PETRE BARON NICOLAE NEACSU OSCAR SNAKCAPITOLUL 1 __COORDONATE ISTORICE SI CONCEPTUALE 1.1. Aparitia turismului ca fenomen economic si social Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecinta, din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certé a detasarii sale ca activitate distinctaé, se pare totusi ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai indepartate timpuri. Poate nu ar fi exagerat dac& s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatorii au o varsta aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile. Afirmatia se bazeaza pe ideea ca omul, chiar din cele mai indepartate timpuri ale evolutiei sale, nu a reusit sa produca toate cele trebuincioase subzistentei si, in ciuda mijloacelor precare de comunicatie, a cautat s& cultive si sa intretina relatii cu semenii sai din alte colectivitati, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat, inerent, si o largire treptata a contactelor, permitand o mai buna cunoastere reciproca a colectivitatilor respective . Calatoriile pe care grecii din intreaga Elada le faceau cu ocazia Jocurilor Olimpice, precum si perennelels la locurile de cult, pot fi si ele considerate, intr-un sens, activitati turistice’. De altfel, turismul nu a fost strain nici locuitorilor din Imperiul Roman: inceputurile calatoriilor in scopuri turistice se intrezaresc si in vizitele pe care patricienii romani le faceau in statiunile cu ape termale din Italia, Galia sau Dacia Felix, pentru tratarea unor maladii, deci in scopuri curative. ‘ SNAK O.: Economia si organizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976. ? Pentru 0 documentare mai completé se recomanda lucrarea prof. univ. dr. Cristiana CRISTUREANU: Economia si politica turismului international; Introducere: De la calatorie la turism, Casa Editoriala pentru Turism si Cultura ABEONA, Bucuresti, 1992.——- ECONOMIA TURISMULUI Se tabil a Pali ol jal i a 4 Inu lediu, CU ins' calatorii, turismul vi mt a La nua favorizat 200% oa precadere, in scopuri gi faramijarea St? ta desfasurandy-s™ race aT clit an Sfinte) Dupa incetatea Dene tad ajo Ia locurile Sr, progresat treptat — C4 Oe istoriile turistics jului al XIX-lea. ‘ % ijlocul ‘ona [a alta - pana spre mijlocul seco! ; poe a, descoperirea fortei aburilor, realizarea locomotivei si 4 t $I i ta itia automobilului au detemi- 5} ferate, iar mai tarziu apariti auto a Trea de deplasare $I, alaturi de dezvoltarea cailor nat un progres rapid al are $i, al de ernest au favorizat si extins activitatile turistice. : a Institutionalizarea turismulu® pe plan national si organizarea lui in continuare si pe plan international au determinat un avant continu al acestuia si au facut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul sa devina, alaturi de Tevolutia tehnico-stiintific’, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinte sociale, economice gi umane deosebit de importante. Se poate afirma c&, din aceasta epoca, turismul incepe s& se detaseze ca o activitate economico-sociala distincta. Trebuie insé mentionat c&, in majoritatea tarilor, He intr-o activitate economico-organizatoricé, pe scara nationala, s-a pone punet fn eee de-a ova jumelale a secolului nostru, ceea cea favorizat tia s in sectorul tertiar, cel al prestArilor di icii, i ramuri ale economiilor nationale, do ii Pape er Weaiis othe ti » domenii cunoscute generic sub denumirea de barbare $i f&' a disparut in religioase (pelerin conditillor grele, cal tard la alta, de la 0 Z Industrializare construirea primelor cé transformarea 1.2.C ite i oncepte folosite in industria turismului. Definitii uzuale mutatiile inregistrat. it f€ continuu jt i permanenta a cont Peoercat Pees urismului_ im, eeaicass punand reada ptarea Turismul Mogratia, INCI a me WN i Turistic si ny rotate ependentg NEACg, Bucuresti 1094 5 aque Cantemy onomia ae > Facuttatea de yd niCOORDONATE ISTORICE $I CONCEPTUALE 19 stora, turismul se detaseaza printr-un inalt cat si international. De asemenea, prin | antreneaza un vast evolutiei economiei raspunzand pe deplin nevoilor ace: dinamism, atat la nivel national, caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul potential material