci1 cercul cste dat prin ecua~ia nurmalii, atunci puterea punctului
fata de cere est e
(4)

CA.PITOLUL X Ill deoarece ecuatja nor mnli'i nn est e decit ec.:ua tia (1) dezvoltata. Daca insa
cer cul este dat prin ecuatia g enerala
A(x2-l- y ~)-t-Rx+Cy + D=0 (5)
PUTEREA PUNCTULU I FATA DE CERC atunci t r ebuie adus intii la forma normnln, prin impar~irea cu A ~i nu-
rnai dupa aceea se aplica r egula de calcul a puterii punctul ui. Prin ur-
mare .
(rJ 2
~ = Xu
+ +
Yo
2 B
A Xo A+C +D
Yo A sau p =
A (x~ + yg) -l Bx, + Cy 0 + D
A. ~ (fi)

Se poate observa di cxista o analugie pronuntata in tr e distanta de

p constnn ti:i ; b) 9i una 9i c.:ealal ta se obtin 1nlocuind coor donatele curente
Fig. fl:t
1. D e f i n i f i i. S.'l consideram un cere ( r) cu centrul 111 9i cu ra<:a T ,
un pu nct P tn planu l cercului 9i o secant a dusa prin P, rnr c tnic cercul
in pundele M ~i N (fig . 63).
Se ~Lie (cL a X-a) di produsul p- PM PN est e constant d nd secanta
se rote~te in ju rul p u h rtului P ~i accst produ~; poarti:\ n umele d e puterea
punctului p f ata de cer eul ( r ).
lJacii. punctul P e~te exlerioc cer cului, atunci putem roti secanta i n
jurul lui P , pina eind devine tnngenta la cere, iar punctele M, N s~ con-
funda in punctul d e tangen ta T . F:xpr(>sia putcrii punct~lui P esle a tunci
(l)
Relatia (1) se m entme ~i daca punctul I' este interior cercului, dar in
acel'lt caz ~ cst e neyativ: taugentele di11 .P l a cere s1nt imaa jnare, adica nu
se pot d11ce tangcnte...ln crrc. Rl'amintim ca 1n acest caz puterea , in mo-
dU!, cste <.!aLa de patratul se1nico(l1dei duse prin P, perpendiculara pe wP-
Daca P<: ( rl puterea pt:nctului este nul a.
2, /Sxpresia analitica a puterii puncttlui _ Ptesupunrm figurn 63 r a
por tRtil lR u n ~i stem rle axe chcptung hiulare x Oy. oarecare !?i notam
w(a, b), P(x 0 , Yo ). iar raza cercului r. Ecuatia cercului este
(x -n.)2 + (y-h) ~ 12=0. (2)
Puterea p unctului se obtine din (1) tl'aducind r elatia analitic, anume
+ (y0- b) 2-r2.
,1 = (Xo- a ) 2 (3}
De nici mmlltoarm rr guli'i. s im pla: puterea nnui p-unct P fata de cer-
cul (1 } se obtine inlocuind in ecuatia cercultti coordonatele cuTente p1'in
coo-rdonatele punctului P.
.la un punct la o dreapt a r;;i puterea unni punct fatli de: un ceTc, anume:
a) !;>i u na ~i c.:ealalta se obtin din ecuatia g eneral a prin 1mpi:ir~irca cu o
prin coor donatele punctului drrt, dupi:\ ce :; au adus ecuatiile respective ]a
lonna norm ala .
Aceast a analugie Indreptate!;lte numir ea d e ecu atie nor17Wlii a cercu-
1ui in cazul d ncl cocficientii lui x2 ~i y2 sint l sau cind sint adu;;i sa fie
1 prin impartirea cu A.
. Ex em p 1 e. a) Pute1ea punctub1i P(l, - 1) f at/1 de ce1cul x2 y 2 +'
+2x-o cste p =4 . .Punctu l este exte1'io1' cercului -~i tan gentele din P la
cere au lungimea PT=2.
b) Puterea punrtului P(2, - 2) fatu. de cercul 2(x 2 + y 2 )-9x -i- 2=0 este
p- (4 + 4) - 0 2 -I 2 = 0. Punctul se aflli pe cere.
2
:3
c) Pu t eJ'ea ]Junciului l'v1(2, 1) fatii de ceTcul x 2 -'- y 2- 9=0 este p= - 4,
d eci M este in te1ior r.e1cu lui.
3. 1\plir.ntii. L Locul yeometric at punctelo1' care au aee e a~i puteTe
fatii de un cere este un alt CATC concentl'ic cu eel dat .
In adevar fie cercul dat ptin centrul oo(a, b) 9i raza r. Putcrca punc-
t ului M(x0, y 0) este p - (Xo-a) 2+ (yo- b) 2- 72. Dadi p ~ const., atunci lega-
t ura in x 0 ~i Yo C'f:tc (xo-u)2 + (y o-b)2----(r 2 +p ) - O s au L.recind la coordo -
nat e curent e (x, y)
(x-a)2 -'- (y-h)~-(1 2 1- p) = O.
Locul g eometric este deci un cere CU accla" i C'Cntru , d nr cu raza yr~ I- p.
II. CeTC'UTi ortogonale . Daca doua curbe oarecare (C) !;li (C') se taie
nstfl'l c1i In pund ul comu n tangen tele lor sin t perpendicular e, cwbele se
numesc ortogonale in ace! punct.
Sa considera m acum doua ce1curi care se taie In A :;;i B (fig. 64) :
u nul cu cent rul w, altul cu ccntrul l >l' . Dacii cclc dow'\ cercuri sfnt orto-
g onale, atunci w' A I wA. Deci pentru ca doua cetcuri sa fie ortogonale
trebuic~ ca d udnd tangentele din centru l unuia din ele Ia celalalt, l ungi-
mPa tnngc ntei sa fi e egala cu r aza lui. Altfel spus, pu terea centrului unui
cer e, fa\8. de al cloilP.a, t reb11ie sll. f ie dat il rle p i-'ltr atu l r a zei lui.

136 CAPI'!OLUL XW
De aceasta observare ne vom servi ca sa ga-
sim conditia analit idi pent ru ca doua cer curi sa fie
nrtogonale. Fie
x2 + y2 + 2mx + 2ny + p ~ 0
(w)
~i (w') .-r~+y2+2m'x+2n'y-J- p'=0
ecuatiilc cclor clouii ccrcuri. Primul cer e urc cen-
tru1 w(-m, - n) 9i r aza r2=m2.f-n2.-p. Scriincl di
p uterea centr ului este egala cu pat1atul r azei ob-
t inem
Fig. Gt. m2 +n2..._2m'7Tir-2n'n+p'~m2+r~2-p
sau - 2 mm' +2nn'=p -l-p'. (7}
Ex e m p 1 u. Sli se determi.n e ceTcul cu ccntruZ pe <lrcapta x = 3 ~i
cu raza de 3 unitaf;i, ortogonal ce1cului .-r2-J- y2..._4.-r=0 .
Element ele cercului diutat sint : centrul (3, J.) ~i raza r=3. Puterea
ccntrului fa(.ii de cercul da~ Lrebuie sa fie 7'2=9, deci 9 +ka__12=9, de
unde J...= 2'{3. Problema nrc dou:'1 solutii; acesteo. sint cercurile
(x-3)2 l-(y2 y3} 2-9=0.
0 b s e r v a,. e. Condi~ia (7) ca doui\ cercuri sit fi e ortogor~le se poatP. ohtine
~~ din triu nghiul dreptungh!c wAw', scrtind d1 u>w'' = r"+r'' ~! trans!ul'lninu rela!ia
geon1etrid'i in relatie annl it idi.
4. Axa mdicala a doua cercuri. Ne propunem sa gasim locul geome-
tric al pundelor care au aceea9i pulere Ial;ii de doua cercuri date. Pro-
blema a fos t tratata geometr ic in cl. a TX-a. 0 rcluiim acum sub aspectul
ei analitic.
Ecuatiile celor doua cercuri sint, sub forma normali'i:
x2+y2+2mx+2ny+p=O (w)
x2..Ly2+~m'x+2n'y+p'=o . (oo')
':d.elatia geometrica dat a de enunt este
(!!)
u ndl' p ~i p' sint puterlle unui punct M(x0, y 0) fata de cele doua cercuri
(fig. 65). Du pa cum ~tim locul geometr ic se capiita transform1nd rclntia
geometrica in relat]e analitidi, deci
x~+y5+2mxo+2nyo+p=xij +y 6+
+ 2m'x0 + 2n'yo+p'.
Deoarece Xo, Yo s!nL coor donaLe curen tc pu-
tem ~terge indicii ~i trecind toti termenii
in prima parte o b~inem
2(m-m')x+2(n-n' )y+p-p'=D (9)
li'ig. 65. care cstc locul geometric cautat .
PUTERF.A PUNCTULUI FA'rA DE CEUC 137
Ecuat]a (9) fiind de gradul I reprezinta o d1eaptii; aceasta poarta nu-
mele de axa. mdicala a celor d uuii cercuri. A~adar, 2ocul geometric al
punctelor ca.re au accca$i pute1e fa.tii de douii cere-uri date este o d1eapta
care se ntLme.1te axa radicalii a celor douci cercuri.
Daca privim ecuatiile celor doua c-ercuri (w) :;;i (co') :;;i ecuatia (9) a
.axei r ad icale se obs~rvii ca ecua~ia axci radicalc se obtine d irect d in ecua-
tiilc ccrcurilor prin sd\derea lor.
Dad\ insa ecuatiile cercu rilor se prezinta sub forma gener alii (A~l ),
atunci t rebuie., aduse 'int li la I urma normaUi F?i numai dupa aceea prin
::;ciidere se obtine axa rad ical/.1.. A('CaAtn fiinddi r elatia (8) cere ca f iccare
cere si'i f ie aclus la forma nor n:ali'i. p<_ .
Proprietiitile axei l'adicale. a) Deoarece orice punct M al axei 'r adi-
cale are pu teri egale fat a de cele doua cer curi, rezulta cii daca M este ex-
terior cercurilor, tcmgentelc duse din M la ceTcurilc date ~int egale
(fig. 65).
b ) Notind cu T 1, T 2, T:~o T 4 punct ele d e tangentii avem 1\11\ =MT2 =
=MT3=MT4, deci cercul cu centlul M ~i raza 'MT1 trece prin celelalte
puncte de conLact. Esle u~or de observat di ace::;t cere este ortogonal am-
hclor ('CI'('lJri date (w), (co'). Sc poate spune atunci ca axa radicaUi a doua
cercuri este locul geometlic al centrelor cercuri!or ortogonale cu doua
cercwi date . (0 d iscutie va urma dupa p rop!'ieliiti.)
c) Centlele cercurilor da Le avind coor d onatele oo(-m, -n), w'(-rn',
-n'), liniu centrclor urc cocficientul u nghiular
_y2-yJ n-n'
JJ.-------,!
x,-x.., 1u-1n
D in ecua~ia (9) 'rewlLa coefic.enlul ungbiulaC' ul axei rad icalc
, m-m' 1
Jl = - - - - = - -
n-n.' !t
ode u nde se deduc~ ca a::i:a radicata este perpendiculara pe Zinia centrelor.
Prin urmare este suficient sa cunoa~tem un singur punct al axei ra-
diculc ~i constr uctiu rczulti:i ducind d in accl punct pcrpcndiculara pe .l i-
nia centrelor.
5. Discujie. Consecinte. Dacii cercul'ile elate sint tangente in A axa
Tadicalii este tangenta comuna. In adevar A apartine axei radicale, de-
.oarcce are puterea nul/1 fatiJ. de nmbclc cc1curi (puteri <'gale), iar tan-
genta comuna In A este per pendiculara pe linia cen trelor .
In acest caz, locul geometric al centrelor cercuril or ortogonale cu cer-
.cUlile date este fo rmat din axu raclicalii, far'li pu.nctu~ A .
V aci'i ccrcwile date snt secante fn ;t ~i B, atunci A ~;>i B au puteri
nule fata de cele doua cercttri, deci axa radicala este secanta comunii AB.
Punctele situate pe coarda AB sint interioare ambelor cercuri, d eci
din aceste p uncte n u se pot d uce tangente la cele d oua cercuri. Rezu1tii
Cii locul cen trel or r.er('utilor ortogonale Ja clouii r.cr curi sccnntc este f or-
mat din axa radicala din care se scoate segmentul inchis AB.
 PGTI::~CA J:'UNC'J'ULUI FAT!\. DE CERC

lilB CAPITOLUL XIIT

Scazind prima ecuaii" <.li n ce:elalte cloua ohtin"m axele radicalc 3x-2y- l = O
~i 7o:-4y-~l=ll care dau ccntr ul radical oo(l, 1). Dar ware puterea nalii f a ~a de cercu-
Consecinte: a) Ecuatia secantei comune (cercuri secan te) sau a tan- rUc date, d cci ct!le trei cercuri au un pnnd c:omun. Ccrcul ortogonal se red u ce la
gentei comune (cercuri tangente) se obtine prin simpla scadere a ecua- un punct , riP.r i nu cxistn..
c) Aceea~ JJrol> tP.ma pentTu ce,curile x'+v'~5~5-0; x'+v'-3y-6=0 ;
tiilor cdor doua cercuri. x'+v~-1 x--<J-10- o.
b) Pun ctele de in te rsec ~i e a doua cercuri se ob ~in inle1sedind unul Se obpne ro (2, ~) ~i r'=- 2, dcci oo este inter ior cercud lor. Nu exista cere
rlin cercu r i cu axa lor radicali'l. ortogonal.
6. Centrul radical a trei cercuri. Trei cercuri l uate doua cite doui'i au
trci axe radicale car e ~int concurente. Ptmctul lor comun se nume~ te 7. Pun<:tele de inteTsectie a dowi cercuri se gasesc, a~a cum am ara-
centtul mdical al celo!' tr ei cmcuTi. Pentr u a demonstra analilic aceasta tat la 5, intersectinrl unul din ccrcuri cu axa lor rad~caUi. Este de ajuns
proprietate consideram cercurile care au ca ecuatH sa dam un exemplu: sa diutam punctele comunc cercunlor
2 (x21y~)-~x+ 1 Oy+ 10 =0; 3(x 2 +y2) +2x-4y - 23 - 0.

Axde radicale a cite doui'i. cercuri slnt Scriem ceJcurile ~; ub Iunnele

5 2 4 23
2(m 1-111-~)x + 2(T~.:t-nz)Y + p ,-p.l = 0 x2-y?- - x !-5y+5 = 0; x2-'-y2 + - x - -y-~ = 0,
2 3 I 3 3
2(m..2-m.3)x + 2(n2 na)Y -1 P2-Pa = 0
de undc axa radicala x-2y-4=0.
2(mJ-mt)x+2(-nr-nt)Y+P3 Pt-0. Se scoate rlin ecuatia axci r<o~tlicale x-2y -'- 4, care clus i n oricare din
11
Se observa imediat ca aceste trei drepte sint concurente, deoarece adu - cercuri da; 5y2+ 16y-l-11=0, cu radacinile .y 1= -1; Y2= --;;- la care co-
n fnd p e primele d oua, obtinem pe a treia. Se , poatc dovedi a ccla:;;i lucru 'J. . 2
"
punind conrlitia rle concwenta sub forma rle determinant . Dadi se aduna n espun d x, -~ !/1 X2=- 5'
toate lin iile la prima se obtine ca rezultat zero . !.n adevi'i.r
2(7n!-m2) 2(n, -n2) 0
Punctel e de interscc~ic ale ccrcurilor si nt (2, - 1) ~i ( - ~ -)
!!. Fascicule de CC?TcuTi. I. Fiind date doua cer cu ri
2(~-m3 ) 2(n2-n::) 2(rv2-n3) (C)= x 2+ tP +2mx +2ny 1 p = O; (C')=x2+y2 1 2m'.'l:+2n'y-l-p'=O,
1
2(ma-mtJ 2(na-nL) 2(n3- n1) ecuatia
(C)+f..(C' ) = O (10)
Coordonatele centrului radical se obtin ca intersectie a doua axe ra-
dicale. Centrul radical are puteri egale fatii de cele trei cercuri fiindca reprezi11ta de asemenea un cere (t..f=- 1); a ceasta se observa scriind ecua-
ap artine ficci:irci axe radica l~. Prin w mare tlad:i el e~;i,e exterior ccrcuri- ~ia (1 0} c:l:-zvoltat
lor, atunci se pot cluce .~nge tangente egale la cele trei cercuri ~i centrul
r adical esle centtul unu.i ceTc oTtogonal cleodata la cele trei cercud. Dadi (1 +~)(x2_+ y 2 ) +2(-m + /..m')x+ 2(n+f..n' )y+ z; + t..p' = O. (10' )
ccntrul rad ical este interior cercurilor, atunci nu se pot cluce tangente Cercul (10) sau (10 ') este variabi! din cauza parametrului :I., deci cind
la cele trei cercuri ~i nici n u exista cere ortogonal fata de ele. J... variaz5. avcm o mul~imc de ccrcuri. Toatc ccrcurilc accstci multi mi
In cazul cind existi\ cere ort ogon al, ecuatia lu i se scrie imediat, de- tree f.nsa prin punctele de intersectie ale cercurilor (C) = 0 ~i (C') = 0, de-
oarece cunoafit~m ccntrul (centrul radical), iar palratul ra<:ei este pute- oarece acestea verifidnd ambele ecuatii, verificii ~i pe (10). Aceste puncte
rea cent rului radical fata d e or-icare din celc tTci ~rrruri: c:l~sieur cil vom pol Li reale, con f undate sau imaginare, dar luldeau na ele d eten n inii axa
alege p e eel care an? ecuati R cea mai simpla. r adicali'i.
Se zice ca (10) sau (1 0') reprezinta un fascicul de ce1curi determin at
Ex c m p 1 c. a) Sa sc scric ccu<~lia cc rcului ortogonat cercurilor o.:2 + y 2-6x-j- de ceTCUTiLe d e baz<i (C)= 0 :;;i (C') = 0. Din cele spuse mai inai n te rezultii
-j-5=0; x' -J-y1-ny-~1=0; x 2-J-y' I 4x I 5y=O.
Sc.:c1detn tJrirna e(.!ua~ie d in c ele un n5toare ~i obtinem doua axe radica lP: c5. cercu1ile unui fascicul DU Dccca~ i axii. radJcaHi. ,
3x- 4y IR= O $i 2x I y -1=0, eRr<'! rlAu ccntrul l'ndica l oo(2, - 31. Puterea cenl rul ui Se p oate demon st ra, ca !ii la fasc iculele de drepte, ca (10) reprezinHi
radical fat11 de- oricare cere da LJii Lralui razei, de exemplu feti\ de primul cer e; t o ate cercurile din plan care tree prin inletsect ia cercu1ilol (C) ~ 0, (C') -
r2=4+!!-1 2+~=fi. = 0. Determinarea unui CC'rc al fasckulului sc ob~i nr impun1nd cond i~ i a
Ecua(:ia cercu iui odogonal este ca cercul (1 0) sa treaca print r-un p u nct M 0(x0 , y 0) , de unde rezulta }.. =
(C ) .
(x-2) 2 + <v -3)'-6=0 sau x'+u'-4x-'-Gy-j-7=0. - - _!I_ care este perfect determinat dad\ M
(C~) 0 nu apar~ine nici unuia din ~
cerceteu dar.ii. cercurile x' 1 y2-x-y~o ; x 2+y'--lx-'-y-j-l=O; x 2.f-112
h) SiJ .<P. +
+6x-5y-3=0 admit tw cer e ol'logonal.
 140 CAPlTOT.lJL Xn1
141

cercurile d e baza. Deci p1intr-1m punct oarecare a~ planulu i trece un sin- 203. Sa se gaseasca p LuJcLele eare care au pulerea p 1 f ata de cercul
guT ceTc al jasciculului. Axa 1-adicala se p uate considera 11i ca un cer e dc- (CJ) = O $i p2 fatti df' f'f' l'f'Ul (C2 )= 0. un dc s- a notat cu (C1 ) 11i (C2) pr imele
generat al fasciculu lui (). = 1). parti din ecuatiile cercur ilor. Discu\:.ie.
Aplicatie nurpericii: (C1 ) =x2+y2-4 = 0; ( C2)=x 2 +y 2 -7x- 1 4~;+ 20 =0;
II. Un f ascicul de cercuFi poate avea ca elemente de baza un cere :;;i P1=9; p~ =- 16.
o dreapta:
(C) =x2+.y 2 +2m..c+2ny + p =- O; (D) ~ Ax +By +C:= O. [ Apli~ati'l: M(3, 2), N ( - +'~) ]
Ecuatia f asciculului este ~ Sa se scrie ecuatia unui. cere ortogonal ceJcu rilor xL}- yL....l = 0 ~i
(C)-}.(D) - 0 x2+Y -12x+2:J =O, care sa aiba raza de doua un itati.
ca1e r eprezintii. evident un cere, variabil cu ~- De fapl (D) - 0 reprezinta [Centrul trebu ie sll. fie pe axa :auica li\, deci C(2, >.). P uterea faj:ii
axa radicaUi a d oua cercuri oarecare al e fa~;ciculului. de cercmi: p=r'-~4 . Hezu ' ta )..=1.]
l'Iup1ieta~ile sint aceleafii ca la fasciculele de cercuri.
205. Sa se scrie ecuatiile a doua cercuri luind ca axa 0.1: linia centre-
Aplicafic Se clii un CP.rc ~i tLn punct fix A Zn planul ce-rcu !ui. 0 dreaptu (II.} lor :;d ea axa 0y, axa l or radicali;i.
taie cercttl t n M oi N. Sii "I' ar ate elf atune c!nd ( t.) se dcplasea.zii paralel cu ea [Tre Lu ie ca nt =f= m'; n=n' ~~ P=P'.I
!ns lt$i, ce1cuZ MAN t rece pri n a! doilea. p nnct j ix, diferi t de A.
Alegem axele astfel : originea i n centr ul cercul ui ~i Ox paraieH\ cu (A}. Punctul 206 . Se dau cercurile x 2+ y2+ 10.1+ 6-0 ~i :c2+ y2- Bx 7 6 ~ 0 ~ i dreapta
A a 1' c> ~nrdonatclc ( X 0, y 0) . Ecua j:ia ccrcului cote x2 +y2-T~O ~i a drep tei (>) y-l-=0. 4X-1 3y-l0=0. Sa se det ermine ptnctul M astfel ca tangentele duse la
Toa te cercurile care tlec prin M ~i N a p ar(in fascicu l ului eercuril e date sa fie egale intre ele eyi egale cu d istanta rie la M la
x2+y:!.......'+To(y-l,. )= O. drcapta datil.
~+y: - rz.
Ca sa traaca p r in A t1cbuic sa nvcm x~ + y~ -r +1,(y0-l. )=O,
2
deci k = - ' [ Oy este axa radicaUi, d eci M (O, >.). DouO solutii M
y. - ~.
Inlocuind p c '' ob~!nem e cua!ia cercului AMI\': (y0 ~>.)(x'+v2-r2)~(.r.5+v ~ -r')(y-
- >.)=0 s au Yo(x2+v'-r2)-(x~+yg -r2)y->.(x'+~P-:r~-y~) =O.
Am obUn ut un fasc!cul de cercuri cu punctele fixe date de cercurilc y0(xL J- y'- r')-
-(x~+v~-r'JY=O ~i x2+ v'-(x~+yg) -O . . -1@ Se uau cercu rile de ccuatii ,
l n iocuind x'+v'=x:+vi ~~ sim plificin d cu x~+v~-r'+ o se ob1i n e y=y0 , de u ndc x~+y2+4x Hy +4 ~ 0: x 2+ y2-u.-r + 5=U; x2 + y 2- 42x- 10JJ+24 = 0.
x=x0
Punctele fixe s int A (:r:o, Yo) ~i A'(-xo, Yo) sim et rice faj:ii d e Oy, cr;ea ce apara a) Sa sc afl c cenl-:rul lor radical l;) Sa se scrie ecua tia cer cului orro-
evident geom etlic. ~onal celor tr ci crrcuri.

EXERCITII ~I PROBLEME 208 . Se cere punctul egal depart at de punctclc J\ (4 , 6), B(S, 4) eare are
accca:;i p u tcrc fa(.<l de cercurilc x2+y 2- 6;x+4t; ..... 9= 0 ~i x 2 11P-ily -:" 7=0.
Sa se trateze cazul l!eneral cif.ld ~i' d:m ::loua puncte A , D $1 doua
200. Sa se afle puterea punctului A(2, 3) fata de cercul 3(x2+y2)- cercuri (C1 ) eyi (C2l
-6x+ 8y-3 = 0.
[ M (~ ~) I n cazul gener a l are mar e importan ta ulcgere a axelor.]
.. 201. ::ie cere Iocul geometric al punctclor din care se pot duce tan-
[P=l6J

-f @ Sa se aile punctele de intersectie ale cercurilor

gente cu lung imea d e 6 unit a ti Ia cercul x1+y2-8x+6 = 0. x2+y2-4x+2y-9=0; 4(x2+y2)- 10x l lly-12 = 0.
[ P=36; x2+y2-B:r:- 30=0.} [Cercurile sint interioarc.]
202. Sii se determine pe dreap t a 3x -y+ 4 =0 punctclc din care se 210. 1\cC'cn11i problema pe11tru cercuri le
pot duce tangen te de 4 u nit ati lungime la cercul :~,2 + y~~6x + 2y ~ 0. ii(x2_+y2) - 20x_+ lOy- 96=@: 5(x 2 ..:..y2)-4x l- Uly- 32= 0.
(Intersec\iile dreptei cu cer cui ale car u i puncte au putcren p=I6
fat a d e cercul da t. M(-2, - 2) ~~ N ( - ~ ~ ]
[ Cercurlle sin t langen te in T (- ' - ~) ]

I
/
)
142 C A PT'TOT ,TJT. X ID

21 1. 1\ccm~i problema pentru cercurile:

x 2 +y2 - 3x+9y-20=0: 2(x 2 /- y 2)-5x+22y-49=0.
[Axa radia l ~ x+4y-9-0. Pun ctele comune: A(l , 2) ; B(fi, 1).]

212. Sa se sctie e~u atia. cercull:li ca~e trece prin pundul A (2 , 1) ~i ,CAPITOLUL XIV
are acee a~i axa r ad1cala ca 91 cer cunl e dm problema p recedenta.
[Sc sctic ec ua~ia fa.,cicu lului d e cercuri cu cercur lle de bnztl dntc
~i se a lege eel care trece p l'in 4 Se gi1sc~te x' l y'--?x -?y+W-0.]
LOCURI GEOMETRICE
i:G . se da c~rcul x +y~-2x-6y + 6=0,
2 dreapta 2x+5y-l0 =0 ~i
pun au?'A(4, 6). Sa se deter mmc r f'rf'ul care trece prin A ~i are dreapta
d ata ca axa radi cnlil rt1 cercul dat.
[0e scrie fas ciculul deterrninat de ccrcul dat ~i dreapta data.
2(x 2+y2 )-G.t -1711+22=0.)

