Agresivitatea la copii

n lucrarea de fa mi propun s analizez violena din desenele animate i influena acestora de

la cele mai fragede vrste. Fiecare dintre noi am urmrit desene precum Scooby-Doo, Tom & Jerry etc.

i cel mai probabil nu ne-am gndit c acestea ar putea avea i efecte negative asupra psihicului nostru,

n afar de acela de a ne distra. ns, ntrebarea la care trebuie s rspundem este: ce impact au

acestea asupra copiilor atunci cnd prinii se folosesc de aceste mijloace pentru a distrage atenia

copiilor? n partea de nceput a lucrrii voi defini conceptele de care m voi folosi n continuare i voi

face o scurt trecere n revist a teoriei ce ine de acest subiect. Ulterior, voi prezenta studii efectuate la

noi n ara pe aceast tem, modul n care sunt influenai sau nu copiii din punct de vedere psihologic

i n concluzii voi aminti cteva recomandri pentru a se evita sau diminua efectele nocive ale acestui

tip de violen.

Ca i definiie a violenei, voi utiliza definiia dat de Eric Debarbieux: violena este

dezorganizarea brutal su continu a unui sistem personal, colectiv sau social i care se traduce printr-o

pierdere a integritii, ce poate fi fizic, psihic sau material. Aceast dezorganizare poate s

opereze prin agresiune, prin utilizarea forei, contient sau incontient, ns poate exista i violen

doar din punctul de vedere al victimei, fr ca agresorul s aib intenia de a face ru. Consider

potrivit utilizarea acestei definiii deoarece autorul include perspectiva asupra violenei conform

creia aceasta poate fi perceput doar de ctre cel vtmat fr c scopul agresorului, n situaia

noastr, a desenelor animate, s fie acela de a duna asupra psihicului copiilor. Atunci cnd voi face n

continuare referire la subiectul principal al acestei lucrri, desene animate, voi face referire i la

urmtoarea definiie: desene animate = niruire de desene care reprezint fazele unei micri i care,

redate succesiv pe ecran, dau impresia unor fiine vii cinematografice . Din aceast definiie, aspectul

cel mai important este acela c, se creeaz impresia unor fiine vii, reale, copiii pot face cu uurin
confuzia ntre realitate i ficiune, ceea ce ulterior se poate transpune n modul lor de a
aciona n diferite situaii. Atunci cnd ne gndim la violen este puin probabil s introducem pe list i
violena din desenele

animate. Cercetri pe aceast tem exist, gsim inclusiv pasaje n anumite cri ce au ca principal

obiect de studiu violena din mass-media. ntr-un studiu efectuat de ctre Centru de Sociologie Urban

i Regional (CURS) s-a artat faptul c Tom i Jerry sunt preferaii copiilor. Acesta din urm, conform

psihologilor, este unul dintre cele mai violente desene animate, un personaj fiind lovit sau suferind un

accident la fiecare 20 de secunde. Din aceeai categorie mai fac parte i desene precum Ciocnitoare

Woody sau Looney Tunes, desene ce fac de asemenea parte din topul preferinelor.

Un alt studiu relevant pentru aceast problematic este studiul realizat de ctre Consiliul

Naional al Audiovizualului, efectuat n anul 2006, pe o perioad de dou sptmni, fiind monitorizate

trei canale ce difuzeaz desene animate. S-a urmrit prezena a dou tipuri de violen, cea fizic,

constnd n lovituri, btaie, rnire (cu obiecte), rnire (cu arme), crim, tortur, luare de ostateci,

privare de libertate, tlhrie, explozie, accident, violen de mas, distrugeri i cea verbal, analiznduse

frecvena certurilor, a injuriilor, ridicri de ton, folosirea limbajului licenios i/sau obscen,

calomnia, adresarea de insulte, ridiculazirea i altele. Rezultatele studiului la sfritul celor dou

sptmni au artat faptul c s-au nregistrat 7 581 de scene de violen, 65% dintre acestea

reprezentnd scene de violen fizic, cele mai multe prezente sub forma loviturilor, exploziilor,

btilor i accidentelor. Diferena de 2 763 de scene violene au fost manifestri verbale stridente