si uman, cu implicatii importante asupra si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale. : Turismul include un ansamblu de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe 0 durata limitat de timp, precum si prin industriile adiacente care concura la satisfacerea nevoilor de consum turistic. Din punct de vedere etimologic, cuvantul "TURISM" provine din termenul englezesc "TO TOUR" (a calatori, a colinda), avand deci semnificatia de excursie”. Creat in Anglia in secolul al XVIll-lea, desemnand initial actiunea de a voiaja in Europa, acest galicism deriva la randul sdu din cuvantul francez "TOUR" (calatorie, miscare in aer liber, plimbare, drumetie) si a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima forme de calatorie care urmaresc cu preponderenta un scop de agrement, de recreere. Termenul francez TOUR deriva din cuvantul grecesc TOURNOS si respectiv din cel latin TURNUS, pastrand semnificatia de circuit, in sensul de calatorie. Unii experti (belgianul Arthur Haulot, de exemplu) accepta si ipoteza originii ebraice a cuvantului; in ebraica antica TUR corespundea_notiunii de calatorie, descoperire, recunoastere, explorare . in consecint&, notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber. Fenomenul, datorité caruia un mare numar de persoane isi paraseste temporar locul de resedinta si devine, pentru un timp, consumatoare de bunuri si servicii in alte localitati ori alte tari, a atras inca de demult atentia cercetatorilor. S-a recunoscut unanim ca functia de consumator a vizitatorului aduce o crestere a Veniturilor in locurile unde acesta se deplaseaza temporar, datorita faptului ca turistul, pe langa serviciile de cazare solicitate, mai recurge si la serviciile unitatilor de alimentatie sau ale celor comerciale, pentru a achizitiona amintiri, articole cu specific local, diferite alte bunuri etc. 5 Termenul “tour” este folosit prima data in jurul anilor 1700, in verbul tranzitiv “to make a tour” (or circuits journey in which many places are visited for recreation or business). Inca anterior se intéineste fraza “... {0 take a turn“ (in or about a place esp. riding or driving). Dupa Luis Fernandez FUSTER: Teoria y tehnica del turismo - Volumul |, Madrid, 1967. © Revue de I’Academie Internationale du Tourisme (nr. IV/ 1961, pag. 17).BIBLIOTECA JUDE "PETRE DU Capitolul 2 FORMELE DE TURISM Dezvoltarea circulatiei turistice, participarea la migcarea turistica a unor mase tot mai largi, diversificarea motivatiilor care genereaza cererea aul condus la multiplicarea formelor de turism. Drept urmare, s-a accentuat necesitatea clasificarii acestora dupa criterii care s& asigure grupari relativ omogene- Delimitarea formelor de turism, importanté din punct de vedere teoretic si practic, ofera elemente de fundamentare stiintifica a deciziilor privind dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificarile intervenite in structura cererii . 2.1. Criterii de clasificare si particularitati ale formelor de turism alegerii deliberate a destinatiilor, a Turismul, care implica ideea lui de catre fiecare turist in parte are ca itinerariilor, a perioadei si duratei sejurul scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. gi, in ultima instant, satisfacerea nevoilor de consum turistic. Tinand seama de aceste considerente, in literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificari ale formelor de turism practicate, in functie de criteriile urmérite pentru o cat mai omogena grupare a lor. jn mod curent, turismul se divide, dupa locul de provenienté a turistilor, in doua forme principale: turismul national (intern), practicat de cetatenii_unei tari in interiorul granitelor ei si turismul international (extern), caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lof. Termenul turism national este mai putin uzitat in practica activitatii turistice, unde s-a statornicit denumirea de turism intern. Termenul turism 1 CRISTUREANU C., ZADIG R. $i BARON P.: Curs de economia turismului, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1982. 