'

1. Nu este cazul sa rep etfim cele ce am spu ~ desp re locurile geometrice

l'a capilolul X. Acolo locurile geometrice erau numai linii dreptc, aici vor
putca fi ~i cercuri. Avind insa cun o~tin ta 9i despre ecuatia cercul ui, care
este de J!rad ul al TI-lea. pu tcm aducc completarile care urmeaza.
Gasl.rea locmilor geometrice cu a jutor ul gcomelriei ele menlar~; se
n~zum a l a un cadr u destul de restrins. anume la acele cmbe carP pot fi
u~or rccun oscute : lin ie dr eapti:i, cercul. p<.trabola etc.
Geomet ria analitica estc a ccca cnr e a p us ordine In chestiunea locu-
r ilor geometrice, ~i anume sub doua aspecte:
a) Oricc problema de loc geom etric !.ratata pe cale analitica ne duce
la un rezultat, adica la o ecu atk (care eventual se p[)ale descompune) !ii
aceasta reprezinta una sau mai multe cmbe.
b) Gradul ecuapei curbei- loc geometric ne arata g rad11l d e d ificultate
n problemei: daca ecua\ia este de gradul I, locul este o dreapti\, claci.i
ecuatja este rlf' p,radul al !I-lea, curba este o con ica (caz part icular cere);
daca insa curba este de grad mai m fl l'P, atu nci sc face repre~enlarea g rafidi
folo~ i n c..l rnetodele analizei mat ematice.
Mai lrebuie p recizat un lucru: uneori locul geomeb ic este limitat, de~i
din punct elf' vcd erc analilic: o l.;tiue1~ 1 o ecuatie care reprezinta o curba
intreaga. Limitarea se obtine f ie prin consi dcra~ii geometl'ice, fie analitice.
Faplul ca din punct de vedere analit ic se ob ~ ine rurha 1ntreaga sc
explicii prin aceea ca in geometria analitica inba in joe ~i elementele
imaginare. De pilda d acii o ureapta ebte exterioal'ii unui cere, p u nctele de
intersectie sint imaginar e, dar mij lor.ul sf'gmcntului cs tc u n punct r eal.
Comlderam necesare dteva exempl e.
2. Locuri ?'ezu!lale <lin elatii geometrice. 1) F'i:ind date dottt'i p1mcte fi.'CP. A, B,
sii .e afle tocu! gcome~ric al .vunctulu! l\1 care satisface relatia
MA"-tMB2 =1c" (cuns!.).
144 CAPITOT.TTT. 'Ktv L OCulli GEG~TRICE
145
Se ia la muLl fi1e,;c AB ca axil Ox. Axa Oy va fi mP.- 3. Locu1i rez uUate di n interseqh. Vom da
dlaloarea segmcntului AB. Motivarea este d\ d aca l uiim exemple de locuri g e urnetrice car e r c?.u lt a din in-
ctoua puncte M, l\:1' sitnetrice rata de medtatoarc, nvcm cvi- t ersectii de cur be dcpim>.i nd: B
d ell ( MA2+MB'=M'A2+M'B2=k2 ~i mediatoarea este axa d e
si rnetrie a locului (fig. GG). Coordonatele punclelur s!nt dec!
::1) de un parametru; b) de doi parameLri c u o
relatie de legatu rii. ; c) de doi parametri indep<"n-
A(a, 0), 11(-a, 0), M(~:, y). d enti.
1) Se considc ra o dr eap t ii (.'l.) ~i u n cere de m z/1 va-
" R~ IRj;ia geometrica, scrisa analitic, devine
(x-a) 2+y2 +<x+a)2+y2 =1<2 iabi!ii, tangent d 1eptei (ll.) lnt.-un punct ttx A. Sf!. sc atle
sau loc11l punctelor de intesectie ale c e~cLini en u n diametru
Fig. 66. a ! .Ciu care are o d irectie datii, {ix/1.
xLf-y2~ 21<' -a2. A legem pe (1'.) ca axii Ox si perpendiculara in A ca
OiJ, npoi notiim ~u ). r a za cer culul si k coeficientul un-
g hiular a ! t.lil-ectiei d ate. Centr ul cer cu lui fiind C(O, ~>.

Locul este u n cer e real dac.ii k' - a'->0. rentru k=2a=AB locul este cercul <:cuatla se scric imediat Fig. G7.
2
cu diametrul AH. x' + y" - 2A.y = 0 (4)
Dac>t un p unct M apartlne locului, atunci raza cer cului este OM- Y :t.~+u'=
=canst. Sc deduce de aici: Diame tr ul cerculul, cu di rect;in d ata de lc 11rc ecu ApA
Dacii o tatnni. a unui triunglti P.Ste fixii, iar . uma patratelo1 ce!or!aUe douii
y-l.=l<x. (5)

--
c011stantil, vifu! mubil a! triunyhiu !ui descrie cecul L'U c~ntru! ~n mij!ocu! Zatu1ti
fi..'Ce, avind m.erlinna crt rn.zii.
l ata ~~ o soJu t ie >JecLorialii. Sc.r iem relatiile vector iale evidente MA+MB=2i>1U
,; MD-MA=AB, le r idid\m Ia palrat ~i le adunam. Avem
- Eliminarea par ametrul ui A se face simplu scotindu-1 din (5)
(4). Se ob(;in e
,.~- v + 2by = o sou y' - 2kxy - x' = o
~i lnlocuind in

(61

~~
MA42I\1A - !~ I MH2=4W2 ; 'MB 2-21\1A-M"H-:- MA?=Afi~=4a~. ecuatle omogena de gradul a! II-lea care se r ezolvli ca ecuntle in y
dreptc ce tree prin A:
ne da doua

-+ -
Prln adumu-e p rodust:le scal are se retluc -~1 \in! n d seama c/:1 MA2=MA2, rczultii y = (k +VI<'+ l) x ~i y = (/;- Vk + l )x.
- - - - k -
MA2+MB2=2(MO~+a 2)=k3 , de u nde M0~-2-a 2- const. Locul cstc ccrcul de razii OM. Dr eptele slnt perpendicu lare, deoarece pllJQdusul coeficien~ilor Urt!<hi uhui este
2) Sil se af!e locul geometric a! punctului M care are puteTilc fatfi. de doufi. mm'=<~+ 'Jtc'+lJ(k- Vk'+I l~l.
cercuri date int-u n raport constant. Diametrul cercu lui ~i cercul s e taie in clouu puncte M, N. Una din ccle rlouii
>.;
Rclatia g eometrica este ::..._ -1~ sau p~k r . A legem co axe de coordonate linia mept e epre7.inta locul lui 111, ""'llAiti\ locul lui N , deci una e ste AM ~i ccala!Ui AN.
p' Se ubs~rva ~i ~oHtt! t l'ic d i. /1' 1\.1 AN=SOr..
centre! or cercurilor date (Ox ) ~i axa lor radicalti (Oy) . I n acest caz avem n-n' -0 2) Pe tangen?a rlusii. int-un punct f i x A a! cecu !ui (C) sc ia un punct mo-
~i P= P', deoarece origin ea are puteri egale f ata de ceie duua cercuJ:!. Cercurile au bil M. Se duce diu M a doua tangent/1 la cere panctul de contact (ii11d N. Se c ere
dec! ecuatiile !acul geometric al ortocentrului (punctul de intilnire a.l tnii.lti milor) tr iunghiului
AMN, dnd M d escrie Langenla in A.
x2..f-y2 f2m.x+p=ll (1)
Metoda L Folosim dot par a.metri. Alegem tangenta In A ca axa O:c ~i A ca
Da cii M(x0, Yo) estc punctul al ciirui Joe geometric se cere, rela(:ia geometrica se origine (fig . 67). Centrul cercului este m(O, r ), iar ecuatia cercului
transforma astfel in rela(ie analiticii;
x 2+u'- 2ry= O. (7)
xHyg+zmxo+v=k(J.~ + Y3+2m'xo+v> . ( 2)
Tangenla in N(xo. Yo) E! (w) are ec ua~ia
Treclnd totul !n tr-o p arte, impart ind cu 1-kr-/-0 (peutr u ''=1 se ob~inc axa
r adical;J.) ~~ ~tergtnd lndicii se obt lne eeuatia locului xxo+YYo--rCY+Yo)=O
'+ 'J 1n-l,m' cu conditia
x - u-+2 _ k
1
x+p=O (3) X~ + U~- 2ryn = 0. (8)

care este un cere apm(inlnd fRscicu lului d P-terminat de cercurlle dale [se vede din
(2)]. Dacli C ~~ C' sinl c~ulrelo cercurilor ualo, ecuatia (3) a ratll ca centrul JocuJui
Tangenta taie axa Ox i n M ( ry,
Xo
'0). tn triunghiul AMN ne t rebuic numai doua

cste punctul cure imparte segmentul CC' i n ruportul le. iniiltimi ~i le a legem astfel: NN'IIO u ~~ Mro a carei ecuatie sc scrle pf.\n tntct uri.
0 b s e r v a r e. D acl\ se modifica enun~u l ~ ~ se cere i:a tangentele din M Ia ca!a Ecu apile sin t
douil ccrcurl sn nibil r aportul constant, atunel ln cazul cercurilor secante in A ~ i li
trf'h lliP. <co.' di n lo,ul geomet1"i" arcu! de cere cupr ins lntre A ~i B, ueuar ece din (NN') (M m) x.x + JL -1 ...0.
puoclele aceslui arc, iu!e.riua,e cercurilui' date, nu se pot duce tungentc. 'Yo r.

i O - Geometric o.nnliticii cl. XI.

 LOCURI GEOMETRIClt 147

146 ;no. Se d a o dreapta 9i un punct fix 0, exterior dreptei. Daca P este

mobi~ pe dn:!ap~a data ~i MEOP asUel ca l5'MOP=I,, sa se afle locul
Ad>>Ueind relatia de cond i;ie (U) ave rn de eliminat p aramctrii Xo. Yo intrc U'ci plln<~tuhti M.
x'
ecuatii. Din pl'ima ecuatie t'Pzulta .r0- x , cAre dus ln a dou A dR YJJ=- - - . Aces- fOriginea in 0. Un cere care trece prin 0.]
y-r
t ea duse [n relatia de conrli\\P. (fl) nc da u locu l geometric C.Z7 . Fiind dale duua cetcuri, sa se gaseasca locul cen trelor cercurilor
x.. ,fJ care uu cu ccrcurilc dutc doua axe radicale petpen diculare.
x'

+ (y- -
rl'
I- 2r
y- r
- = 0 sau x 2<x'+y'-r2)=0.
[Ccrcul dcscris p c distnnea centrelor ca diametr u.)
L ocul geometric sc descomp une In x -0 (diam etr u l Aw) ~~ cercul x2+y'~T '.
cu ccntrul i:n A ~ i raza r, care este tncul veritabil. 2 18. Locul pu nctelor care au r aportul d is~antelor l a doua puncte f ixe
Dian1etrul A ro rezultcl din nedett!nniuarea yunctului de i ntersec ~ie, anu111e cind constant.
M --.." ta ngentele in A ~i N devin parale le ('IE: B ) . . Douii din ini'l l\im i slnt AB ~i [Un cere. Cind consta nta este 1, cercul devi ne mediatoarea segmcn-
DA care '" con fu nrli'l ~i Rceasta drcaptil u pare in ecuaua locului (cap . X, 3 exem- lului.]
p l ul 3).
Met oda a 11 - a. Problema sc poatc tr ata [oloslnd un sin gur pm-ametr u, a bscisa cr 219. Locul centrelor c ercurilor care tree prin tr- un punct fix A ~i sint
a p unctului M , decl M (<1, 0). Ecua\ia in m a langenlelor duse din M Ia cere e<te or togonale unui cere dat (C ).
rr+nt"J'=r'<l+m') [ M centr ul cercului varial:>il. Relatia geom etrica este M.tl'- p.
2N Locul este o perpendicu lara pe diametr ul ce lrece prin A. Proble ma '"
care dii m 1=;=0 5i m2 ~ , _ ct'; prima este axa Ox, ceca cc ~tinm. Ecun\ln tangen-
poate prlvl sl astfcl: locul cstc axa ruclicalil a ccrcul ui (C) ~~ ccrcul de
l e t M N se scrie ca dreapta care trece prin M are coefi cientul unghiular m., ~i sc raza nula A, decl o perpendicu1ara pe linia ce-ntre1or.]
gase~te 2rax+<a2- r') y-2Tcr'=O. Aici vom folosl ln~ l tlmea care pl ~ad\ uin A; fii nu
perp ~nd ic u la ril p~ ll-1N ar~ ecua ~ia 220. Se d a un triunghi isoscel ~i se cere l ocul punctelor care au pro-
du~ul dh;~ a n~e lor la laturile egale, egal cu patratul distantei plna la IJa<:a.
uso~l
y= - - X.
2rct [Sc in b nza ca Ox ~i mcdiatoarca ci en Oy. Locul cstc ccrcul tan-
g~n t laturilor egale, !a extr emiti"\tile b;lZei.]

2<?1. Sa se afle locul geometric al punctelor care au suma puterilor

X -1 y - 1=0. fata d e cl on ii cer~ uri _egalii cu ~uma puterilor fata de alte doua cer cu ri.
Genera!i ~are.
r:r .
Pa rr::~metru l a se elimin.f.i intre aceste douH ecuatii. n i n a rlnun re7.nlt;i a = - - [L ocul esie o dreap ta.]
lj - T
cate dus in p r imn ccuntie dii accla~i loc geometric compus din Am (datorit ncdeter- 'i::. ~ Sa Ee afle locul geometric al inlersectiei dreptelor
mlnaril) ~~ cercu l. locul propri u-zis.
x=2+cos a. ; y=-1-sin a. .
[Oer cu! (a:-2)2+(y-j-l)~=l .]

EXERCITII ~I PROBLEME t'.m,. Sa se afle locul piciorului pcrpcndiculru:ci dusc din punc:tul
A (l , 5) pe o dreapta care trece prin punctul H(5, ;J).
211. Sf! sc nfk Jor til geometric al punctelor M care satisfac rela tia [Ccrcul cu diametrul AB.]
uMi12+ B'MB2- k2. 224. Extremitatilc unui segment de lungime constanUi alunedi pe
A, B fiind doua puncte fixe, iar <J., 1:), k ni~ te coeficienti constan~i.
doua drepte p er pendiculare. Se cere locul mijlocului segrnentul ui.
(Cerc.J [Un cere r.u cen trul 1n origine.j
215. Sa se afle locul punctelor car e satisfac relatia
225. Se cere locul punctul ui care imparte intr-un 1apor L dut k scg-
MA 2 +MB2 + ~ 2 =k2 (canst.). mentul ce une:;; te un punct M de pe cercul (C), cu p unctul f ix A. Caz
A , !J, C Iiind trei punctC' fixe. (';ener al izare in cazul a n puncte fixe. particular k=-1.
[C.,rc.]
[Cere cu ccn lrul in centn!l de greutate al tri unghi u lui ABC. Se va
considera ~ ~ cazul dnd A, B, C sint coliniure.]
10'
148 CAPl'l'OLlJL X IV LOCUm GEOMET RICE 149'

' tiiiL
Fiin d dat un cere, se cere locul m ijloacelur coardclor ce tree
printr-un pLmcl fix.
[m centrul ccrcului 0i A punct ul fi x. llacii A este interior c~rculu! ,
Incul et.P. ~'"'~Ill cu dia rnetrul Aw: Se vor discuta cele!al te c uzu r i.J
-tf22iJ 0 dreapta var iabila (.-l) car e trece prin punctul fix A tak axa nx
in ~ ia p e Oy punclul N, astfel ca ON-ITM. Sc cere locul intersectiei
dte ptei (~) cu perpcndiciJ lara rlu~ i'l din N pe e a.
[A(a, b). Locu l este x"+ v' - (a-u)x- <a+b>Y=O.J
+- ~28 La capetele segmentului AB = 2a se ridic5 p :>rpendicularele A T!
:;;i HV. U dreapta ce Ltece prin A taic pc BV In N, ia t alta care t rece prin B
taie pc tl.U fn M. Se cere locul geomet1ic a! intersec~iei dreptelor AN !ii HM,
:;;tiind ci'i AM iJN = 4a2
[Sin1etria ~ndil ell mf:'!diatoaren seg:n1cntului AB -;e~ -ifl ca axfl O!J.
Cercul xL!-y2- a'=O.]
229 . Se clii un triunghi dreptunghic ABC. Sa se gasea~ca locul punr-
tului M astfel ca perpendicu lareJe riuicate in A, B, C rcspectiv p e M A,
MH, MC sa Iie con<.:urento.
[Cercul circun ,.cris triungh iu lui.l
230. ~f' dau axele d r eptu nghiulare Ox, Oy 9i o dreapta (D). Se cer e
locul geometric al punctului M care are pruiec~iilc P, Q, R pe cP1e doua
axe ~ i pe clreapta (D) in lin ie JreOtptii..
[Cet cui ctrc umsr.r is triu nghiului formal de axe ~~ de drenptu (D).
T eorema l u i s :msou parLicularizata l:t tliLmghi dreptunghic.j
234. Doua cercuri de ceutr e 0 ~?i 0' se taic fn A 9i B. Prin. A se duce
o secantii variabiliJ., care fntnnc~t e cele doua cercuri , respectiv in M l?i N.
Se Cf're: a) locul mijlocului segmentului MN; b) locul intersec~iei drepte-
lor OM !?i O'N.
[a) C ere cu centrul Ia mljlncul distantei centrelor. b) Cere care
tter.P. pri n cPie doua cen tre.]
235. Locul punctelor M care au polarele la(,i:i de douii ccrcuri date
per pendiculare.
rcercul cu dinmctrul d istan~a ccntrclor.]
236. fntr-u n cere se tluc doi d iamct ri pcrpcndiculal'i AB ~i CD. 0
dreapta \'ariab ila cc trcce p rin C taie diametrul AD in M ~i cercul fn N.
Sii se aflP locu l geometric al intersectiei paralelei la 'f:D, dusa prin M, cu
tangenta Ia cere !ti IV IS.G.M. VI). '
[Originea in centrul ccrcului. A (r, 0), C(O, r). Se gi\esc ecuatiile
X=r; y=- T, Sa se rtl~;tgi!'i locul \reritabil ~i sa se explice de ce apar
ce le la ltc.J
23"/. Se dii un cerc (0) !ii un punct fix A fn plnnul cercului. F ie MN
un diumetl 1 al cercului. '
a) Sa se scrie ecuatia cercului determinat de punctele M, N, A.
b) Se cere l ocul geometric al intC'rscC'tici dreptci MN cu tangenta in A
Ia ccr cut ( M N /i) rinrl diametru1 l'VJN se rote:;;te in jurul centrului.
[ 011 ca axA Ox. n ) Se scrie fasciculul de.terminat de ce rcul dat ~i
diametrul y=m.x. apoi se p u ne condttla s!l treac1l prin A(a, 0). b) Locul
cstc o perpen dicular~ pe OA.]

231 . Se dau L1ei puncte A, B, C in linie dreaptbi. Sa se afle locul

punctelor de contact al tanePntelnr duse din A la un cere varia bil ce trece
prin B ~ i C. <
[Originc:t in A; B(b, 0), C(c, U). Cercul x 2+y1-bc=O. Se poa tc folosl \..'
putt'rea punctului penl r u lungitn"a tange ntei.] ~
232. Se dau doua cercuri cu ~;entrelc in w ~i w'. M fiind un punct
mobil pe axa tadicalii a cclm doui'i cercuri, se cere locul geome tric al
intersec~ic i prrpcndicularelor r idicate in w ~i w', respectiv pe Mw r;;i Mw'.

[l:ste indicat si\ se aleagi\ ruept axe, !Lnla centrelor ~i axa radicala
a celur doua cercurl. Locul cstc mediatoarea sPgmen t ului ww'.]

288. Sc dau p unctele P, Q !li un cere fix cu centrul pe drcapta PQ.

Fie M, N capetele unui diametru vari<~bil al ccrr.ului. Se cere locul inter-
sectiei drC'ptclm MP ~i NQ.
[Originea in cent r ul cerculul. P(a, 0), Q(b, 0), M(!' ens o., r sin a),

N(- T cos a, - T sin Ci). l ,ocul este cercul

=r'l
(a -- bnf !
J
(a.+ b).'
 F,T ,l PSA ~T T-H P F.RROT .A 15T

1n tri w1gh iul Tvl FF' se ~tie ca MF + M Y >W sau 2a > 2 ~, deci a >c, astfel
CAPITOLUL Xv ci:i a:L_c 2 > 0. Se pua Le no La p rin unnare

l
:ELIP SA ~I H IPERBO LA . ~i imp:'lr~i nd In (4) cu a 2b 2 sc m piitli f o1ma d ef init ivii a
X~
-
q2
+ '-- - ] =0.
ecu a~iei
(5}
elipsei

(6)
b'! .
L A. HIPSA
a:~

Pentr u a gilsi punctele de i ntersec~i f' ale cur b ei cu ax clc d e comdonatc

facem pe rind y ~ O ~i X -' 0. Rezult a A( a, 0), A ' (-a, 0) pe O~_J i B (O, b),
B'(O, - u) p e Oy. AA'= 2a se n ume:;;te ax a m are a elipsei, iar HH'=2b axa
mici'i. Jumatilt ile lor, ad ica OA = a $i OB=h sin t sf'm iaxele elipsei. Cfnd
M=.D avem IIF'+HF' =2a, d ar DF = BF', astfel cii B F =a. Din tr iunghiul 2.

F ig. 68.
dr eptun gh ic OB F ~e t!ed uce 'l z. .l \.. 1. _ Q '\.h = 0 .
a2= b2+ c2 Ia -t + l . (7) !J,
care de fap t este relatia (5) inter p retatc\ acu m g E>ometr ic. ~ ~}:]
1. De f i 11 i tie. I!Jli psa eSt !! luc -ul geometric al rmnctdor
care 011 sum(l distan telor la dou ii pun cte f ixe con stanti'i.
2. Fonna elipsei. Din ecuatia (6) a ei-s: s coat e J ~ - _ fj:;'l;-
~ b (~)v
Punctele fixe se numesc focare !?i se noteaza cu F :;;i F'. Daci:i M este
un punct curr-nt pe elipsa , d is tan ~ele F:M, F"M poar ta n u mele de r aze
vectoare

Ste
P otrivit d efi nitiei, rela~i a gcometricil pc care o satis (ace pundul M
, y = b ya2 x 2.
a
-----2 , pentr u'l'a:re~--
Vom stu dia num ai ramur a d e curba y= I -b \ , a:L_x
CE'alaltii se d f' ducc pri n ~i m c tric fu\.(i de axa Ox.
y > O.
a
---
~--".,:/\JO..t_-,..;:.
-""...,
For ma cur bei rezulta din reprezen tarea ei graficl\. Domen iu l de exis-
MF + M? = 2a (constant). (1 )
tenta est e clat de conditia a 2- x 2 >o.
prin urmar e - a<x<a, deci numai
Pentru a gasi ec-uatia eli p,;m este de a juns sa transf or mii!l.1 analitic: int te A' 9i A . Deoarece In (6) x ~i y se gasesc Ia put eri p are, curba cste
simPtr icii at it in rap ort cu 0.1: ci t !;ii in rapor t cu Oy, deci !;ii in r aport cu
..nccust5 rP.l a ~i e Alegem p e F F' ca axa Ox ~i mediatoarea segmentulu i FF'
origin ea. De aid rezult a ca este de a ju ns sa se s tudieze n u mai p ortiu n ea
ca axa Oy (fig. 68). Se n ot m?.l\ PP'=2c, p rin u rmare F(c, 0), P' (- c, 0), i ar de cwba cup rin1:>i:i in c<td ran u l I, adid i intr e 0 !?i r'l . De!'ivaLa pentru
p tm ctu l curen t M are coordonalele (x, tt). R ...latia (I) devine f u nctio consiclrr nt!i [cu scmnul ( 1 ) ] f'St.C'
(2) 11 - -%= (9) '
y 1 = - -
n. Vn?-x:
Ecu atia curb ei t rebuie d ata insa s u b for ma ra~ionala . De aceea iw lam
un radical ~i ridi r.ilm l a p atrat. Obt inem Pcntru x>O, y' e:;t c negat.iv deci curb a d cscrc:;;t c; tn plu s y'(O) = O :;;i
(x-c)2+y2 -4a2- <Ja V(:c+c)~-y~+(x l-c)2 I y2
lim y' (a~)= - m, deci tan genta in R e~;te p ar alela cu 0 :1:, i ar cea din A
.r-+rc
pnrnlcli'i cu Oy. 'T'abloul d r' variotir' l'C'7.Umil acr'st stu diu

sau , clupa r edu ceri de termeni ~i izolarea Ladicalul ui ramas ;
X c
(3}
---~-~;-----.,.--------:;-
!l' (x) co

