Amprentarea cmpului protetic

edentat total.Tipuri de
amprente.Materiale si tehnici de
amprentare.

Hera
Mariana
S1308
 Amprentarea constituie modalitatea practic de
nregistrare plastic a cmpului protetic.
Amprenta reprezint copia negativ a cmpului protetic.
n concepia actual, amprentarea cmpului protetic
edentat total decurge n 2 faze distincte:
1. Amprentarea preliminar pentru realizarea
portamprentei individuale cu o mai bun adaptare la
cimpul protetic
2. Amprentarea final(funcional) pentru realizarea
modelului funcional pe care se va confeciona proteza
Etapele amprentrii preliminare dup L.Eni

1. Pregtirea pacientului
2. Alegerea i verificarea lingurii amprentare
3. Alegerea materialului de amprentare
4. Folosirea unei anumite tehnici de amprentare
5. Indicaii pentru laborator n vederea confecionrii
lingurii individuale
Pregtirea pacientului

Informare
Realizarea manoperei pe un camp protetic sntos
Prezen a inflama iilor, plgilor postextrac ionale i
chirurgicale vindecate incomplet contraindica
ii!
Pozitia pacientului vertical
Toaleta campului protetic
Alegerea i verificarea lingurii amprentare

Se utilizeaz o portamprent standart/universal

Trebuie s se in seama de mrimea zonei de sprijin, de
l imea arcadei i lungimea crestelor edentate.
Mrimea lingurii:
Maxil: se extinde vestibular pn la zona mucoasei neutre, iar
posterior s ajung pn la an ul pterigo-maxilar, dep ind
linia Ah cu 1-2 mm.
Mandibul: cuprinde creasta edentat, extinzndu-se
vestibular pn la zona mucoasei neutre, iar lingual pn la
linia oblic intern. Posterior cuprinde neaprat zona
tuberculului piriform, pn la inser ia ligamentului
pterigomandibular.
 L imea lingurii
Corespunde l imii maxilarului, creasta edentat
plasndu-se la mijlocul jgheabului, iar ntre pere ii
lingurii i zona de sprijin trebuie s existe un spa iu

de 4-5 mm. Acesta e necesar pt umplerea
materialului amprentar.
Verificarea lingurii amprentare
Maxil: lingura se introduce n cavitatea bucal. Marginea
posterioar a lingurii e plasat n fundul an ului pterigo-maxilar, n
timp ce marginea anterioar este inut la distan de creasta
edentat. Apoi bolnavul apropie mandibula pn la pozi ia gurii u or
deschise iar marginea anterior a lingurii va fi ridicat pe CP
 pn la fundul de sac vestibular.n timpul acestei mi cri, creasta
edentat frontal trebuie s se plaseze pe mijlocul jgheabului fr
ca lingura s sufere deplasri antero-posterioare.
Mandibul: se acord aten ie cuprinderii tuberculului piriform.
Interesul este s punem n tensiune ligamentul pterigo-mandibular,
astfel c marginea posterioar va fi plasat imediat n apropierea
inser iei ligamentului. Se va apasa i zona frontal, urmrindu-se ca
marginea extern a acesteia s se plaseze n fundul de sac
vestibular.

Alegerea materialului de amprent

Alginatul este materialul de elec

ie. Dac nu e posibil turnarea
amprentelor n timp util (10-
30min), se folosesc elastomerii de
sintez.
Amprentarea propriu-
zis