2 Vezi si MINCIU Rodica: Economia turismului, Editura Uranus, ge.0noa 2 Bucuresti, 2000.ECONOMIA TURISMULUI national constituit din turismul intern si turismul emitator se intalneste ins mai frecvent atat in statisticile internationale, cat si in analizele comparative intr, turismul intern si turismul international, elaborate pe baza acestor statistici. Fiecare dintre aceste doud forme de turism prezinta anumite particularitati, dar, din punctul de vedere al {arilor primitoare, intre ele ny exist o delimitare categorica, ci o interdependenta care serveste promovareg in ansamblu a activitatii turistice. De altfel, acest fapt este firesc, deoarece se ofera aceeasi baza materiala de primire atat turistilor interni, cat si turistilor straini, tratati ca solicitanti simultani de servicii turistice. Studiind curentele turistice internationale care au loc intr-un cadru geografic delimitat ca arie, se poate face urmatoarea subclasificare a turismului international: — turismul receptor (turismul activ, de primire) reprezinta acea parte a turismului care inregistreaza sosirile cetatenilor straini intr-o tara data, acesti cetateni avand domiciliul permanent in tara emitenta. Turismul receptor reprezinté pentru tarile primitoare o sursa importanta si eficienta de incasari valutare; — turismul emitator (turismul pasiv, de trimitere) reprezinta acea parte a turismului international care inregistreaza plecarile cetatenilor unei tari (pentru calatorii) in strainatate. © alta clasificare a turismului se poarte face dup& gradul de mobilitate al turistului. Turistul intern sau international poate sa-si satisfacd cererea de servicii turistice fie ramanand un timp cu durata variabila intr-o zona (statiune) turistica, ceea ce a dat nastere notiunii de turism de sejur, fie sub forma unor deplasari continue, pe itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri si ramaneri scurte in diferite localitati (microzone) de pe traseele traversate, ceea ce a dat nastere turismului de circulatie (itinerant, in circuit etc.). _____ Intrucat turistul devine tot mai mobil, se tinde catre un turism de vizitare, in care programul cuprinde vizitarea intr-o vacanta mai multor localitati sau {ari. Scurtarea duratei de sedere intr-o localitate, statiune, zona sau tara este oO tendinté mondiala, 0 consecinté a diferitelor forme de turism de circulatie. In cea ce priveste turismul international, in cadrul acestei clasificari se ae si ee paper ooiine legata inerent de traversarea, cu sau fara indepartate. Pentru a ajunge la anumite destinatii mai in perspectiva anilor viltori, este previzibila dezv ismului de , a e ; j tranzit, datorita numérului crescand de automobile (done ea $I timpului liber sporit si dorinfei turistului de a vizita cat mai multe tari. 4FORMELE DE TURISM 33 in functie de utilizarea timpului disponibil pentru calatorii, turismul de sejur poate avea urmatoarele forme: — turismul de sejur lung (rezidential), in care sunt inclusi acei turisti a caror duraté de sedere intr-o localitate, statiune etc., depaseste o luna de zile. Aceasté forma de turism prezinta, in general, caracteristici tipologice bine definite, deoarece presupune, a priori, ca turistii au depasit limita de varstaé pentru munca activa (de exemplu, pensionarii care efectueaza cure sau tratamente medicale in statiuni balneoclimaterice, curele necesitand o perioada de 30-60 si uneori mai multe zile) sau ca turistii dispun de un nivel ridicat de venituri, ceea ce le permite sA ramana perioade mai indelungate intr-o zona, statiune, localitate etc., fara a exercita o activitate remunerata. Aceste categorii de turisti prefera microzonele relativ linistite, cu un climat bland, adecvat si, de cele mai multe ori, perioade de timp care nu se suprapun cu varfurile de sezon sau cu perioadele aglomerate in statiunile (microzonele) respective. Tot aici poate fi inclus, partial, si turismul de tineret, practicat in perioada vacantelor de vara, a carei duraté poate depasi o luna de zile. Prin specificul cererii turistice, tineretul prefera insé zone animate, cu posibilitati diversificate de distractie si agrement, cu folosirea capacitatilor complementare de cazare mai ieftine. turismul de sejur de durat&é medie cuprinde acei turisti a caror ramanere intr-o zona, statiune etc. nu