S e ridica d in n ou l a pi.hrat !?i
.ecuati a
~e urdoneaza t.ermenii. ! n nccst fcl se obt in C' y desc1e~le 0
ReprezentnrNl g tafi d i c!1tC' dnt i\, cu completarile d in celelalte cadrane, in
(4) figur<J 68 !li aratii di toata cu rba este inch isa in d reptu n g hiul for mat de
p ar alelele l a axe duse prin p unctele A,A', B,H', Ace5te p atru p un ct e p oarta
n umele de v i rj uTil e eli psei.
 152
... CAPJTOLUL XV
153'
Dacii b~u, elipsa devine cere, iar distanr;a focalil este nuUL.
Ecuatia elipsei apare sub forma simpla (6) fiindca s-au ales ca axe de
,coordonat e tocmai axele ei de simet rie. De aceea se zice ca (6) reprezinla
eeua\ia elipsei, raportati:i ]a axele ci.
\tw
In cazul cind elipsa e.qte raportata l a axe drep tunghiulare oarecar e,
ecuatia ramine de gradul al IT-lea, dar forma nu mai est e simplii
Notii. Profitiim de tapt ul cii ~tim sa efect uam o lranla(ie de axe, pentru a
nrntn care este ecuatJa unei elipse rnportnte Ia axe pnralcle cu """!" ..,; d e simetrie.
ln adevi.\r, fie :r;Oy un s iste m de axe paralele cu axele elipsei ~i x'Oy' sistt!lnul de
referin\a format d in axele eli psei.
T ransla\ia de a xe care aduce pe 0 1n O'(p, q) ne dii. relatiile x=p+x', y=q+y'.
Ecuatia elipsei, raportuti\ La axel e ci, este
x':t + r/ 2 - 1 ---.0
a~ b:~ ,
{I 2a v II .
II
.prin urmare fa~ii de vechlle a xe a-O y va fl
Fig. 6!1. Fig. 70.
(x-p)' + (y-q)'_l=O
a~ b"J
In acest fe l construiesc gradinarii ronduri eliptice de flori, 1nfiglnd
J unde (p, q) stnl coonlonalel" cenlrului 0' ;ol elipsei f a11\ de slstcmu l de axe xOy. in paminL doi taru!)i peste care se trece o sfoara !ntinsa de un al treilcn
t;iiru ~
mobil care trnscazi1-pc tcrcn clipsa.
E x e m p l e. a) Sa se detennine v.irfurile ~i semiaxele +'
elipsP.i 2.1:2 2)Cnnstrur.tia elipsei p1in puncte. Metnda T. F ie F, F' ocarele elipsei.
+ 4'1/-5=0.
Ecuatia se scric -
x'
+ y'5 - -1 =0, din care se deduce a = v1'- ,~o '
Desenam separat un segment Vv =AA' ~ 2a. Cu o dcs~2.!_derc de corn pas
VR <\IV Lragem un cen: eu ce11lrul 1n F', iar cu raza RU un alt cere cu II
5 . centrul in F (fig. 70). Cclc doua ccrcuri se iaie 1n doua puncte M ~i M~
(simetr ice f ata de AA'), care apartin elipst>i, deoarccc MF'+MF'~VH+,
2 4 +RU=2a.
b = if[ Virfurile sint A ( v;o D) Schimbind inlre ele cenil:ele F ~i F', ale celor doua cercuri, se obtin
tnc5 douil punctc, ~imctricc cu primele fata de BB'. Se gasesc astfel pen-
B' ( o, - v;) . tru fiecare punct RE1JI7 dte patnl punctc ale elip!;ei. Construim atitea
puncte. cite sint necesare p entru a trage etaba. _
0 b > e r v are. IJad:i n1,1 se euno~ te distanta ocala FF' , ci axa man'
b) Sii se de;e1m~ne elementele elipsei 3;~:2 1 5y~ 1 !l = 0. Din ecuatia ~ axn mid\, focruclc sc const ruiesc pe baza observarii pe care am facut-o
f
data se deduce ~ + -1 ,..-,o care sea mana cu ccu ntia elip~;ei, dar nu p oate di BF= BF'' =a. Cercul cu centrul in R :;;i cu raza a taie axa mare in
punctele F, F', focarele elipsei. De aici incolo con~;tructia se face ca mai
5 inainLe.
fi verificata pentru valori reale a!~ lui x ~i y, deoarcce su ma a trei numere Metoda a II-a. Presupunem cunoscute axa mare 11i axa mica, d ar nu
pozitive nu poate fi nula. Este o eUpsd imaginma, lucru care se constatil mai folosim focarcl c. Sa not arn cu y ordonata elipsei ~i cu Y orclonata
daca vrem sa aflam semiaxele, inLertiedind cu y = O ~i ccu .T=O. cer cului de raza 'a, <wind acela~i cent.ru ca 9i clipsa. Tinlnd seama de rela-
3, 1) C.:u7lstructia eliJ!..sei pl"in mi$CGre continnii. Fie F, F:_' focarele
elipsei de construit ~i V V = 2a lungimea axei rnari. Se ill fig in f oaia de
iia (n>avem 11 = !!.
a
va
2-x2 , in~a ctin ccua~ia ccreului 1ezutta Y = 1/a2-x1,

hfrtk, fti an u mc in F ~i "F', doua ace, apoi se trece peste ele un fir ale prin urmar<: ~\: p"oate scri"
carui capete s-au 1nnodat intre ele, as~iel ca l ungimca totala a fil'lll ui, dupa ...IL=~- (10)
.cc s-a fi'icut noclul, sfi fie Z=FF' +2a. Se intinde bine f irul cu v1rful u n ui y "
-creion, apoi se mi~di vldul I\11 al creionului p e foaia de hirtie (fig. 69).
Curba dcse>nata de virf ul creionului M este eli-psa cu focarele F, F' ?i axa Sa ducem acum cercwile concentrice cu razele a ~i b, apoi doi d iametri
perpendiculari, unnl car~ tnle cercul mare in A :;;i A'! al ~oile~ care tai_e
marc 2a, deoarece MF_+ MF'=[-FF' -2a. cercul mic in B ~ B' (fig. 71). t\ceste patru puncte smt v tdunle eh pse1.
 ,
154 C APITOLL"L XVT

E L ( P SA ~I HIP ER BOLA 155

puncL a] nJLtchiei comune AA' , una in planul (C) $i una fn planu l (E)_
F'i f" Q un punct pe cere, N p r u iec~ia lui pe AA' ~i M p roiectia lui .pe p ta-
nul (E). Conform celor spuse mai inaint.e avem CL = <'J.QNM.
in p lanul (C) pu nctul Q are coordonatele X= ON Y- NQ. In pia-
nul (E), punctut Mare coordonatele x = ON $i y = NNI = NQ cos a.. Deci

x-X; y = Y cos a. sau Y= _lL_, (ll)

cos a

CoordonaLele punclului Q trebu ie sa verifice ecuatia cercului cu dia-- I,

met rul AA'=2a, deci I
x~+ Y 2 a 2 = 0 .
Fig. 72. I,
Locul geometric al punctului M se afla inlocuind pe X $i Y in c;cuatia.
0 raza variabila intilnc~?te cercul rnic in P $i p e eel mare in Q. Se ccrcului , ded
duce p rin Po prualela la A A' ~i prin Q o p araleUi QN(N~ Afl') la DB'. x 2 + ____![__ -a2 = 0.
F i e M punctul l or comun. 'l 'eorema lui T h ales ne di'i 005: (

sau
-=-==
NM
NQ
OP
O ~J
- - -
insa NQ-Y, 'OP=b, OQ=a, deci - - = -
MN
Y
b
a
x'
a.<J
+ y'
a~ cos :~ a
1 =0;

Aceasta comparata cu relatia (10) arata ca NM=y, nrlid1 M es te un punct aceasla reprezinta o elipsa cu semiaxele a $i b =a cos a. . Ded ucem ell :
al elipsei. In acest f el se p ot construi oridte puncte vrem. Sa ohsr'rvam elipsa este pmiec?iu cercul u i s<'iu principal, a ~ezat intr-un plan care face
insa di la fiecare raza OQ obtinem un siugur punct M. cu ptanul clipsei, un unghi a dat d e relatia cos a. = .b
4. Eli psa este p!oi.ecfia unui ce1c. Cercul cu tliametrul dt axa mare
AA' - 2a a elipsei se nume9te cere principal al clipsci. Vrem ~a al'iHam in 5. Er.ua;:iile parametrir.e ate clipsei. In .rigura 71" sa notam <~NOQ ~
cele ce wmea<::a di elipsa es~e proiec~ia cercului s<'iu principal p e un anU'noit ~ e. 9tim ca punctul M apartine elipsei, dar coordonat el e lui M sint X=
plan. Pentru aceasta sa reluam relatja (10.) pe care o punem sub formu = 'ON - DQ cos e=a c o~ e :;;i v=Nlvf=UP s in O=b sin e. P rin u rmure
y = Y . .!!.. rn~ll !?... < 1, deci se poate ga~i un unghi a. pen tru care cos a.= .!!._ coor donatele parametrice ale elipsei sint
a ct. a
:;;i a Lunci y=Y cos a.. Sa ne inchipuim ca elip3a ramine in planul ei, in .'!: = a cos e, y-b ~in e. (12)
timp ce rotim ccrcul ~au principal in jurul axei mari ;.l A '. cu unghiul a .
Co vcrificarc, dac.:ii :;e ~cot cuo e $i sin e $i se introcluc in relatia fun-
Ordonat a QN a ccrculu i r i\mina intr-un pl an perpendicular pe A i l ' ~i fi e damen t ala cos2 0 +sin2 e = 1 se obtine ecuati a rarteziana a elipsei.
Q , noua p ozitie a lui Q $i M proit>~tia lui Q 1 pe planul elipsei . (Se poate
folosi fig u ra 72, unde Q se va considera ~R fi\nd Q1 .) Prin Lmnare Tinem sa atragem at en t ia asupra unui lucru , anumc cii e e~ le un-
ghiul fi'lcu t rlr rnzn ccrC'ului p tincipal (OQ) cru axa mare a elipsei $i in
<JM NQ1 = a ~i NIVI = NQ , cosa=Ycosct = Y_b, ~eu fll t e cuvintc NM - y. general este difer it de u n,ghiul facut de raza vectoare OM a elipsci cu axa
a
ordonata elipsei. A~ada r or donatn dip~ r:i cs tc proicctin ordon atei cer cului marc, adieu fn general fl 7'~ ~AOM . Accste doua ungltiuri sint e~ale numai
cind M r.oincidc cu A, B, 11' sau B', dcci pen t:ru vulurile o.~. rc, "' '
3
sau principal, inclinnt cu unghiul a, dat de cos a=.!!., pe p lanul elipsei. 2 2
a
Ac.:ea~ta araLa ca punctele elip~ei sinl p ruiectiile pundelu1 de pe cere, sau 6. A ria elipsei. Am vazut ca elipsa este p r oiectia cercului sau prin-
ell elipsa tnsiif,:i cste proir'ctia cer r.ului sau p r inci pal. cipal pe un p lan care face cu p lanul cercului u nghiu l dat de cos a- ~
a
Acest lucru se poate arata $i pe alta cale , analitica. Fie un cere cu
diametrul AA'- <!a a~ezat intr-un plan (C ) (fig . 72). Prin AA' dueem u n Aria cerculu i principal f iind na2, aria elipsei va fi aria cercului inmultita
alt plan (E) ~ i sa n ulam cu a u ng lti u] lor dieclru . Unghiul fJlan coreEpun za- r.u eosinu ~ul ung h iului de proiec~ie (Geom etr ia in spa~iu cl. a X- a),.
.tor ungil iului dicdm r'Stc format rlin rlou,'\ pr'r p~nrlir.ulare duse dintr- un ~d idi

A= (rra~) cos a. = na?. J1. = Jtab.

a

 .156 C I\P1T OL U L XV ELWSA $IHIPE _O_L_A______________ ___________________________~J~5~
_RB 7

B. HIBER"BOLA

7. D e fin if i e. HipP.Thnla este l ocul geometric al puncte- care este fonn a dei:in.i Livii a ecuatiei hiperb ule.i.
lor cate au difer en ta distanteloT la doua pu ncte fixe constanla. Punctele de in~ersectie cu axele se obtin faclnd succesiv y = O ~i x - 0.
Punctele fixe ~e nurnesc focare ~ i se nutea~a in mod obii;muit cu F Pe axa Ox avcm A(a, 0) ~i A'(- a, 0), iar pc ax a Oy se consLata ca nu
!)i F'. Daca M cstc un punct cUJ'cnt al hipcrbolci, MF $i MF' poarta nu- avem puncte Teal e, deci axa Oy nu taie hiperbola .
mele de raze vectoa1e. Conf orm defini{iei, relatia geometrica pe care tre- Pentr u aceste m otive AA ' se nume$te ax a tr~nsveTsii, iar A IIi A' sint
buie sa o satisfaca punctul M este
virfurile hiperbolei, pe cita vreme axa Oy este axa netransversii.
IMF' -MFI=2a 8. For ma hiper bolei. Din (16) sC' deduce
: sau
WlF'-MF - 2a (cons l.). ( 1 ~) (17)
Ecua{ia locului geometric al punctului M se gase~ te transform1nd nna-
lilic aceasta rela'(ie geometrica. Se ;;~leg axele de coor donatc astfel : PP' ca lli este de ajuns sa se studieze ramura v=! Vx2-rr2, ricoarf'ce cealalta oe
axa Ox ~.i med.ialoarea lu.i F'F' ca axi:i Oy (fig. 73). a
Notam, ca $i la elipsa, FF' = 2c, deci F(c, 0), F'(-c , 0). M(x , y ) fiind traw~ prin simctric fatii de axa O x . Ccva mai mull, d im.! lui x valori egale
ptmctul curen t al locului geometric, relatia (13) scrisa analiLk este ~i semne cont rare se ob j:ine pentru y aceea:;;i valoare; punct elc ciipiiLate
asliel sint semetrice f a(;ii de Oy, prin urmare cur b a este simetrica $i fati:i
i/ (x+c)2+y2 V<x-c)2+?P- / 2a. (14) de Oy.
Ecuatia cud Jei Lrel>uie atlusa la forma rationalii. P en t.J'U FJCeasta trecem al De aceea f'Rte d e ajuns sii s tudicm cwLa i n primul cad ran ~i restul
doilca radical in parteu u doua a ecuati f'i ~i ridid im Ia patrat. Obt inern se constnrie~te simetric fata de ambdc axe ~i fa~a c.le or igine.
Ne ocupam deci numai d e ramura
(x +c)2+ y 2= (x-c)2+y24a y(a: -c)2-y~ ~f-4a?.
(1 7')
Dupa reducerea term.enilor asemenea ~i tr ecer ea in prima pnrte a tu-
turor celor care nu con~in radicali, a vern
<:are, pe pa1tea pozitiva a axei Ox, are domeniul df' f'xistcntii dat de x 2.__
c:r.- a2= a\1 (x-c)1+yz. - a2~0 , adica x;;:;,a.
Asimptote. Sc obscrva imed.iaL di nu e:>dstii asimptot e paralele cu
II 0 nouii r idir.me la patr at ne da, dupa or- a x ele (limy = co). cauUim de<'i asimptotclc oblice.
donarca tf'rmenilor
A vern
"'"' m = lim 'l.= !!. li n' yx' -a' ~ .!!. ;
;: ; . "JC x a x ~:,c; x a

Este cazul sii oboer vam aici ca am ob\inut x-+ ::n x-.. XJ a
IJ ,/-
n = lim (y-mx)=lim - (yx2_a2.__x) = -Jim
- b
a A' -+-.:;
V..,;- --<i'
,
a ;+ x
= 0,
exact accea;;i ecuat i e (4) d e la elipsa, ceea b
ce r ezulta imcdint inmultind cu ( -1) ~i -asl!el ca asimptota este y = a x. Tin1nd seama de simetria curbei Iata de
schimbind semnele in paranteze. axe inseamna ca avem in total doua asimptote, anume
Df' o ~ebirea vine din alta parie. Daca
b
la elipsa am avut a> c, la hiper bola, din tri- y= :.'.:: x. (lR)
a
unghiul MFF' rezul!,ii FF"> IMF' - lH}'I =
- 2a, adica c>a ~?i atunci cxprf'sia c 2- a2 Acestea d e fapt Re dcduc din ecuatia hiper bolei (16) dacii se lasii la o parte
este pozitiva. Prin t;.rmnr.e se poate nota l e1'1nen u l Libe1, ad icii
E_ ~ _r/ (18')
=0
Fig. 73. (15) a' h'
 ELIPSA Sl IIIPERDOLA 159

F'(-2Vf'
CAPJ'l'OLUL XV
158~--------------------
A ' (-<! , 0) ~i focarele !<'(<! v~' 0), U). Et:uatiile i:l~imptotelor
Derivu.ta penLru r amura (1 '7' ) este y' = .=--,-, car~- p enk u x > 0
!!..a ,v1xw - a se dedu c w;mr: y = i f "-
ramine mereu pozit iva deci functia este creRdHoarc. fl. vcm a poi lim y' ~
1
OJ,
' X-7(1
9. Hiperbola echilate1a m portatil La u.xele ei est e un caz p articular
b
care arata ca tangenta in A este pcrpendit:ular a pe Ox ~i lim y' - - car e ~;a~:frerbolci, aml~! caz~C'incl l = a. Ecu::Ta hiper blolei echilatere este
.r-t""O a
'
arata ca existi'l o dreapU.i. de coeiidenL w1gluular h , care es t e t angen t av
-;:;- . t"2 :-y 2-a 2 ~ sau f;::;, y2 -rf (19)
b
1\simp totele se de clue imeora't: y = ;r, adidi. bisectoar le axel or de co or-
hiperbulei in puucLul de la infin it; aceasta este asimptot a y=- x . Ta- d on ate. IIiperb ola echilaterii are prin urmare asimptotelC' p er pen riiculnr e.
a
10. Htpe1bola echilu.terii mportatii la asirnptote. Faptul ca asimptotele
uloul de variatie se reduce deci l a hiper b olei c~h il atcre sint perpendiculare face ca ele sa poata fi luale dr ep L
1axe de cmclonate. Desigur, ecuatia capi:iLa aUu 1n futi!?arc, ~are trebuiE>
X a +OJ neaparat cunoscut a , fi in d t:a ~ub uccasta f orma intervin e in unele feno-
m ene l i;,:it:e.
b
y' ():) + + + ConsidPr am prima bisectoare ca axa trans\<er~a (f ig. 74), cu vir fwilc
" A 1, A;, dec.i OA, - OA; =a ~i focarele F1 , F;, deci OF1 =OF; =av'2
y 0 cre~te +co ~c =a 2 ~a 2 =2a 2). Proiectind pe axe, sub u nghiul de 45 obt;inem coordo-
2

natele v irfw-ilor 9i ale fo<1ar clor '

Acu m se poate construi bin e c urba, :lV1nd griFt ca ram u rile ci ~il se apro-
pie n econt enii de asimptote, cu t end in ta de a deveni tangentele lor la in- A,( "~2 '"t2 ) ;A;(- af'- "tl); F(n., a), Fj(-a, -a).
1
finit . ~orma hiperbolei E>st e data in figura 7:!. Pentru u gi'isi ccuatia hiperbolei echilatere scr iem ca punctul curen t
S0 attag<' atentia c~t forma ~i rnpla (l 6) sub care se prezin ta ecua~a M(x, y) satisface r el ati a
hiperoulei. se :laLore!;iLe fap tu lu i ca est e apo,tatii la ax ele ei de simetr ie. MFc M11'i = 2a
Ca;,:ul t:incl sislernul de referi nta este oareca r e depa~ e~te cadrul manualului. care tran sforma t~ a.nalilic dev ine
0 b s e r v a r f'. F.cuatia hi perbol ~>i se cap i\tii imcdiut din ccua ~ia elip- V<x-a) 2+(y a) 1- y(.T+a)~+(y+a)l=2a.
sei. dacil sc 1n locu ic$te b? prin I b 2) . Aceasto insea mn il di serniaxa b se
Se t r ece al cloika r ad ical,Ah partea a
V
fnlocuie~te cu bi, u n cl e i - - 1 este simbolu l im aginar . Yom vedea in cele
du ua u ccu ati<'i, se r idicala pat r at :;;i se
CP urmea?.Fi cii multe din pr oprie ti'itile elipsei se trAnspun la h iperboli:i
prin UCl'IJSti'l 'limplil in loc11iiC'. reduc tcrmC'nii asemenea. Se obtin e

Nota. Se poRte aratn, c::l. ~1 lr. elipsa Si in mod cu tnt HI Hsemanator1 V (x+a)2 + (y+ ciF= a 1-:1: I y.
ca dac5 axclc hipcrbolei s!nt parolclc cu oxclc de coordonutc, otw1ci
ecuatia hipcrbo lci cstc 0 nouu ridicart> la pat r at ne da, d u pa ce
(x - p)' (y- q )' sc fac rcduceri le,
- -a-,-- - - -;;--- - 1-0,
1
u nde O'(p, q) este cen trul h iperholt>i. l:levii p ot face acest lucru ca un
exercitin dt> transla tie a e.xf'ln.-.

Ex e m p I tt. sa se d etermine v irfuriLe, focarele $i asimptotele hiper- Aceasta est e ecuatia h iperbolei cchilate-
bnlP.i 2x2 - 5y2- 8= 0. re. Duci:i se notea~a v2 =m, ecu atia hi-
.
Se scrie h iperbola su b forma - - ~
~ i - 1= 0, de unde rezul Lii. imediat;
4 s perbolei echilatere se ~eric

P rin
5
urmare virfurile sint A (2, 0),
f:;~ (20') Fig. 74.
 CAPI'T'OJ,T:r. XV
160
I:LIPSA $ 1 HIPltRBOLA c_~"' 16]

Din nccasta ecuat.ie se deduce

m
y=-
X
(20")
au acelea~i ~;>i
axe acelea:;;i asi mptote Y = -!;- x, 1nsa (:.!1 ) es te
unghiul asimptotelor car e cuprin d r axa Oy, adidi acolo unde n u ~xh>iii ~
i:
a~ezati'l ~~
d de se vede ca v varia6a il1Vers .proportional cu x. Invers~ t?_at~ mi\-
nici u n pun ct al hiperbolei
hiperbule conjuaate. \
<!J'l
IIiperbolele (21) ~i (21' ) . se numcsc
~
ri':nrl~ aritmetice, g~omctricc, mecanice, J:.izice etc, car e van~~a_ mvers ~~ 0

1f
12. 1) Constructia unui urc de hiperboUi. p1in mi$care continua. Se
propor~ional cu variabila de care depind, au ca reprezenlare gra.l:ll::a htper-
presupun date Iocatele F, F' !?i lungimea 2a a axei traverse. Este eviden t ~ !.
bole echilatert> rup01-Lale la asnnptote. . _ . .
E::cem ple: latm-i!P. unui drepiunght a cantt ane este constctnta xy-a,
_ _ ~ cii virfwile A, A' sc pot fixa imediat, dar ele rezulta :?i prin t rasar ea ra- . I !'
murilor de h iperboli'i.
legea lui Hoy!e-Mariotte 7W=const. etc. . . . Se ia o rigHi ~i se fixeadi cu un capil.t in F', astf el ca sa se poata roti
Hipcrbolu ecbilatera (20) sau (20') are vi rfu~ile pe p nma 1Jlsec_to;re,
fn jurul lui F'. L ungimen F'JE a riglei trebu ie sa f ie mai marc d ecit IT'. ~{,-4-0:._
' A ( m ) A 1(-?n - 1n ) d e ~apt ea se obtme elm htpcr boln raportata la
axele1 m,
tn
d e simetrie
printr-o
rotu\Ie de 4 5o , m . sen s t ugo_nome
. tII c (f'g
t, 74)
S!;! ia apoi un f ir de lungime l, astf el ca l=F'E-2a ~;>i sc fixcnzii un rapiit y
al lui !n F, iar celalalt la exlremitatca E a l'iglei. Se intinde bin e firu l cu ~ '-
Daca roL.ir ea se face in sens invers, dec1 .cu u ngh1.ul d~ (- 45 ), axa
transvcrsn c~tc cea ue-a .doua bisectoare, Jar ccuu~w lupetbolet are v'irful M al unui creion care Rf' sprijina pe rigUi (fig . 76). Rotind rigla In ~~
jurul focarulu i F', v irful M al creionulu i descrie un arc de hiperbolii., -
forma deoar ece
MF'-MF' = EF'- (EM+ MF')- EF' - l = 2a.
11. Hiperbulu. conju gata. Ecuatia
Schimbind cen lrul de rotatie al tiglei in F !?i legind al doilea capi:it al
'X:o! tl (21) firului in F', se obtine in mod asemanator U ti arc din a doua rnmuri1 a
---'- + 1 =0 hiperboki.
n? ~;:~
2) Ccnst1uctia hiperboL~i p1in ]JUncte. r:ind vr em sii figw-am prin
reprezinta de asemenea o hipcrboli:i, care i_nsa ~ie. axa Oy 1n doua _puncte puncte o h iperbolci trcbu ic sa procedi\m intr-o anumita ordine, a~a cum
R(O, b) ~i H'(O, -b), dar nu taie axa Ox (ftg. 7v, h tperbola, punct~ta).' P r.1El ara tarn aici.
wmate de . data acea~La Oy este axa _tran.:1~e1.~_a :'11 Ox axa nctr a n~veroa . a) .Se a~azii virfurile A, A' ~i Ioc<:t1elc F, F', !'arc sc pregupw1 date
IIiperbola (21) 1i hipetbola sludJata mat mam te (AA'=2a, b'Ji"=:.!c>2a).
y'
b) Se det>encaz[; asimptntP.le.
- - -1=0 (:.! 1 ') Pentm aceasta se due in A ~i A' per- t: A
b'
per pendicularele pe A11' (tangentele
in A ~i A' la hiperbola), apoi se de-
scrie cercul cu ccntrul in 0 !?i cu raza
/1 lJii'= c, care taie cele doua perpendi-
culare in C 9i C' (fig. 77). A vem
AC' ~ b, deoarece t r iunghiu l tln~ptun
ghic OAC ne cif'i ; 1C2=QC2_():A2=;o
""c2__a2~ b2

Coefici~ntul unghiulur al dreptei

b
OC este m= tg a....:..- deci OB este
a
chiar asimptota hiperbolei. Rezu lta
urmatoarea con structie : se duce cer-
cul cu centrul in 0 ~i cu r aza OF=c,
care t nie t angrmtcle la virfurile lliper-
liJ bolei in patrt' punctc care formea711
F' (/
un dreplungh.i. Diagonalele acestui
Fig. '15,
' Fig. 76. dreptunghi sint asimptotele hiper- u ,
bolei. Fig. n

-.
 E LIPSA $! HIPERBO_L_A_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 163
CA.PlTOLUL XV
162
23.9. Capet ele A ~i H ale unui segment de lungime l!onstanta aluoeca
pe doua drepte pcrpendiculare . Fie M un punct fix al accstui segment.
In paTLiculaT la hiperbola echilate1'ii a=b ~i dreptunghiul d evine pa-
Se cere locul punctului M .
trat ; diagonalele, d eci asimptotele, fac 45 cu axele.
c) Dupa ce am a~f'ZDt virfurile, Iocarde l?i am construit asimpt otele, [Se, La OA ca axa O x ~~ se noteazii AM=b, MB=a. Locul este elipsa
unneaza sa qasim ~i citeva puncte, pentru a putca trasa curba. ~ + ~-1-0. Froprietatea se folosc~te Ia construc~ia elipsografului.]
Luam separat o dreapta ~i pe ea segmentu l U II= A.A'= 2a, a poi luarn a' b
un punr>t M pe dreapta, in afara segmentului VV (fig. 77). Descriem u n
cere cu raza MU ~i cu cen tr ul fn F', a poi un al doilea cere cu raza M V 240. Fie M un punct pc clipsa de semiaxe a 9i b, F1 9i F 2 focarele
~i cu centrul in F. Aceste doua cercuri se t a ie in cloui'l puncte N, N' sime- salf', iar 0 cenltul sau. Sa se arat e ca avem r C'latia :
tdce fa~a de Ox. Avero MF1 Ml!'2 J.. M0 2 =a2..r... IJ 2.

