- Proiect didactic -

Data: 21feb.2012

Clasa a IX- a

Obiectul: Religie

Subiectul leciei : Monahismul form a spiritualitii cretine

Tipul leciei : mixt

Obiectiv cadru : - cunoaterea i integrarea valorilor vieii duhovniceti n

viaa personal .

Obiective de referin :

-s contientizeze necesitatea tririi nvturii Mntuitorului Iisus Hristos i

a unei relaii vii cu Acesta ;

-s neleag c monahismul este o cale a devenirii omului n Hristos care se

ncununeaz cu sfinenia vieii ;

-s capete deprinderea de a lupta cu pornirile negative care duc la degradarea

omului ;

-s caute ajutor duhovnicesc in persoana duhovnicului sau in scrierile Sf.

Prini;

Obiective operaionale :

-s explice semnificaia unor termeni specifici teologiei ascetice ;

-s dea exemple de personaliti duhovniceti din istoria monahismului;

-s precizeze n ce const lucrarea principal a monahului i care este

programul vieii sale duhovniceti;

-s numeasc virtuile care mpodobesc viaa monahilor ;

-s dea exemple de moduri concrete de rezolvare a unor probleme duhovniceti;

-s enumere mijloacele i metodele de lupt duhovniceasc pentru a nvinge

pcatul ;

-s precizeze rolul monahismului in viaa Bisericii .

Metode : povestirea ,explicaia , conversaia euristic , studiul de caz ,
problematizarea ,lucrul cu documentele.

Material bibliografic : Sf. Scriptur; Patericul egiptean ; Patericul atonit ;

Patericul sinait ; Patericul Lavrei Peterilor din Kiev ; Patericul mirenilor ; Ne
vorbete Printele Cleopa ; Ne vorbete Printele Arsenie .

DESFURAREA LECIEI

I.Momentul organizatoric : Salutul ;Rugciunea ;Notarea absenelor.

II.Verificarea cunotinelor : (Momahismul apariie , generaliti )

-Cnd a aprut monahismul n istoria Bisericii ? Care sunt cauzele apariiei ?

-Care erau caracteristicile monahismului la nceput?

-Ce s-a ntmplat in sec.IV n interiorul momahismului?

-Cine a organizat monahismul ? Cum ?

-Ce nseamn forma anahoretic ? Dar forma chinovial ?

-Dai exemple de mari personaliti duhovniceti din istoria monahismului ?

-Ce rol a avut Sf. Vasile cel Mare ?

-Cum s-a rspndit monahismul n Apus ? Dar n ara noastr ?

-Care sunt voturile monahale ?

-Ce nseamn ascultarea necondiionat fa de printele duhovnicesc ?Ce rol

are printele duhovnicesc n viaa monahilor?

-n ce const votul srciei de bun voie?

-Dar votul castitii sau al fecioriei ?

III.Momentul aperceptiv : Am aflat cteva lucruri eseniale despre

monahism ,dar am analizat monahismul din exteriorne-am nsuit noiuni
teoreticencercm astzi s ptrundem in interiorul acestei lumi,s-i
cunoatem pe monahi ,viaa lor,luptele lor duhovniceti ,virtuile pe care le-au
ctigat prin ani grei de nevoin ,darurile pe care le-au primit de la
Dumnezeus-i cunoatem la modul mai direct, chiar dac facem aceasta prin
mijlocirea crilor scrise de eiMotivul este mbogirea noastr
duhovniceasc.

IV.Anunarea temei : Aadar vom aprofunda tema noastr i n acelai timp

vom face conexiuni cu ultimele teme pe care le-am discutat.

V.Tratarea ( Predarea cunotinelor ) :

Ce este monahul ? Iat ce rspunsuri dau monahii nii:

Zis-a avva Iosif lui avva Lot: nu poti sa te faci calugar de nu te vei face ca
focul, arzand tot.(Avva Iosif din Panefo ,6)

Intrebat-a unul din parinti pe avva Ioan Colov: ce este monahul? Iar el a
zis: osteneala. Ca monahul la tot lucrul se osteneste; asa este
monahul.(Avva Ioan Colov,37)

Ce nseamn s te faci ca focul?