depaseste 30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciaté ca limita maxima a concediilor platite. Experienta activitatii turistice demonstreaza ca majoritatea turistilor dispun de perioade limitate de concedii sau de vacanta, ceea ce transforma turismul de sejur mediu in turism de masa, practicat de toate categoriile de populatie, indiferent de nivelul veniturilor. Se poate aprecia totusi ca sejurul mediu este mai degraba un criteriu caracteristic pentru toate categoriile de populatie cu venituri medii si submedii. in acelasi timp, turismul de sejur mediu are un caracter sezonier pronuntat. — turismul de sejur scurt cuprinde turistii care se deplaseaza pe o duraté scurta de timp (de regula pe o durata de pana la o saptamana). Aici se includ, cu preponderenta, formele turismului ocazional (de circumstanta) si diversele variante ale turismului de sfarsit de saptamana (week-end). Din acest punct de vedere, in cazul turismului de sejur scurt se pot lelimita, in principiu, trei zone de vizitare situate, de regula, intr-o arie dispusa oncentric in jurul localitatilor de resedinta ale turistilor: ZONA | preoraseneasca), care cuprinde o raza de cca 15-45 km, accesibila prin34 ECONOMIA TURISMULUI legturile de transport in comun si prin transportul comod cu autoturismele si ri ZONA II, avand o razi de cca 100 km, relativ usor accesibild cy Fleeces publice de transport si cu mijloacele pont i Pa eeete, eae de regula dou: nu durata parcurgerii distantelor nu depaseste oua 2 obosi Hlecleat ae autoturismului - si el turist la randul lui). In aceasta zona se afl, de cele mai multe ori, si cea de a doua resedinta, secundara, a turistilor participanti; ZONA III, specificé turismului de circulatie pentru vizitarea unor obiective turistice mai indepartate, a cdror accesibilitate este facilitata de caile comode de circulatie. Aparent, in cadrul acestei clasificari, deosebirile intre formele mentionate de turism nu sunt marcate decat prin durata diferité a sejurului. in realitate ins& aceasta clasificare ia in considerare grupe tipologice diferentiate de turisti, mai ales dac& se are in vedere si faptul ca turismul sezonier in statiunile de |itoral si respectiv in statiunile de sporturi de iarna are o durata limitaté (dictaté de numérul zilelor insorite pe litoral, pentru plaja, sau al celor cu zapada, pentru practicarea sporturilor de iarna), perioade care coincid cu varfurile de cerere intensa de servicii. In acelasi timp, intre aceste categorii de turisti exista diferente si in ceea ce priveste componenta pe grupe de varsta, nivelul de venituri, gusturi si preferinte. Turismul de circulatie (itinerant) cuprinde turistii care, in perioada con- cediului lor, se deplaseaz& succesiv in diferite localitati (zone) de interes turistic. Prin caracteristicile ei, aceasta forma de turism se diferentiaza Pronuntat de turismul de sejur. In general se constatd ca turismul itinerant este mai putin legat de un anumit sezon determinant, fiind tot atat de caracteristic $i sezonului intermediar (primavara si toamna) ca i c p si sezonului estival. Totusi, daca perioada de intensitate maxima a turismului de circulatie se inregistreaza in timpul veri, acest fapt se datoreaz4 nu atat necesitatilor de a cAlatori in scopuri turistice in timpul sezonului plin, cat, mai degraba, perioadei de concedii impuse in unele {&ri pentru un numar considerabil de Salariati. D exemplu, in multe tari cu €conomie dezvoltata (Germania, Franta, Maree diul si pentru aceste uzine. In mod si Piese pentru 8&-§i programeze conFORMELE DE TURISM 35 in cele expuse anterior s-a facut referire la un factor important care influenteaza fluxurile turistice: sezonalitatea’. Influentele sezonalitatii, respectiv practicarea turismului in perioada sezonului plin (de vara sau de iarna), in perioada sezonului intermediar (de inceput sau de sfarsit de sezon) $i in perioadele de extrasezon constituie o problema deosebit de acuta, care este studiata cu atentie de specialistii din industria turismului, cautandu-se solutii pentru atenuarea intensitatii acestor varfuri sezoniere $i asigurarea_unei activitati esalonate cAt mai rational in tot cursul