NF-NF'' = MV MU =2a, [Sc poate foloi problema 230. Se poate plccn ~~ de la relatla de
definitie a elipsl'i, sc ridicil Ia p:l.ttat ~i se t ine seam a de tf'orema
deci N apar~ine biperbolei. Simetricul sau fata de Ox apartine de ase- medianeLl
menea hipPrholf'i. 241. Se da elipsa (E)= x' + y' - l =U ~i se noteaza cu (F. 1) rezultatul
Dacii. se pastrcazil rn~elc, dar se inverseaza cen trele, se ob ~in i nca a' b'
doua puncte a le cu rbei, simetrice cu eP.le preecdente, fatii de Oy. Prin inlocuirii lui ;r ~i y din (E) prin X I ~i Yl Sa se demonstr eze ca:
utmare cu un singur punct M putem construi patnt puncte ale curbei. a) daca P (x 1, y 1) este interior clipsei, alunci (E1) < 0;
b ) daca P(x1, y 1) este exterior elipsei. atunci (E'l) > 0.
Trasarea hiperbolei este mult a jutata de asimptot e, t inind seama ca
rarourile curbei se apropic necunlenit de ele. [a) Se duce prin P o paraJela La Oy care taie cli.psn In Q(xo, y0).
13. Eeuatiile purametriee al hipe1boLei. Ecuatia hiperbolei ~- y' - 1 Avcm x 1=xo. y, <Yo. deci (E)
1 < :r~- b'
Y~ -1=0 h) Acela~i proccdcu, dar
a' lJ2 a
se poate pune sub f orma sensu ! inegalitatilor "" schimbi\.)

(~ + 1L)(~
llh
- y~) =
h
ll
1. -l~. Sa se gaseo.sei'i ecua\ia unei elipse avind axele de comdonat e ca
axe ~simetrie !?i trecind prin punct<'lc M(3, 4) ~i N(ti, 2) (C.d.p. I. Dumi-
0 astf el de egalitate este satisfacuta daca se pune triu ).
ru'-45, u'=20.]
~ +lL =t. ~ -JL.-.!. -f. @. F ie MN ordonata unui punct variabil pe un cei.e cu centwl in
a b ' tl b t
origin?. $i Q punctul care imparte aceasta ordo'nata intr-un raport con-
din care rezulti\ ecuatiilf' pa1ametricc ale hiperholf'i
stant MQ = /c. Se cere lucul geometric a! punctului Q.
x=zn.( t+t1).y= 2h(t--;'
I) QN
{22) [Elipsa.J

244 . Se cere locul punctelor care au suma pi:ilralelor distantelor la

doua dreple concurente, fixe, constant a (C.d.p.).
[Sc vor lun bisectoarele unghiurilor formate ue urepLe, ca axe.]
EXERCITII $1 PROBLEME
?45. Se da un cere :;;i un d iamet ru fix nl s5u. 'sc cere lucul pundului
M l!are are suma d intre patratul distantei La diametru l fix ~i putPrea
238. Sii sc aratc cii cxpresiilc : punctului fata de cere, COnstanta.
[l:Iipsi\]
(l!.'t) - (x0-c) 2 +y~, (E 2)= (x0 + c)2 "-y ~
~! !l
246. Sf' d5 h ip ~rbola H -.:___ 1= 0 9i ne noteaza cu H 1 rezultatul
in care (xo, y 0) sint coordonatele unui punct de pe elipsa E.+
a'
u
b:.
-1 = 0
, a" b'
tnlocuirii in H a lui x, y prin x 1. y 1 Sa se demonstr eze ca:
sint patrate perfecte. Ce interpretare geometridi au expresiile date? a) dadi P(:r1, y 1) <'St<' fn afmo. 1amurilor hiperbolei, alund H 1 < u;
[(E,)= (a- ~.y '(E,)= (u + ~x.y Stnt plltratclc distnntclor de In
. b) daca P(x, , y1 ) este . interior uneia d in ramurile hipcrbolei, atunci
H 1 .> u.
punct la focare. Dupa stabilirea dlrecta se va confrunta cu rela\la (3).1
u
164 CAPITOLUL "'11

[a) Se duce prln P o paralel~

A vern x 1 <x0 , y 1=Yo, deci H, <~:

. .-Ia Ox, care tale hi perbola in Q(XQ, yo}.
~
~ - 1=0. b) Acela~i procedeu, sen-
CAPITOLUL X vI
sui i ne;(alitii(ilur '" schirnba.)
247. Sil Re arate ci"i expresiile EJ = (x 0-c)2+y5;
E 2 =(Xo+c) 2 +tJ5 , in care (x0, y 0) sint coordonatele unui punct de pe
xu y<J. ' l NTERSECTIA CU 0 DREAPTA.
hi perbola ~ -/i> - 1 = 0, sint patrate perfecte. 8e interpretare g eometricli
PRO BLEME DE TANGENTA
au aceste expresii?
0
[E1 - ( ;-ay;E,=(c:+ay. Sint pat ratcle distantclor de la
punct Ia focarc.] A. INTERSECfiA CU 0 DREAPT.ll.
248. Fi in d data hiperbola cu semiaxele a ~i b, cu focarele 1<'1 ~i .1<'2
~i cu cen t ml 0 , sa se arate di dacii M este un punct al c-u1bei, avl:!m r e-
latia :
OM2-MF1 MF2 =a2-b2.
[Sc transpun o.!c! !ndtcatiilc de la problema 240.]
~~ Yntr-o hiperbola echilatera, segmentul care une~le centr ul 0 cu
un punct oarecate d~e curba cste medie proportional/\ intrc ccl~oul\
1. I'roblem ele care urmeaza se pot trata deodata pentru elipsa l?i
raze vectoare FM, F'M care unesc focarele cu punctul M, adica OM2=
~F'1Y11"' M (C.d.p.).
hiperbola, deoarece siug ura deosebire intr e ecua\iile celor d oua curbe
entc cil b2 sc !nJocuic~te prin ( - b2). Daci:\ insa am studia problcmcle numai
[Se va nata direct, apol ca partlcularizare a problemei precedente.]
pen tru elipsa ~i le-arn transpune f ara demonstratie la hiperbola, proce-
250. F ie x<-y 2 -a2 o h ipcrboli:i cchilatcrii. Sa Re aratt> cit orclonata deul nu ar fi convingator, fiindca n u se poate ~?ti dinainte daca simpla in-
MN a u nu i punct M d e pe aceasta curba este egalii cu tangenta dusii din locuirc a lui b2 prin (- b2) duce totdcauna la rczultatul corecl. Daca am
N la cercul d escris pe axa transversa a curbei, ca diamdru (C.cl.p.). fllce studi ul separat pentru f iecare curba, atunci ar trebui sa rcfaccm
[Se folose~te puterea punctului N fata de cere.] multe calcule cu t.otul asemanatoare. De aceea vom face un studiu simul-
251 . Se da cercul cu centrul in origine :;;i cu ram r = 3. Si1 se afle t an pentru cele doua curbe ~i in acest scop vom scrie ecuatiile l or con-
locul geometric ru punctului M care are d istants pina la axa Ox cit ju ma- centtate in una singura:
t atea tangentei duse din M la cere.
[ Se foloseeyte puterea punctului. Hipcrbola f- f- o.] 1=
(1)

252. Se da un cf!rc ~u raza r ~i un diametru (D) al sau, fix. Sa se astfE:'l ca pentrti = +1 se obtine elipsa, iar pcntru E=-1 h iperbola.
afle locul punctului M care are raportul clintre puter ea sa fata de cere 2. lntersectia elipsei $i hiperbolei etL o dreapta. Pent ru a glisi coordo-:
f,ii patr atul di~t<mlei pi na la diamet.rul (U) constant 9i ega! cu k. natele punctelor ue inlersec~ie ale elipsei sau hiperbolei cu dreaptil y=
Se vm cxamin a cazurilc 7~ < 1; k=l; k>1 dcsenfnd l ocurile geome- mx+n trcbuic sii rczolviim s istcmul
tric~ ~i in terpretind rezultatele.
[GcncrnEznrcn problcmci prcccdcntc. T~ < l , elipli >1.1ezata lntre clrep- y=mx 111: (2)
tele x=r; f<=l, dreptele x=; ro>l, h lperbolii.. Pentr u 1<<0 elipsn
cGtc intcrioar~ ccrcului dnt.] ~?i
! 163) Se da un punct A ~i o dreapta (D). Prin A se duce o secant a
vari~ care tuie dre<~ptu (D) in M ~?i in acest punct sc rididi pcrpt>n-
Elimin!nd numiturii in prima ecuatie
d reptei se capata
inlocuind pe y din ecu atia

cliculara p e (D). Pe aceasta perpE:'ndicnlara se poarta segmentul MN -M.t'l. 8 bl:r2+a2(m2x2+2mna:+n2)-w2b2~o sau

Sii se gaseasdi locul lui N. +
(a2m2 + eb")x 2a2mnx+ a 2(n2__a:b2) = 0 (3)
[Se ia (IJ) ca a xil Oy p e rpend i cular<) d in A pe (D) ca Ox. Locul
~i
Ar0a~t11 C'cua~ic ne da abscisele punctelor de intersectie ale dreptei cu
tl5'>. este h!perbola ech!lateraHi raportata la aceste axe, cu u n virt in A.]
e lipsa daca se ia e= +1 sau cu hipC'rbola daca se ia ~r - -1 . OrdoiJatele
-t ~ Sa se giiseasdi ecu atia unei hiperbole, r aportat a la axele sale,
!itiind ca t rece p rin punctele C(5VZ; 2 v5) ~i D(45, 40).
[a2=25, b'=20.)
corespum:atoare se obtin din ecuatia clreptei, inlocuinrJ pC' x cu valorile
date de (3).
166 CAPI TOLl:L XVI
n rTP.RSEC':I'IJ\. C U 0 DREAPTA. P ROBLEME DE TANGENT A _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ 1_6_7
Discutie. Punctele de intersectie dintre dreapta data ~i curba respec-
tiva sint reale, confundate sau imaginare dupa cum realizantul ecuatiei Pentru h ipcrbola echilaterala discutia e:;le aceea:;;i cu specificatea cii,
(3) cstc pozitiv, zero sau negativ. Notfnd cu R realizan tul, avcm 4
/
dc oarece a = b, cxpresia a2m2-b 2 devine a 2(m2-1).
R=4a~m~n2 -4a2(a2m2 +eb2)(n2- b~) =4a2b2[b2 1 r.(a2m2-n2)]. ~
x'
Dar sernnul realiGan lului esle acela?i cu semnul expresiei I' i~ Ex em p 1 e. a) Sa se af!e punetele de inter.<P.ctie ale elipsei 4 -nP-1-0, cu

E - b2+ ~;(alrn2- ll 2 ) dreapta 3x+2y-3= 0 3( ) dus tn ecuatia elipsci

Din ecun~in dreplei se senate 2y= 1-x , care
care pen tr u elipsa (~< = 1) devine 9 I I'M
x2+ 4y'-4-0, da tox:-1Bx+5=0, cu radacinile X:!,= 10
Rezultil Yo. z=
E . -a2m2+b2-n2, (4)'
3 1 +
;(31
iar pentru hi perbola (e = -1) =2~
F:l, = b2-a?'1n2+ n2. (5} b) Dreupta y=2x+7 e.<tP. extc?ioaril clipsei x 2 +3y2__9=0.
I n arleviir dln .,cua~i a elip sei se deduce a 2=9, b'-3. Exptesia E0 =a'm'+
Cazul etipsei a) Vadt t:.>O, adicii lnl< v'a2m2 +b 2 , punctclc clc intcr- +b'-T' devine E =9 4+S-49 = -10 <0, dcci punctele d" inlersectie ale dreptei cu
sectie sin t reale ~i clistinctC', iar d reapt a l'stc .~ecantri elipsei. 6

P.lipsa sint imagiuare.

b) Dacii E.=O, adici'i n=v' a2m 2 +b2, dreapta taie elipsa in doua c) Sii se determine punctele comune ale d1eptci x-211+4=0 <:u hiperbola
puncte confundate !?i prin urmate este t angentii elipsei.
c) Daca E.< o. deci lnl > Va2m2 + b 2, pundele de iniersec~it;; sint ima- ~ -i.- 1 ~o.
16 9
ginare 9i d reapta l"Ste exterioan1. Din ecuatia dreptei re7.111tii x=2y-1 care uus in ecuapa hiperbolei da
CaztL! hiperbolei. I. Presupunind a 2m2-b2 < 0, prin urmare b2-
9(4'li2-;:-16Y+16)-l6Y 2- 9 16=0.
-a2m2> 0, avem totdeauna r;,.> o, deci dreapta y = mx + n t aie totdeauna
2
hiperbola in Jowl punch reale ~-i distincte, atlidi este secanta curbei. Dupl\ reducerea termenilor ascm en ea ~~ impart irea cu 4 se obt ine 5y -:l6y=0, rlP.d
36 52 . ..
Conditia de mai sus cere ca - .!:..<m<!!..: aceasta din punct de ve- 2
l/t ~o ~ j y ~S la ce.re corcspund x, ~-4, '"2= . Dreapla t~1e h1perbola In p unct.ele
a a 5
dere geometric inseamna ca paralela dusa p:rin origine la dreapta data 52 36)
este continuta in ung hiwile asimptotelor, in car e se aHa \ii ramurile hi- A'(-4, O) - vlrf ul hlpt!r bulei- ~i P ( 5' 5
x' ~ y'
pcrbolei. De aici concluzia: orice paraLelll la n dreaptli cme trPce prin ori- d) Dreapta y=2X-ll este tcmgcntit Mpcrbo!el -;::--- 1=0. Sii se afle pu n ctn l.
gine .~i tnie ramurile unei hiperbol e este de asemenea o secantii a hipeT- 2n 36
boLei. de contact.
II. Presupunem acum a2m2-b 2 > 0. Putcm avcn urmiitoarclc siL<)a~ii: I;: locuind pe y in ecuapa hiperbolei se obFnc
a) Daca t:,.> 0, adidi InI> Va2m 2-b~, pundl'lc d e interscctj e sint 36x'-254(x'- s x +t6)-2536= 0, care se tmparte r n 4 ~i dupu ordonarea lcrme-
reale l)i drenpta l'StC' secantli hiperbolei nilor dii
b) Dad'i F:,. = 0, sau n= -I y a2m2-b1 , punctel e de intersectie sint con-
fundate !ii dreapta est e ta.ngenici hiperboJei. 25 D)
c) Dacil E~.< 0, d eci InI< v' a2rn2-b 2 p undele de intersec~ie sint imu- Punctul d e contact AI'" coorrlonntcle (4 ' 2
ginare ~i drcapta nu t ale hipl'rbnla: ea rstc situatn intre cde douli r a-
muri ale hipcr bolei.
III. a2m2 - b2=0, c!e unde m= ~. In acest caz ecuatia (3) nu mai
a B. PROBLEME DE TANGENTA
este de gr adul al !I- lea, c:i de gradul I ~i nn ma i f'xista decit un singur
punct de intersectiC' la distanta fini ta. Al doilea p u nct este la infinit (ele-
vii vor demonstra di dacii in ecuatia ax2..Lbx+c~ o. a-+0, una din rada- 3. Tangenta 'int-r-un punct cttrent, la o curbi'i oa1ecare . Este bine sa
cini tindt' catre co ). Dar m= ::L.!!.. sint coeficientii unghiulari ai asimp ~o- reamin t im urmatoarele chestiuni din anali ?.a mntcmaticii, de cmc ne vom
"
ielor hipcr bolei. DP aici proprietatea: folosi in problemele de t angcnl;ii.
Orice prtmlelii la una din asimptotele hipeTbolei taie <:urba in tT-Un Derivata unei fun q ii y=f(x), in punctul df' abscisii x 0 , e:;le langt;;nLa
singw punct la distanta f initi'i. trigonometricil a unp,hiu lui a fiicut de tangenta geometridi in M la curba,
cu axa Ox. In limbaj anali Lic vum zice mai scurt: derivata calculata in
 168
- - - - - - - - - - - " A P I T O L U L XVI IM'i"EHSICCPA CU 0 DllEAI'TA. PR Om,JCrn f>E TANG=E.:..:N:c._T.:_:A_ _ _ _ _ _ _ _ __ .....::1_:6.:9

, punctul M (pen Lru x-x0 ) este cocficientul u n ghiular ~u. inmul~ind cu y 0 ~i Impar~i nd cu ~b2
al Langentci la curba fn M (fig. 78).
Dacii notam cu y6 sau f'(:c0) valoarea derivatei -""' + !1! !>. _ (.-.1 +w)=o
pentru x=x0 , putem scrie ~ c~ ~ e~ '

m~y' 0 -= f'(xo)= tg c.. (6) cu conditia ra M 0 ~i'\ vcrifice ecuatia (8), adica

0 riatii ream in ti te aces le lucruri, sa trecem La

problema pe care ne-am p ropus-o. Ecua~ia tangentei
la o curba, datil prin ecuatia ei, se va scrie ca o Insa, in baza aces tei condi~ii, suma din pArant eza este egalii cu u ni-
t atea, astfel in cit form A rlC'finit iva a tangentei la curba (8) este
d rcnpta care trece prin punctul M(x0, Yo) al curbei
1?i are di.rectla cunoscutil, data de d erivaLa Ium;~iei -
u w -1 ~ 0
+ -- cu condi~ia -a'~- + -tba
~
- 1=0.
Y = f(x) , in arel punct. Prin wmare
I)
n:: eb 2
'

0Yu=Y6(x-x~
7~.
Fig.
(7) A cum separi:im cdc douii curb e (8} luind pent.ru elipsa E= +1 ~i pen-
tru hiperbol5 a= 1 7i obtinem:
cu conditia Yo=f(xo). Tangenta la elipsa in punctul Mo(Xo, Yo)
Trebuie tot dcauna sa se scrie dupa ecuatia tangentei (7) l?i condHia
ca punctul sa se gaseasca pe curbii, a9a cum s-a facut aid, cad filla -1- - 1=0 x' . y'
( :t.t _!>Yo conditia...'! +~ -1=0. (9)
uceastli condifie (7) nu mai reprezinta tangenta Za cur bu. u? b~ ' a' h'
Ex em p I u. Sa se gllseasca ecuatia tangentei la curba y= x' + 1 , in

l
Tangcnta l a hipe1bolli in p unctul Mo(xo. Yo)

,
;
punctul M(-l, 0).
1n primul rind se constata ca pun cLul se a fla pe curba. D erivata
2x'-3x'- 1 . S ,
x -1

.
-\5'y-V~l/o - 1- X~
cu condi{ia -;;;- b- - 1 = 0 lf~ (10)

y = devine , pentru x~-1, Yu=- - , astfel ca ecuatw ian -

,
Daca se elimina numiLorii, ccuaUJlc tangentelor scriu
~-D 2 !ie
. 3
gente1 este y=--z (x+ J) sau 3x+2y+3=0. b2xx 0+ a2yy0- a2b2 = 0 pentru elipsa (9')
Ca verificare, sistemul f ormat de ecuatia cwbei 9i a tnngentei tn~buie b2xx0 -a2yy0-a2b2 = 0 pentru h iperbola (10')
d aibu o solutit! dubla (x=-1).
Ex em p 1 e. a) Sii se scrte ecuafitle tangen telor !a c!ipsa x 2 + 9!!'-4=0, i11 pnnc-
4. Tungenta intr-un punct al elipsei sau hipe1bo1ei. Scriern ecuutiile
elip sei ~i hiperbolei con densate 1n t.,ze care (LI ab sd.<a X- 1. Dln ecuatla ellpsei se deduce, pcntru %=] , v= r3s_
_::+_t_-l= O {z=+ l, elipsa 'I'nngcntclc in ccle douii puncte M 1 (I, ~3 ) M, (1. :- V3 )
a h' E=-1, hiperbola (8 ) 3

Pentru tangenta la curbl! in Mo(Xo, y 0 ) avem nevoie de derivata V3

!1:nc~iei y, dcci de y -'. Pentru aceasta scoatem din ecuntja curbei ~1 "s
- 4 -+
-
-4- - 1=0 sau separate
1J 2 =eb2___ "b' x
. a' 9
de uncle, prin d erivare fn am bele p1iJii In raport cu x, obtinem x+sV3v-4=0 ~~ x-3'{3-y-4=0.
~ p;b 2 Eb:~x
2yy = -2- x sau y' = - -,- .. Ele se int!lnesc pe axa ox in punctul (4, 0).
a' ay X:;;- y-:1
b) Sii se scrie ecua}ia tangentei la hiperboZii 8-9 -1 = 0, in punctu! (4, 3).
punctul M o(x 0 , y0 ) v om nvea Yo' =-- -
1n Eh2xo
- ~~. ecuatia tangentei se
a'lyn Pun ctul verificll ecuatia curbe i, dect se gAs~te pe biberboll\. Ecuatia tan~entel
scrie vezi (7) X' 4 1/' 3 :1: l/ x ' bs d' t
-este - - -- -1=0 sau --~ - 1 -0. Sub aceaMi\ form .. se o erva 1me 1a
8 9 2 3
<:ii tiiieturile dreptei sint P (2, 0), Q(O, -3).
 CAPITOL UL XVI
170 1NTER5.ECTJA CU 0 T>lllCA?TA. PROBLEM:E DE TANGENTA 171
5. 'Turgente~e de directie d ata . Direc\ia este d ata de cueficientul u n- In lersec tind <'H ;"a cu fiecarc din cclc dou i\ drcptc sc gascsc puncte le n e con-
ghiular m . Problem a care se pune est e d e a detcJminn 01d onata la origine
11 a!'ia fel ca dreapta y =mx+n sa fie tangenta elipsei sau hiperbolei, tact T ( - !
5 ~)
,:) T' (~
,:) - ~)
5
ad ica sa t aie cur ba respect iv5. in doua pu ncte coniundate. b ) T angentP.le ln. c!ipsil pa1alela cu a d oua btsectoae sint:
Tangen iele d e di1ectie data, ta elipsii.. Cond itin ca dreapta sa taie
elipsa in doua punctc conlundate este ( 2) ca E.= a2m 2 ..L h'l__n2=0, de u=-x+ va'+b' au x+v ~- V a"+b'=O.

u nde n= v a:~m2 +b2: 0 data determinal n, se in t roduce in ecuatia d rcp- c ) Ta!l{ICntc! e Ia /dpe?boli1. pamlele C11 p-rima uisectuaro stnt:
lei :;;i se ob~in d oua tan gente la clipsii, care au diret:~ia data p rin coef ici- y- o: Vn. 2-b2 sau x-y :: Vn2-b2 = 0.
cntul unghiular m
(11) Astfel de ta ngente n u e xisla decit Ia hiperbolele care au a> b deci unghiul
usimp totelor . ! n care est<J situatl! hiperbo!a, este mal mic decit 90 '
6 . Problema. Sii. se afle locul geometric al punctelnr de tmde. se. pot du ce t an-
Luind pe rind semn ul ( + ), apoi (- ) ~e vede di cele doua tangente genle p~rpend iculare la el-ipsii..
paralele sin t simetrice f ata d e cent rul el ipsci, deoarecc taie ax a oy 'in Cclc.l dou ii tangcnlc fii nd pct"p cndiculm-c vor avca d1cpt co~fi ~ien (:i unghiulari
rloua punc:tld sim e-rice.
Sa se observe ca fiind d al m, totdeauna exista doua tangen te la elipsa, m 5i m Ecun(:iilc lor sc scr iu an tn n ~cntc In clipsii cu d ir ccp A rlat;;, deci
avind coeficien tul unghiular m, deoaret:e a 2m2+ b 2 > 0.
Dadi a-b-r regasim ecua\ iile tangen telor la cere, cu o d irectie data, y-- !._ x + , / a' .2c, + b'. (14)
nt V nr.~
C'i nrl cC'ntr ul cercului este In origine.
Tangent ele de d i ?ectie datii , lu h iperbolii. Tot la 2 am giisit condi- Locul geom et ric a l intersectiei celor doua tan genle , ., ul.J~in" ellmln!nd p ara-
mctru l m . Pcn t ru nceastu se e limml\ nu mttorul l n cca de-a d on a ecua~ie, apoi se
~ia ca dreapta y = mx+n sa fie t angenta h iperbolei, anu me E,,=bL-a2m'Li separa radicalti ~i se rididi la pHtrat. J!:cuatiile ctevin

