Patologia pediatrica

Patologia Nou-nascutul

Se diferentiaza de cea a copilului mai mare si a adultului pt ca vine cu un bagaj genetic deficitar si
erioada de acomodare extrauterina poate sa ii puna in pericol imunitatea si este usor atacabil de un
virus/bacteriu.

Riscuri: lipsa de oxigenare a creierului, trecerea prin filieea genitala presupune traumatisme mecanice pt
cap.

Embriopatia traumatica (hemoragie celebro-meningie)

Este cea mai grava afectiune a SNC si cuprinde totalitatea leziunilor hemoragice, provocate in primul
rand de actiunea mecanica si traumatizanta a nasterii, de starea deficitara de O2 a fatului, de o tulburare
hemoragica primara sau o anomalie vasculara congenitala. Reprezinta cauza de mortalitate infantila,
precoce si este raspunzatoare de sechele psihice variabile.

Agresiunea mecanica de la nastere -> travaliul prelungit >24h, travaliu precipitat <5h, manevre manuale
sau instrumentale efectuate in prezentatie pelvina sau transverse, aplicatii de forcex.

Tulburarile ale circulatiei feto-placentare -> circulara stransa de cordon, cordonul scurt, compreisunea
cordonului, stari patologice ale mamei (eclampsia)

Boala hemoragica a nou-nasuctului -> deficitul de coagulare. Mai frecventa aceasta anomalie este la
prematuri.

In functie de localizarea hematomului putem avea o clasificare, putem avea hemoragie extradurala,
subdurala, subarahnoidiana, parenchimatoas.

Semne clinice: putem avea o latenta de 2-3zile, starea generala se modifica, facies suferind, anxios, tipat
slab, pleoapele raman deschide, ochii privesc fix in gol, de cele mai multe ori in sus, privirea mirata,
tegumente cianotice, paloare periorala, alterarea profunda a functiilor vegetative, tulburari de
deglutitie, refuza sanul, varsa, are hipotensiune, respiratie superficiala cu batai ale aripilor
nasului,geamat, crize de apnee si cianoza, bradicardiew sau tahicardie, sau absenta pulsului, hipotonie
musculara, apoi trece repede in hipertonie pana la opisto-tonus. Alte tulburari: inegalitate fantelor
papilare, inegalitate pupulara, nistagmus, tremuraturi, paralizii, convulsii, dimuniarea sau disparitia
reflexului Morro, tulburari de cunostinta. Dg se pune pe punctie lombara. LCR sanghinolent nu se
coaguleaza. Radiografie se vad semnele leziunilor, semne oftalmologice, opaciefierea croneei
cateodata. EEG induca leizuni diverse. Evolutie deces in timpul nasterii sau primele 3 zile cand
hemorgia este masiva, mrtalitate >30%, amrea majoritte premturi, in caz de supravieturie ramans
echele neuro-psihice, toti vor fi integrati intr-o afectiune generala encefalopatia cr infantila. Trat:
profilactic (dispensarizarea gravidei), asistenta medicala la nastere, supravegherea atenta a nou-
nascutului. Trat curativ urgenta majora, repaus absolut la pat intr-un incubator,pastrarea igienei
perfecte, alimentatie prin garvaj, se aspira sceretiile din CRS, s eadm sedative daca copile ste agitat sau
transfuzii de snage, vit K, se recomanda puntie lombara decompresiva, manitol, perfuzii de hidratare,
O2, analeptice respiratorii. Marea majoritate raman cu sechele daca nu mor.