A mers avva Lot la avva Iosif si i-a zis: avvo, dupa puterea mea imi fac
putina pravila s iputinul post si rugaciunea si citirea si linistea si dupa
puterea mea sunt curat cu cugetele. Ceam a mai face? Deci, sculandu-se
batranul, si-a intins mainile la cer si i s-au facut degetele ca zece faclii de
foc. Si i-a zis: de voiesti, fa-te tot ca focul! (Avva Iosif din Panefo,7 )

Multa rugciune face pe monah ca focul (asemenea limbilor de foc dumnezeiesc

de la Cincizecime ).Aceasta arat starea de ndumnezeire.

Altadata a intrat Zaharia, ucenicul lui si l-a aflat intru uimire si mainile lui
la cer intinse si inchizind usa, a iesit. Venind pe la ceasul al saselea si al
noualea, l-a aflat pe el in acelasi chip.Iar pe la ceasul al zecelea a batut in
usa. Intrand, l-a aflat linistindu-se. Si i-a zis lui: ce iti este astazi, parinte?
Iar el a zis: m-am bolnavit, fiule. Atunci ucenicul, apucandu-i picioarele i-a
zis: nu te voi lasa, de nu-mi vei spune ce-ai vazut? Si i-a zis batranul: rapit
am fost la cer, si am vazut slava lui Dumnezeu si acolo am stat pana acum
iar acum am venit.(Avva Siluan,3)

Sezand odata avva Siluan in muntele Sinai, s-a dus Zaharia, ucenicul lui
la o ascultare si i-a zis batranului: sloboade apa si uda gradina. Iar el
iesind, si-a acoperit fata cu culionul si numai picioarele i se vedeau. Deci a
venit un frate la dansul in acel ceas si vazandu-l pe el de departe, a inteles
ce a facut. Intrand fratele la dansul, i-a zis: spune-mi, avvo, pentru ce ti-ai
acoperit fata cu culionul si asa udai gradina? Iar batranul i-a raspuns: fiule,
ca sa nu vada ochii mei pomii si sa se smulga mintea mea de la lucrarea ei
prin dansii. (Avva Siluan,4)

Lucrarea monahului este orientat spre interior , spre ntlnirea cu Dumnezeu n

inim prin rugciune ,dar i printr-o atent supraveghere a gndurilor.
A fost intrebat avva Agathon: ce este mai mare: osteneala cea trupeasca,
sau pazirea celor dinauntru? Iar batranul a zis: omul este asemenea unui
pom; deci, osteneala cea trupeasca este frunza, iar pazirea celor dinauntru
este roada. Si fiindca, dupa ceea ce este scris: tot pomul care nu face
roada buna, se taie si in foc se arunca ,aratat este ca pentru roada este
toata osardia noastra, adica pentru pazirea mintii. Dar este trebuinta si de
acoperemantul si podoaba cea de frunze, care sunt ostenelile cele
trupesti. (Avva Agathon,8 )

Aceste roade le putem culege i noi (n rod e smna ) pentru a rodi la rndul
nostruDar care e osteneala cea din afar? Inti , postul , apoi privegherea,
nfrnarea/ disciplinarea trupului prin diferite practici ascetice.

Zis-a avva Veniamin, preotul chiliilor, ca ne-am dus in schit la un batran si

am voit sa-i dam putintel untdelemn. Si ne zice noua: iata unde sade vasul
cel mic, care mi l-ati adus mai inainte cu trei ani; cum l-ati pus, asa a
ramas. Si auzind noi, ne-am minunat de petrecerea batranului. (Avva
Veniamin,2)

Avva Pior manca umbland. Si intrebandu-l cineva de ce mananca asa, i-a

raspuns:.
nu voiesc sa am mancarea ca pe un lucru, ci ca pe sub lucru. Iar catre altul
care tot despre aceasta l-a intrebat, i-a zis: voiesc ca nici cand mananc sa
nu simta sufletul dulceata trupeasca. (Avva Pior,2)