(ridicare de ton, ipete), injurii i expresii de argou, toate acestea reprezentnd violen verbal. Una

dintre concluziile acestui studiu a fost aceea c n perioadele n care erau difuzate desene animate cu

un procent mai mare de violen, audiena respectivelor programe nu a fost direct proporional, ci

dimpotriv: desenele animate care au nregistrat cea mai mare audien nu s-au regsit printre cele cu

cel mai mare grad de violen. La aceast constatare a ajuns de altfel i sociologul american

G.Gerbner n urma studiilor sale: audienele celor mai violente programe nu sunt superioare, ci
dimpotriv, programelor nonviolente. Un alt aspect urmrit ntr-un alt studiu efectuat de ctre

Consiliul Naional al Autovizualului a fost prezena consecinelor pentru cei care svresc acte de

violen, un aspect important pentru percepia celor mici asupra gravitii faptelor. Astfel, consecinele
sunt prezentate ntr-o proporie de 65% (comparaia fiind fcut cu produciile ficionale neanimate),

35.4% dintre acestea fiind consecine de tip fizic, n timp ce cele de tip emoional, psihologic au fost n

proporie de 25.5% . n acelai studiu este specificat i faptul c prinii consider c violena fizic

este cea mai nociv pentru copii, n timp ce violen psihologic este cea care are cel mai nalt grad de

nocivitate asupra celor mici.

Pentru a atrage atenia asupra acestui tip de violen i asupra efectelor acesteia asupra copiilor,

voi mai aminti un studiu, ns nu efectuat n Romnia. Acest studiu a fost realizat asupra desenelor

animate ce au n prim-plan personal Ciocnitoarea Woody. S-au folosit trei grupuri formate din

biei, de la clasa a doua pn la clasa a asea. Primul grup a urmrit desenele fr s primeasc niciun

fel de instruciuni, cel de-al doilea grup a fost ndemnat s empatizeze cu personajul agresat de ctre

Woody i cel de-al treilea grup a fost grupul de control, care nu a urmrit respectivele desene. Probabil

c, aa cum era de ateptat, copiii care au urmrit desenele fr s primeasc nici un fel de instruciuni

au obinut un scor mai mare n ceea ce privete atitudinile violente, artnd un acord mai pronunat fa

de afirmaii precum: Cteodat violena este o metod bun de a obine ceea ce vrei. Cei din grupul

al doilea nu au artat o atitudine la fel de pregnant fa de violen ns, pe de alt parte, acetia nu au

mai perceput desenele ca fiind la fel de distractive .

Aceste studii sunt doar o mic parte din toate cercetrile care s-au fcut pe acest subiect. Ceea

ce este important este c s-a ncercat i se ncearc s se scoat n eviden efectele nocive la care sunt
supui copiii i s se acorde atenie i acestui tip de violen asupra unei categorii sensibile. Ferim

copiii s nu vad violen n familie, pe strad sau la coal ns uitm de violen la care sunt supui

atunci cnd sunt lsai nesupravegheai s urmreasc programe care pot prea neduntoare, precum

desenele animate. Prinii trebuie s ia n considerare faptul c celor mici le trebuie explicat diferena

dintre ceea ce este fictiv i ceea ce este real, dintre ceea ce se ntmpl n desenele animate i cum ar

trebui s reacioneze ntr-un caz real. Trebuie s li se explice c, att violena fizic ct i cea verbal

din desenele animate, nu trebuie transpus n realitate prin faptele lor ulterioare. Ar mai fi multe de

scris pe aceast tem i ar trebui extins la o discuie pe tema violenei din media, ns, din punctul

meu de vedere ar trebui mai mult mediatizat aceast form de violen, att la nivelul celor ce sunt
prini, ct i la nivelul copiilor lor.