Asfixia nou-nascutului
Def: absenta primei respiratii dupa 60sec la nastere. Se manifesta cu cianoza, bradicardie, poate
detemrina moartea datorita lipsei de O2 a tesuturilor (SN, miocard, peretii capilarelor) si sunt grav
afectate functiile vitale ale org. Cazue: centrale (imaturitatea centrului respirator, lezarea centrilor),k
cauze patologice (anoxie fiotala prelungita, narcoza, encefaloatia traumatica), cauze pulmonare
(obstructie de cai respiratorie, respiratia lichidului amniotic, atelectazia, pneumonie de aspiratie,
capilarizarea alveolara insuficienta), cauze cardiace, cauze metabolice (F cu DZ, hipoglicemie, anomalii
hidroelectrolictice si acido-bazice. Clasificare, semne clinice+ evolutie: amnea tranzitorie (sincopa
respiratorie initiala sau moartea aparenta a nou-nascutului), cianoza, batai cardiace prezente, tonus
muscular prezent, trat masuri simple de resuscitare a respiratiei (dezobstruarea cailor respiratorii) daca
nu reusim in primul min trece in asfixie albastra, se continua resusiscitarea, batai prezente dar
neregulate si rare, cianotic, intervine a 2echipa care ii va studia cordul si ii va face respiratie artificiala,
copilul isi poate revenii, daca nu trece in asfixia calda care reprezinta ultimele 2 min de viata in acre
copilul nu respira, cordul este slab inperceptibil, copilul este palid, hipoton, iar cordonul ombelical este
fara pulsatie, daca au trecut 5min se produce decesul. Evolutie: resuscitare, revenire sua trecere in grad
mai grav de asfixie pana la deces. Dupa primul min daca nus e produce respiratie s eproduce sechele.
Trat profilactic: prevenirea prematuritatii, a trumatismului obstetrical, amd de O2 suficient in travaliu.
Seurmareste copilul in salon de ATI und epoate fi reluata terapia la nevoie.

Reanimarea nou-nascutului -> reanimare sau resuscitare este restabilirea unuia sau
mai multor functii vitale ale org afectate sau disparute din diverse cauze sau readucerea la viata a unui
org in stare de moarte aparenta prin aplicarea unui complex de masuri terapeutice. Trat reprezinta o
urgenta maxima si s eadreseaza nou-nascutilor apneici care au suferinta grava (abgar 0-3) sau suferinta
moderata (abgar 4-7). Aceste masuri s eiau imediat in sala de travaliu, copilul etse asezat n pozitie
decliva la 45grade pe scutece sterile si calde. 1masura permeabilizarea cailor resiratorii. 2
resuscitarea propiu-zisa (excitatii mecanice daca nu isi revine ventilatie artificiala cu resiratie gura-gura,
sau masca de O2 si resuscitare respiratorie controlata). Metode manuale sunt cand mana cuprinde
toracele si cand face pana la 16 contractii/min, contractia de 0,5cm adancime. Metode instrumentale:
intubatie sau chiar plaman de otel. Perfuzii: glucoza, vit K, C, E, bicarbonat de sodiu. AB, corticoterapie,
sange in functie de cauze.

Infectiile - Care apar imediat in sala de nastere sau imediat la salon.

Agentii patogeni: bacterii cel ami frecvent stafilococul, virusurile, richetii, protozoare. Calea de
patrundere: transplacentar, cutanate, ombelicale, oculare, respiratorii si digestive. In maternitate -
Rezistenta scazuta a org coilului, imanutitatea transmisa de mama in primele zile slaba si trecatoare.
Permeabilitatea crescuta a mucoasei si tegumentelor. Caracteristic este localizarea sau generalizarea cu
evolutie rapida si grava, rezistenta la AB la acetsi agenti patogeni. Afectiuni omkbelicale granulom
ombelical, dupa ce coppilul s enaste si caderea cordonului, ramane un granulom sangerand unde a fost
cordonul ombelical; poate fi trata imediat cu badijonaj cu nitrat de argint 2%; nu trebuie lasat netratat
pt ca face infectie. Hernia ombelicala persistenta a unui oreficiu de pe linia alba, zona in care a trecut
cordonul ombelical spre exterior, zona trebuie sa s einchida repede, daca nu s einchide la orice efort al
copilului sare din abd organele si apare deasupra o formatiune tranzitorie. Infectia cordonului ombelical
daca nu pacem pansamentul corect sau utensilele sunt nesterile, patrunderea microbilor in aceasta
zona etse rapida si cu tendinta la generalizare.

Patologia oculara

Profilaxia credei cu nitrat argint 0,75-1% sau sol penicilina 1/2000 pt gonococ.

Congunctivita trat conform antibiogramei.

Patologia respiratorie

F frecventa in epidemii de viroze.

Patologia digestiva

Diarea de tranzitie fiziologica. Daca scaunul contine microbi apare diareea ca boala cu 7 scane pe zi,
apoasa cu puncte de culori. Cea mai frecventa este cu bacilul coli. Diarea boala cu bacil coli duce la o
dresidatare masiva care pana dim duce la moartea copilului.