Spunea avva Daniil pentru avva Arsenie, ca toata noaptea petrecea

priveghind si cand voia sa doarma dimineata pentru nevoia firii, zicea
somnului : vino, rob rau; si atipea putin, sezand si indata se scula.
Zis-a avva Arsenie, ca de ajuns este calugarului sa doarma un ceas, de
este nevoitor.
Spunea avva Daniil: atatia ani a petrecut cu noi si numai o masura de grau
ii faceam lui pe an si cand mergeam la el mancam din acel grau. (Avva
Arsenie,14,15,17)

Acelasi avva Visarion a zis: patruzeci de ani nu m-am culcat pe coastele

mele, ci sazand,sau stand, dormeam.(Avva Visarion,8)

Se spunea pentru avva Agathon, ca trei ani s-a ostenit, tinand piatra in
gura sa, pana cand s-a deprins sa taca (Avva Agathon,15)

A venit odata avva Siluan si Zaharia, ucenicul lui, la o manastire; si i-au

facut pe ei de au gustat putin mai inainte de a calatori. Apoi iesind ei, a
gasit ucenicul lui apa pe cale si dorea sa bea. Si i-a zis lui batranul:
Zahario, post este astazi.
Iar el a zis: dar n-am mancat, parinte?! Zis-a batranul: ceea ce am mancat,
era al dragostei;dar noi postul nostru sa-l tinem, fiule!(Avva Siluan ,1)

Postul este nsoit de pocin , adic de zdrobirea inimii.Cum se manifesta n

afar pocina ?

Si eu i-am intrebat cum pot sa ma fac calugar si ei mi-au raspuns: de

nu se va lepada cineva de toate ale lumii, nu poate sa fie calugar. Si am zis
lor: eu sunt slab si nu pot ca voi. Iar ei mi-au zis: daca nu poti ca noi, sezi
in chilia ta si-ti plange pacatele tale. (Avva Macarie Egipteanul,2 )

Se mai spunea, ca in toata vremea vietii sale cand sedea la lucrul mainilor
lui, avea o
carpa in san pentru a-si sterge lacrimile care picau din ochii sai si auzind
avva Pimen, ca a adormit, lacrimand, a zis: fericit esti, avvo Arsenie, ca te-
ai plans pe tine in lumea aceasta. Ca acela ce nu se plange pe sine aici,
acolo se va plange vesnic. Deci, ori aici de voie, ori acolo de munci, este
cu neputinta a nu plange.(Avva Arsenie,41)

Se spunea despre avva Sisoe, ca atunci cand era sa se savarseasca,

sezand parintii langa dansul, a stralucit fata lui ca soarele. Si le-a zis lor:
iata avva Antonie a venit! Si dupa putin, a zis: iata ceata proorocilor a
venit! Si iarasi fata lui, mai mult a stralucit. Si a zis: iata ceata apostotilor a
venit. Si s-a indoit fata lui iarasi. Si se parea, ca si cum el ar fi vorbit cu
cineva si s-au rugat batranii de el zicand: cu cine vorbesti, parinte? Iar el a
zis: iata, ingerii au venit sa ma ia si ma rog sa fiu lasat sa ma pocaiesc
putin. Si i-au zis lui batranii: nu ai trebuinta sa te pocaiesti, parinte. Si le-a
zis lor batranul: cu adevarat, nu ma stiu pe mine sa fi pus inceput.
Atunci au cunoscut toti ca este desavarsit. Si iarasi, de naprasna s-a facut
fata lui ca soarele si s-au temut toti. El le-a zis lor: vedeti, Domnul a venit.
Iar Domnul a zis: aduceti-mi pe vasul pustiului! Si indata si-a dat duhul. Si
s-a facut ca un fulger si s-a umplut toata casa (locul) de buna mireasma.
(Avva Sisoe,14)

Monahii pun nceput pocinei n fiecare zi, in fiecare ceas.

A intrebat avva Moise pe avva Siluan, zicand: poate omul in fiecare zi sa

puna inceput? Si i-a raspuns batranul: de este lucrator, poate si in fiecare
zi si in fiecare ceas sa puna inceput bun. (Avva Siluan,11)

Pocina vine dintr-un adnc de smerenie.

