Sunteți pe pagina 1din 47

IMAGISTICA IN MEDICINA DE FAMILIE

Metode imagistice

Ultrasonografie (USG)
Renghenografia (Rx)
Tomografia computerizata (CT)
Imagistica prin rezonanta magnetica(IRM)
Scintigrafia
Angiografia
SNC

MEDIASTIN

PLAMINI

ABDOMEN

BAZINUL MIC
SNC
USG
- metoda de prima alegere la noi nascuti;
- se efectueaza prin fontanela mare a craniului.

Edem intracerebral hemoragie intraventriculara (a)cu dilatarea


coarnelor anterioare a ventriculilor laterali(b)

Rx
- este prima metoda utilizata in traume cranio-cerebrale;
-diagnoticul radiologic poate fi dificil din cauza complexitatii elementelor osoase,
mai ales la baza craniului.
Rx
- se utilizeaza pentru diagnosticul patologiilor sinusurilor paranazale.
Pe imaginea din stinga nivel orizontal in sinusul maxilar drept
CT
Metoda de electie in traume cranio-
cerebrale:
- Fracturi osoase
- hemoragie intracraniana postraumatica
- epidural/subdural hematom
- hemoragie subarahnoideana
- scanare rapida (2 min)
APRECIEREA STADIALIZARII HEMORAGIEI
INTRACRANIENE LA CT SI IRM
CT metoda cea mai senibila pentru hemoragii acute
intracraniene(2-4 ore), vizualizam o zona de inalta
densitate(60-80 Hu)
IRM se determina zon isointensa in T1 si cu intensitate scazuta
in T2(24 ore)
Subacuta hemoragie: CT- densitate medie
IRM- semnal intensiv in T1,iso / slab
intens in T2
Cronica hemoragie: CT- iso/densitate medie
IRM- intensitate inalta in ambele
protococoale T1,T2.
(A)CT pe dreapta se determina un focar (B)IRM-in secventele T1, plan axial o arie
hiperdens cu edem in jur,localizat hiperintensa periferica
in lobul frontal si hipointensa centrala, care
corespunde la AVC subacut
Evaluarea diagnosticului radioimagistic al cutiei
toracice:
Rx, CT, IRM
- Radiografia se efectueaza in doua incidente(PA+profil), pentru determinarea
localizarii patologiei mediastinale
CT toracelui si mediastinului are avantaj fata de radiografia simpla in
diagnosticului mai amanuntit a patologiilor mediastinului.
modificri ale esutului pulmonar (enfizem, fibroz), infecii, tumori, embolii ale vaselor pulmonare sau
anevrisme;
gradul de metastazare a cancerului la nivelul toracelui;
volumetria formaiunilor tumorale i a adenopatiilor la nivelul mediastinului i parenchimului pulmonar;
verific starea vaselor mari din mediastin, existena de mase ganglionare, aspectul esofagului, anevrism sau
disecie de aorta;
angiografia aortei toracale detecteaz anevrisme, disecii, coarctaie;
angiografia pulmonar detecteaz emboliile pulmonare, n timp ce angiografia coronarian evideniaz starea
arterelor coronare. Aceast investigaie este neinvaziv, tinznd s nlocuiasc angiografia invaziv prin
cateterizare.
- IRM este utilizata mai des pentru patologiile mediastinului posterior
Hilul pulmonar
se vizualizeaza
prin formaiunea
de volum

Timom Limfom, situat n mediastinul anterior

Formaiunile de volum
n mediastinul anterior:
1. Timom
2. Teratom
3. Limfom
4. Tiroida (ectopic)
CT Timom, n mediastinul anterior
B

Formaiune de volum bine


delimitat in mediastinul
posterior formaiune
chistic - (A) Rx; (B) CT
A

La Rx n doua
incidene (PA, lateral
drept), se determin
opacitate pulmonar
polilobat situat n
mediastinul posterior
(neuroblastom)
A. IRM, seciune axial
formaiune
ovoid,omogen, bine
delimitat, cu hipersemnal
n T2
B. Rx, AP opacitate
pulmonar retrocardiac,
omogen, cu contur clar
(chist bronhogenic)
A B

C. IRM - Formatiune de
volum paravertbral pe
dreapta, cu invazia in
corpul vertebral si canalul
medular
Evaluarea diagnosticului radioimagistic al
abdomenului:
USG, Rx, CT, IRM

USG(ecografie) este o metod imagistic de screenig,


prin care se estimeaz mrimea, structura,
omogenitatea i conturul organelor si modificarile
patologice ale acestora.