Patologia ap respirator

Din punct de vedere anatomic exista niste partivcularitati: cav naso-faringiana mai mica si mai stramta,
datorita acestei ingustari este o oarecare greutate in respiratie, trompa lui Eustachi scurta si ingustata,
centrul limfatic a lui bandaier bine resprezentat si reactioneaza ca orice tesut limfatic la inflamatiile
faringelui. Copilul nu poate respira pe nas si respira pe gura. Infectiile la aceste nivele mai frecvente.
Plamanii bine vascularizati, si frecxvente inflamatii. Centrii respiratori imaturi apar frecvente crize de
apnee si cianoza si cand pot aparea si agresiune microbine. Particularitatile copilului: rezistenta scazuta
la infectii si tendinta la generalizare. Orice infectie cantonata la nivelul nasului coboara la plamani f usor.

Infectii acute de CRS - IACRS

Cantonarea unor agenti patogeni la nivelul CRS. Agentii patogeni sunt: virusurile (virus gripal, para grial).
Rubeola, rujeola, varicela -> se manifesta cu enamten (atingerea faringelui) si examtem. Agentii
patogeni actioneaza fiecare cu specificul lui, cu variatii de rosu. Primele 3 zile enamtem. infectii
bacteriene care s esuprapun peste cea virotica stafilococ, meningococ, streptococ. Factori favorizanti:
varsta mica, handicapuri biologice (distrofia, diateza exudativa, etc), toate bolile infectioase virotice scad
rezistenta org, conditii precare de igiena, lipsa de calire a org, aglomeratiile, intemperii si chiar circulatia
intensa face extinderea bolii f repede. Tabloul clinic: febra, copilul este agitat, somnolenta prin epuizare,
anorexie pt ca refuza mancarea, varsaturi in special dupa tuse, febra pana la convulsii la 4 ani si chiar
reactii meningiale. Semne locale: obstructie nazala prin edem inflamator si chiar secretii, aceasta
impiedica inspiratia dar si alimentatia, senzatia de iritatie faringiana, tusea seaca emetizanta (faringele
uscat este iritat si el tuseste pana se va umezi, se face prin varsatura umezirea prin ceai sau daca este
copil mai mare sa suga zahar, bomboane, miere). Noi examinam local faringele. Hiperemie sau congestie
+ picheteuri sangvine = virus gripal. Hiperemie + vezicule = virusul cosachi. Hiperemie + afte bucale =
virul herpetic. Hiperemie + catar conjuctiival + ... = adenovirusuri. Hiperemie + pustule de puroi pe
amigdale = suprainfectie stafilococica. Hiperemie intensa (rosu ca sangele, ca flacara) = suprainfectie cu
streptococ beta hemolitic. Semne generale: astenie, prezinta dureri abd care este data de adenopatia
mezenterica, cateodata dureri musculare. Evolutie: daca este sugar eutrofic sau copil mare evolutia este
favorabila in 3-5 pana la 7zile, dar ne astp si la complicatii (otice, adenoidita, pneumonie, sinuzite), dupa
varsta de 4ani faringita streptococica determina complicatii la distanta (RAA sau glomerulonefrita difuza
acuta). Trat: daca este origine virala in general nu beneficiaza de trat cu AB dar cum orice viroza scade
rezistenta la infectii si cantonarea stretococului tratam cu AB. Trat profilactic: evitarea expunerii la
infectii, ridicarea rezistentei la infectii prin calirea org (apa, aer soare, prin vaccinari si program normal
de viata), tratarea rahitismului, a distrofiei. Trat curativ: trat ig-dietic, dam lichide, sa nu depasim
70cal/kg corp/zi, alimentatie corespunzatoare varstei. Combaterea febrei este de mare urgenta ->
metoda medicamentoasa (paracetamol supozitoare daca este sub 1an, sirop peste 1 an si pastile la un
copil mai mare; aspirina nu sub 1an; algocalmin sub forma de fl sau tb) & metode fizice (impachetarea
se ia copilul in pielea goala, s eintroduce intr-un cearsaf uscat si s epregateste un prosop sau o batista de
marimea toracelui copilului de care o umezim la tamp camerei si o punem pe torace si apoi il infasam in
torace, masuram temp si cand vedem ca sa uscat prosopul il umezim iar; baie progresiv racita de
obicei in spital, baie calduta pt baie, introducem copilul si apoi dam drumul la robinet cu apa rece si
raceste progresiv apa; lavaj cu spirt sau cu otet se desbraca copilul, s eia in palma putin spirt sau otet si
se frictioneaza toracele, il invelim, il lasam sa scada temp). Pt agitatie ii facem un calmant in cabinet
luminal sau in farmacie fenobarbital. Apoi trat local. Primul motiv pt care copilul este nelinistit dat
obstructiei cailor respiratorii, deaceea dam dezobstruacte, putem da SF sau pompite atasate la
apsirator. Ser efedrinat efect pe obstructie nazala (edem) dezobstruant aproape istant. Colargor 1%
are efect sicativ, adica usuca, preferam cand copilul are secretii nazale. Picaturi: fenocaina, bistodil. Pana
la 5 ani nu subs iritante: ser efedrinat, subs mentolate. Recomandam calmante ale tusei: sa creeze
umezirea atmosferii camerei, dulciuri si siropuri dulci sau tb cu dezinfectatnte. Pt marirea rezistentei org
sa ii dam vit C, A, calciu. In suorainfectii cu bacterii se va da AB corespunzator. Pt stafilococ oxacilina,
daca este grav combinam cu penicilina. Pt beta hemolicitc dam penicilina injectabila timp de 10zile. Daca
avem complicatii otice s etrateaza la ORL, daca avem complicatii laringiene laringita ac - s emanifesta
cu disppnee respiratorie, voce voalata si tuse latratoare, aici pe langa un AB trebuie sa dam
antiinflamator (cel ami la indemana aspirina daca copilul are aceste simpt spre cursul dim; daca vine in
grada facem HHC injectabil pt ca nu putem astepta efectul aspirinei si apoi dam prednisn pe gura).

