Redactarea textului pentru televiziune

Cei mai multi oameni vor informatia, ei nu se iau dupa stilul de prezentare. Daca
subiectul nu intereseaza, textul nu are valoare jurnalistica.

Elaborarea unui text jurnalistic implica mult mai mult dect redactarea
acestuia:scrierea propriu-zisa a articolului este doar o etapa dintr-o succesiune
logica i complexa ce cuprinde numeroase activitati ale celor din spatele multitudinii
de informaii care noi le vedem doar obiectiv. Scopul oricrui text jurnalistic este :
obinerea unei receptri optime cu eforturi minime.
A nva s scrii este o munc grea i solitar, care cere, dincolo de talent i
ndemnare, un exerciiu ndelungat. Iar acest exerciiu presupune s asculi, s
citeti, s studiezi i s scrii ct mai mult. n acelai timp, a scrie bine nseamn a
scrie adecvat: adecvare la public, la canalul mediatic, precum i la cerinele genului.
Orict de bine ar scrie cineva despre un anume subiect, dac acel subiect nu
intereseaz, textul nu are nicio valoare jurnalistic. Un articol incomplet atrage mai
nti atenia datorit carenelor de informare i nu datorit carenelor stilistice. Un
articol bun presupune un proces de elaborare, de rescriere i nuanare ori adecvare
la diversele condiii.

Etapele elaborarii unui text jurnalistic

selectarea informaiilor
alegerea unghiului de abordare
scrierea unei prime variante
conceperea unui atac sau intro (paragraf introductiv)
redactarea textului: semnele de punctuaie, adjectivele, concordana
timpurilor,corecturile stilistice.Un articol nu se poate scrie dintr-o dat.
- titrarea si alegerea unui titlu care sa atraga publicul.

Articolul este refcut de mai multe ori nu doar de ctre autor, ci i de ctre editor.
Editorul nu doar c intervine stilistic, ci, mai ales nuaneaz, contextualizeaz. Un
bun editor poate atenua un impact nedorit sau potena un efect.

Particularitatile textului jurnalistic

Textul jurnalistic este redactat de un jurnalist profesionist angajat pe baze

contractuale; n aceasta postura, jurnalistul si asuma toate responsabilitatile privind
respectarea strategiei publicistice si a regulilor deontologice ce deriva din
respectivul contract, din reglementarile legale sau din regulile deontologice.
Forma finala a textului jurnalistic este rezultatul unor activitati riguroase de
colectare, selectie, ierarhizare si condensare a informatiei, si nu o simpla prezentare
a faptelor. Textul jurnalistic nu prezinta informatia bruta, asa cum o ofera de
exemplu, procesul verbal sau stenograma. Informatia este n prealabil filtrata de
jurnalist, asa nct sa raspunda cerintelor publicului, pastrndu-si n acelasi timp
nsa corectitudinea, obiectivitatea si acuratetea.
Filtrarea informatiilor n mass-media nu este un demers ntmplator aflat sub
semnul subiectivitatii jurnalistului - desi o anumita nota de subiectivism va fi
ntotdeauna prezenta; filtrarea reprezinta un proces supus unor norme mai mult sau
mai putin stricte, cu un caracter mai degraba orientativ, reguli ce vin n ajutorul
jurnalistului, usurndu-i munca. Procesul de filtrare este influentat de natura
informatiei, de genul jurnalistic abordat (stire, reportaj, ancheta, interviu,
comentariu etc.), si nu n ultimul rnd, de canalul de difuzare utilizat (presa scrisa,
audio-vizual sau jurnalism online).
Analiza procesului de filtrare ne ofera patru criterii: originalitatea mesajului, gradul
de inteligibilitate a mesajului, gradul de implicare a publicului si profunzimea
psihologica a informatiei transmise.