anului. Exist& ins& o serie de manifestari turistice care nu permit asemenea imixtiuni (de exemplu: sezonul sporturilor nautice de vara, al sporturilor de iarna, sezonul s&rbatorilor traditionale etc.) in ceea ce priveste perioadele de sezon in care au loc aceste activitati. Din punctul de vedere al sezonalitatii, distingem: — turismul de iarna, care prezinté doua caracteristici distincte, dupa motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zapada si turismul pentru soarele cautat si in timpul iernii; — turismul de vara, care are loc in perioadele calde ale anului (de preferinté legat de apa, soare, litoral, bai de namol, cure heliomarine). Acest turism se caracterizeaza prin fluxuri masive, Cu o mare diversificare in ceea ce priveste tipologia turistilor si a produselor turistice, avand indeosebi un caracter de masa. Desi este practicat, in cea mai mare parte, de turisti cu venituri modeste, datorits volumului sau masiv, constituie forma de turism cu rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale unei {ari (zone, statiuni); — turismul de circumstanté (ocazional) este de obicei un turism localizat in timp si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de anumite evenimente specifice (de exemplu, sezonul de vanatoare si pescuit sportiv) sau de diferite festivitati traditionale, nationale si internationale, cu caracter periodic sau ocazional (folclorice, cultural- artistice, sportive etc.) . © alt clasificare imparte diversele forme de turism in functie de mijlocul de transport folosit de turist pentru parcurgerea distantei dintre localitatea (tara) de resedinta si localitatea (tara) in care isi petrece vacanta. 3 Vezi capitolul 19: Sezonalitatea servicillor turistice. ‘ in céutarea unei terminologii cét mai cuprinzatoare, O.M.T. a adoptat denumirea de “turism insolit’ pentru toate manifestarile particulare ale turismului ocazional (de ex.: parcurgerea unor itinerare pe urmele exploratorilor celebri, circuitele de drumefie ale tineretului, combinate cu deplasarile ocazionale prin “autostop’ etc.).Capitolul 3 referiri la problema fi sub incidenta numeroase ¥ 1 a in literatura de spectali2t exis pnsiderandu-S° afis a cauzelor dezvoltaril turismului, Cie als si rol, acesti factori participa in ; ractori. Diferiti ca oar ps i turistic. Evolutia lui Po er determinarea volute roe tae ‘i si in raport cu 5 sn functie de continutul s i reciproca si variaza nu noe! a sea ‘ai mult, interconditionarea eu ea si coe se il lor potenteaza efectul final, facand dificila rea Y ui fiecaruia simultaneitatea act J gi, cu atat ma! mult, cuantificarea aportul determina evolutia turismului. Clasificarea lor a factorilor care influenteaza istii in domeniu ca, din consideren' le anumite criterii, si anume: rtanta lor in determinarea uristica, venituri 3.1. Factorii care itudi voltarea turismului a al seperate: si practice, sa-i grupeze in functie d in raport cu impo! _ factori primari - oferta t miscarea populatiei; a internationala, facilitatile de viza, — factori secundari - cooperare: méasuri de natura organizatorica, servicii complementare etc. fenomenului turistic: ile populatiei, timpul liber, rganizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 87 Tes " determina si contribuie la dezvoltarea turismului, in fumul: “Turismul fn economia nafionala’, Editura Sport-Turism, Bucure; i, 1981; pe or. MINCIU R,, dr. BARON P. si dr. NEACSU N.: Economia oer curs [a Iniversitatea Independenté Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1991/1993; lector i CRISTUREANU C., lector dr. ZADIG R. si dr. BARON P.: Curs de economia turismulul, AS.E., Bucuresti, 1982. 1 Vezi: SNAK O.: Economia $i 01 1976; STREJA S.: Factoril careFACTORII DETERMINANTI Al DEZVOLTARII TURISMULU! 