Bronhopneumonie

Afectiune de CRI f grava care se caracterizeaza prin procese inflamatorii multiple, afectand concomitent
bronhiile si alveolele. Se manifesta clinic prin semne functionale, stetacustice pulmonare in concordonta
cu intinderea leziunilor pulmonare. Boala frecventa la copil datorita rezistentei scazuta la infectii, viroze
initiale dupa care se instaleaza bronho-pneumonia, etc...Boala f frecventa la copil, 50% din copii
internanti au, si mortalitatea este f mare. Debut sub forma de AICRS sau brusca. Prezinta febra, agitatie,
anorexie la debut. In perioada de stare care s einstaleaz arapid vom obs 4 sindroame: 1 infectios (febra
neregulata, agitatie pana la convulsii, stare generala alterata pana la coma), 2 respirator (tuse spastica,
chinuitoare, frecventa, la inceput uscata care trece in umeda, pana la hipersecretii, dispnee in ambii
timpi, batai ale aripilor nasului, tiraj, cianoza perioronazala, stetacustic se aud raluri umede pe zone
limitate sau intinse), 3 sd cardio-vascular (toxinele microbine pot determina miocardita si colaps, uneori
insuf cardiaca dr prin blocaj alveolar cord pulmonar cronic), 4 sd metabolic ( la inceput pac are hipoxie
acidoza respiratorie, colapsul determina insuf organelor nobile, creier = coma, rinichi = insuf renala
ac, ficat = acumulare de subs toxice specifice, cardiace = bolnav intra in miocardita, concomitent cu
aceste sipt apare relaxarea muschulaturii netede care o intalnim in special la niv intestinelor
meteorism, musculatura vaselor -> nu trat injectabil IM, acumulare de subs toxice de tot felul, in final
copilul poate deceda). Colapsulul cu toate insuficientele de care am vb duce la sd metabolic. Daca nu
decedeaza ce facem?! 5% din copii bolnavi mor. Prognostic rezervat si trat de mac urgenta in spital in
ATI. Nu putem face trat IM ci trebuie facut IV. PEV pe care o instlam cateodata chiar de acasa istalam cu
sol in cant mica pt a fi doar de vehiculare med. Primul lucru care il facem este sa incalzim copilul, la
extremitati. Venele sunt colabate si nu le putem gasi. Avem meteorism abd punem comprese calde pe
abd cat si sonde de gaze. Asezarea copilului in pozitie ridicata cu capul in hiperextensie si sa adm O2,
aspirarea secretiilor si cand ajungem la spital se gaseste o vena si prin PEV avem in vederea combaterea
urmatoarelor simpt: acidoza (cu sol de bicarbonat de sodiu 84.5 la mie sau 8,4% - 1-3ml de
bicarbonat/kg corp/zi, acest bicarbonat -> cant rezultata din calcul se dilueaza in G in cant de 3ori mai
mare), miocardita (cu tonicardiac), sd infectios ( cu AB tot IV penicilina, genta), soc toxic (cu HHC), daca
are sd de coagulare intravasculara se va introduce heparina, se mai adm vit si pac va fi monitorizat si se
continua adm de O2. AM obs: daca R sia revenit si suporta O2, P, scaunele, se astp aparitia diurezei (in
momentul aparitia anunta medicul, pt ca arata iesirea copilului din insuf renala ac si singur se detoxifica
daca are se completeaza trat), iesirea din coma, redresarea meteorismului, a colapsului, degajarea
respiratiei. Pe masura ce starea generala se amelioareaz si copilul incepe sa primeasca pe gura se trece
la trat IM si hidratare si alimentatie per or. Se va avea in vedere handicapurile metabolice de care sufera
si se incearca redresarea deoarece scade rezistenta org, profilaxia, urmarirea corecta a fiecarui copil,
calirea copilului, tratarea corecta a AICRS, izolarea copilului in epidemii de viroze.