Amprentarea cu alginat:
Toaleta cu ap a cmpului protetic pt
eliminarea salivei vscoase
Alegerea i verificarea lingurii amprentare
Pregtirea alginatului de consisten vscoas
 Aplicarea pastei pe lingura uscat, cu o u oar dep ire a marginilor
lingurii. Umezirea cu ap i netezirea materialului
Introducerea n cavitatea bucal
n anumite situa ii clinice, n care apreciem c materialul nu se poate
insinua n toate zonele CP(palat nalt, creste retentive, hernierea glandei
sublinguale, etc.), este oprit o cantitate de alginat care se aplic cu
ajutorul unei spatule n zonele respective.
Centrarea lingurii pe suprafa a de sprijin i nfundarea pn ce alginatul
ajunge complet n fundul de sac vestibular. Mnerul lingurii trebuie fixat
pe linia median!
nfundarea lingurii se face prin presiuni alternative n dreapta, apoi
stnga, exercitndu-se concomitent u oare trac iuni spre exterior ale
obrazului, de partea n care are loc nfundarea lingurii. Scopul
acestor mi cri este de a elimina aerul din an ul vestibular, precum i
de la nivelul palatului.
 Dup nfundarea complet a lingurii,
ncep mi crile de modelaj pentru
vestibul, pt zona posterioar: mimarea
flueratului, strngerea buzelor, trac iuni
ale comisurilor nainte i n jos, masaje
rotatorii pe obraz. Nu se recomand
deschiderea larg a cavit ii bucale
pentru ca apofiza coronoid intr n spa iu i deplaseaz lingura
inferior => amprentare incorect.
Odat terminat func ionalizarea, amprenta va fi
men inut pe CP pn la priza definitiv a materialului
amprentar.
Se mai poate utiliza tehnica de nfundare a lingurii ncepnd
cu zona posterioar i terminnd cu regiunea frontal
Indepartarea amprentei se face printr-o singur mi care n
sens vertical, evitndu-se bascularea i mi crile rotative.

Pt a u ura desprinderea,
degetele se aplic pe marginea
amprentei n regiunea premo
larilor i pe mner.

Controlul amprentei

Urmre te:
Redarea integrit ii zonei de sprijin, fr minusuri
Marginile amprentei trebuie s fie de grosime uniform i nedesprinse de
lingur
Dac marginile amprentei sunt prea groase sau sub iri, se repet
amprenta.
- Se repet amprenta cnd exist
por iuni ale lingurii neacoperite de
material, bule sau imperfec iuni,
defec iuni de centrare.
- Amprenta se spal cu ap i, cu
creionul chimic se traseaz limitele m
mucoasei neutre.