49 Dupa natura social-economica factori economici - veniturile populatiei si modific&rile acestora, oferta turistica, preturile si tarifele; factori demografici - evolutia numeric a populatiei, modificarea duratei medii a vietii, structura pe varste si pe categorii socio- profesionale; — factori sociali - urbanizarea si timpul liber remunerat; ~ factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire, setea de cultura, dorinta de cunoastere, caracterul individual, temperamentul s.a.; = factori tehnici - performantele mijloacelor de transport, tehnologiile in constructii, parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice etc. - factori politico-organizatorici - formalitati la frontiere, facilitati sau prioritati in turismul organizat, regimul vizelor, diversitate tipologica a aranjamentelor etc. Dupa durata in timp a actiunii lor: - factori de influenté permanenté - puterea de cumparare a populatiei, miscarea populatiei, cresterea timpului liber, stabilitate politica s.a. — factori conjuncturali - crizele economice, dezechilibrele politice, convulsiile sociale, conflictele armate, catastrofele naturale, conditii meteorologice s.a. Dupa natura provenientei si sensul interventiei: - factori exogeni (exteriori activitatii de turism) - sporul natural al populatiei, care determina o crestere a numérului de turisti potentiali, cresterea veniturilor destinate practicarii turismului, cresterea gradului de urbanizare, amplificarea mobilitatii populatiei ca rezultat al motoriza — factori endogeni (interiori activitatii de turism) - lansarea de noi produse turistice, in concordanta cu nivelul cererii, diversificarea gamei serviciilor oferite, ridicarea nivelului de pregatire a personalului din turism etc. Dupa profilul de marketing (influenta asupra celor doua laturi ale i turistice): = factori ai cererii turistice - veniturile populatiei, urbanizarea, timpul _ fiber, dinamica evolutiei populatiei etc.;ECONOMIA TURISMULUI! 50 ei iversitatea $i calitatea serviciilor, Cog turistice - diversi t i , a PatGhCr heal de pregatire si structura fortei de munca ete, prestatiilor, de influent nu este exhaustiva, ea poate fi Completa ssarnattie Ue lccsirenca pot fi utiizate si alte modalitti de grup ; cu alte elemente”: lizate. acestora in ae = ey reprezentativi cu influenta Aecisivs iq in continuare, i lui. mate ee i sie conform opiniei major itatii ‘1 SPeCialistilo, it euiaeae HHS pant manifestarea cererii turistice 5) deg Bipot niece obiectiv, al Gece ern STOIC “ome a Veniturile populatiei exprima, sintetic, nivelul de dezvol ie e ec nomic i i tri si, indirect, posibilitatile oferite pentru pract licarea urismuty, Sa te veniturilor individuale - rezultat al cresterii feonomica i, retrace a produsului intern brut — influenteaza nemijlocit Structurg Consumului si, implicit, accesul la turism al diferitelor categorii sociale. i resiv pentru nivelul de dezvoltare economico-socialg este Pian cne brut (PNG ) pe focuitor Care, in ultimul secol, a inregistrat ritmuri mari de crestere, ajungand sa se situeze, in unele tari dezvoltate ale 'umii, la peste 15-20 000 dolari S.U.A. pe locuitor. Printre tarile cu venituri Mari pe locuitor - si deci cu posibilitati largi de Practicare a turismului ~se numara Fran ) Germania, Danemarca, S.UA., Canada, Italia, Marea Britanie, Japonia, tari ce detin pozitii importante Pe piata turisticd mondiala. Acest venit ridicat se Coreleaza si cu o Pondere mare — de peste 70% din P.1.B. ~ ce revine consumului finaP (al Populatiei si cel guvernamental), De asemenea, trebuie mentionat ca veniturile Populatiei au ca destinatie, in primul rand, satisfacerea Unor nevoi vitale, care reprezinta asa- Numitul "consum obligatoriu"; acest consum are dimensiuni relativ Constante, determinate de Caracterul cvasilimitat al nevoilor fiziologice; in al doilea rand, disponibilitatile banesti, dupa Satisfacerea consumului Obligatoriu, sunt orientate spre Satisfacerea unor cerinte care asigura un anumit grad de confort n ultima instanta, sunt folosite pentru subventionarea activitatilor legate de timpul liber, * Ca de exemplu: STREJA 8. (Op. cit), care, pe léngé factorit de maj sus, ia in calcul $i factonit de atractie, factorii legafi de Calitatea Serviciilor sj factorii Promofionali, iar SNAK O. (Op. cit.) pe cei natural, 2 Conform Statisticilor Internationale (Anuarul Statistic aj Roméniei, 1998, pag. 1017) ‘ oe fal €l populatiei in Germania, in anuj 1996, a reprezentat 57,6% din P.1.B., consumul final guvernamental 19, 8% din P.LB. 1) cazyp SUA, c nsumuri au fo: de 68, 2%, respectiv 15, 8%, din PB, ; nae oa "a