S-a intrebat avva Longhin: care fapta buna este mai mare decat toate,
celelalte? Si a zis:socotesc ca precum mandria este mai mare decat toate
patimile, incat a putut sa surpe pe unii si din cer, asa si smerita cugetare
este mai mare decat toate faptele bune, pentru ca poate sascoata pe om
din insasi adancuri, macar de ar fi pacatos ca un drac. Pentru aceea si
Domnul mai inainte de toti fericeste pe cei saraci cu duhul. (Avva
Longhin,3)

Trecand odata de la lunca la chilia sa, avva Macarie ducea zmicele de finic,
si iata l-a
intampinat pe el diavolul pe cale cu secerea si vrand sa-l loveasca n-a
putut. Si i-a zis lui: multa sila am de la tine, Macarie, caci nu pot asupra ta.
Iata orice faci si eu fac. Tu postesti, dar eu nicidecum nu mananc.
Priveghezi, dar eu nicidecum nu dorm. Numai una este cu care ma
biruiesti. I-a zis lui avva Macarie: care este? Iar el a zis: smerenia ta si
pentru aceasta nu pot asupra ta.(Avva Macarie Egipteanul,11)

Se spunea pentru avva Agathon, ca s-au dus oarecari la dansul, auzind ca

are dreapta si mare socoteala. Si vrand sa-l cerce de a sa manie, i-au zis
lui: tu esti Agathon? Am auzit pentru tine ca esti curvar si mandru. Iar el a
zis: ei bine, asa este. Si i-au zis lui: tu esti Agathon barfitorul si
clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt.
Au zis iarasi: Tu esti Agathon ereticul? lar el a raspuns: nu sunt eretic. Si l-
au rugat pe el,zicand: spune-ne noua, pentru ce atatea cate ti-am zis tie
le-ai primit, iar cuvantul acesta nu lai suferit? Zis-a lor: cele dintai asupra
mea le scriu, caci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvantul acesta
eretic este despartire de Dumnezeu si nu voiesc sa ma despart de
Dumnezeu.Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteala si s-au
dus ziditi, adica folositi. (Avva Agathon,5 )

Cum se lupt monahii cu patimile?

Zis-a avva Ammona: patrusprezece ani am facut in schit, rugndu-ma lui

Dumnezeu
noaptea si ziua, ca sa-mi daruiasca sa biruiesc mania. ( Avva Ammona,3 )

Zis-a avva Pimen pentru avva Ioan Colov, ca s-a rugat lui Dumnezeu si s-
au ridicat
patimile de la dansul si s-a facut fara de grija; si ducandu-se, a spus unui
batran: ma vad pe mine ca ma odihnesc si nu am nici un razboi. Si i-a zis
lui batranul: du-te, roaga-te luiDumnezeu, ca sa-ti vina razboiul si
zdrobirea si smerenia care le aveai mai inainte! Ca prin razboaie sporeste
sufletul. Deci, s-a rugat si dupa ce a venit razboiul, nu s-a mai rugat sa-l ia
de la dansul, ci zicea: da-mi Doamne, rabdare in razboaie! (Avva Ioan
Colov,13)

Ce valoare are pentru un monah aproapele ?

Acestasi a zis pentru primirea fratilor: trebuie sa ne inchinam fratilor celor
ce vin la noi;caci nu lor, ci lui Dumnezeu ne inchinam. Caci se zice ca daca
ai vazut pe fratele tau, ai vazut pe Domnul Dumnezeul tau. Si aceasta de
la Avraam am luat-o .Si cand ii primiti, sa-i siliti spre odihna, ca si aceasta
de la Lot am invatat, care a primit pe ingeri. (Avva Apolo,3 )

Zicea avva Agathon: de mi-ar fi fost cu putintia sa gasesc un bubos sa-i

dau trupul meu si sa iau pe al lui, bucurie as fi avut, caci aceasta este
dragostea cea desavarsita. ( Avva Agathon,26)