+n2=o, de unde n= 'l/a2m?- IJ2. Inlocuind in ecuatia dreptei, se gasrsc
y 2 -2m.xv+m0.r.'= a 2m. 2+b2
ecuatiile tangentelur care au directia datA de co<!ficien tul unghiular m:
m'JP+2mxu+x"= a'+m'b''.
(12) l?rin adunare se capAt11
(1 + m 2 )x 2+(1 +m~)y'= (1+m~)a 2 I (1 l m')b~.
Ca !?i la elipsii, ele slnt simetrice fatii de ccntrul hiperbolei.
In pa1ticul ae dacii'a=b ub\inem ecuatiile tangent elor, cu dirC'ctia d atii ccuat ic care sc imparte cu l+m''ji:O si da locul geometr ic
de m, la hiperbola echilat f'J'al5: x'+Y2=a' I b2. (15)
y=mxaVm~-~ . ( 12') Loc_u l este 111~ ce:rc conce ntric cu el:l,)sa, cu .ra:z.:a \ cil Uia g-onala dreptunghiului
co.nskut.L P~ ~e1n :ax~. Act!t:i L c~rc este cilcums cris drcplunghiutui car~ incadreaza
Spre deosebire de elipsii ~i cere, la hiper bolil. nu se pot duce langente ehp.<;n !;11 :::.e n u m c:_tic cerctt r lui M() noP. sau cercul o1toptic.
paraldc cu orice dreapta, deci p en tru orice m . In adevi'\r pcntru ca tan- 1. Pro blema. Sii. se 11/le lucul ueome!r ic al punctelo?' da undc se pat r!nce tn.n-
oente 7)erpendicu!are !a lliperbola.
gentele sa fie rcalc trcbuic ca a2m2-h2> 0, deci Este_ inutil si'1 rel uam calculu l facut Ia elipsii (elevii il vor race en cxcrcitiu si
m<- b , sau m> !!., (13)
ca venfJcnre). Locul se ~ase$te direct ir.locuind in (1 .'5) pe h '' pin ( -b'), ceea
ctd cercu l
ce
a a (16)
Prin u rmare trebuie ca directia tangentei sii far.li ru axa Ox un u n ghi Acest cere cu ceni.rul i.n od giut:! (::11'e raza r= Va'2-b 2 de undc sc ve.:de di nu
mai mare (in valoare abooluta) d ecit al asimpt otei. este _re-.:tl dccit dncu a.>b. odicii daca ltnghiuL asimptoteln;, cr1oe confine axu tmn-
t,er.o~a, este asct:.(;it.
Altfel spus, o pn.ralelli dusii prin centrut hiperbolei, la o tangenta
3n c:-;:;.tl ~!perbole! ~chilaterale (a="' b), _:-crcul se r~duce la u n p unct : originea .
oarecare a curbei, este ext erioara unghiului asimptotelor ca1e cuprinde l'anl:lentc. ~ p~tp end 1 cu lat ~ rh1~?. dn1 ongJne s1nt ch1ar asiJllp lut~l~.
axa Ox, d eci nu iniilne.~te cuTba . . ~entJ:u. lupe!'tool"~e ~"r" a u a<b (asimp totc~c fac un unghi obt u?.), cercul este
X tmab,!1nr Sl 711! cxlsta met un punct d m car<> se se poat a duce tangen t" perpend!-
Ex c m pI c. a) S4 sc scrtc ccuafii! c tangentelu r cu directia data de m = - !a cularc la curba.
2 In cazul c!nd cercul este real (a>b) c l sc n u'r"e>te, ca ~i Ia eHpsii, cerCtLI lui
. x' y' M011ge sau ce1cul mtopti~.
eh psa -
9
+- 1
- 1= 0. S ii. e af!e coord on ate!e puncte!ar de cont act.
5 R. T(ln!Jentel~. clu se din tl-uu punct ex terior, la elipsii ~i hipmbolii.
Avern n=,v/9 ..!:.-!-4= -1~. Ecuatiile tan gentelor s int y= ..!_ x+ Constderam ecuatule celor douii curbe concen t-rate 1n
1 -2 il 2
= 2I :t - 25 sau x- 2y+5=0 ~i x-2y- 5=0. x'
~+
y'2
.,,. -1 = 0
 CA PT'l'OT,'IJL )!!VI INTERSEC'fiA CU 0 DREAPTJI. PROBLEME DE TANGEN'I'A 173
172
2
~i fie P(x0 , y 0) punctul exterior din care vrcmd ucem tangentele. P en-sa Jo;cua~ia (17vl ne dll
5
(- -3m) -36 m 2......25 sau 27 m ' -/-15 m-
2
125
1
= 0, cu r adacinile
tru aceasta scricm tangenla cu directia data de coeficicntul unghiular m,
nedeterminat m 1 = ~' m ., -- - -25 . Ec ua,vu']e lanF(<!ntelor sint y- -;;-
5 =--;-
.'i (X- 3) 5
y=mx + Va2m2+ ~b2
6
25 18 :< 6 ~~ y- 2=
= - 18 (x-3) sau 5X-6Y=0 (una di n asimptote) ~i 25x+l8y-120=0.
9i il aflam pe m puninrl condiUa ca aceasta tangenta sa trcacil. prin P.
F"p~ul c:1 un~
din tangcntc cste chim esimptota hiperbolei se explidi prtn
1'rebuie sa avem ~c~!"c.:'t~b:. se afla pe acea asun p tolil, car" aslfel este una din tangantc!e duse din
y 0 = m x 0 f- Va2m2 + r.b~
de unde, izolind radicalul ?i ridicind l.a patrat obtinem ecuatia de gradul
al Il-lea in m:
(17)
EXERCITII $1 PROBLEME
Din cauza ca facem o ridicare la piitraL este inutil sa se ia inaintea
radicalului :lin ecua~ia Langentei, semnele ().
Daca l uam =
1, ntunci avem ecuatia in m pentru elipsa 25!i. Sa se determine punctele de intersectic din t re E'li psa :r.2+3y2_
-27= 0 ~i d reapta x-y-3;"' 0.
(Yo-m.:r.o)2=a2m2_+ b 2, (17')

iar dacii luam s= -1, avem ecua~ia in m peniru h iperbolii:

l<o. -3hi (f' f) ']
!!56. Sa se ducii tn eli psa ~c 2 + 4y2 =9 o coarda al ciirui rnijloc sa fie
(Yo-mxo)2=a2m2_b2. (17")
punctul M(2, 1). (C. d.p .).
F iecare din accstc douil ecuatii cia doua radiicini Tnj_, ~ deci douii [S" u uce dreap ta Y- l =). (X- 2), car e taie <>lipsa in doua puncle ast-
directii p entru car e tangents la elipsa sau la hiperboHi trece prin P . Ecua- ~. +x"
tiilc aceslor tangente se scriu simplu, observind di L!ec prin P(x 0, y 0) ~i fel ca - '=2, de u ndc se scoate L Nu se r<>zolva ecua~ia de gradul
2
au directiilc cunoocule '17l.t, m2: a! !I-lea, ci e folosestc scmlsuma riidiicinilor.]
(lll) 25~. S_i'l se rletermi_?e e_cuatia unei .drepte indinate cu 60" fat11 de axa
Ox, cate s~ detetnnne In tnper bola echtlatcri'i :r;2.._y?=a2 o coarda de lun-
Dadi m 1 , ~ sint r5d5.cinile ecua(..iei (17'), a tunci (18) reprezinta tan-
gcntele d use din P Ia elipsa: daca fnt , ~ oin t riid iicin ile ecuatiei (1 7"), gime 2a V2 (S.G.M. Vl).
atunci ( LB) reprezintil tangentele duse din P la biperbola . [y=V'3x2a.)
0 b s e r v a r e. Dadi ~c calculeaza realizantul ecua~iei (17') sau (17")
. 2.~8. _0 d~e_apta para1ela la axa nt>trnnsvcrsa a u nei hiperbol e taie 0
sc obsctva ~a pen tru ca m sa fie renl trebuie ca P sa Eie exterior elipsei
sau hiper holei (lu biperbola exterior inseamn11 situat In regiunea care
8~lmptota a e1 m M, o-~~nmri'l a hiperbolei in N ~i axa trat1sversa m P.
contine axa '1Ctransvcr si:i). Sa se arale cil uvcm PM1-T'N 2 =con st. cind drea pta variaza (C.d.p.).
_259. 0 paralclii (8) la axa netransversa taie o hiperbu!a in punctele
E x em p 1 e. a ) Sii se seric ecua(-iiie tangent elor du.se La eli.psii din pu11etul
M fi t N. ~aral elele la una din asimplole, duse pr in M f;i N, taic nxn nc-
(Sa, 5b).
Ecuatia (1'1') ne do (5b-5a-m)2=a2m2+b2 sau, dezvoltat : tranwersa, respectiv in P $i Q. Sa sc dcmonstteze dl ptodusul OP. (JQ =
24a. 2rn"-50amb+24 b 2-0
=const., atunci dnd (8) vuriaza.
4b 311 l Constanta estc h2.}
cu riidiicinile m 1= :Ja, m, = ~ Ecua~iile celor doua tangen\c sint
260. Sa se gasea~cii un punr.t M pe elipsa .!!.... + 144
y' -1 - 0 fe l
411 3/J 369 ' a~a
y-5b= 3a (:r-5a ) ~i y-5b=
4
a (X 5a.) sau en razele vectoare sa fie perpendiculnrc.
4bx- :>ay-5a.b= O s l 3bx-4a.y+5ab=O. [M(.-ro. Yo ). Conditia de pPrpendicu laritate duce La x~ -1- y~ ~ 225. deci
b) So se .~erie ccuat!tic LallfJeiLielor duse dill punetut 1-{ 3, ~) Ia hiperbola. M trebuie sa fi~ p e accst cere ~i pe elip' a. Patru puncte: x=+ 9
WI
..... 5 1
i' II:
- - - - 1-0. y-+~'
- 5 ]
36 25
 JNTERSECTIA CU 0 DREAPTA.. P ROBLEM DE TANGEN':J'A 175
174
Sii se giiseascii ecua~ia h ipe1bulei , 1ap01~Lata la axele sale, care
C/\PITOLUL XV!
/27o.
este tangenta dreptei 3J:-2y-8=0, In pu nctu l (6, ;J).
261. Sil. sc tratczc pr oblema de mai sus in cazul general ~ i sa se ga- [a'=l6, b2.....20.]
scasca conditia ca sa existe solutii. Cum se pot construi grafic cele patru
puncte? Sa se deduca !?i pe cale geometrica conditia c:a sa exisle solutii.
271. Sa se scrie ecuatiile tangentelor la hiper bola
P en tru ce fel de elipsa avem numa i d ouil. solu~ii ~i car~ sint ele'l
paralele cu dreapta 2x-y+2=0.
[Condi~ia este c>b. Duel\ c= b, dcci et=b :;[2. numai d ouii solu~ii.]
[y=2x 8.)
262. Un unghi d1ept se rote~tc in jurul v!rfului si''m , care est e in vil-
272. Sa se gaseasca ecuatia u nei_J2_iperbole, stiind ell. estf' raportat il
fu\ A al unci elipst>, iar laturile sale intilnesc din nou elipsa in punctele
M 7i N. Sa se dt>monstreze ca dreapta MN trece p rintr-un punct fix.
Ja axele sale, ca distanta focala este FF' = 10 $i ca este t angenta dreptei
5x- 4y-16 =0.
[Par Liculari;,;are a teoremel lui F rcgicr. Ecua~ia drcptci MN: [a 2 = 16, b 2=c2-a1= 9.]
m 2 --1
(a2+b')mx+a!(m2-l )y-ac2nt= O. Se !mpartc cum ~i se noteaza -~ = A.;
m 273. Sil. se afle ecuatia h iper bolei, raportata Ia axele sale, care este
se obtine un f ascicul.] tangent a dreptelor' 7x-!Jy-25 = U !?i 8x-5 V~-20 = 0.
+ 263. Sa se scrie ecuat[a tangenLei in punctul x ,...- 2, la curba y2 =x~+ l.
274. Sa se determine hiperbola echilaterala raportata Ia axe:
[Y= yx3+1, dcci curba arc douii r am uri. Tan genta La 1J= V x'+l
este ~:r.-y-1 =0.] a ) care tre e~ prin pundul (l ::J, 5);
b) care este tangent.'l d rcptei 3x-2y 1 0 = ~;
+ 264. Sa se scrie ecuatia elipsei care
B(O, 5), elipsa fiind raportat a la axele sale.
trece p rin punctele M(6, 4), c) a carei t angent a in punctul cor esp um:ntor abscisci focarului arc
onlonala la origine y=:l.
Sa se !;txie ecmt~ia tangentei ! n punctul M.

[100
~ + ~
ls-1=0; 3x+Sy-50=0. ] 275. Se duce prin mi jlocul ilf'miaxei OB' o paralela la axa mare a
unei elipse, care taie elipsa in punctele M ~i N. Sa se arat~ cii tan_genta

+ 265 . Sa se scrie ecuatia tangentei Ia el ipsa fa+ f - 1 = 0, fn punc-

In M <'Stc paralela coardei BN ~i langenta in N este paralela coarde1 DM.

276. 0 tangenta variabila la elipsa i ntil n e~te tan15cn t cle dusc la cx::-
tul din cadranul I Clare are x~ 2.
tremi).atile_A, _A' ale axei mari in punctele P ~l Q. Sa se demonstreze ca
prudtAoul .4P A'Q est e constant. Sa se precizeze dmamte care este con-
+- 266. Sii sc g5scasc5 ecuatia unei eJ ipse, raportata la axel e sale, ~tiind iltanta.
[Pcn tr u a preciza constanta, se duce tangen ta in B, pozitie partlcu-
ca ar e axa mare egal a cu B ~i este t angenta dreptei y=x+!J (C.d.p.). la ra.]
[a2= l6, b!=9.) ::: 277. Acelea ~i date ca mai s us . Sa se arate ca segment ur PQ al t an-
267. sa
se gaseascii ecuatia unei clipse care PStE' raportata la axele gent ei variabile es le vil.<::ul d in l ucate sub un u nghi dr ept .
!;ale, ~tiin d cii axa midi f'S te df' 6 unitati !?i are ca tangenta dreapta
x-2y 1--1 4 = 0. 278. Sa se arate ca produsul distant elor de la focare la o t angent a
oarecare a elipsei esie constant (C.d.p.).
279. Produsul distantelor de la u n fo car la dou il. tangcntc paralclc
268. Sa sc dctcrminP ecuatia elipsei, raportata la axele sale, care este constant. Sa se caute legatura dintre aceasta pr oblema ~i cea pre-
este t angent il dreptelor :e-4y + 13 = 0 ~i 4x-5y-~5=0. ceden ta.
Sa se figuteze elipsa $i dreptel e. [Di.11 ca uza simeiriei, d islan\ele din aceastii problema s 1nt egale cu
[a2 =25, b~-9.]
ccle din problema prcccd cntii.]
"'"'
280. Se d uce tangenta intr-u n punct M a1 unei h ipPrbole. Sa se arate
269 . Sa
se afle ecuatia elipsei, raportata la axele sale, care este tan- ca M este mijlocul segmentului din tangenta, cuprins intre asimptote.
gcnta dreptei 2x+ 3VJy-24 =0, in punctul (::J, 2-../3).
[a2= 36, b 2=16.]
176 CAPT'T'OT,UL XV
l NTERS j,;C'flA CU 0 DREAPTA. PRORU:ME D E TANGENTA 177
281. 0 drcupta mUlnc9tc o h ipcrbola 1n M :;;i N, iar asimptotele ei .--
in P 9i Q. Sa se arate ca segmentele MN 9i PQ au acela~i mijloc. 289. Prin focarul F a! unei hiperbule sc d uce petpen<iiculara pe axa
Sa se deduci:i de aici proprietatea din problema p r cccdcnt5. transversa 9i fie C unul din punctcle unrle aceasta perpendiculara intil-
ne;;te hiperbola. Sil se afle ecuatiile tangen telor paralele care deter mina
282. S5. sc uflc ecu atiile tangentelor duse din pw1ctul P(5, 7) la pe tangenta in c un segment egal cu 2 va~ +c2.
:c~ y2 , Caz particular pentru h iperbola echilatera.
elipsa -
100
+-
64
-1=0.
[ (1>2+c~)x-2acya"-o ; 3x-2V'Ziia=O.]
[3x+5y-50=0; x+3y-26=0.]
290. Se da h iperbola echilatera r aportata la nxclc sale !?i cercul
283. Fiind d ata o elipsa cu iocarele F ~i F', se ia un pun ct T pe care are ca diametru axa transversa. 0 pnraldii la Ox taie cercul in M
tangcnta la clipsii intr-una din extremitatile axei mici. Sa ~e cuate ca a ~i hiperbola in N. Sa se determine aceastii paralela astfel ca tangenlele
doua tangenta dusa prin '1' . la elipsa estc t nngenta 9i cercului TFF' in M ;;i N la r.:ele dou5. c111be sa fie p erpendiculare.
(C.G.M<l 1 >!28).
284. 0 tnngenta variabila intilne ~te in M ~i M' tangcntcle <iuse Ia
extremitatile axei mari ale unci elipsc. Sc cere locul geometric al inter- 291. 0 paralelii (.1) In una din asimptot ele unei h ip erbole inLilne;;Lc
sectiei drepfelor M A' ~i M'il. hiperbola fn punctul M. Tangenta in JVl la hiperbolii taie uccea9i aRimp-
. b" toLil fn N. ,Sp cere locul geometric al intersectiei drept d (.1) cu paralela
LElipsa cu axa m ica P" .iumatate. Se ia Mil=~ ~i atunci M' A= 1:- dusa prin N la o d oua asimptota.
V<>zi ~i problema 276.1
[2a'
~
-
y' ]
2h'- I ~ 0. '
285. Acelea9i date ca mni suH. Se cere locul intersect,iei perpcndicu-
larelor duse d in M 9i M', r esp ectiv pe OM' ;;i OM. Locul fiind o elipsa . 292 . 0 elipsa ;;i o hiperbolii au aeelea=?i focare. Sa se arate cii in
cu serniaxele a :;;i (3, sa se an1tc d1 nvcm relatia punetele de intersectie tangentele la eele dcma curbe sint perpendiculare
(curl..>ele sint onogonale).

286. 0 elipsa are axa mm-e ."!A' = 2BB'. 0 t angentU vnr iabila taie
tangenta din B in punctul N ~i tangen ta din B' in punctul N'. Se cere
locul intersectiei pe1pendicularelor duse din N ~i N', respectiv p e RN7 ~i
B'N.
rcercuJ x'LI-u'-h 2=0.J

287. Sa se gii.st'nsca ecuatiile tangentelor d u se din punctul C(7a, Bb)

Ia hiper bola cu semiaxele a ~i b, nlpoitnti'i la axele sale.
J
[3<1
~-~- 1 =o
3b '
13
- Sa
+ 12y -
fib
1 = 0. ]

288. Sa se gaseasca punctul M pe axa nctransversa a unei hiperbole,

astfel ca tangentele duse la curba sa determine pe tangenta fn virful A
un segment d e lungime data 2 k . Can~ este valoar ea minima a lui k? Caz
particular k =c (semidistnnta focala).
LSe sctie ecuatille tangentelor ~i ,qe taie cu x-a=O; M(O, Vk2-b2,
M'(O,- Vk'-b 2 ; Tc=b cind M =:= 0. Caz particular; M(O, a ), M'(O, -a).}

Concursul ,Gazetei Mntcmatice".

.I
12 - Ceometrle mulitlel el. JO:.

'
 PROPRTF.T A TT A T.F. F.T,TPRRT $ 1 TOPERDOLEI 179

CAPITOLUL X vII ~i
a ._,...._
= a"- C:I:v [a se vedea cap. XV, (3)1. ecuatia bisectoarei exter ioarc cstc~
. l
a
y,x- (x,- c)y - cy, y0 x - (x, +")!I I r.y,
a,-cx0 aJ+cx0 ~

Daci\ fa cem suma numad \iunlur pe ~ urna numi torilor, apoi diferenta
11umaratorilor pe diferenta n umitoriloe obtinem ~
y,x --:- x, y = ~ sau x 0 y 0 x + (a 2- x5 )y -a2 yo = 0 .
l/.':J :lil

Tnsi'i M f iind pc~p~. din {1) rezulta a 2 - .< = ~rfo ~i ecuatia bisec-

e x 0 y 0x+ a~~~a 2 y0 = 0, care

t oarei de"~? simplificati'l~
tl y _.,.i m i'I.!Vta I
cu a2 ne da :l(
' X~ I II~ I = 0, (2)
[),~ a h
~ adica tangf>nta fn M. P nn u rmurc b1sectoarca unghwlu1 exLenur celu1
.f ormat d e l'azele vectoare este tangen ta i:n M. P erpendiculara i:n M pe
t angcnti:i. Ia curbi:i poartu numele de nDTmalu lu dipsii. in punctul M. Ebie
evident ca normal a este bisectoarea interioari'l a unghiului format de ra-
7.l:!le vectoare FM, F'M.
0 b s c r v arc. I n baza accstci propl'ict 5ti, dac5 o jum5t atc de elipsa
a r fi oglindita pe partea interioara 11i s-ar a11eza o sursa luminoasa in-

I'ent ru raza vectoar e li" M este destul sa schimbam pe c in (-c)

ecuatia
(F'M)yoX~(x0 + c )y + cYo = O.
1!?i~
_
gasim I tr-u n Iocar, atunci razele reflecta te t;-a t cum:en Lra in celi:ilalt focur. Di n
acea~ta cau za propr ietatea se .nume11te 1J1'0TYrietatea optica a elipsei.
2. Tangent a la hiperbolCi zntr-un punct M este bisectomea inte7ioara I
-a unghiului format de razele vectuure ale lui M. DeoarecP M(x0, y 0) ,, 1
F (c, 0), F' (- c, 0) ecuat iile d reptelor FM ~i F' M ramin absolut awh::a~i
1
1

ca la elipsa. Ca oi:i n e asiguram cste destul si:i priv im dete,m nantul care
Ec~atiile bisectoarelor unghiului for~1at de r azel e vectoare s\'nt !i FM :;i sa nbservi'im ca elE>mentele sint aceleasi.
coscbirik fa~ de elipsii s1r;t urma toarele:
y,x- (x 0 - c)y - cy, = ,,,~- IX0 + c)y + r. y,
Jyij + (x, -o)' Jyg + (x,+ c)' - 'onqi1)
''D'
ca M '!a tie pe hip er bola a-x: ~ Lb . 1 =
2
O;

P entru a scrie biscctoarea exieriuara, ne vom r eferi la r egula pe care avem c> a,
am dat-o la scrierea bisectoarelor, anume vom face en fn fi ecare ij<ll'ie a
ecua~iei ter men ul liber din ecua(.ia nnrmala sa fie negativ ; pentr~ceasta
in p rima parte' sc ia in fata rad icalului (+), iar In a doua~ 1te (- - ).
Apoi in fata liniei de fractie. pentru ungh iul care cont~ o ) g'nea se ia
~mnul ( +), deoi P'ntro ungl<iul oxledoc (- ). \ ~~ J
'1 ~ .
/
12"
1-~6~0----------------------------------------------------~C=AP~I~TO~
LU~L
__X_V~ PROPR YF.'l'ATf ALE ELlPSEI $1 lilPERBO _________________________________:1=.8::.::)
_LEI

Dadi. se aplidi :]i aiel proprieta ~i le apoaLtelo1 egale ~i se face surna ' . Observind cii N cstc simetricul Iocarului F fatii de tangentii, sc poate
numaratorilor pe suma numitol'ilor, apoi diferentn n umi:iriltorilor pe di- enunta urmatoarea proprietate: locul geometric at simetricului unui focnr,
feren~a n umilotilor, se obtine fatif. de o tangentll variabilii. la elipsa, este r.ercul director cu centrul in
celiilalt focar.
Y"- :r:.y = Y - Y sau XoYox--(x~--a2)y--a2yo= 0 . Departarea de la un p u nct la un cere se masoarii pe drcuptu care
- a'J Xu
une'ile ace! punct cu cen trul cercului, deci departarea de la punctul M
Dar d in eondi ~ia caM sa fie pe hiperbola avem x~-a2-~y2
I.J'4 OJ care in- Ia cercul director cu cen trul in F'1 este MN. Se observa apoi di elipsa este
fn intregime interioarii ccrcului director. Aceste observatii simple ne per -
locuita in ceua (~a ~e m ai il?ainte ~i f acfnd ace lea~i operatii ca la elipsa, mit sa enuntam urmatoarea propozi~ie: locttl geometric al punctelar egal
ne duce la eeunt1a b1 seeto~Het d epii.rtate de u n cere $i de u n punct F interior cen.:ului este o elipsa, avinrl
ca jocare punctul F $"l centrul cercului, iar axa mare egali:i cu raza cer-
cului.
La hipe1bolii avem evident (fig. 80)
acensta n u c::;te dr.cit tangenta in M la hiperboUi. F'N=F'lVl--NM=F'M--.rvlP=Za,
Bi sectoarea exterioar il a unghiului Ftv!F' cstc pr.r pcndieulara pe tan- deci pu nctul N descrie u n cere -- cerc:u ! di1ector -- cu centrul in F' ~i
genta !n M , p rin urmare este nonnala in M la hiperbolii. ra;,;a ~a, cit axa t ransversa a hiperbol ei. AI doilea cer e director, cu aceea~
- .J. C~ ~tmctia tangentei la elipsii # hiperbolii. Fie M raza, are centrul in F.
p unctul JE cate vr~m sa ducem tan!lenta la elipsii. P relungind raza vec- Deoarece N este simetricul focarulu i F fatii de tangentii, se poate
tourc F_7 M cu lun~uneu MN - MF (flg. 79) se Ionnea;,;a triunghiul i~osccl enunta propozitia: locul geometric al ~;irnetricului unui focar fatli. de o-
FMN, m care b1seetour ea (tangcntu) cstc ~ i fni:iltime ~i mediana. Prin t angenii var ia bilii la hiperbolii, este cercul directcrr cu centnLl in celii.-
urmare tangen~a ~n M .se poate construi fie ca mediatoare a segment ului lalt jocar.
F'N, f1e ca meclzana a tnunghiUlui FMN. Se observii c1l distan~a de Ia M la cercul director este Mrl, iar Ioca-
L~ hiperbolii, con~Lructi~ tangentei int r-un_Eu ncl M se face in mod rul F est e Ia hiperbolii exterior a cestui cere. De aici rezultii: lacul geo-
asemi\n iHor, cu dcoscbJrea ca scgmcntul MN = M F se ia pe 1aza vectoare metric al puncteLcrr egal de plirtate de un cere ~i de3 un punct F exterior
MF' ~1 nu pe p~elungirea ei (fig. 80). Se obtine triungh iu] isoscel FMN. cercului, este o hipeTbolii, avind ca focare punctul F' $i centrul ce1cului,
Hestul construct1ei, ca l a elipsa. iar a.:ra transversii ega!{! cu 1aza cercului.
b) <;ercurfle directuar<:.:__ L~ elipsa, u rmarind fig ura 79 se obsr.rvil ril c) r'ie P mijlocul segment1lllli FN, c<:~n~ este in acela$i timp p roiectia
ru:
avem. 1i"N = F M + MN = F + MF- 2a, rclatic care arata ca punctul N focaru lui F al elipsei pe tangenta in M (v. fig. 79). In triunghiul FF"N,
descn e un cere cu centrul. m F' :;;i cu ra~ 2a, cit axa mare a elipsei. segmentul OP une9tc rnijloacele a dou ii laturi, deci OPIIF'N :?i OP~
Acesta se nume~~e cere dz1~ctor al ehpse1. in mod asemanato 1 se arata 1 F'N =a. D c a1 .. l ocul geame t nc . t.tel. unnz.
. al prolec
ca avem un al do1lea cere duector, cu centrul Yn F $i cu aceea~i r az:1. =2 c1 se d esprm
d e ca:
fncar al eUpsei pe tangentele ei, este cercul cu cr.mtrul in origine :;i r.u
raza a, ail:icii. cercul princi1JaL
!I
La hiperboll! propricLatea este aceea!li :?i se clemonstreaza la f eL
Locul geometric este deci ccrcul cu diamet rul cit axa mare a elipsei
sau axa transversa a hiperbolei.
4. mipsa # hiperbola se obtin ca sectiuni tacute cu un pion intr-o sup ra!aP. cu-
nlcll de rotalie. Suprafata conicA ;c ob\ine prel ungind gener atoarPl e unui con In
inlinit, rle o parte 5i de cealalta a vi rfu l ui.,astfel cii i n t rcagn s uprafatii esle s imetricii
f a11i d<! v!rf.
Prin vt rtul suprafetei con ice sa duce m un plan Pv. par alel cu planul d e s"c-
t iu ne P ln suprafata conica.
a) D aca Pv nu intil ne~t" sup r a fata conica In n ici un p unct a fara de virf , ~cc
A' tiunea f~cuHi d e P in s uprafata conica este o elipsd.
bl Dadi Pv taie <uprafata conici\ dupii Lloua generatoare distinctc, sectiu nca
facutii de P in su mala ~a conica este o h.ipeTlJOlii. De aceea elipsa ~i hiperbola sP mai
numesc sectiuni conire, !\AU n1ui scu rf cu7lice. Deoarece ;:unbele curbc au centru. de
sim etric. cle poartl\ numde de conice cu. centru.
Aceasta orig inc contun~ a cclor doua curbP., ca sectiuni conict:!, explicb1 nsen'la-
nnrea propTiet~\ilor !or. pe care am const::1tat-o ptha aid ~i pe ca1c o vom urmhr\
Fig. 79. Fi~r. 80. ~i in cele ce urmcuzil.
 l'ltOPRIETA'ri ALE ELIPSEI $ 1 HIPERBOLEI 183
182 CAPl'I'OLUL XVll