Radiografia abdomenului se efectueaza pentru


determinarea ocluziei intestinale, perforarea unui
organ cavitar, urolitiaza, corpuri straine radioopace.
A. USG- pancreas in norma B.USG-formatiune de volum la nivelul capului
pancreatic, care obtureaza ductul biliar comun

C. Ecogenitatea crescuta a structrei pancreasului-


semne ecografice sugestive p/u pancreatita cronica.
A B

USG

C D
ABDOMENUL
Rx abdomenului pe gol
1. coastele
2. Coloana vertebrala
3. Bula de aer a stomacului
4. Gaze in flexura splenica a clonului transvers
5. Gaze in portiunea sigmoida a colonului
6. Sacru
7. Art.sacroiliaca
8. Gaz in col ascedent
9. Crista iliaca
10. Gaz in flexura hepatica
11. Conturul mm psoas.
A
B C
Nivele hidroaerice- semne Multiple opacitati Bilateral sub diafragm se
radiologice de ocluzie radioopace- corpi straini vizualizeaza aer liber (C)
intestinala (A) (B)
CT abdomenului se efectueaza cu /fara contrast.
La CT pot fi identificate chisturi, abcese, infectii,
inflamatii, tumori sau anevrisme, noduli limfatici, corpuri
straine, hemoragii, diverticulita, apendicita, traumatisme. Se
vizualizeaza ficatul, pancreasul, splina, intestinele, sis.urinar,
sis. osos, arterele, aorta.
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, hemoragii, leziuni, afectari
vasculare sau infectii. Prin folosirea unei substante de contrast in timpul IRM, se pot vizualiza clar
anumite tesuturi. IRM este indicata pentru:
- regiunea cefalica - IRM poate detecta tumoti, anevrisme, hemoragiii la nivel cerebral, leziuni
nervoase, ca si cele cauzate de accident vascular cerebral; IRM poate de asemenea detecta afectiuni
ale nervului optic si globului ocular, ale urechilor si nervului auditiv
- regiunea toracica - se vizualiza cordul, valvele cardiace si vasele coronare; de asemenea poate fi
folosita pentru diagnosticarea cancerului de san sau pulmonar
- vasele sanguine - vizualizarea vaselor in acest caz purtand numele de angiografie prin rezonanta
magnetica; poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un cheag la
nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vascular (disectie); uneori se foloseste substanta de
contrast pentru vizualizarea mai clara a vaselor sanguine
- regiune abdominala si pelvina - IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca
ficat, vezica biliara, pancreas, rinichi si vezica urinara; se foloseste pentru depistarea tumorilor,
sangerarilor, infectiilor si diferitelor obstacole; la femei poate vizualiza uterul si ovarele; la barbati -
prostata
- oasele si articulatiile - poate evidentia afectari ale sistemului osteo-articular, ca artrite, afectari
ale articulatiei temporomandibulare, afectiuni ale maduvei osoase, tumori osoase, afectari ale
cartilajului, rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii
- coloana vertebrala - IRM vizualizeaza discurile intervertebrale si nervii coloanei vertebrale,
putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral (stenoza spinala cervicala), hernie de
disc sau tumori de coloana vertebrala.
A B

C D
A

Vizualizarea formatiunii
de volum
hepatice(hemangiom) la
CT(A)
IRM(B)
USG(C)
C
B,C.RMN pelvis-axial T2,T1 : sac gestational
intrauterin (sageata alba), fibrom uterin
(sageata gri) ;
SCINTIGRAFIA
Tipuri de infiltraie depistate radiologic

1) Infiltraie pleuropneumonic - opacitate omogen, de obicei unic,


localizat de elecie la nivelul lobilor inferiori, graniele lobare sau
segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi net, liniar (cnd s-a
ajuns la scizur) sau difuz (cnd nu s-a extins nc la ntregul
segment sau lob), intensitatea este subcostal/costal, esuturile din
jur rmn nemodificate ,

2) Infiltraie bronhopneumonic - opaciti de dimensiuni variate,


multiple, localizate bilateral, asimetric, interesnd mai ales regiunile
perihilare i bazale, tind spre confluare, intensitatea opacitilor este
subcostal cu centrul mai opac i diminundu-se spre periferie,
structura este omogen, iar conturul, de obicei, ters. Determin
modificri de vecintate: reacii pleurale (scizurite, pleurezii), mrirea
hilurilor (prin adenopatie), aderene pleuro-diafragmatice etc,

3) Infiltraie interstiial - infiltrate localizate mai frecvent la baz i


segmentele posterioare; accentuarea uni-/ bilateral a desenului hilar
(hiluri n aripi de fluture), cu prelungiri sub form de cordoane opace,
care diverg de la hil spre baze (imagine n evantai) i traduc infiltraia
peribronho-vascular; desen pulmonar n reea, att n vecintatea
hilului, ct i la distan .
Faza de congestie radiologic se constat reducerea transparenei
pulmonare, apare o opacitate care nu ajunge pn la scizura segmentului
de ventilaie afectat.

