Universitatea de tiine agronomice si medicin veterinar

Situaia industriei alimentare si ci de remediere a acesteia

in Romnia

Industria alimentar este deosebit de complex. Ea prezint o serie de particulariti

legate att de natura materiilor prime prelucrate, ct i de produselor finite obinute. Materiile
prime sunt n majoritate produse de natur biologic, perisabile i degradabile. Majoritatea
materiilor prime se caracterizeaz printr-o labilitate mare. Sub aciunea factorilor interni
(echipament enzimatic propriu) i a celor externi (factori de mediu: temperatur, prezena
umiditii, microorganisme), ele se depreciaz, uneori foarte rapid.

Producia agricol are caracter sezonier (se obine n anumite perioade ale anului), i este
influenat de tehnologia de cultivare, respectiv de cretere a diferitelor specii vegetale i
animale, de factori climatici.

Materiile prime prelucrate n industria alimentar au de multe ori caracteristici fizice, chimice i
biochimice neomogene, care variaz n timp n limite foarte largi ceea ce impune o continu
modificare a parametrilor de producie. Din acest motiv, n unele subramuri ale industriei
alimentare se practic nc de la nceputul procesului tehnologic omogenizarea materiei prime,
adic alctuirea din dou sau mai multe loturi cu indici calitativi diferii, a unei singure partide
care s asigure o prelucrare uniform din punct de vedere calitativ. Datorit caracterului sezonier
al produciei agricole i a faptului c aceasta este uneori supus deprecierii rapide, este necesar s
fie prelucrat n timp scurt i cu maxim eficien. n anumite cazuri prelucrarea se desfoar pe
campanii cnd utilajele i fora de munc sunt solicitate la maxim. n industria alimentar se
prelucreaz o varietate de materii prime prin procedee specifice, iar ca produse finite rezult o
gam larg de produse alimentare. Procesul tehnologic cuprinde ansamblul operaiilor fizico-
mecanice i al proceselor chimice i biochimice dintr-un sistem industrial necesare pentru
obinerea unui produs cu caracteristici fizico-chimice i organoleptice prestabilite. La obinerea
unui produs cu caracteristici date, contribuie att operaii fizice i mecanice ct i procese
chimice i biochimice legate ntr-o succesiune logic.

Exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun au explodat n intervalul 2008-2015. La

nivelul anului 2008, exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun totalizau 1.579,8 milioane

de euro si reprezentau 4,7% din totalul exporturilor Romaniei. n 2015, exporturile de produse

alimentare, bauturi si tutun totalizau 4.805 milioane de euro si contabilizau 8,8% din totalul

exporturilor Romaniei.

Sectorul productiei de alimente si bauturi din Romania, cu o cifra de afaceri evaluata la

aproximativ 11 miliarde de euro anual, realizeaza n fiecare an 8,72 milioane de tone de produse
alimentare, dintre care 13,8% sunt exportate. Costul serviciilor logistice din Romania pentru
produsele alimentare este estimat la doua miliarde de euro, dintre care 1,1 miliarde de euro sunt
cheltuite pentru logistica primara, restul fiind alocat logisticii secundare (magazine si angrosisti).

Industria alimentara locala este dominata de un numar de 50 de companii mari, reprezentand mai
putin de 1% din totalul de aproximativ 8.400 de firme ce activeaza n acest domeniu. Cele 50 de
firme realizeaza peste 40% din productia sectorului alimentar romanesc si obtin un profit de
peste 4 miliarde de euro. Industria alimentara reprezinta 27% din valoarea totala a productiei
agricole. Ea asigura peste 180.000 de locuri de munca, adica 11,6% din numarul total de angajati
din industria romaneasca si 2,1% din totalul fortei de munca din Romania.

n zilele noastre, sectorul alimentar romanesc este ntr-o rapida crestere stimulata si de
schimbarile frecvente n comportamentul de consum al romanilor, segmentul vanzarii de
alimente si bauturi cu amanuntul extinzandu-se n ultimii ani dincolo de asteptari. Romania
reprezinta o atractie pentru companiile multinationale ca urmare a numarului de consumatori si a
disponibilitatii resurselor.

In industria alimentara nu se poate vorbi de o concurenta loiala, atita timp cit statul acorda unor
producatori anumite facilitati, iar altii sint nevoiti sa plateasca tot felul de taxe. O astfel de
situatie a aparut o data cu stabilirea zonelor defavorizate, unde producatorii care-si desfasoara
activitatea in aceste spatii geografice au facilitati fiscale si sint scutiti de taxe vamale, putind insa
sa-si desfaca produsele acolo unde doresc.

Aici apare concurenta neloiala, pentru ca un producator care-si desfasoara activitatea intr-o alta
zona decit una defavorizata nu beneficiaza de nici un fel de scutire. Din start el porneste cu un
dezavantaj, cheltuielile lui de productie fiind mult mai mari decit ale unei unitati concurente
plasate intr-o zona defavorizata, spune Dragos Frumosu.

Aceste diferente sint destul de mari, tinindu-se cont de faptul ca peste 75% din materia prima
folosita in industria alimentara provin din import. Iar scutirea unora de taxe vamale duce automat
la aparitia unui dezechilibru.

Sa luam un exemplu concret. Anul acesta au intrat in tara 21.000 de tone de zahar. Dintre
acestea, 17.000 de tone au mers la Oradea, zona considerata defavorizata. Nu cunoastem inca
numele producatorului care a achizitionat aceasta cantitate, dar avem banuieli. Daca nu ar fi avut
facilitati, societatea respectiva nu ar fi putut achizitiona asemenea cantitate de zahar, care
reprezinta peste 70% din zaharul importat de tara noastra, a subliniat conducerea FNSIA.

Carnea si uleiul sint produsele cu cele mai mari scumpiri

Situatia incerta existenta in industria alimentara romaneasca s-a rasfrint in mod direct si asupra
consumatorului, care a fost obligat sa suporte foarte multe majorari de pret. Numai in ultimul an
s-a constatat o majorare substantiala a costurilor, in special a carnii si preparatelor din carne si a
uleiului. Pretul carnii si cel al preparatelor din carne au crescut cu 20%, 25%, iar costul uleiului
s-a majorat numai in ultimele luni cu 15%.

Atit producatorii, cit si sindicalistii din industria alimentara sint de parere ca pentru redresarea
acestui sector economic este nevoie de o reducere a TVA si de emiterea unui act normativ prin
care sa se inlature inegalitatile existente intre producatori.

Concluzie

Din punctul meu de vedere industria alimentara este o principal surs de crestere a
economiei. Romnii trebuie sa aiba incredere in produsele romnesti si s incurajeze
prelucrarea lor intr un numar cat mai mare.