Indica ii pentru
laborator
Dup ndeprtarea amprentei preliminare din cavitatea bucal se ridic problema
eviden ierii limitelor marginale ale CP, ce urmeaz s marcheze limitele lingurii
individuale, care urmeaz s se extind pn n zona mucoasei neutre. Practicienii
nceptori confund aceast zon cu adncimea fundului de sac vestibular. n
 realitate, mucoasa neutr se gse te la distan de 1-2mm de fundul de sac
vestibular.
Prof. Ene recomand delimitarea conturului marginal pe amprenta preliminar cu
creionul chimic astfel:
Maxil: se ocolesc cu o linie tuberozit ile, se nseamn pozi ia foveelor palatine i
se unesc cele trei repere printr-un traseu arcuit. La nivelul an ului vestibular
se depisteaz din aproape n aproape limita dintre mucoasa fix i cea mobil,
ce se transpune printr-o linie continu pe amprent, ocolind frenurile laterale i
ale buzei superioare.
Mandibul: traseul de delimitare include tuberculii piriformi pn la inser ia
ligamentului pterigo-mandibular, vestibular-mucoasa neutr, lingual-inser ia
frenului i linia oblic extern.
Pe fi a de comand se noteaz:
1. Materialul de confec ionare a lingurii individuale
2. Pozi ia mnerului lingurii
3. Pozi ia butonilor de presiune
4. Folierea anumitor zone pe model
Amprenta func ional
Amprenta functionala reprezinta ultima reproducere negativa a campului
protetic luata cu lingura individuala si un material de amprenta care sa
permita inregistrarea tuturor elementelor campului protetic in
conditiile modelarii functionale marginale.
In urma amprentarii functionale se obtine modelul functional, final, pe
care se va confectiona proteza mobila finita.
 Obiective
Obiectivele biomecanice
a)asigurarea mentinerii protezei totale.
b)asigurarea stabilitatii protezelor totale
Obiectivele functionale
a)functia estetica se obtine prin modelarea marginala si a versantului vestibular a
amprentei functionale, a grosimii ei pentru refacerea plenitudinii obrajilor, a santurilor
periorale. Se indica in aceste cazuri materiale de vascozitate lent progresiva.
b)functia fonetica este folosita pentru anumite tehnici de amprenta functionala sau testele
fonetice pot completa modelarile functionale clasice.
c) functia masticatorie se realizeaza prin asigurarea unui sprijin corespunzator.
d)deglutitia este folosita pentru tehnicile speciale de amprentare functionala.
Obiectivele biologice
Amprenta functionala are ca obiectiv final obtinerea in totalitate a pozitiei optime in
cavitatea orala a protezei totale. Astfel prin amprenta functionala se repozitioneaza
partile moi, santurile periorale, musculatura oro-faciala, limba, fundurile de sac, se
inregistreaza echilibrul neuro-muscular, toate schitand dinamica si statica protezei
totale.
Clasificarea amprentelor functionale
1. Dupa modelarea marginala a amprentei
a). amprenta functionala mucostatica.
Tehnica de amprentare presupune folosirea unui material de amprenta foarte fluid, cu o lingura
individuala cu marginile mult scurtate pentru a nu influenta periferia campului protetic.
Dupa aplicarea amprentei functionale in cavitatea orala, ea este mentinuta fara presiune, iar
medicul si pacientul nu fac nici o miscare de modelare functionala. Proteza totala finita va
avea marginile subtiri si scurte, fara a fi puse in valoare succiunea si tonicitatea musculara.
Modelarea marginala se realizeaza intr-o perioada de timp indelungata prin retusuri repetate
care necesita o mare experienta clinica din partea medicului.
b). amprenta functionala mucodinamica.
Pentru aceasta se foloseste lingura individuala adaptata marginal in cavitatea orala pana la
limita dintre mucoasa fixa si cea mobila. Adaptarea se realizeaza prin miscari test, stabilite de
Herbst sau dupa criterii anatomo-functionale recomandate de Schreinemakers. Fundurile de
sac se mobilizeaza in acest caz dupa gradul de vascozitate al materialului, iar amprenta
functionala repeta aceleasi miscari test sau criterii anatomo-functionale. In acest mod
marginile lingurii individuale sunt bine delimitate, ocolesc formatiunile mobile periferice si se
obtine o foarte buna succiune.
 2. Dupa gradul de compresiune a amprentei functionale pe
campul protetic, tehnicile de amprentare sunt:
a) amprenta functionala compresiva indicata pentru campurile
protetice dure foloseste port-amprente rezistente, materiale cu
vascozitate.
b) amprenta functionala decompresiva sau de
despovarare indicate pentru campurile protetice moi,
campuri protetice cu zone sensibile, dureroase. Se practica
obtinerea unei compresiuni selective in timpul amprentei
functionale prin distantarea lingurii individuale prin foliere
sau despovararea zonala prin orificii in lingura individuala in
dreptul zonelor sensibile.
 3. Dupa numarul de materiale folosite pentru amprenta
functionala:
a) amprente functionale simple ce utilizeaza un singur
material de amprentare.
b) amprente functionale compuse sau compozite utilizeaza cel
putin doua materiale de amprenta functionala de consistenta si
fluiditate diferita.
4. Dupa functia folosita drept mijloc de modelare a amprentei
functionale in teste automatizate:
a) teste fonetice, Herve, Devin.
b) teste de deglutitie, Hromatka.
c) teste de masticatie, Max Spreng.
 Fazele clinice de realizare a amprentei
functionale

1. pregatirea amprentarii functionale.