Bibliografie

1. Anca Velicu, Reprezentarea violenei televizuale pe canalele de desene animate

octombrie 2008, p.228, www.cna.ro , accesat la data de: 02.02.2015 la URL:

http://www.cna.ro/IMG/pdf/8.raport_DA_220109.pdf

2. Dex online 2004-2007, http://dex.infoportal.rtv.net/ , accesat la data de: 02.02.2015 la URL:

http://dex.infoportal.rtv.net/~cuvant-desen.html

3. Does cartoon violence make kids more aggressive?, www.schoolatoz.nsw.edu.au , accesat

la data de: 02.02.2015 la URL: http://www.schoolatoz.nsw.edu.au/technology/usingtechnology/

does-cartoon-violence-make-kids-more-aggressive

4. Eric Debarbieux, La violence en milieu scolaire T1: tat des lieux, 1996, Paris, ESF

5. n ce msur influeneaz desenele animate violente dezvoltarea psihologic a desenelor

animate, data publicrii: 17.05.2012, www.e-psiho.ro , accesat la data de: 02.02.2015 la

URL: http://www.e-psiho.ro/articole/n-ce-m-sur-influen-eaz-desenele-animate-violentedezvoltarea-

psihologic-copiilor
Relaia intre un profesor si un elev din punct de vedere socio-emoional

n opinia mea, profesorul ideal reprezint un ndrumtor, sus intor i nu n ultimul rnd principalul
exemplu din punct de vedere social al copilului.

n primul rnd, pentru a ajunge la rezultate ct mai bune la coal copilul trebuie ndrumat la fiecare
pas cu mare atenie de ctre profesor. Asftel copilul va ajunge s capete curajul de a i sus ine n mod
armonios ideile n faa celorlali i bineneles c va obine rezultate satisfctoare.

n al doilea rnd, copilul are nevoie att de susinerea prinilor de acas (aici punem accentul pe
realizarea proiectelor i a temelor sptmnale) dar foarte mult i de sus inerea profesorului de la coal.
n acest caz, este ideal ca profesorul s sus in elevul prin ncrederea acordat: " tiu c po i!", "Po i mai
bine!", "Cu siguran vei reui, am ncredere n capacitile tale!". Prin combinarea sus inerii prin ilor
cu cea a profesorului de la coal elevul va atinge optimum motiva ional, ansele apari iei rezultatelor
negative fiind evident minimale, chiar inexistente.

n al treilea rnd, profesorul trebuie s fie el nsu i un bun model de urmat de ctre elevi, n orice
mprejurare. Se d situaia urmtoare: " Profesorul "X" le explic elevilor c nu este benefic pentru
sntatea lor s asimileze n organismul lor nicotin (s fumeze) de i acest profesor a fost surprins la
coal, aproape de cancelarie cnd un elev tot ncerca s se nvoiasc de la ora sa, c acesta consumase
n repetate rnduri mai multe pachete de igri. Ce urmri a avut situa ia respectiv? Elevul respectiv a
povestit i colegilor de clas acel incident, iscndu-se astfel un mare scandal, directorul fcnd o mare
reclamaie acelui profesor pentru prostul exemplu social dat elevilor.

Din cele de mai sus, rezult c un profesor trebuie s de in att abilit ile teoretice necesare elevilor,
ct i capacitatea de a empatiza i a oferi suportul i sprijiul necesar elevilor pentru a ajunge la cele mai
optime rezultate. Un alt aspect foarte important de subliniat este i de ce fel de model este respectivul
profesor pentru elevul su i mai ales ce etichet social de ine el ca om n general, deoarece nu se poate
afia oricum, oriunde n societate ( cazul meu real din liceu cnd colegii mei de clas l-au surprins pe
profesorul nostru de istorie, beat mang ntr-un club urcat pe o mas cu nu tiu cte femei lng el-> el
avnd peste 45 de ani. Ce a urmat? A aflat toat coala i nu i mai putea sus ine nicio or pentru c toat
lumea rdeau de el, se btea joc de el iar la ore se urcau elevii pe bnci i puneau

Modelul meu in viata

 Modelul meu in viata este sotul meu pe nume Ion Daniel. Sotul meu a terminat Facultatea de Teologie
Iustinian Patriarhul acum 2 ani iar in momentul actual studiaza masterul de Exegeza Biblica.