Alte afectiuni: pneunomia stafilococica, tratarea penumoniilor, pleureziile, etc..

Aparatul cardio-vascular

- Colaps
- Pericardite
- Miocardite
- Endocardite
- Malformatii congenitale de cord
- RAA

Ap digestiv
Dispepsie acuta 10%, peste 10 la cea f grava.

Varsaturi insotesc de multe ori o bl diareica acuta. Dar cateodata sunt simpt si la alte boli.

Varsaturi in cadrul hemoragiilor cerebrale, boli ale esofagului, stomacul, stenoza hipertrofica de pilor.
Cauze intestinale.

Varsaturi legate de alimnetatie, greslei de tehnica, supraalimentatia, subalimnetatia, aerofagia, alergii

alimentare.

Boli manifestate prin varsaturi: la ap respirator, b renale, peritoniale, septicemii, abd acut si cr, tusea
convulsiva, intoxicatii cu subs toxice, tetania, etc.

Varsaturi neuro-psihice: epilepsia, varsaturi matinale ale scolarilor, migrena (doar daca se termian cu
varsaturi).

Distrofie
Tulburare cronica de nutritie prin mecanism de inanitie externa sau interna.

Cauze multiple:

- Alimentatia cant si calitativa-> exalimentatione

- Infectiile digestive, respiratorii, renale -> exinfectione
- Bolile organice (stenoza hipertrofica de pilor, gura de lup si buza de iepure, malformatii
congenitale de cord, fribroza pancreatica, hemoragie cerebro-meningee, anomalii metabolice) -
> exmorbo
- Constitutia copilului (diateza exudativa, nevreopata, hidrolabilitatea) -> exconstitutione
- Conditii de ingrijire -> excuratione

Trebuie calcular indicele ponderal -> IP = gr reala/ gr ideala ( gr de la nastere + rata de crestere)

Copil normal 0,95-1,10

Distrofie gr 1 0,95-0,80

Distrofie gr 2 0,79-0,60

Distrofie gr 3 - <0,60

Simtp clinice:

- Distrofie gr 1 -> copilulpierde intre 5 si 20%, cresterea staturala prezenta, tesutul celular
subcutanat de pe trunchi si abd este diminuat, imunitatea este scazuta, trat consta doar in
marirea caloriilor din alimentatie. Evolutie si prognostic depinde de cauza. Trat in functie de
cauza sa umblam la alimentatie cu adaos de calorii.
 - Distrofie gr 2 sau atrofie -> copilul a pierdut 20 pana la 40%, curba ponderala este in scadere,
scade tesutul adipos de pe trunchi, abd si membre, pielea atarna, cenusie, facies suferind,
inaltimea inca creste, hipertonie musculara, psihic este agitat, somn superficial, hipotermie,
scade metabolismul bazal, toleranta digestiva scazuta, imunitatea mult tolerata, infectiile
evolueaza fara febra, prognostic grav, starea este greu reversibila si este si in functie de cauza.
Trat: alimentatie corespunzatoare cu varsta greutatii, toleranta este buna, la inceput copilul este
stationar si apoi incepe sa creasca.
- Distrofie gr 3 sau decompozitie -> peste 40% scaderea, curba ponderala in scadere continua,
hipoton, inert, plansul este stins, nu ami are putere sa planga, prezinta intoleranta digestiva,
imunitatea este prabusita, uneori apar edeme de proteinemie, acestea pot masca distrofia,
labilitate a pprocesului hidro-electrolitic, tesutul celular subcutanat disparut chiar si bula lui
bichac (grasimea de la nivelul obragilor), incepe consumul proteinelor musculare, copilul nu se
mai poate scula din pat, psihic cunostinta este pastrata, ochii vioi, tipat stins, tegumnete cenusii
cu ulceratii de decubit, toleranta digestiva prabusita, infectiile se generalizeaza, deshidratarea
grabeste sfarsitul, decedeaza in coma hipoglicemica. Trat: internam in spital pt ca a consumat
muschi, redresma flacara vietii, treptat tatonam mancarea pe gura, adm pe gura lapte cu
zahar/glucoza, perioada de stationare in greutate pana la 2sapt, copil ingrijit de AM si medic.

Greva foamei -> SA NU FACETIII!!!!

Ap reno-ureteral

Ajustam totul in functie de posibilitatile sale. Med corespunzator varstei si doza o injumatatin. Rinichiul
este insuficient la copil si trebuie sa tinem cont atat de mancare cat si med.

E VALABILA SI PTR PEDIATRIE.

INCOMPATIBILITATEA MATERNO INFANTILA RH SI AB O

Incompatibilitatea este data daca femeia este grupa 0 iar copilul A, B sau AB.

0 este doar donator si nu primitor.

Anticorpii la grupa 0 se fabrica intr-un ritm mai lent. Acumularea duce la eliminarea produsul de
conceptie. Daca acumularea este lenta eliminarea se poate produce chiar la termen. Dupa ce a fost
eliminat apare in sangele copilului aceasta incompatibilitate. Anticorpii lupta impotriva hematiilor
copilului. Copilul face anemie hemolita si trat trebuie de urgenta.

Grupa RH
O femeie cu RH negativ, daca copilul are RH pozitiv. Atunci intre hematiile mamei si ale copilui apare
incompatibilitatea care se manifesta cu aparitia de anticorpi, antiRH ale copilului.

Formarea de anticorpi la RH negativ este mult mai rapida. Daca mama are RH pozitiv si copilul negativ
nu se intampla nimic.

Acesti anticorpi cresc destul de repede odata cu sarcina. Cand anticorpii ajung la un titru mare care
poate sa puna in pericol eliminarea sarcinii atunci facem tratament mamei, si tratamentul mamei consta
in

- CORTIZON

- GAMA GLOBULINA ANTI-D

In acest caz scade formarea anticorpilor sau se micsoreaza. Daca nu avem aceasta globulina antiD putem
sa ii dam cortizon (el impiedica formarea de anticorpi in general )

Daca este prima sarcina, anticorpii respectivi ii permit copilului sa ajunga pana la termen. Vom avea un
copil cu incompatibilitate RH. Poate sa apara icter hemolitic. Distrugere masiva de globule rosuu in
sangele copilului. Se face exanghinotransfuzie = Se pregateste o tavita renala, un flacon de 200ml sange
izogrup izorh al copilui si cu 2 seringi de 20.

Cu o seringa de 20 din cordonul ombilical scoatem 20ml de sange pe care varsam in tavita renala. Cu
cealalta scoatem 20 de ml din flacon si introducem in cordonul copilului. Ii scadem cantitatea de sange
deci. Se pune copilul la fototerapie ptr ameliorarea icterului hemolitic (asta se face imediat in primele 2
ore dupa nastere).

A doua oara gravida. Raman anticorpii formati prima oara. Acum anticorpii fiind mai multi se poate
ajunge la nastere prematura ( 7 luni ).

BOLILE GENERALE SI SARCINA.

Bolile cronice in special maligne asejate oriunde

Bolile cronice = TBC

Aparatul urinar este foarte solicitat in sarcina. Sarcina in pericol = eclamsie

DZ = nasteri inainte de termen sau cu copii cu malformatii sau morti.