Zis-a iarasi: de la aproapele este viata si moartea. Ca de vom dobandi pe

fratele, pe
Dumnezeu dobandim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos gresim.
(Avva Antonie,11)

Un frate l-a intrebat pe avva Pimen, zicand: ce este a se mania cineva in

zadar pe fratele sau? (24) Si a zis: orice nedreptate iti va face fratele tau si
tu te vei mania pe el, in zadar te manii. Chiar de iti va scoate ochiul tau cel
drept si iti va taia mana ta cea dreapta si te vei mania pe el, in zadar te
manii. Iar de te desparte de Dumnezeu, atunci sa te manii tare. (Avva
Pimen,118 )

Ct de important este ascultarea de duhovnic ?

Povestit-au unii pentru avva Ioan Colov , ca mergand catre un batran

tebeu la Schit,
sedea in pustie si luand avva lui un lemn uscat, l-au rasadit si i-a zis lui: in
fiecare zi adapa acest lemn cu cate un ulcior de apa, pana ce va face
roada. Si era departe de dansii, incat se ducea de cu seara si venea
dimineata. Iar dupa trei ani, a trait lemnul
si a facut roada si luand batranul rodul lui, l-a dus la biserica, zicnd
fratilor: luati, mancati rodul ascultarii! (Avva Ioan Colov,1)

Ct de srac trebuie s fie un monah?

Zis-a iarasi: acest fel de haina trebuie sa poarte calugarul: sa o puna

afara din chilia lui trei zile si nimeni sa nu o ia. (Avva Pamvo,7)

Ct de grea este lupta cu ispita desfrnrii?

Povestitu-s-a despre maica Sara, ca a rabdat treisprezece ani, fiind

luptata tare de dracul curviei si niciodata nu s-a rugat sa se departeze
razboiul de la dansa, ci mai vartos zicea:Dumnezeule, da-mi putere
(Amma Sara,1)

n centrul comunitii de monahi se afl avva / gheron / stareul sau printele

duhovnicesc .El este o persoan harismatic (are darul discernmntului, al
profeiei, al tmduirii ,i iubete fiii duhovniceti asumndu-i suferinele lor,
are puterea de a transfigura totul n jurul su ).Este doctor al sufletelor .De cele
mai multe ori influena lui se rsfrnge i asupra mirenilor ,asupra unui popor
ntreg. i aceast influen strbate veacurile Sf. Serafim de Sarov zicea :
dobndeste pacea luntric i o mulime de oameni i vor gsi mntuirea n
jurul tu .
Aadar ,ptrunznd puin in viaa luntric a monahilor ,rmnem
impresionai de acest mod de viuire.Ne uimete i ne atrage n acelai
timp.Simim c acesta este adevrul vieii , c viaa cea adevrat este viaa n
Hristos , sau viaa n Duhul Sfnt.Aa a trit Hristos i aa au trit i ei i aa
putem tri i noiNu neaprat rupndu-ne de lume ,ci desfcnd acele legturi
cu care lumea ne nfoar ca s devenim ai ei. Suntem ai lui Dumnezeu i
monahii ne nva cum ne putem preda Lui (toat viaa noastr lui Hristos
Dumnezeu s o dm ).

VI.Fixarea cunotinelor :
-Cine / ce este monahul?
-Care este inta vieii lui?
-Care sunt mijloacele de care se folosete pentru a atinge aceast int?
-Ce rol are pocina n viaa monahului?
-De unde pleac i la ce stare poate s ajung?
-Care sunt urmrile urcuului duhovnicesc asupra relaiei cu semenii i asupra
propriei fiine?
-Ce este printele duhovnicesc i cum se raporteaz ceilali la acesta?
-Ce nvm de la monahi ?
VII.Evaluare : Se fac aprecieri verbale i se noteaz elevii care au dat
rspunsuri la ascultare i la predare.

VIII. Tem pentru acas :Se va continua citirea crilor pe care le-au avut
de cercetat ,pentru a cunoate i mai mult elementele vieii duhovniceti.

IX.ncheierea leciei : Rugciunea.