a. n ceea ce priveste primul criteriu, respectiv selectarea evenimentelor n

functie de originalitatea informatiilor, presa de informare are n vedere doar acele
informatii noi, de actualitate, imprevizibile, neasteptate si/sau neobisnuite, care fie
difera de o traditie sau norma acceptata n mod conventional, fie modifica perceptia
realitatii. n procesul de filtrare, textul va fi construit n jurul elementului de noutate,
iar informatiile vor fi selectate si integrate ntr-o structura coerenta tocmai prin
raportare la ceea ce este nou, neasteptat, sau inedit. Este ceea ce literatura anglo-
saxona numeste generic "newsworthiness". n cadrul acestui demers, jurnalistul
colecteaza informatiile legate de respectivul eveniment, le selecteaza, eliminndu-
le pe cele redundante, asa nct ceea ce ramne sa redea fidel continutul, punnd
n prim-plan elementul neobisnuit. Procesul de filtrare este absolut necesar n
domeniul jurnalistic, dar nu trebuie totusi exagerat, deoarece jurnalistul risca sa
omita informatii relevante legate de evenimentul prezentat.
b. Cel de-al doilea criteriu, respectiv gradul de inteligibilitate, are n vedere faptul
ca orice informatie, orict de inedita sau originala, va fi receptata de catre cititori
doar n masura n care limbajul utilizat le este accesibil. Tocmai din acest motiv, se
recomanda evitarea termenilor abstracti, a termenilor de specialitate si a
regionalismelor[2], a cuvintelor preluate din limbi straine si a celor rar utilizate - n
general orice termeni al caror sens ar putea sa nu fie nteles de public, sau mai rau,
ar putea fi gresit nteles. De asemenea, este bine sa se evite utilizarea frazelor
foarte lungi si/sau stufoase, precum si modificarea voita a topicii n scopuri stilistice.
Pe de alta parte - desi aceasta contravine ntr-un fel regulilor jurnalistice privind
concizia - inteligibilitatea textului presupune un anumit grad de redundanta, n
functie de genul jurnalistic avut n vedere, prin faptul ca uneori sunt necesare
clarificari, explicatii suplimentare sau chiar reluari ale ideilor avansate initial.
c. Urmatorul criteriu - gradul de implicare a publicului - joaca un rol esential n
alegerea genului publicistic: stire sau reportaj, ancheta, interviu, editorial etc. n
acelasi timp, el reprezinta un criteriu pentru a stabili spatiul sau timpul alocat
informatiei de catre canalul mediatic. O informatie poate afecta un public mai larg
sau mai restrns, poate implica reactii imediate sau ulterioare, sau nu provoaca nici
un ecou. De aceea, cu ct gradul de implicare a publicului este mai mare, jurnalistul
va alege un gen mai complex, mai amplu, mai detaliat, alocnd de asemenea
evenimentului, un timp si un spatiu mai mari.
d. n fine, ultimul criteriu se refera la impactul informatiilor asupra psihicului
uman. Cu ct informatia atinge straturi mai profunde ale psihicului uman, cu att
probabilitatea ca ea sa fie retinuta este mai mare. Tocmai de aceea referirile la
violenta, sex, viata de familie - care ating n profunzime psihicul - sunt exploatate
att de intens, mai ales de catre presa de senzatie, dar nu numai. Astfel de
informatii, care se adreseaza unui public cu educatie medie si sub-medie - dar
foarte numeros - sunt retete sigure pentru tiraj sau audienta mare la public.
Informatiile despre probleme economice, sociale, politice afecteaza straturi
superficiale ale psihicului uman, iar gradul de receptare a acestora este direct
proportional cu nivelul de educatie a publicului .

Rezumat: plaseaza sursele la inceput; clarifica scopul scriiturii; scrie conversational;

utilizeaza verbele la diateza active; plaseaza elementele calificative si elementele
de tranzitie la inceputul enuntului; evita detaliile in exces, adjectivele care nu aduc
informatii, cliseele, jargonul; insuseste exact sensul cuvintelor.