Faza de hepatizaie roie - procesul patologic intereseaz complet


segmentul de ventilaie, iar limita procesului spre scizur este net.
Primele doua faze dureaza 2 zile.

Faza de hepatizaie cenuie - opacitatea devine neomogen, ncepe faza


de resorbie , are loc o atenuare a intensitii opacitii precum i o
micorare a ntinderii ei. Are loc ntre zilele 4-6.

Faza de rezorbie - scderea treptat a intensitii i micorarea ntinderii


opacitii. Resorbia poate fi central cu extensia periferic sau
multifocal cnd apar n blocul pneumonic multiple zone radiotransparente
(imagine n tabl de ah). Stadiul de rezoluie ncepe n ziua a 8-a i
continu 4 sptmni (pentru cazurile necomplicate).
MODIFICRILE RADIOLOGICE N CADRUL
PNEUMONIILOR
I.Pneumonia lobar
Radiologic se prezint ca o opacitate omogen, de obicei unic,
localizat (de elecie) la nivelul lobilor inferiori, hotarele lobare sau
segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi net, liniar sau difuz,
intensitatea este subcostal/costal, esuturile din jur rmn
nemodificate, iar volumul pulmonar i toracic de asemenea, nu se
modific.
ASPECT CT. (COMPUTER TOMOGRAFIC) - ASPECTUL TIPIC
ESTE O ZON DE CONSOLIDARE CU BRONHOGRAM
AERIC PREZENT.
II. Bronhopneumonia

- reprezint o inflamaie a alveolelor i a bronhiilor corespunztoare, care


cuprinde poriuni limitate dar diseminate din parenchimul pulmonar i
interesnd de obicei ambii plmni.
Radiologic se prezint ca opaciti de dimensiuni variate, mai frecvent
macronodulare, multiple, localizate bilateral, asimetric, interesnd mai ales
regiunile perihilare i bazale. Intensitatea opacitilor este subcostal cu centrul
mai opac i diminundu-se spre periferie, structura este omogen, iar conturul,
de obicei, ters.
Noduli miliari
Noduli medii i mari

Forma pseudolobar
Aspectul CT. multiple imagini hiperdense,
rotund/ovalare, peribronice, care implic zone multiple
i care pot conflua, ce implic un segment sau chiar un
lob pulmonar.
III. Pneumonia interstiial

- produce accentuarea uni - sau bilateral a desenului hilar, cordoane opace de la


hil spre periferie (infiltraie perilobular), intereseaz slab alveolele.
Radiologic se prezint ca infiltrate localizate mai frecvent la baz i segmentele
posterioare; accentuarea uni-/ bilateral a desenului hilar (hiluri n aripi de
fluture), cu prelungiri sub form de cordoane opace, care diverg de la hil spre
baze (imagine n evantai) i traduc infiltraia peribronho-vascular; desen
pulmonar n reea, att n vecintatea hilului, ct i la distan.
Forma parahilar
Aspectul CT. depine de stadiul evolutiv.
n faza acut: zone heterogene hiperdense i aspect de pom nmugurit
n faza subacut: se observ accentuarea septelor interlobulare prin
ngroarea vaselor limfatice, a interstiiului central bronho-vascular i
modificri bronice.
n evoluie, infecia afecteaz i pereii alveolari, aspectul C.T. avnd o
evoluie spre arii de consolidare pulmonar, cu pattern bronho-
pneumonic.
PNEUMONIE STREPTOCOCICA. La CT scanare se vizualizeaza multiple
opacitati confluiente in ambele cimpuri pulmonare, brohograma aerica
prezenta, cu revarsat pleural bazal
Pneumonie stafilococica. CT demonstreaza o infiltratie pneumonica in lobul
superior sting, cu densitate scazuta in inteiorul focarului- sugestiv pentru
necroza.
PNEUMONIE VIRALA. CT scanare a toracelui demonstreaz opaciti
nodulare multifocale , localizate difuz bilateral