pendiculara dusa din T pe axa transveTsci este directoarea c'brespunziitome

5. DiTectoaTe la eUpsii $i hipeTbota. Sa d u ct!m u perpt!ndiculara pe axa focarului F (fig. 82).
mare AA' (Ia hiper bolii pi:! axa transversa) , la o c:listanti:l o Ef=:r de centr u, ln adevii.r daci:\ E este proiect;ia lui T IX' axa Ox, atunci din triunghiul
<lat.c'i. de
a' d r eptunghic OTF avem
X= - (3) d . CJE ~OF
OT' t?
c -? """"' -
OT- =O.I'>OF, eel = -;;
La elipsa a> c, d eci .~: = a. !1.->n .')i dreapta este exterioad\ segmentului A doua direc:Loa1e, corespun zatoare focarulu i F', este simetricil primei
c
directoare fat-a de miginf', adica
AA' (deci exLerioarii elipsei); Ia hi perbolii a <c eyi ;r;=a !!:.. <a, deci EEAA ' fl.::
c x=--
c
(dreapta este tot exterioarii hiperbolei) .
a' 6. T e o r e m a.
Raportul distantelur de lu un punct az
Dr eapta x= c se nume11te d ir ectoarea elipsei sau a hiper bolei. elipsei (hiperbolei) la focar # la directoare este consLant.
Const1uc?iu tlin~ctoaTei la clipsa. F ie N punctul d e pe cer cul p rincipal Fie M(x 0, y 0) pe elipsii.. Din relatia (3) cap. XV avem schimbind pe
-care arP aceea;;i abscisa ca focarul (f ig. 81). Tangenta in N la cercul prin- (c) i n (-c):
-dpal taie axa Ox in punctul E. a~-~.
In ad evii.r d in triun gh iul drepLunghic ONE, in care NF este iniiltimc a
rt!wlLa DN2= 0F'OE, de un de ' Distanta MMJ de la M la dircctoare t!:;Le difer ent a absciselor, prin
ON' a'
CJE= -==-= -c urmar e
OF -- a' a:l!-cx11
MM1 = - -x 0 = - -
c G
Perpendiculara in E pe AA' este dreapta x= !!'., prin urmare dhec- Hezulta imediat
c
to<trea elip~ei, corcspun7J1toare focar ului F. Ml' = ... ~ const.
A doua directoare corespunde focarului F' eyi are drepL t!cuaFe MM1 a

u' Acest raport constant se no tca~l.l cu liter a e (oil nu se confunde cu baza

x~--,
c logariLmilor naturali) ~i se nume~?te e:rcentricitatca clipsei. Deoarece la
elipsi:i c< a, avem e -= .!'. < J. Excentridtatea arat1i cit d e d epii.rtate de cen-
Se observii. cit cele doua directoarc sint simetr ice fa\ii d e centru! a
e!ipsei. tru (deci cit de excent r ice) sint focarele pe axa mare . Dacii. e = 0,_ atunci.
Constructia di1ectomei la hipeTbo!ii. Se d uce Langenta din fo cnrul F ~=0 ~i elipsa se reduce la un cere; daca e= l , ntunci c - a (b-0) :welipsa
la cercul cu diametrul AA' ~i se noteaza cu T punctul de tangen\ii. J>e1- degenerPn?.a in uxa rnare All:'. Prin ur mare cu cit excentricitatea este
mai mica cu atit eliJ)sn ~c apropie mai mull de cere.
La hiperboUi problf'ma se trat cazl:i in mod asemanii.tor cu deosebirea
2
.,./ CXu - a1 -- n. r.x0 - a'J
eli M"l"'= y(x0-c)LI- y~ = - -a- - 91 MM1 =Xo--;; = c d e uncle

_MF_ = .... =const.

MM, a
Ca !ii Ia elip~i:i 1aportul acesta se notea~a cu e :;;i sc nume9te excentri--
citatea hi perbolei. La h ip er bola insa c> a, deci e= -"- > 1; hiperbola are-
u
excenLdcitatea supraunitarii.
'i. Diametri. Orice drcnpta care Lrece p1in cent rul unei elipse sau al
unei hiperbole se nume:;;tc diamet1-u .
.l<'lg. 81. Fig, 82.
 d 84 C A P11_'0L.UL X Vn

EXERCITII ~-1 PROBLEME

293. Fie M punctul din p rimul cadran uncle elipsa est.e tiiiatii de dia-
CAPITOWI. XvIll
gonala dreptunghiului circumscris ei. Sa se arate d:i OM ~i t.an,;enta in M \
sint egal inclinate pe axa mare a elipsei. '(ARABOLA
I
[Se aratii ca p unctul N l n care tangen to t aie axa Ox are abscisa de
uouii ori mal marc decit abscisa 11li M, d eci OMN este lsoscel.]

294. Tangenta intr-un punct M ;;tl elipsci r.aie tangentele de la extre-

m itatile A, A' ale axei mari tn punctele P ~i Q. Sa se demonstreze c.'l.
dreptele PF ;;i QF' :;;i pr>rpendiculara M pe tangen tii (normnln la elipsa)
sin t concurente. Sa se afle locul punclului d e concurf'nti'i.

[Loc ul geometric este dipsa b"x' + <a-c)2y2._b 2c2= 1J. Axa mare este
pe Oy ~i axa m1c11 cgalil cu d ista n t;. fncArelor elipsei <.late.) ..
:X
295. Sa se arate cii suma inversclor patratelor a doi diamet!'.i perpcn-
d ictllari intr-o elipsa cste constanta. Sa se gaseasca dinainte const.anta, Fig. 83 .~
fiir~t calcul.

1. De f i n i t i e. Parabola este locul geomP.tric al pu ncte-

[ Doi d iamctri perpendicula1i sint chiar nxclc, deci constanta este: ~~ _egat depii.rtate de o dreaptli fixii $i de un pnnct fix. Dreapta.
_!_ + I] fz:r.a se numP..~te directoarea parabolei, iar 7Jnnctul .fi..1: foeal'[fl
a b' parabolei.
296. Sa se demonstreze c.'i dncil axa mare AA' a unei elipsc este egala
--cu diagonala piitratu lui care are ca latudi distanta focala FF', atunci seg- P ent r u a giisi C'Cuatia parabolei ne alegem fmli un sistem de refcrinta~
mentul MN perpendicular pe tangenta tntr ~n J:lllnct cwent M, u nde anume: perpendiculara din Iocarul F' pe directoarea (D) ca axa .O:r: $i
NEOx, r>ste media geometr idi a segmentelor F'N ~i NF. pnral~la la (D) dll.sa la jumatntea distan~ei dintre focar :;;i uiref'toarea (D),.
- 207. P erpendiculara pe langenta fntr-un punct M (normala) nl unci :-a axa ?Y Notam As(D) no.r. Fie M un punct a! parabolci ~i N pro-
h iperbole echilaterale, raportaUI la axe, taie aces te axe fn P ~i Q. Sa se tectra h u p P rlirectoa1e (fig. 83).
-.arate caM esle mijlocul scgmentului PQ. _
-\--~ Tangenla int r-nn punct M al hiperbelei taie tungcntele din virfu- S: obh,muie~te sa se notrze AF=p. de unde rezulti:i: F(~ , 0) ~i
.rile ~i A', respcctiv in P !li Q. Sa se d emonstreze ca atunci dnd M se
mh;c.'l pe hiperbola: A(-20)MF se nume:;;te, ca :;;i la elipsa sau hiperbolii, raza vecLoare .
a ) produsul AP iFQ es Le constant; llela\ia gcometrica pe care o satisface punctul M se d educe din enu n t
b) ung hiurile PFQ :;;i PF'Q ~int d).'epte (F, F' focarele).
. ) y'~ . x::t y' MF= MN.
299 . .Se considera elrpsa - + - - 1=0 $i h1perbola - - - - 1 = 0. (1)
a: b' aa b~
.Prin virful comun A a l celor doua conice se ducc o secanta variabila care Dacil. M(x. y) este un punct curent al par abolci, avem MN=x-- (-.E.'=
:1e inlersccteazi'i a doua oara, respectiv In M $i N. Se cere locul geometric 2)
a] intersect iei tangentelor: !n M la clipsa $i in N la hiperbolu. = x I 7>.. astfel incit (1) devine
2

V( :r +y2 ~
(Secanla Y=l..(x-a). Ecuatiile tangentelor: (a%).L-f>2)x-2a2l.v-
-a(a2).~+ b2)=0; (a 2 l. '+1>2).r-2a.2 A.y- a(a2 ).2-b2)= 0.
Eliminarea lui l. pdn sciidere. Locul este tangenta in A'.l X- x+f (l')>
 PARAHOL A 1!17

Ril.sturnind e.cherul se desc:ri.e arcul de oara-

Hididnd Ia patrat ~i tr ecind toti termenii i n prima parte se obtine bola s imetric fntli de perpendiculnrn clusi'i rhn F
pe (D).
rt:-2px=o. l (<!) 2) ConstTttctia parabo~ei IYrin puncte
i\ccusta c:;te ecua~ia parabolei, raportata Ia axclc alese; p se nume~te Metud.a I. Cu v!dul compasul ui In F Jescriem
]Jarametrul paraboiei. un cere cu rn7.a r, npoi ducem o pnralelii In dircc-
0 b s e r v a r c. Dad!. s- ar schimba Intre ele A cu F, ac:easta ur ln- toarea (D) , la distanta r, de la A spr e F (fig. 85).
"Sernna sa se inlocuiascii p cu (-]1) !li ecuapa pal'a b olei ar deveni. Punctele comune cercului ~ i dieptei astfel con-
:;Lruile apar~in parabolei., deoarece sinl egal de
(2') pl'il'tate de directoar e ~i de focar.
Metoda a II-a se desprinde din f aptul di tri-
Parab olele (2) ~i (2' ) s int d ispusc simetric .ra~a de axa Oy. unghiul FI'v1N este isoscel. Se ia un punct N pe
2. Forma pambolei. Sa not.'\m cu (f' ) parabola. Daca M(x 0, Yo)E (I'). ditedoar e, &e duee prin N par alela N M La Ox,
adieu verifica ecu atia (2), este dar d\ ~i M 1 (x 0, -y0 ) verifici:i ecua~ia, deci apoi mediatoar ca segm entulu i NF, care jntllnc~tc
M1 E{r). Tnsa M :;;i M 1 :;lnt simetrice fatii de Ox, astf el di parabola ar e pe NM in M . Acesta este un punct al parabolei,
punctele simetrice fat-a de Ox; p rin urmare Ox (perpendiculara dusa din deoarece MN = MF.
fuc:ar pe directoare) este axa de simetric a parabolei. Acesl lucr u se poate Prima mt oda Ja c..!eoc..!ala t.luua punde :;i-
m etl'icc fii sc poutc truge curba de ambclc pur~i
con st atn ~i rezolvind ecuatia (2) in raport c:u y; se ob\ine y= V 2px care ale axei. Prin a doua m et oda, la fiecare p u nct
reprc7.inti'i doua ramur i de cur ba, simetrice fata de O.r.. Origincu 0 a par-
NE (D) se obtine un singur punct M al parabolei.
t ine curbei ~i cste singurul punct care coincide cu simetricul sau. Acest Vom vede~ insii m a i Lll'<liu ca medialoar ea seg-
punct este virful parabo!.ei. Rezultli C'i'\ axa Oy t.aie curba in doua puncte mcntuhli NF cstc chiar tnngenta in M J.a p ara-
conf undate, deci este tangent a la parabola :;;i se nurnf'!)te tangenta la virf. bola, fapt care p errnite trasarea mult mai exacta
Pcntru a ne da seama de Iorma curbei, este de ajuns sa studiem ramura a curbei, in jurul punctului M. Fig. 81.
a:;;ezata densupra nxci Ox 4. Excentricitatea parabolei e~:>le, ca 1?i la ce-
(3) k lnltc con ice, rapo1t-uL dintrc dist.antn de ln p unc-
tul M la focar 9i hi dircctoure, udic5 c = MF. La
restul sc completeaza prin si melrie. Curba exista pent ru x;>o ~i se observa MN
d'i y cre:;;te o data cu x . Nu exista nic:i un fd de asimplu w . ~orma curbei
este data in figura 83. p arah o1u .nsii -MF=MN,
- dcci e=-=
MF
= 1.
Par abola se ub\ine, ca ~i elipsa sau hiperbol a, prin scc~iuncu u nei MN
supraff'te ennice cu un plan, insa de d ata aceasta planul trebuie sa f ie Dupa cum se vede excenh.icitatea este uncle-
paralel eu un plan tangent w supm fata conica, de- a lungul u n ei gener a- ment care car nctcri7.ea7.a cele patru curbe de gra-
dul al II-lea, ")i anume .
toare . A9ada!' ~i paJabola est e o sectiune conicli, insa fli.1a centru de simc-
trie sau, mai scurt, conic/1 fnr/1. ccntru. e = 0 caructer izcu.z5 cercul
Ecuatia parabolei se prezinta sub forma ~i mpla (2) datoriti:i faptului ca O<e<l elipsa
a m ales axrlr in mod particul ar. Se :dee cii (2) este ecuatia parabolei, e=l parabola
raportati'i la axa de simet1'ie $i la tangenta la v'i1'f, e>l h iperboli:!
Dacii par abola se r a porteaza l a alte axe, ecuatia ei nu mai apare sub
5. IntersP.ctia parabolei cu o d1eaptii. Punctele
forma simpla (2). .....____ _ __ - - - - -
comune para bolei cu dreapta y =- mx+n se gasesc
3. 1) Constrttctia umli arc .d e pamhol.l1. p1in mi~care continua. Fie (D) rezolv1ncl sistemu l
dirf'ctourcu :;;i F fucarul parubolei. Se a~aza o rigla L, astfel ca marginea ei II
sa se suprapun a dreptei (D) ~d u n echf'r a carui cutct5 mic5 BC se sprijina y =rnx+n. (4)
p e rigla. Un fir de lungime egalii ~:u catet a mare AB a echerului se fixeaza
cu u n capat in F ~i cu ceUtlalt i n virful A nl ech rrului. Se intinde bine Inlucuind pc y in p ri rnR oouat ie se obtine
fi.rul cu viriul M al unul creion, care se sprijin a pe cateta AD (fig. !l4). ecuat-ia care di'i abscisele
Cind echerul se deplaseaza, alunecind cu ca.tdn RC pe rigla L, pundul M (5) F ig. 85.
descrie u n arc de parabola, deoarece AM+ MB =AM + MF, adica MB=MF .
 CAPl'l'OL UL XVU I PARABOLA
188 189

Ordonatele se capat a inlocuind rad acinile x 1, x 2 ale ecuatiei (5) in Ec uatia tangcntei int.r-un p u nct al p arabolei se deduce din ecuatia
~cua~ia dr~p L~i. parabolei prin acela~i p rocec'J eu de d edublare ca la cer e, anurne se scrie
Discutie. R eal itat ea p un ctelor de intcrscctic depin c.le de realizantul parabola sub f orm a
ecuat iei (5), care cste yy-p(:r.+x)= O,
R = (m n-p)?-m2 n2 - p(p- 2m n ). (6) apoi se p un e i ndice unu i y ;;i unui x .
P resu puncm p> 0, a didi parabola inclreptata d itre x pozit iv . Putem E x em p 1 u . Si1 se sc1ie ecuatiile tan gentelor La parabola y2__2px= O,
avea u rmatoarele ca:>.uri: in punctele care se proiecteazi1 pe axlf in focar. Fie 1\1' ~?i M ' aceste p uncte,
a) n> o, dadi p> 2m n. Ri'idi'icinile sin t rea!e fli dis tincte fli dr eapt a este care au , evident, abscisa .T.=}. Din ecuatia parabolei re~ulta y = p, d eci
sec<mLa pambolei.
b) R = O, daca p=2mn. Radiicinile sint confundatc ~?i d reap ta este
tangentlf parab olei.
M ( } P ) :;;i M ' ( i - p ) . Inlocuind in (8) se obt in ccle doua tangen te
c) R < O, rlacil. p<2m n. R adii.cinile sint complexe ~i dreap ta nu taic
p arabola. adidi este e:rterioa'l'll. ci. py - p (X+ f)=0 ~?i -py-p (X+ f )= 0 s.au
E x em p 1 e. @ Ce pozijie are drcapta 2x-3y+6~o. f afii. de parabola Y2 =G.r?
E limi n1nd pe y "" gi\sP~te 2XL...15x+ 18=0, cu rlld llclnlle x,=23 Xz=6. Dm .
X - y+~ =0 ~i X +y +.;. = 0.
-ccu a11a drept"i rezulta y 1=3, y 2=G. Dreapta taie deci pArAhnl 'l !n p unc-tPlP ( ~ 3) Se ub~ervi:i ci'l elc sint patalPle cu bisectoarele axelor de c-omdonate !ili
~I (6. 6). t ree prin punctul A ( - } , 0 ) unde ditectoarea parabolei taie nxn O:r..
1l'j Sil se amt e ell cl1eapta x--2y : ~=0 este tangcntd parabo!ci y2-3x~ o.
'f>tin e liminarea lui 11 se obtine ecuati,n x 2-Rx+9=0, cu riirlacina dub la X=3. 7. Tangenta cle di?ec(ie clail1. Dircctia Sf' clil, ca de obicei, p rln euefi-
P unctu l n P. t"ngenta estc (3, 3). rif'nt ul u nghiular m, prln urmare en dr!'npt n y = m.T+n sa fie tangentii
c) Sa se arate ca dreaptn 4x+2Y 11=0 este exteTioarll parabo!ct y~-x=O. parabolei ri'imin ~ sa se determine n. Insa aceast a re~ul ta imedh<t din con-
+
4x 1
In adeviir 1nlocuincl pe v~ - -in ccua1ia parnbolcl sc gllsc~tc ecuatla di1ia ca r~alizan tul (o) sa f ie nul, anume p- 2mn, de umle ~e deduce
2
Wx2+4x+I =O, ale ciir ei raclacini ffint complexe. n=L
2m
l n locuind in ecuat ia dreptei se g~tSeJ?(e di la parabola se poate d uce
o singuri1 tangfmta cu d irectia data, a d irei ecuaj,ie esLe
Probleme de tangen~a
y=mx I L.
6. 'l'angenta 'int7-un punct al parabolei. Ecuatia parabolei 2m

y 2- ,2 PX= 0 (1)
da iP=2px, de unde, prin derivare, 2yy' =2r. Hezulta y'= E... In punctul
,y
M (x 0, y 0 ) de pe parabola vom avea yG= :. =m, coeficientul unghiular al
.tangentei. A.tunci ccuatia tangentei este
y- y 0 = L(x-x0 ) sau y y0-y5- -px+p;t:o=O.
!I
Dupa cum ~e vcdc, upare o cleo~ ebire rata de elipsa 9i hiperbola.
Ex e m p l u. Sil. se determine ecuatiile tangentelor la parauolii., para-
lele GU uisectoarcle a:rf!lor.
F'acem pe rind m=l !?i m= -1 in (9) :;;i 1ezulta cele douli tangente:
!J = :r.+ E. . y=-x-E.. .
z' 2
-'31n t acclca:;;i tangE'nte ca cele gasite in exemplul din 6.

-
Problema. Sa se afle locul geometr-ic ul punctelor de unde se pot
Deoarece M apartine parabolei trebuie ca Y5 = 2pxo ~i in locuind in duce, la o parabola, tangente perpe?ndiculare.
-ecuatia preceden~:<'i se ohtine pentru tangentii. forma definitiva Scriem ccua~iu unei tangent e oarecare a parabolei
- ~
\!~p(x+xo) = 9J (8)
y-mx + .1'...
t:u con J Hia y~-2pxo~O . 2m
lGO ___________________ CAPITOLUL XVlll

PARADOLA 191
!?i a tangentci pcrpcndic~lare, care va avea urept coeficient unghiular
Pcntru ca tangcntclc sll !'de perpendiculure trebuie ca riidacinile ecuafiei (1 0') sa
m' = - I_
satisfaca conditia m 1m.,=- 1, care d !\ .E._=-1 sau x 0- -.E. , deci P trebuie sa se
1
"' ,,,
2x. 2
nflc pc dircctonrca parabolei. Acesta este locul cil.utat.
y~ - -x--
.,, 2
9. Ecuatia pambolei mportata La axe purale!e cu axa de simetrie 9i
U rmeaza sa eliminam parametrul m 1ntre cele doua ecuatii, pentnt a cu tangenta la vi!"j.
gasi locul geometric. I nmu l\ind ecuatiile cu m , ele se scriu Fie O'x' axa de simetrie, O'y' tangenta la virf $i xO y un sistem de
axe pnrnkk ~u x'O'y' . Un punct oarecare M tiin plan are coordonatele
~i (x', y') f ata de sistemul ~:' O'y' ~i (.r, y) fa~a d e xOy; in particular virful
parabolei are coordonatele O'(a , (3) fa1;a de xOtJ.
Ecuatia pnrabolei raportatr ln nxa <'i f?i Ia tangent a la vld esle
P rima adunmc sc obtinc (m 2 + 1;( x +f)-o, sau, d eoarece m2+ I:ol-O,
y'2-2px'=O. (12)
dimine ecuatia locului geometric Translatia de axe care aduce pe 0 in 0 ' este definita de
x+ .E..=Osaux- -.E.. x= a+x', Y - f3+y', (1 ~)
2 2
de unde re:>.ultii .1:' =x a iii y' = y-(3, cn1'~ OU$i In (12) nevada ~cuati a
Locul c!tutat este directoarea parabolei. parabolei rapo1tate la sistemul xOy:
8. Tangentele duse la parabo!ii, dintr-un punct ext erior. Fie P(x0 , Yo}
punctul din care vrem oa ducem langenlele la parabola. Ne Lrebuie coefi- (y- /3)2-2p(x-o.) = 0. (14)
r.icntul unghiular m, nstfcl r.n tnngcnt:l la parabola
In gen~ral in!la ecua(::ia nu se fntllne~te sub aceasta forma, de aceea vom
y=mx+ L dezvolta :;;i vom ordona termenii. He;mlt.a
2m
y2-:J(3y-2px+f32+:Jpa-O, de unde se scoate
sa treacii prin J>. lnlocuim deci in aceasta ecuatie coordonatele lui P 9i
obpncm x=-y-- ~ - a.
1 'J -tl 1/ ,--1 (15)
2p P 2r
Yo=mxo+ ..E._, (10}
2m.
Prin u rmare forma generalil sub care ~e intHne~te ecuatia este
de unde r ezulH1 ecuatj a de gradul al H-lea in m
x=ayz 1 hy -'- r.. (15')
(10')
Din identificarea ecua1;iilot (15) ~i (1 5') rezulta a=..:':. , b- - l, c=-
2p p
Daci'i m 1, m~ sint ri'icl i'icinik nr.cstei ecuavii , tangentele d1utate se scriu = -~ 1- a, din care se rlcclucr
ca drepte care tree prin P(xo, y0 ) f?i au coeficientul unghiular ctmoscut, ded 2p
l 4ac- b2 lt
y-yo=mi(~:-Xo) ~i y - yo = 11l"}.(X-.'Co) . (11 ) p= - a- ~ -- , (3 =-..!:.. (16)
2c. 4a 4a 2a
A9adar dintr-un punct exterior sc pot duce doua tangente la parabola_ Pl'in urm arc ccuapa (15 ') r cprc?.inta o parabola cu axa de simetrie
Ex e m p l u. Sii. se
parabola y'-Sx= O.
.~c,ie. er.uatii!e tm1oentel01' rinse din punctul P(-3, 5) l.a paral cHi cu Ox, care are paramet1ul p = } ~i virf lll v ( -1!.,
2a
unde
4rt
-!!...),
2a
1
Aven1 p= 4. Ecua ~i.a (10') devine 3m 2+Gm-2=0, cu ra.U~u.: i n il~ nL1=-2; m~=3 R- b 2-4ac. Daca a> 0, atunci ~i 2J> 0 !;> 1 parabola arc concavitatea ci'ltre
r.>O ; rlar.ll a<O, ~oncavitat~a este catre x negativ.
Cclc doui.i tnnger.tc nu ecuatiilc 1/- 5= -2(X+3l $i y-5=-~(x-1 ~) u ~duse Ia forma 1"arabola (1 3') Laie axa Oy in pundele de ordonate date de
3
gcncrnln : 2x+Y+i=O si .~ 3Y+ l 8=0. a~+by+c=O. ~n
Aplica~ie. Sci regiisim. local geomet r i c ctl puncte!or de unde pttle~~< cluce tangent!?
perpe71dlcu !a.re, Ia o pambol<'i. Acestea sint reale sau imaginare dupa cum R = 4a( ~0. Totdea- b 2-
u na insa ax a de tiimetric Lrece prin mijlocul scgmcntului determinat de
 PARABOLA
192 CAPJTOL UL XVlli 193

cele doua puncte, care este Teal , oricum ar Ii punctele . I n adevar ordonat a iar puralcla prin M la Ox esle y - y 0 = 0. Bisectoarea ungh iului for mat de
m ijlucului este aceste d repte est.e de accca9i parte cu originea; prcsupunind ca y 0 > 0, ter-
y= y, + y, _ _ !:.._ , menii libcri d in am bele ecuatH s!nt negativ i :;;i p utem scrie d irect bisec-
2 2a t oarea ung hiului cme contine or iginea

deci punctul se afla pe axa de si ~etri e;. cind b~ O , ecua?a parabolei s e

reduce la x - ay 2 +c, a ciir ei axii de suneir.e et; Le dn<:~r Ox.
Dad.\ se schi.mba intre ele coordonatel e x :;;i y, atunci e cua~iii (15')
devine
(18)
~i 1eprezinta
o parabola a dl.rei axa de !;imetrie, p ar aleUi cu Oy, arc ccua - I nsa din df'finitia parabolei avem M 0 F = M 0N (MoN IIO x :;;i NE Oy) ,
adica
tia x--!:__; inlocuind pe x In (1 8) se ob~ine orclonat~'l virfului: y=
2a ""\V/(Xo - 2p)2+ Yo' = Xo + 2p ~i inlocuind mai sus obtinem
_ _ _b'- 1ao = _ R. . Parametrul parabolei este p = ..!:..
~ ~ ~
Prin urmmc (18) rstc ccuatia unei pDrabole cu axa de simetrie paralela Yox- (xo--~)y -{Yo=(xo +;.)(y - Yo)
Ia Oy avind parametrul !J= ~i virful
'
1
h
v(_.!!.. - !h )
Pentru a> 0 conca-
fu ' sau,dupa efedual'ea calculelor
vi!.<ltca purabolei cstc fnd rl'ptata spre y pozitiv, p entru a< O, spre y ne-
eativ. 2;~::oY-Yo(X +Xo) = 0. (21)
Dad'i b = O, parabola are ca axa de simetr ie chiar axa Oy. ~tfel pe Dar din (lfl) a vern 2Xo= !&. , astfel di ccuatia bisectoarei devine
toate chestiunile legate de ecuatia (l!l) sint cunost:ute de la st~d.ml trmo- p
muhu de gradul a! II-lea, din algebra . Ceea cc s-a complct at met cste c!e-
terminarea p<:~rametrul ui parabolei. ::>< YYo- p(x + x o) = 0 (21')
Concluzie Din slutliul fUcut mai !nainte ~e df'Rprin d urmiltoar ele: I'
rn re nu este decit tangenta la parabola fn M 11
D aca in ccuatia gener al/'! dP. qrnd1Ll al Tr-lea in x ~i y :
Dacii t angent a este biscctoar ea ung hiului FM 0N , atunci perpendicu-
u;c2 +2bxy + C'!J~ +2d:r +2P.y -I f = 0 l ara in M 11 pe tangenta, adicii n ormala la parabola, este bisectoarea u n-
ghiului exterior.
lipse~te t e1menul in xy, precum :;i unul c.lin t.ennenii in :r2 __.~au y 2 , ecuatia
riimasa 1ep7azinla o par aboUi.. Axa paralwlet este paral ela l a Ox sau Za Aceasta propriet atc a parabolei arata ca daca o sursa lu minoasa tri-
Oy dupil cum lipsc.~te f:en ncnul in :r2 sau in y 2. Viriul ~i parametr ul para- mitc J'a7.e paralele cu axa unei oglinzi parabolice, atunci razcle refl ectate
bolei se determina a.7a cum s- a an:itat. tree toale p rin focar ~i invers daca o sursii luminoasil. se a~aza in focat,
ra7.cle reflectat e sint paralele cu axa oglinzii. Din aceast a cauza oglinzile
parabolic-e a u multe 1nt rebuintiiri (telescoape, f <.uuri et c. ).
Proprielo!i Ace:;ta estc rnot ivul pentru care propr ietatea aratata aiel se nume:;;te
pro)J1'ietatea optica a par abolei.
10_ Tangentu la ]JamboUl intr-nn punct M este bisectomea u nghiulu.i 11. Demonstmtie vector iala a proprietatii optice a :rambolei. Deoa-
f ormat d e mza vectome :;i paralela l a axii dusii pTin M.
Fie M 0(x 0, y 0) punctul situat p e p aiaboEt, deci trebui e C'"'l
rece triung hiul FM0 N este isoscel rezulta cii suma vectorilor F~ ~i N"iio
este un vect ot situat pe bisectoarca unghiului F M 0 N. Fi f' deci s=FMo+
!J~ -2PXo-
+ -NMo. Avem - -- --= (x oi + VoJ)- 2p i = (x 0 - p)- l+YoJ; NM -- o""'
(10)
FMo=OMo-OF
Ecuatia ra:~:ei vectoarc .M 0 F' cste 2
X y I = ONio-ON= (;~:oHyoJ)-( - f i+ Yll )= (xo+1)i. P rin urmare
Xo Yu l =0 sau Yox-(xo 2p)- y- -2 uo= O,
tJ
(20)
1!_ 0 I (22)
2
18 - Coomctr le nn01litic:i cl. XI.