Inca de cnd avea 14 ani sotul meu si-a dorit sa devina preot. Intr-o vara a ramas pe vacanta de vara la
casa unchiului sau Parintele Costel din Bobocu, Buzau. Acesta a fost fascinat de armonia si atmosfera
calda de care avea parte acolo la unchiul sau mai ales ca acesta avea si 4 copiii. Fiind o familie
numeroasa, aceasta era si foarte unita, copiii ascultau de parinti si se ajutau foarte mult intre ei. Acesta a
fost modelul in viata pentru sotul meu, Parintele Costel care chiar l-a determinat sa urmeze Seminarul
Teologic Kesarie Episcopul din Judetul Buzau. Acesta a fost admis la Seminar unde a reprezentat o
experienta foarte importanta din viata sa. Datorita acestei experiente a putut invata cum sa relationeze cel
mai bine cu oamenii si cum sa inteleaga cel mai bine cu fiecare. Seminarul de 4 ani nu a fost un drum de
parcurs foarte usor pentru el, deoarece trebuia sa doarma si sa convetuiasca cu 24 de baieti in camera.
Uneori acestia erau soliciati si la ajutorul de bucatarie, la cantina scolii cum ar fi curatatul cartofilor etc.

Anii au trecut, sotul meu a terminat Seminarul dupa care se hotarase sa dea mai departe la Facultatea
de Teologie Justian Patriarhul, Bucuresti. Aici lucrurile s-au desfasurat mai bine deoarece deja isi
cunostea majoritatea colegilor de la liceu. Pe parcursul facultatii a reusit sa dobandeasca toate
cunostintele teologice necesare pentru a le putea pune in practica in viitoarea cariera. Anii au trecut,
acesta a dat si licenta luata cu 10 si un plus de optimism pentru a putea merge mai departe. A sosot primul
an de master si pentru a-si elibera parintii de griji, sotul meu a decis sa angajeze. A reusit acest lucru dar
nu in domeniul sau. Pnetru prima data a lucrat la BricoDepot ca lucrator comercial, insa pentru putin timp
deoarece era foarte solicitat fizic. S-a mutat la un serviciu de Call-Center la Cycle European unde a stat
aproximativ 1 an. Acolo, a intalnit diversi oameni, unii mai prietenosi altii mai putin prietenosi dar cu
fiecare a incercat sa colaboreze si sa relationeze cat a putut de bine. A reusit acest lucru cu desavarsire,
rezultatele nu au intarziat sa apara fiind de 4 ori la rand denumit Angajatul Lunii. Dupa 1 an acesta a decis
sa se mute la o alta orgenizatie deoarece era foarte putin platit raportat la munca si efortul depus pe luna.
S-a mutat la o organizatie ce se ocupa cu Asigurarile de Sanatate, intre timp acesta primeste o veste
surprinzatoare de la un var din partea Parintelui Costel ca este un loc vacant de dascal la un Parinte de
langa satul Ganeasa, Bucuresti. Acesta bucuros incearca si el sa candideze pentru post iar Parintele inca
din prima zi anunta satenii Acesta va fi noul nostru dascal!

Inca din primele luni Parintele si sotul meu s-au inteles de minune, se ajutau reciproc si se puteau baza
unul pe celalalt oricnd. In luna septembrie 2016, urma sa avem nunta si pentru ca Parintele si sotia sa
erau 2 oameni foarte de treaba cu 2 fetite deosebitae ( Irina si Ioana), am hotarat sa ne fie nasi iar acum
sotul meu lucreaza cot la cot chiar cu nasul sau!

Pentru mine, sotul meu reprezinta un om altruist, optimist, hotarat si foarte puternic. Intotdeauna, de
cnd ne-am cunoscut septembrie 2010, m-a impresionat dorinta sa foarte mare de a ajuta oamenii, de a le
fi alaturi si de a oferi un sprijin la greu de aceea sper din tot sufletul sa poata deveni un bun Parinte. Sotul
meu va ramane pentru mine Modelul meu in viata prin felul lui de a fi si sufletul curat si bun pe care il are