2. adaptarea lingurii individuale.
3. alegerea materialului pentru amprenta
functionala.
4. alegerea tehnicii de amprenta functionala.
5. verificarea amprentei functionale.
6. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii
sabloanelor de ocluzie.
Pregatirea amprentarii functionale.
 Amprenta functionala reprezinta o etapa clinica care
necesita o familiarizare a pacientului cu aceasta faza
si in functie de tehnica de amprentare aleasa se vor
repeta sau invata o serie de manevre necesare
modelarii amprentei functionale.
Instrumentarul stomatologic trebuie adaptat acestei
etape in functie de obiectivele urmarite.
Adaptarea lingurii individuale.

verificarea extraorala. Se controleaza stabilitatea lingurii

individuale pe modelul de gips, limitele marginale daca
corespund fundurilor de sac, daca s-a respectat indicatiile
referitoare la materialul utilizat, realizarea despovararilor prin
 distantare, modul de plasare a manerului lingurii individuale,
butonilor de presiune, prezenta valului de ocluzie.
verificarea intraorala. Se urmareste prin examen clinic
stabilitatea lingurii individuale pe campul protetic, raportul
marginilor cu limita de mucoasa pasiv mobila, jocul
formatiunilor mobile de la periferia campului protetic si limita
de reflexie a mucoasei pasiv-mobile. Teste func ionale.

Alegerea materialului si a tehnicii de

amprentare functionala
Se prepara materialul pentru amprenta functionala dupa indicatiile din prospect,
se aplica pe suprafata mucosala a lingurii individuale un strat uniform de 1,5-2
mm grosime, inclusiv marginile si fetele externe. Din acest moment se realizeaza
urmatoarele etape:
- realizarea sprijinului si adeziunii, cand lingura individuala cu materialul pentru
amprentare se introduce in cavitatea orala, se centreaza lingura, se fac presiuni
 usoare ale amprentei pe campul protetic, intercalate cu perioade de repaus pentru
a permite tesuturilor sa revina la pozitia initiala.
- realizarea inchiderii marginale se efectuiaza prin miscari functionale ale periferiei
campului protetic la fel ca la adaptarea lingurii individuale, cu ajutorul testelor
Herbst, prin teste fonetice, de deglutitie, pana la priza materialului.
- realizarea tonicitatii musculare, rezolvarea obiectivelor functionale de fizionomie
si fonatie in stransa armonie cu etapa anterioara. In timpul executarii miscarilor
de modelare functionala periferica, medicul poate realiza masaje circulare cu
presiune minima la nivelul marginal.

Verificarea amprentei functionale

Controlul amprentei functionale incepe in ordine inversa cu obiectivele si etapele
anterioare:
- controlul versantilor externi ai lingurii individuale pe care se gaseste modelat
materialul de amprenta de musculatura orbicularilor, buccinatorului, mobilitatea
limbii; controlul aspectului fizionomic.
- indepartarea amprentei din cavitatea orala fara a o deforma si verificarea marginilor
amprentei care trebuie sa fie acoperite de materialul de amprenta.
- verificarea zonelor de sprijin prin comparatie cu elementele din cavitatea orala si
anume: daca presiunea a fost transmisa in mod egal pe intreaga suprafata de sprijin,
prezenta bulelor de aer, plusurile de material. Marginile amprentei foarte subtiri si
nesustinute de lingura individuala se indeparteaza.
Daca lingura nu a fost centrata sau nu s-au obtinut obiectivele urmarite prin
amprenta functionala, se repeta aceasta etapa clinica.
Amprenta functionala se dezinfecteaza cu solutie de glutaraldehida 2%, clorhexidina,
apoi se trimite in laborator cu masurile luate pentru asigurarea transportului si a
conservarii amprentei.

Stabilirea indicatiilor necesare realizarii

sabloanelor de ocluzie

Se recomanda laboratorului materialul din care se

confectioneaza baza sablonului de ocluzie (placa de
baza sau acrilat) si bordura de ocluzie (din ceara sau
material termoplastic).
Bibliografie

Biblioteca www.scribd.ro
http://www.rasfoiesc.com/
Protetica dentara, vol.II- Forna Norina, Bucure ti,
2011
Protetic dentar, Postolachi I et colab., Chi inu,
1993