1
 PARABOLA
194 CAPITOLtff, XVD I 195
------------------------------ 13. Sa gasim ~i pe cale a l 't' " l
este vectortll care are direc~ia bisectoarei unghiului FM0 N. Fie acum pe o tang) ntii variabila. Tang~~t~ ~e ~~~~tf:ometric al proiectiei focarului
M(x, y) un punct oarecare din plan. Expresia vectorulul este i.iJJ y -= rnx -1- "---,
2m
MoM= (x--xo)i + (Y-Yo)]. (23)
iar perpendiculara dusa din focar pe tangent a:

-
P entru ca vectorii (22) ~i (23) sa fie coliniari trebuic ca coordonatele
lor (proiectiile) sa fie p roportionale, adica y =- ~(x - .E..) .
"' 2
x - x, = Y - Yo de uncle " + x. = .1!... Inmultind cu m ambele ecuatii, ele d evin
~ ~ ~
(s-au adunat numttorii"la numaratori), care da my=m2x+ _P_ ~i my=-x-j- 1!..,
2 2
2xoy=yo(x+xo).
care prin sciidere dau (m2..J l )x = O sau deoare 2
. y' ecua1ia axci Oy (tangenta la virf). ' ce m + 1~0, x=O, care este
adicii ecuatia (21). Inlocuind 2x0 = i se ob\ine ecuat ia tangentei (21') in
p
./1110 la parabola. Astfel tal")gcnta este ~;ituata pe bisectoarea unghiului
FM0 N.
Nota. Fie M e proiectia lui M 0 pe 0:~:, deci Mb(x 0 , 0). Avem EXERCfJII $.1 PROBLEME
(24)
~ Se da un punct fix 0 ~i o drea ta fi "
Aceasta aratii di ~angenta la parabolii est:_J?:rolc~a~u d ia- caretrece prin 0, taie pe (D) in N Se P I?> 0 dr~aptii variabila,
xa <
larclor ridicate in N " " (D) . i 0 . ONcere locul mtersecttCl pe!pendicu-
gonala paralelogramului construit cu vectorii 0!110 ~i 0./1116, pro- s- . . .r-- !;il n pe .
prictale care ofera un mijloc simplu de a constr ui tangenta la a se ftgurezc lo ~ul ~i sa i se deleimine elementele.
paraboli'i !ntr -un punct dat (fig . 86). I
[Se ia perpmdiculara d"n o (n) . I
ca Oy ; ?f'-ax=O.]. 1
pe ca Ox ~~ paralelll Ia {D) pr in o,
12. Consecinje. 1) Constructia tangentei ta pamhotli. ~tim ca tri-
unghiul FMN (fig. 85) este isoscel. Tol]l,enta, fii nd bisectoarea u ng hiului !(!j'(jll Sa :;e determin e ecuatfa parab 1 "
opus bazei FN, este in a cela:;;i timp inaltime la \1cl,~tiind ell t rece prin punctul (2, 5)~ ei, raportatii la axa ~i la Langenta
!?i mcd iana , deci ~ i media ~oare. Tangenta se va
construi sau ducind din M per pend iculara pe
t.~ . !2VL-2ax- {).J
~ 5 11 se d eterm.me ecuatia unci parab 0 1 -
FN sau d udnd medintoarea segmen t ului Fi'l m0.trie ~i la tangenta la v lrf ~. d " e, raporta~a la oxa de si-
ca re, co veri fic are, va trebui sil treaca prin M.
2) Fie P mijlocul segmentului FN. Foca-
r ul ~i clirectoa:rca fiind la egaHl. distan1:'l de
Sa se aile pundul de tangentii. nn ca este tangenta drepte-i ;__
-2Yt}_=O.
-
[ Y2-12 x=O; T (f,
-4) .]
tangent a Ia virf, P se afl5 pe aceas ta t angenta.
Apoi MP fiind tangenta in M , tmghiul MPF -t ~ Sa sc gilseasca ecuatia
la ~ ' ti'r'nd ca- t t .
par b 1 . ta - "
a o t:!l, Iapor ta la axa ~i la tangen"'
estc ctrept. Se c tesprind de aid urmat oarel e ~
p unctul' A(4, 7). angen a panilclii. ~u dreapt a 5x-4y-2=0 trcce prin ""
p roprietiiti:
a) Pmiectfa joca1u.lui pe tangent a la para- [Coeficientul unghiulat a1 dreptei cste m-~ Se .
sene t:a tangent..~
w _ -
4
bola .~e afUi pe tant} E'nta la viTf, car e apare--ast- cu aceasta direcpe trece prin A; y2-10x-O.)
fel ca loc geometric al proiectiei focarului pe
tangentete la paraboUi.
"!:-- @ Sa se calculeze lungimea ;;cgr
$1 tangenta la virf pe
t - d . _ .
tangentii de d' n;,n u 1w, etern~lrlat d e d1rectoare
0
.- b) Sf:mP.tricul -f ocanttui fatii d e o ~angenta m elrul p al parab~lei. Jrecl'-'e m, ln fum;~Je de m ~i de para-
sc gase$te p e di?ectoare, deoarece "FP = PN. Deci
!ocu! qehmetrir ul simetric-vlni fo ca1u lui fatil de
FJ&. so. o tcmge1~ta variabila este di1-ectoa1ea parabolei.

'
 196 CAPITOLUL >...rvnt
PAllA BOLA 107
~ Se da parabola y:t._2px ;= 0. Sa se determine i~clinarea tangentei
pe care axele de coordonntc taie un segment egal cu p "1/:J. 314 . Pe o par abola se con;;iderii un punct M vari abil 9i simetricul
[!nclinarea: 30,] sau M ' fa1ii tie axa de sim etrie . J1. fiind un punct fix p e axa parabolei , se
'cere locul geometric al intersecti~i dreptei MA cu paralela dusa prin M'
-:1:(5i'Ji1. Sa se ga:;easci'i ccuatia unei par~bole ~tiind ca axele deiermina pe la axa. (S.G.M.III).
Lang~ paralcla dreptei 5x-12y-4=-0, un segment de 13 unitii~i. [y2+2p (x-2a)=O. Parabola.]
5
m=~--+
r" r'- =13 I u' 25 ~ .'ll!i. Fie F f ocar ul unei parabole, J'v1 un puncl mobil pe ea si A un
deci ~ -:;--x=O ]
2
[ 12 1m' 4,,., ' punct fix pe axa de simetri e.
307. Dacii N este un punct sit uat pe directoatea w1ei parabole, sii se. Sa se g aseasca lucul intcrscctiei dn~ptei MF cu patalela dusa p rin
dcmonstreze di mediatoarea segmentului FN (F, focarul) este tangenta la A la tangenta fn M.
parabola. Sa se dea ~i o solutie .f!eometrica (S.G.M.VIII).
[Cere cu centtul In F ~i c u raza FA.J
[N ( -f y.) Mediatoarea ~re ecuatla 2yy -yg-2px=O. Fie> M(x0, 'Yo)
0 316. Se d5 o pmaboUi, un punct A pe axa ei ~i dreapta (D) , pcrpcn-
pe parabol a, astfel ca NMIIOx, Avem Y~=2PX0 etc.] diculara pe axil , trecind prin simetricul lui A fa ti:i de virf. Tang enta in-
tr-un punct M al parabolei taie drcapt.a (0) in N. Sa se af le locul georne-
~ @ Sa se scrie ecuatiile tangentelor cluoe din punctul A(12p, 7p) la tril: al intersectici d reptei MA cu p aralel a dusa prin N la axa parabulei,
parabola y 2-2px=O. dnd M descrie curba. Particularizare dnd A coincide cu vilful parnbolci.
[x- 2y-f- 2p=O; x-12y+72p=O.)
[y2-p(a:-a)=O ; cnz p a rticular a=O.]
...- .109. Se dii parabola O Iii dreapla y = 2x+~ . .Sa se gaseasca
y 2-8x =
coordonat ele punctului M, aliezaL pe drcapta data, a stfel ca tangentele 317. Se di'i parabola y2.._2px=0. SC' cere locul punctului M, astfel ca
duse din M la parabola sii determine pe tangenta l a virf un segment de: tangenlele dusc c!in M la parabola sa determine pe tangenta la v1rf u n
a) 3 unitati; b) 2 y3 unitati. s egment de Jungime data a.
[y"--2px - a2 Acee~i par a bola, deplasat11 ast!el ca pcntru x =O,
[a) M(0,3), M'(- 1, H;\b> M(f 4); M'( - + o) ] u=+a..J
318. Se tla un cere ~i o rlr!'aplii (D). Sa se afle locul p tmctului M
310. Fie M 0 un punct pe o parabola cu focar ul F. Prin F se duce astfel ca tangcnt ele duse din M la cercul da t sa fi e eg ale cu distanta de la
coarda AB paraleHi cu tangeni.a in Mo f?i marginita la parabola. Sii :;e aratc M Ia d reapta (D). Particularizari.
ca a vern AB = 4FM0 (C.d.p.).
.'111. Se duce o coard a prin focarul unei parabule. Sli se arate ca ra- [Se i a (D) ca a..xa OiJ ~~ perpcndiculara clin cent r ul "' a l cercv lui
portul dintre p rodusul seg ment elor determinate de fo car pe coarda :;;i ca Ox. Locul c stc p ara bola v'=2ax-(a'-2). Cazuri pal'Li"ulate; 1) a=r ;
~) -a=> ; 3) r =O.]
coar da inlreagii esle con~tant (Salmon).
R.tport ul cste r; l 319. Se clii parFtbola y 2.._2px= O f?i dreplele x- f. care intil ne~c
2
312. Pe par abola y = 2px sc considera punctul M avind abscisa d e axa parauulci in 11 f?i R. 0 t an genta variabila a par auolei intnnefi tc r rl!'
2 ori cit accca a focarului ~ i se duce coarda MM' simetrica :rata de ordo- douil d repte, respc>ctiv in P ~i Q. Sa :;e d eterm ine cocficicn tul ung h iu l<ot
nata punct ului M , cu coarda OM, 0 fiind virful p nrnbolei. Sa se arate ca al tan gen tei , astfel ca dr epLele PB ~i J! Q sli fie perpendiculare.
cercul descris pe NIM' ca diarnetru trece prin virf (C.d .p.).
[m= V- 1+\1'5.]
[Elste suficient sa se arate c11 OM J..O M' .]
320. S c dii f'lip~a rap ortata la axe, cu semiaxele a, b !'li pan.1bola y2___
Pe o parabola sc considera un punct M variabil ~i simetricul sau
6i3) - 2p.1:= 0. Ce condi1;ie trebuie sa !ndeplineasd't elipsa, pcn t l'l! ca cele d oua
M ', fri"t'! de axa d e simetrif'.
Se cere locul geometric Rl intersectiei tangen- curbe sa fie ortogon ale't Sa se aratc rlacii condi~ia este i ndeplinita, atunci
tei in M cu paralela dusa prin M ' la axa de simetrie (S.G.M.III). o rican~ ar Ii p, pambola cstc ortogc:~ala elipsei.

[b =a \f i, P\ipsa are semiaxa mare pe Oy. Se vo l u o un punct

M(.T.o. y 0), presu}Jus p e elipsi\ ~i pc pnrAholii ~: se va scrie ca tan ge n lele
ln M la ccle doua c mbe sint perpcndic ulare.]
198 CAI'ITOLUL XVnt

321. Sli se determine par abola y 2- 2px=O, ortogonaUi cercului cu

centrul in A(-2, 0) :;;i cu raza 5.
Aceea~i problema pentru un cere cu acel~i centru, dar ru ra?.a r.
Si:i sc aflc locul geometric al punctclor comune celor doua curbe, clnd
ra?.a ccr cului variazii.

[Se considedi M(Xo, Yo) pe (.-ere ~I pe parabo11l ~~ se scrie ca tangen-
tclc la celc douii curbc sint pcr pendiculare. In ba7a con di(iilor ini(:iale
y;
se gase~!:e xo=2, vo= 1-16 (cazul general). Locul geomeLdc esLe,
evident, x=2.)
PROBLEME DE RECAPITULARE
322. Fie M un pund ~;ituat pe o parabola. Tangenta !!i normala $1 SINTEZA
(perpendicularii p0. tangcnta) in M intilnesc axa parabolei, respectiv in
T :;;i N, iar M se proiecteazii pe axa in M'. Sa se arate ca:
a) Mijlocul segmentului '1'/.W este virful parabole1.
b) Segmentul M'N cstc constant :;;i cgal cu par ame-trul paraboleit
323. Prin focarul unei parabole seduce o coarda AB.

a) Tangentele In A 9i B sin~ pcrpendiculare intre ele.
b) Punct ul M rle intersectie a normalelor in A ~i B se aflii pe diame-
trul conjugat coardei AD.
c) Sa se afle locul geometric al punctului M (C.d.p.). 327. Se dau perechile de puncte (AJ, A 2), (B1 , B 2), (C1 , C2). Ce condi-
~~~ t.rebuie sa fndcplineasca segmentele A 1 A2 , B 1B 2, C1 C2o pentru ca, 0
324. Fie M un punct pe o parabola :;;i M simetricul sau fat;a rle axa fund un punct oarecare al planului, vectorii
de simetrie. Sa se afle locul geometric al interscc~iei perpendicularei in
M pe tangenta (normala), cu pnrnlela dusa prin M' la axii.
~~~~+~2:~-~+~:~~~ +~
[Parabola v~=2p(:r-2p).) sa nibil extremiUitile A, B, C in linie dreaptii?
325. Fie M un punct pe tangenta la virful unei parabolc. Sa se orate [Fie An mijlocul lui AtA,. Avem 0A=2UAn etc. Este suflc!ent en
ca perpendicula.ra dw;a din M pe polara lui in raport cu parabola trece mtjloacele celor trei segmente sa fie celiniare.l
prinlr- un punct fix.
328. Se dau patru puncte A, B, C, D, intr- un plan. Ce conditie tre-
326. Sa notam cu M, N punctelc de intcrsccpe ale polarei unui punct b uic sa 1ndeplineasd\ aceste p uncte penlru ca sll. avem
S, In rnport C'U o parabola data.
____. ---+ --+ -
Se cere locul geomet ric al punctului S astfel ci:i aria triunghiului OA+OB=OC+OD?
SMN sa fie Constanta (S.G.M.VIJI).
(Fie S(a. 5). Locul este par abola ~~-2pa=const.) OA-OC=oD- OB sau CA=BD,
. [Rezult 1l
s!l f te parHlP.Ingram.]
deci !igura CADB trebuie

S.e:,<mcntul TiW .~ nume~te subtangenta, iar M'N su b- 329. Se dau trei puncte A, B, C in plan. Se cere locul geometric al
normala relativa Ia punctul M. punct ului P astfel ca sa avem

PA.-n=PA.. i0
[Iniiltimea d in A a triunghiulu! ABC.]
330. Se dau pe o axil punctele A(-3) ~i B(7). Fie M punctul care
imparte segmentul liB in raportul MA = ._2_ ~i N punctul pentru care
M~ 2
MN=S. Sa se calcule?.e raportul NA,
NB
[M(S); N(ll),.J
200 P R OBLEME DE REC!I. Pl'l'ULAHE $! Sli\ 'I B4A
PROB LEl\lE DE R E CA P1'1' U LA UE S l S~TEZA
201
~ Se dau punctel e A (2, 3), B(5, 6), C(7, 4 ). S a se af le unghiurile
c) Aria t riun g hiu tui ABC.
pe car e le fac dr eptele AB, DC, CA, cu semiaxa pozitiva.

[45; 135; ;uctg~ = 11"17'.] lmu = 2. v'2 u4 1 ; mb =]. '1/4 729 ; m, = 2s ; ha =

2 2
280
ill

108 420 ]
332. Sa se verilice ca patrulaterul .flBCD form at de p unctele A (O, -2), hb = -
5
' h, = - ;
17
s= 420.
B (l , -5) C(5, 3), D(2, 2) este trapez is osceL
S olu ~ie analitid i eyi vectoriala. 338. Acelea~i date ca la problema precedenta . a) S a se cal cul eze coor-
donatelc ccntr ului cer cului inscris lli raza sa r. b) Sa se scrie ecuap a cercu-
[Analitic se v a arata ci! doua lntu li sint cg al inclina tc ~Ox, ~ lui inscris triunghiului.
celela lte do u ii sint " g ale. V e etori Al : "" VII arilta cii vcctorii AD ~i HC
sint col iniari ~i ca 4A= 4 JJ folosin d p rodusele s calare .] [ lntersectia a d oua bisectua re lnter!oare dS. 1( -748 7 M
) Distantn

~Se dau dreptele 3x-4y+ 6= 0 ~i 4x-3y - 9= 0. Sa se d et ermine (;o

pinil Ia una d in laturi d ii r=7. b) 7(x'+u '-J+96x - 72y=O. J
paralela la a doua bisectoare a axelor d e coordonate, care sa formeze intre
cele doua drepte un segment de 5 u nWiti. 1/2 339. F iind dat u n Lrape~ ABCD, dreptu nghi in A !li D, ~e u nesc vir'fu-
r ile B, C cu mijlocul M al lui /i:D, apoi se duce din D o perpendiculara
[Doua solutii : Y= - x+ 50 ~i y= - x- 20.] pc CM ?i din A o per pendiculara pe D M . l''ie N punctul de in t llnire ul
acestor perpendiculare. Sa se dem onstreze di dreap la MN cstc perp en-
~ Sa se afle v irfurile u n ui triunghi, cunoscind m ijloacele latur ilor diculara pe BC.
P (::l, - J), Q(l , 7), R (-4, :1).
[Axele sin t evidcntc : A B c11 O .T., A n ca Oy. Nu este ne voie de ecua-
[Fie A(x 1, 11!), B (x 2; y2), C (x., 1/a). Se scrie ca P est e m ijl ocul lu i tia d r ep tei fvl.N, ci n u mai de cud ici<Jutul " i unghlular.]
AB etc., ~i s e obtine w1 i le m de " cuat ii.]
340. Ce valoare t r ebuie sa alba a pentru ca p u nctcle A (l , 2),
335. Se ig part latu rile OC, L'A, AD ale u nui triunghi in acela~i r aport D(- 1, -1), C(2, cr.) sa Iie pe Iinie dreap tll.?
prin pu n ctelf' M, N , P . Sa se d emonstrcze ci'i triu nghiul MNP are acela~i [<!=3,5.]
cent ru de grcutatc ca ~i A RC. (Tcmcma lui Pappus.)
341. Fie A (2, 0), B(3, 0), C(O, 4) vi rfurilc u n ui tr iu nghi. S~ se arate
336 . F ie A (x 1, Yl ), B (x 2, y 2), C(x~, y 3 ) virfurile unui t riu nghi ale dirui ca picioarele p er pendicularelot duse din punctu l P (5, 4) pe laturile tri-
ln"lll'i lc notam cu a, b, c. Sa se demonstre'!zc ca ccntr ul cercului inscris u nghiului ABC ~int in linie dreapta.
t riung hiului are coorrlonatPle: 342 . Pen tru ce valoa.re a l ui a drep tele x+y- 3 = 0; 2x + y - 4= 0 ;
+ by, '..F cy, .. a x +3y - 7 ,- o ~fnt concur cnte?
1 + hx + cx3 O!IJ
x =a.1:
-- - - - -, y lnlocuind pe ct cu valoarea aflata, dreapta rezultata apar tine f asci
a.+. h+c a+ b+ o culului
F ie AA' blsectoare a ~~ J centrul cer culu! tnscr!s. Se p ne seama de 2x+y-4 +1(x +y-3) = 0;
A'B JA' ]
a p oarlele _ ~i pentru ce valoare .a lui /.?
-- ---
A 'C JA
..__
337. Se dau d rept ele (BC)
12x + 5Y+ 16!3 = 0 ; (CA) 4x-3y - O;
[a=l;A~f ]
(AB) !J.r. +l !iy-163 = 0, car~> formeaza triunghiul ABC. Sa se calculeze : 343. Se dau punctele A (a, 0), B(O. b), C(3a, 3b), D{4a, 2b). S e ia pe
a) Lungimile ma, mb, m 0 ale medianclor . Sa se ver ifice r elai.ia scgmentul BC p u nctul M ast fel ca BM = k , iar pe DA punctul N, astfel
MC
m~ + m~ + m; = ~ (B'C2.+ Ci'P+ AJ32). ca DN
_ - - "'"'' trece pnn
c: se demonst reze ca" d reap t a ""'
lc--1 . ~a . t r-un punct '1x.

b) Lungim ile inaltimilor.

Nil. 2

[ P u nctul fi x c: 2b) ]
 202 l 'ROBLEME DE nECAPITULARE !;IT 1'\TN'l"EZA. P ROBLEME DE RECAPlTU LAR E $I SIN'l'_E_z_ll._ _ _ _ _ _ __ _
203
844. Se considera un punct M mobil pe latura Ox a unghiului fiXI I A la (A) intilneliite pe Ox rn punctul D . Fie DJ $i 01 proiectiile puncte-
xOy $i un alt punct fix N in accla~i plan. Fie P proiect ia pum:Lului M pe ]or D ~ 0, respcctiv pe (A) $i AD. sa se arate ca D 1 0 1, paralela dusa prin
Oy $i Q pl'Oiec~ia pun~tului 0 pe dreapt a MN. Sii se arate c11 drcopta PQ C la (A) ~i perpendiculara dusa din H pe (A) sint trei dreptc concurente.
trece pl'intr- un punct fix (N. G. Botea , G.M. XXXI). 349. Se dau punctele A(6, 0), B(O, 4), C(l, 5).
[Axele: O x ~I perpend!cu lara In 0 pe f'.a . Oy are ca ecuatia y=mx.
a) Sa se arate cii triu nghiul ABC este dreptunghic.
+ b) Dreapta AC taie axa Oy in E, iar BC taie axa Ox in F.
A poi 1\i(p, q ); puneLul rix este ( r--- -
mq, -m1>- -q) ]
Sa se arate ca mi)loacele segmenlelor DC, BA, EF sint coliniare ~i sa
1 +.m 1 +m'
se af!e ecuatia dreptei lor (D).
345. 0 dr~apta variabili:i care trece prin punctul A(O, 5) taie drep- c) Sa se aratC' cii biscctoarele interioare ale unghiurilor AEO, BPO
tele x -2=0 $i x-3=0, respectiv in B $i C. Sa sc arate ca: sint pcrpendicular e ~i se intilnesc pe dreapta (D).
n) Paralela dusa prin B la OC trccc ptintr-un punct fix.
b) Aria triunghiului OBC este constanta. [(D) x+5V-13=0; bisect oarele: Cl+ 1/2)x+v-6=0 ~1 x-(1+ VllY+
c) Existil o pozitie a dreptei ADC, astfel ca "XBOC=4li 0

+4=0.]
Pentru ar.est caz sa se calcule<:e celelalte unghiuri ale triunghiului 350. 1) Care sint punclele din plan care ,qat isfac sistemul:
OBC (E. Mor~un).
2:r-5u+4= 0; x+2y-3>0; 3x-4y+2<0?
[a) Punctul fix J(o.f);t..)s=%unltllti piitr~te; c) l. = - 2 ~i l.= 2) Sa se afle lungimea scgmcntului de dreapta pe care sint situate
M M punctclc giisite. .
= - 6 !iind coct. unghiular a l dreptei ABC. Pentru ).=-s tgB-
3) Dacii se perm uta circular semnele =, >, <, se obtin fncll. doua
=-9, tgC= f J sisteme. Care dintre ele este incompalibil ?
351. Se i a un punct M variabil _pc baza BC a unui triunghi isoscel
ABC. Sii se dcmonstreze ell. suma AM2+BM~ este constanta.
346 . Se dau punctele A(1, 0), B(4, 3), C(O, fi). Se cere:
a) Sa se determine coordonatele punctelor D, E, F, $tiind ca D im- [Coru;tanta este A:B!.J
parte latura IiC in raportul( - -i) E impartc latura CAin raporlul (-f) 352. Prin virfurile A, B, C ale unui triunghi se due trei drepte para-
lele, care intilnesc laturile opuse in punctele a., 13, 'Y Sa se demonstreze
~i F i'mparte latura AB in raportul ( - -i) ' egalitatea de arii:
b) sa se arate ci drcptele AD, BE, CF sint concurente.
c) Si:i se arate ca punctele E, F ~i D', conjugatul lui D fata de B 9i C [Se poate lua O:=A ~~ Aa ca ax11 Ox, Jar Oyj_Aa.]
sint coliniare.

[D( *) ' E( ~ ) ' F (~ f) D' (8, l).J

347. Cunos~ind punctele A(6, 3) ~i B(O, 5), sil se a.flc:
353. Se dau punctele A( t) a(.....:..1, -) C(- 1, 1). Sa se
seasca nria triunghiului format de bisectoarele exterioare ale friunghiu-
lui ABC (C.G.M. XXX).
ga-

a) coordonatele piciorului D al perpendicularci duse din D pe OA; [s = 1::5]

b) coordonatele piciorelor E ~i F ale perpendicularelor duse din D,
respectiv pe AP :;;i OB; 354. Se dau patru puncte A, B, C, D intr -un plan orientat $i se cere
c) coordonatele punctelor M, N unde paralele duse prin D la OB $i locul geometric al puncLului M astfel ca sl.l avem relatia intre arii;
AB !ntilnesc drcptcle AR $i OB;
SMAa'+Sucv-.,Susc+CMD4
d) sa se orate ca dreptele EF, MN, OA sint concurente.
[0 dreapta.J

[a) D(2, 1); b ) E(3, 4), F(O, 1); c) M (2, ) N (o, f)'] 355. Se dau doua axe dreptunghiulare Ox, Oy. Un triunghi drept-
unghic isoscel, variabil, are virful t1 fix pe O x $i virful D al unghiului
348. Se d11 unghiul drept xOy, o dreapt5 (.1) ce trece prin 0 $i un drept, mobil pe Oy. Se cere locul geometric al vi'rfului C.
punct A care se proiecteaza in B ~i C pe Ox ~i Oy. Paralela dusii prin [A(a, 0). Locul este x-v+a=O.]
 204 _____________________P_n_o_B_LE_I_~
__n_E___
RECAPITULAH~SISINTEZA PRO.,l.>OM. DE RECAPITUT.ARE ~r SIN
_ _T_EZA ____________ ____________ ________2_0_5
__

356. 0 dreapta se ua~<:a m plan piistrind u-~i dire<:pa. ~a intilne~te b) Sa se scrie ecua~ia ta.ngenlei la cercul rn scris, paraleH\ cu latura
~~le perpendiculare Ox l)i Oy, respectiv in P :;;i Q. F'i e RE Ox, astfel ca HC (E. Mor ~un).
PH~d (<:onst.).
Se CC't'e locul intersecfjei perpendicular Plor riclicate in P lli R res- <:) Sa se scric ecuafia cercu lui care trece prin mijloacele A 7 , B', C7
pect iv p e QP !li Q R . ale laturilm ~i sa se arate cii cele doua <:er<:uri srnt tnng<'nte int r-un
' punct F, ale ciirui courdonale se cer .
(Fie m cocficien t ul unghiular al tlreptel PQ. Locu l este: x+ 2mv +
+d- O.)
357. Se dii ungh iul drept aOy, o clrPaptii oarecare (D) !li u n punct
mobil M pe (D). l<'ie P :;;i Q prokctiile l ui M, respecliv pe Ox ~i Oy. Se
[a) Centrul cerculul ( ~ '-;) Cercul: x 2+vt- .r-11 I 1,..~ 0.
cere:
a) Locul geometric a1 in tersec~ iei p aralclci cluse prin P la (D), cu
perpendicular a dusii din Q pe (D).
b) J .ocul intersecfjei paralelei d nsc prin Q 1a (U) cu perpendiculara 361 . Se dau axclc dtPptunghiula re xOy !li punctele A(4, 0) ~?i B(O, il).
dusa din P pe (D).
1) Sa se scric ccunt ia dreptei AD ~i a bisectoarelor ungb iurilor OAB,
c) unghiul celor- doua locmi geometrice. OBA.
fLocurlle sint douli drepte perpendicularc. ] 2) Sa se scrie ecuatia cercului inscr-is triunghiului OAR ~i a cercului
care t rece prin mij loacele laturilor lui OAB.
358. C(a, b) este un punct fix din planul axelor redangul nre Ox ~i
Oy, iar A !li B proiectiile acestu i punct pe axe. Prin C trece o dreapta 3) Sa se demonstreze eli nccstc douii cercuri sint tangente ~i sa se
mobila pe care tie proicctea?!l punctele A ~i B, re~p0ctiv in C' ~i CH, :.~le calculeze coordonatele punctului de contact.
caror proiccW pe AC sint respeetiv A ' !li ll.H. Tot punctele C' ~i C" se 4} S11 sc de monstreze ca dreptele ce unesc vkfurile ldunghiului OAB
proicr.tC'nzll pe BC in lJ' $i B". Toatc proiectiile fiin d ortogonnlC', se cere: cu punctcle de contact ale laturilor opuse cu ce1<:ul i nscris, stn t trei
a ) Sli se arate di oricum o-ar rnti dreapta mobila in j urul p unct u!ui dreptc concurente (S.G .M. V).
C, dreapta A"B" are o directif' fixa.
b) Sa se afle locul descris de mijlocul segmentului A ' B?l'.
c) Idem , lo<:ul mijlocului segmentului :ff'B' (1;>C'. P olit. Euc., Lucrnre-
par~ialii, 1939).
a 2x 2y
[a) m = - b; b)
311
+ ab -1=0; c) a:r--hy~a.._b". 362. SP dau doua axe dreptunghiula re xOy !li un punct 11. a~zat pe
Cele douii drepte-loc geometric srnt perpendiculAr<"J -
prima b isectnare a unghiului axelor. Fie A :;;i A 2 p roiect iile lJJi Jl, r es-
1
p ectiv pe Ox ~i Oy, iar M !li N pw!Ctelc in care o d rcaptA variabila ce
359. Sc d au p unctele A(O, 1), B{4, 2), C{2, il) iii se cere:
trece prin A intilne!ite acelea~ i axe.
a) l ocul geometrical punctelur care satisfac relatia :
a) Dreptele MA2, NA1 !li perpendi cularn d in 0 pe MN sint con cu-
M}P+ MB2--MC2 = 20: rente.
b) Jocul geometric nl p1111ctelor care satisfac rela~in: b) Pelpendkular ele i n M ~i N pc MN intllnesc respectiv pe Oy ~i Ox
in N' ~i M'. Se ccrc locul geoml"ttic al in tersectiei dreptei M' N' t:U per-
MIP+MB,-2M C2=7:
pendiculara dusa din 0 pe MN (S.G.M. VU).
c) ~a se cerce teze daca exislii pun cte fn p lan care sit satisfaca cleo-
data ambele rela ~ii.
[Locul P.ste un cerc.j

363. Se dau doua axe dreptunghiula re O:t:, Oy ~i punctele A(l, 0),

M,[ 2(1 -
[a)
3),
Ccrcul x~
2].)
I y' -4x-12=0; !J) dt-eapta 1/=2; c) M 1[2Cl+ V3>. 2); A'(-2, 0), B(U, 2). M fiind un punct oarecare pe axa Ox, se cere:
1) Sa se s<:d e ecuutiile cercurilor circumscrise triunghiurilor ABM
360. a) Sa se scrie ecun~ ia c<'r<'ului inscris tri ung!Jiului format de- ~i A'HM.
punctele A ( ~ 0 ) , lJ(2, 0), C(-2, il). 2) Sa se calculcze coordonatele centre!or (C :;;i Cv), n.<:ele r , r ' ~i dis-
tanta CC'~
 =2_:_6 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _P_n_o_
0_:_ m::~-~l'l-n_Y-_.c_AP'::"l'T~~~-"l'- srn
_T_E_z_A PROBLEME D E R!:CAPI"l'ULARE i>1 SINTEZA 207-

3) Cind punctul M se depl aseaza pe Ox, sa se arate di centrele C :368. a ) Sa se scrle ecua~ia familiei de cercuri tangente la axele de
..C' descriu cite o clreapUi 7i ca raportul razelor cercurilor cste constant coordonate, cuprinse in cadra nele I sau III. .
(V. Mioc.:). b) lJinL1e aceste cercuri sa se determin e cclc care tree.: pnntr-un
4 punct dat A(a, o). Caz particular A{2, 9). . . .
( M(a, O); I) x'+v'-<a+l)x-"; v+a=O; x 2 + y2-(a-2Jx+(<L-2)y- c) Fie M punctul de contact al unwa dm cercun cu axa Ox. 9
dreapta care trece prin M ~i are o d irec~ie lixa taie d in nou cercul in M'..
- 2a=O 2) r2= ..!!._(11"+4) r"'= .!._(otZ+4)]
' ]6 ' 2 . Se cete loc.:ul geometric al punctului M'
d) D intre cercurile ! arnili"! r.e mri H lS sa se n:tpJmine acclca care
364. Se prelunge~te diametrul AB al unui cere cu lungimca Br.'-=l'i'B tree prin punctul (J,.- 2, 12..._2), }. liind raza cerculw (S.G .M., III).
- ~i se duce CX perpen dicularii pe AB. Printr-un p uncr oarecare :- ~ :_x se
due tangentele PM, PN la cere ~i ele intilnesc in II ~i K tangenta in r~' ;,f-"'J2.....:n x-2/..u+A.'-O. (/., ).) centrul ~i A r aza. ~) '-=~+h:j;:~-
punctul A . Sa se demonstreze ca centrul de greutale al t riunghiului PHK! c) 2-m'x-tm+ll"v=O. d) ~:Cua~ia cruc dO. pe A este :>. -2 A"- 4A+41.+
-f--8=0, cu rii.dllclna intreaga 1 1 =2 ~i o rMiicinli irationalii. 1~;;; 2,38.]
--Ste un pund fix (G . Papelier).
[Axclc: diamctru l AB ~i tangenta tn A. Se scriu t angentele din P 369. Sc di'i pun ctul A(-2a, 0), cu a> O.
la cere ~i se intersecteaza cu :r=O. Se calculeaza apol coordonatele cen- 1) Sa se scrie ecuatia generalii. a c.:ercwilol' care tree prin punctele-
t tu lui rle greu tate care slnl (~' o). r r aza cercului.] 0 f;li A. . . . .
2) Fie M punctul uncle unul din aceste cercun tmc dm nou axa Oy.
Sa se gaseascii locul geome tric al intersectiei tangentelor in M 1)i 0 la
365. Se dau trei puncte A, B, C pe o axii orientata ~i un cere oare-: cer e, atunci cind cercul v ariaz.ii.
-care. Se noteaza cu a, ~ . 'Y puterile punctelor A , D, C in raport cu ccr- 3) Fie p punctul uncle ~ercul vm:~abil taie a .ctou a ?adi locul g_eo-_
cul. Sa se d emonstreze egalitatea: . metri~ (sc la~i:i la o p arte ongmea). Sa se arate c~'l absc~sa p~nc!ulm. P
este data de o ecua~ie de gradul al III-lea, care are o smgura radi1cmi1
(G. Papelier). reala.
4) Sa se calculeze coordonatclc punctului P penLLu cercul cu centrul
[Se poote lun originea in centrul cercului ~~ OxiJABC. Dac:i oercul in 0 1 (-1, 7). (S.G.M., V).
se reduce la un punct se ob~ine rela~la lui Stewart.)
(1) centrul ro(-a, A.) x 2+v2+2ax-2Ay=O. 2) M(O, 21-), locul cstc-
366. Se dau douii axe perpendi_cular~x, Oy 9i punctele A , D pe parabola y>-ax- 0. 3) x:i+6ax2+ga2x-4ai.. '=O. Se aplica teorema lui
..axa Ox. Se duce cercul f1x (C) d escns pe OA ca dinmctru, iar prin punc- ~olle. 4) P(4, 2).)
tele dale A, B Wl cere variabil (C'), care tnie cercul (C) in A ~i in punc--
-:tul mobil P. Vx + 1 ~ ~
370. Se da curba y= - - - + ---f;li fie M punctul m1de curbalaie-
Sll se gl:lseasca locul punctului al doilea de intersectie M, al drept ei 1. Vx+ l
OP cu cercul C, cind acest cere variaza (C.G.:M., XXl;.;:J. axa Oy. Sa se arate cil. :
a) atunci cind J.. variaza , curba ramine tangent a dreptei y= 2;
[A(a, 0), B(f>, 0). Ecuatta loculu! se desface tn x2+yL ax=O ~i v-!1=- b) tangenta la curba in M est e in ac.:ela9i timp \.angerna cen;ului c.:u
=0. Cea din urmii cstc locul cerut.) ccntru i n origine ~ i cu raza 7'= 2 (S.G .M., VIII).
371. Se d au dou a elipse concentrice 7i omotetice (au acelea~i axe ~i
367. Se dau doua cercuri C1, C2 , tangente in originea axei Oy avfnd semiaxele proportionale). 0 t an genta oarecare la elipsa interioara taie
razele r 1 7i r 2 . Se cere : ' cealaltii elipBa in pundele M ~i N . Sa se demon streze cii punctul de wn-
1) Coordonatele punctelor M ~i N, unCle o clreapta variabHa care genta este mijlocul scgmcntului MN.
:trece prin orig ine taie res pectiv cercurile c1 r;;i c2. 372. P rodusul distan~elor de la un punct oarecare al 1.mei hiperbole-
2) Sa :;e arate cii tangentele fn M 1)i N la cercurile respective slnt la asimptota este constant.
::paralele. . 373. 0 t angcnt1'1 oarccarc la o h ip erbola formcaza cu asim p totele un
_ ~) Locul geometric al mijlocului segmentului MN. triunghi a carui arie este constanta.
374. Sc considcri"i o elipsi"i !;li o hipclbola, av!nd acelea~ ; semiaxe a l)i
2r1 2mr, ) ( 2r, 2mr,) b, axele lor fiind suprapuse.
[ l) "M ( 1 + m' ' 1 m + ' N 1 + m ' 1 + m' 2) Acela$i coeficlent unghilililr;
m'-1
I' = - -
2m
3) Cercu l x'-f-11'-(r1+r2)x=O.
1 1) 0 dm&pta dusa prin centrul lor comun true elipsa in P !)i hiper-
bola in Q. Sa se determi ne aceasta dreapta, astfel ca tangentele i n P ~i
Q la curbele respective sa fie perpendiculare intre ele.

(
 208 PROBLEME DE RECAPl1'ULARE SI SINTEZA
'Pt-<.OBLE:r.-tE DE nEe! A PIT_U_L_A_R_E_S:...I_S_'IN
_' _
'l'_
E_z
,A_ __ _-:___ _ _ 20!)

~) Pe una d in t angenlele comunc la cclc doua curbe, sa se deter mine

un punct M , astfcl ca tanr,entele duse din M la elipsa :;;i hiperbuli:i (d ife- 381 . l) Sa se arate cu pcnt.r u ca patru pun de, a9ezntl' pe parabola
.ritc de t angenta comuna) sa fie perpendiculare intte ele (S.G.M., IV). y2-2px ~ o sa fie concidice, or donatele lor trebuiC' sa verifice relatia
y , +Y2+Y~ +y, = O.
h' 2) Fie A fii B don a punct e fixe pe o p arabola. Un cer e variabil care
[1) y- a' x, care tnic cwo?.!e in punctele reale. Tangeutele slnt
trece prin A 9i B mai taie parab ola tn M ~i N.
paralele cu b isecloarele. 2) Douil. solu~i!: M (a, V-2a'+ V~a1+b') Tinind seama de rela~ia rle la (1 ), sa se afle locul geom etric nl inter-
:-;l siJJH::tricul sllu ~::.;} ~c C.!.] scc\.iei taugentel01 in M ~i N la parabola (S.G.M., VI).

375 . Se da p arabola y2-2p:r.= O $i se cere: I l l Sc c limina x intre ecu<t (ia purab olci ~i a unui cere oarecare ~i
se glise~ te o ecuatie d e grndul a! 1 V-lca in y , fiiri\ (.,rmenul de gradut
1) .Sa oe determine hipcrbola echilateralii xy=k2 care Laie parabola
"sub un ungh i clrept. a! III-lea. 2) Fie A (~. )
a B - (b"2b b ) M (27'~. a. ) [l''
N (...::_ ~) :
2) F ie M punctul d e intersec1;ie a celor doua curbe; tangenta in M 2p 2p
1a hiperboUi taie ax a Ox In A, iar t angenta in M la parabola taie din nou
.. a+ () a+b
hiperbola in H. Sa se arate ca proiectia lui B pe Ox este simetricul lui .11 Avem o:+fl+ a+ b~o. Se cnsc~te l ocut Y= -~-
2 = - -2
- '
fa~a de origine.
o paralela Ia O:r.. J
[ 1) xy=p
2
Vz; 2) M(p, PV2J; .4.(2p, 0); B ( - 2p,- V2'i p)].
382. Se da e lipsa rapottata la axele snlc 9i parabola care arc virful
376. Se cere locul geometric al punctului care are diferenta distan- i n centrul elipsei, iar focaru1 F comun cu a! elipsei.
telor la un punct fix eyi la o dreapt 5 fixa, constanta. 1) Sli se arate ca aceste clonii curbe se taie sub ung hiul dat de rela ~ia
[Parabola.]
~ "\ / 1
377. Se da o p arabola, o dreapta (.1) perpendicu lara pe axil ~i un
puuct P E (6). Prin at:est pund se duce o secan ta oarecare, care in tilne:;;te
tg u
Y oil +- ee) (e = excen Lricitatca elipsei).

parabola In punc t~>le M , M' :;;i se proiecteaza orto~a!_ aceste puncte in 2) Distanta de la, unul din punctele de iater~cctie M pina !a f ocar este
m ~i m: pe ( ll ). Sa se demonstreze ca produsul Pm Pm' este constant 'i
(G. Papelier). . M'F' = a' + c' (S.G.M., \Ill).
a+c
[(!\) are ecuatia x=a; P(a, k). Constanta P.,te k'-2ap.]
383. P e o dreapta (D ) of' d ii sPgmentul AB-a :;;i un punct variabil Ivi.
378. Fie 11, R punctele d e contact ale L~n_g_entelor duse dinrr-un p u nct Pe p er pend iculara in M pe (D) se iau segment ele MP=p :;;i AQ-q.
P la o parabolii ~i M mijlocul segmentulu.i /lB. Sa se demons tre~ ca PM
este paralela cu axa parabolei. 1) Sa se afle locul g eometrie al int er s<'rtici dreptelor AP ~i BQ, apni
sil. SP construiasdi efectiv.
[ A $i ' H sin! intersec\iile cu rbci cu pola ta l11i 1-'. ] 2) Sa se a fl e loc: ul geomet J'ic (r) al intetsectiei tangenLelor d m e in
A .)i D, resp ediv Ja CC'rcmile A MP ~i TJMP.
379. Se ~unctul fix A pe axa Ox ~i pundele M, N mobile pe axa
Oy, astff'l ca MN -d (canst.). Sa se r e prezinte g rafic locul afla t, pentr u cazul p= .!!..,
3
Se cere locul intersectiei perpendicularPlm r i dicate in M ~i N , res- '-..) :l) Sa se stu clieze cu aj utoml t eoremei lu i Hoil<> in crtc puncte este
pectiv pe AM :;;iAN. t5iatii cur ba-loc geometric {r) de catre un cere oar PC'are AMP. Se v a face
tabloul de discutie (se ponte fa ce di.scutia p en tru p = f) (S.G.::VI., XII).
380. Fie A ptmctul unde d irect oar l'a unei parabole date inU!ne~tc
axa ei de simetrie . .Se duce ccr l'ul cu centrul in A , tangent extcrim par a- 1
[A originea, AB a xa Ox. I) (p- II):r.+ay-aq=O. 2) P arabola !/=
bolei. 0 ~ecanta vnriabila car e trece prin virfu l parabolei taie cercul in =;<x'-a:~:). 3) I nlatur!nd solutie x= O, ra1;11ine ecua(ia xl-2ax2+a'.T.+
punctul N f?i p arabola in M . Sa se aile locul gf'ometric al intersectiei tan-
,gentelor in M .!ii N la paraLoHi :;;i la cere (S.G.M., V). + ca- X)P7-0, unde l.. est e abscisa lui M. ,;lint! lui Rolle cste: - oo ;

!x+3P=O, pnrRiela La Oy.J ~

27P
+a-3 J.' a-l..' + oo;]
14 - Gcnmch it mRIIticl:l: c l. XI.

_______j !

BIB LIOGRAFI E
II
C UPRIN S

El

Prefnta
.lntroducere 5
Cap. I. Vectori pe o dreaptll 9
1. T r a ian LaIc s cu. Tratat de oeom etT!e analitica. Fasclculele I,
II dreapta ~i planul, cnnicele . [nstitutul Ma- Exercitii ~i p robleme . 21
lematic Ruman, 1938. Cap. II. Vectori In plan . . ~ 25
2. N. A b ra m c s cu. Lecpuni de oeometrie analiticii. Cluj, Insti-
tutul de arte gr>lfice ,.Ardealul'', 1927.
> Exercitii ~i probleme . 42

Geome!ria ana!iticii. >i difeenfi alii. . Bucure~ti.

Cap. III. Coor donate In p lan 44
3. E l. M u r g u l e s c u,
S. Fl ex i, Ed! tura clidacticll si pe{!ago~icii, 1962. Exercil:ii ~ ~ probleme 49
0. K r e i n d I e r, Cap. I V. Dreapta, diferite ! otme a le ecu a\iel ei 53
0 . S actcr, Exerci \ii ~i problema . . .
M . T i ,. nove an u. 60
4. I. G h. S a b a c. Matematici speciale. Vol. I (capitolele de Cap. V . Dreapta d eterminata prin condi l li geometr ice
calcul vectoria l). Bucuresti, Eclitura clidactlcil date . . 62,
~i pedago gica, 1964.
( Exer cij.ii ~i probleme 66
5. N. E. K o c I n. Calculut vecto"ial (traducete). Bucure~ti, Edi-
tura tch nlc11, 1951.
Cap. VI, Pozltlllc relative a le dreptelor In p lan G9
Exerci;ii $1 probleme 81
6. I. F. L ad on. Bazele calcu lu tui vectorial (traducere). Vol. I,
Bucun,>;ti, Ewtwa de s tal, 1949. Cap. VII. Separarea p lanul ui in r egiuni 86
7. G. 'fi lei ca. Culegere de prooleme de Geometrie an ali- E xerciW s l probteme . . . 91
ticii. Biblioteca HGazetei m atematiceu, edltia
a II-a, 1939. Cap. VIII. Probleme de distant a 93
Ga.:zeta Matcmatica, Sup!imentul cu ..xe.rci~ii. Exe.r~iti i $i prob leme 100
8. * *
1934- 1949. Cap. IX.. T ransla(ia ax.,]ar 103
II. * Ga.zeta Matematica, Seria B, Societatea de
~~iinte matematice.
--- --- - Exerciltli -~.1 priibicmc 105
Cap. X. Locuri gcometrice 107
Exercitii ~~ prableme 113
Cap. XI. Cercul . . . . 117
E x er l ii i roblcm ~~-~-'--.:.......;.......: 124
Cap. XII. P r obleme de t angenta . . . 127
l!;xercipi si probleme 131
Cap. XlH. P uterea punct ului ! ata de cetc 134
E xerdtii ~! probleme . . . . . 140

iii
- 212
-~ -~ ~- - --- . ~

Cl:PR.INS

Cap. XIV . Locuri gcometrice

143
Exetci~i! $i proble me
146
Cap, XV. Elipa ~i hiperlmla
150
Exerci~ii ~ i p1ob!eme /: 162
Cap . XVL l nle'.,ctia cu o dreaptli,~ubleme de tnn -
~"
Exe1ci tii }i probleme
"
WJ
173
~ J= 'HtY+-J;;
Cap. XVll. Pruprietil.p n lc elipsei ~i hlperbolei 1711
Exerc!tii si prohleme 184 I X ":!" -f j
Cap , XVIII. Parabola
185
Excrcitii ~ problema 195
Problcme de recapitulare ~i sintczil 199

12 , ..... ~- f l

"? y =- - j__
'
,I
':/ 3.
- ~.:. .o .

r
R~dactor r-.ponsabll: PANTELIMON EUGE:'IIA
Tehno:ed:Jctor : GRUIA l ANCU

Dut la cutes: Zi.UZ.lfJ67. Bun riP. tipar: 09.05.J9()7, Ar.d-

no. : 19 67. Ti1"aj: 67.5DO+I:JQ 1/~ pinzd. 1-lhti.e : tip ll A
2
63 g/ m 1Cj 70X IOO. C ol i edltotlale: 12:111. Colt de t!par:
13,25, 4.: 2780. C.Z. pentru b!bttotec!le marl: 516(075.8),
c.z. pcntru btbl'totecil~ mJci: 51 .
'l'iparul exf':~llt at SJ.tb cun mnda nr. 02t 61 la lntreprinctf'-
rea lJOligt'atica. ,Cri~t:~:tUt" Onu.l~a. str. r..t:ooc ovei nr. 5.
 /ft
;I
j
'~ -
I y
r,; -
I f .'! {,
'"2.~ /k-,
Lr
~
g 6
c t,

~ ~- 14p:: X l2p

~\'- 4 ~ _.. e~~.o)

'1 -
<I
....
L..
""'I
-=- + (){ -n ..r--f))
'~

4.t ~ - 14 r =- x - 41..~
1:1 ~~~L1L"f>"=..<.') l
\.
1'\ .... ' (.;
-
T"" 4
- .~
f) ,'1a)
- l.o I l

.f"! d7
.f rJ'.J.